Tipuri de anestezie: care sunt acestea, dar și

efectele secundare și riscurile

Adăscăliței Andreea-Cosmina

AMG III

Profesor: Covaliu Mihaela

1
 Anestezia inseamna „pierderea senzatiei”. Anestezia este o metoda terapeutica prin care se obtine
pierderea temporara a sensibilitatii dureroase: pacientul nu va percepe (simti) simulul dureros.
Medicamentele care produc anestezie se numesc anestezice si actioneaza prin blocarea semnalelor
nervoase care sunt transmise prin nervi catre creier.

Anestezia se foloseste intr-o gama larga de proceduri chirurgicale, de la chirurgia pe cord

deschis, la proceduri minore, cum ar fi extractia unui dinte. Exista 4 tipuri de anestezie: locala,
regionala, generala si sedare. Tipul de anestezie este ales in functie de tipul de interventie
chirurgicala, starea de sanatate a pacientului, durata operatiei si de preferinta medicului
anestezist sau a chirurgului. Cu exceptia anesteziei locale care poate fi efectuata de medici
chirurgi, oftalmologi sau dermatologi, anesteziile regionale si generale sunt efectuate de medicul
anestezist, un medic specializat si pregatit special in acest sens.

Medicul anestezist

Medicul anestezist este un medic care s-a specializat - a parcurs o etapa de pregatire de 5 ani
dupa terminarea facultatii de medicina in cadrul rezidentiatului in anestezie si terapie intensiva
(ATI). Sunt medici care sunt pregatiti pentru a administra un anumit tip de anestezie. De
asemenea, sunt responsabili pentru gestionarea si tratarea schimbarilor care pot sa apara in
timpul desfasurarii interventiei chirurgicale in functiile vitale ale pacientului - respiratie, ritm
cardiac si tensiune arteriala. In plus, diagnosticheaza si trateaza in terapie intensiva orice
problema medicala severa care ar putea sa apara in timpul si imediat dupa operatie si intervin in
situatiile de urgenta.

Anestezistul va lua decizii impreuna cu pacientul in cadrul consultului preanestezic privind tipul
de anestezie sau in situatia in care pacientul este inconstient sau grav bolnav, va lua decizii in
sprijinul lui.

Consultul preanestezic

Inainte de operatie, medicul anestezist va evalua starea medicala a pacientului si va formula in

consecinta un plan anestezic. Consultul preanestezic reprezinta o componenta esentiala a bunei
desfasurari a operatiei.

Medicul anestezist va tine cont de o serie de factori, cum ar fi varsta, greutatea, indexul de masa
corporala, istoricul medical si chirurgical, istoricul de reactii alergice la medicamente si
anestezice, tratamentele cronice pe care pacientul le urmeaza, incluzand medicamentele eliberate
fara prescriptie sau suplimentele alimentare.

Medicul il va informa pe pacient la ce sa se astepte in timpul operatiei si care sunt optiunile de

anestezie in cazul lui. Medicul va consulta pacientul si va face o lista de recomandari esentiale.
2
Va informa pacientul despre medicamentele care trebuie oprite, respectiv care pot fi administrate
in continuare, precum si cand trebuie sa opreasca consumul de alimente inainte de operatie.
Medicul anestezist va reevalua pacientul in dimineata operatiei si se va asigura ca recomandarile
facute la consultul preanestezic au fost respectate.

Riscul anestezic

Daca exista anumiti factori de risc, medicul anestezist va calcula riscul anesteziologic folosind
diverse scoruri de risc si prognostic. Cea mai cunoscuta si utilizata este scala ASA a Societatii
Americane a Anestezistilor. Riscurile pe aceasta scala sunt numerotate de la 1 la 6 si sunt
atribuite in functie de bolile asociate si de starea evolutiei bolii respective. Factorii de risc majori
sunt legati de afectiunile cardiace, pulmonare, renale, diabet si boli neurologice. Este foarte
important ca afectiunile sa fie cat mai bine controlate inainte de operatie. De asemenea, la
stabilirea riscului se tine cont de tipul interventiei chirurgicale si de durata ei.

Urmatoarele conditii medicale pot creste riscul de complicatii in timpul interventiei chirurgicale
(totusi, aceste riscuri sunt mai degraba legate de operatia in sine, decat de anestezie):

 Fumat

 Obezitate

 Convulsii, epilepsie

 Sindrom de apnee in somn de tip obstructiv

 Boli cronice pulmonare, ca de exemplu astm si bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC)

 Hipertensiune arteriala

 Boala arteriala coronariana

 Accident vascular cerebral

 Diabet

 Boala cronica de rinichi

 Anumite medicamente (cum ar fi aspirina, care pot creste riscul de sangerare)

 Istoric de consum la risc de alcool

 Alergii la medicamente

 Antecedente de reactii adverse la anestezice (soc anafilactic, hipertermie maligna)

 Istoric familial de hipertermie maligna

3
  Varsta inaintata

Intrebari pe care le poti adresa medicului anestezist

 Ce tip de anestezie voi avea? Exista si alte optiuni?

 Trebuie sa incetez sa iau vreunul dintre medicamentele mele inainte de anestezie?

 Trebuie sa fac ceva special inainte de anestezie?

 Voi fi treaz sau constient de ceea ce se intampla in timpul operatiei?

 Voi simti durere?

 In cat timp ma voi trezi dupa anestezie?

 Voi avea efecte secundare de la medicamentele folosite? Cum pot fi tratate?

 Cat timp va trebui sa stau in spital dupa aceea?

Consimtamantul informat

In multe tari, inclusiv in Romania, medicul anestezist este obligat sa iti ofere oportunitatea de a
cunoaste care sunt riscurile anesteziei (sau ale operatiei). Aceasta discutie trebuie sa includa
posibilitatea alegerii metodei de anestezie (daca este cazul) si informatii privind riscurile si
beneficiile asociate tipului de anestezie ales. Numai dupa aceasta informare, ti se va cere sa
semnezi un document scris care descrie informatiile discutate. Acesta este consimtamantul
informat semnat.    

Factori care influenteaza alegerea tipului de anestezie

Tipul de operatie care urmeaza sa fie efectuata - anumite interventii chirurgicale pot fi efectuate
doar cu anestezie generala. De exemplu, operatia de indepartare a vezicii biliare, indiferent daca
se efectueaza laparoscopic sau prin incizie unica, necesita anestezie generala. Pentru alte
operatii, este rezonabil sa se discute daca acestea pot fi efectuate cu anestezie locala, regionala
sau generala sau o combinatie a acestor metode, cum ar fi anestezie regionala si generala. De
exemplu, examinarea genunchiului prin metoda artroscopica se poate efectua cu anestezie locala,
regionala sau generala.

Experienta, expertiza si preferinta medicului anestezist

Preferinta pacientului - daca prefera sa ramana constient sau nu in timpul interventiei.

Majoritatea pacientilor prefera sa nu fie constienti in timpul operatiilor majore. Pe de alta parte,
multe femei gravide prefera ca operatia cezariana sa nu fie facuta cu anestezie generala.  

4
Tipuri de anestezie

Exista 4 tipuri de anestezie: locala, regionala, generala si sedare.

Anestezia locală

Un anestezic local actioneaza intr-o mica zona a corpului. Anestezicul blocheaza nervii care
transmit senzatia de durere catre creier. Se foloseste atunci cand nervii pot fi abordati usor prin
adminstrarea anestezicului sub forma de crema, picaturi, spray sau solutie de injectat. Pacientul
ramane constient, insa durerea este absenta sau mult diminuata. Anestezia locala poate fi
efectuata de un alt medic decat medicul anestezist, ca de exemplu de medicul stomatolog,
chirurg, dermatolog, oftalmolog, etc.Anestezia locala poate fi de contact, prin aplicarea pe
tegument sau mucoase a unor substante cu efect anestezic local (ca de exemplu aplicarea la
copiii mici de crema EMLA inainte de recoltarea de sange)  sau poate fi prin infiltratie, care
consta in infiltrarea anestezicului local la nivelul zonei dorite (ca de exemplu infiltrarea locala de
xilina in cazul unei manevre stomatologice).

Anestezia locala se foloseste in cazul unor interventii chirurgicale de mica amploare, cum ar fi
extractia unui dinte, biopsia cutanata sau anumite operatii la nivelul ochiului (ca de exemplu,
operatia de cataracta).

Anestezia regională

Anestezia regionala se foloseste pentru interventii chirurgicale care se realizeaza in zone mai
extinse sau mai profunde din corp. Anestezicele locale sunt injectate in apropierea nervilor sau
manunchiurilor de nervi (plexuri nervoase) care deservesc teritoriul ce urmeaza a fi operat.
Anestezia regionala determina blocarea conducerii informatiei dureroase din zona operata catre
creier (abolirea senzatiei de durere pe un anumit segment al corpului) fara pierderea starii de
constienta, asa cum se intampla in anestezia generala.

Tipurile de anestezie regionala sunt:

Rahianestezia (anestezia spinala sau rahidiana)

Rahianestezia (anestezia spinala sau rahidiana) consta in introducerea unui anestezic local in
imediata apropiere a maduvei spinarii, la nivelul spatiului subarahnoidian unde exista lichid
cefalorahidian. Efectul se instaleaza in cateva minute. Sunt anesteziati nervii din partea de jos a
abdomenului, care inerveaza soldurile, fesele si membrele inferioare. Anestezia rahidiana
permite pacientului sa ramana treaz in timpul operatiei fara sa simta nicio durere de la ombilic in
jos. Rahianestezia este o alternativa la anestezia generala pentru unele operatii care se efectueaza
sub nivelul ombilicului - de exemplu, este cea mai folosita metoda anestezica la pacientul
ortopedic. In plus, rahianestezia se foloseste pentru operatii urologice, ginecologice, operatia

5
cezariana, cura herniilor inghinale si femurale sau in chirurgia vasculara la nivelul membrelor
inferioare.

Anestezia epidurala (sau peridurala)

Anestezia epidurala (sau peridurala) consta in introducerea anestezicului local in spatiul epidural
care se gaseste in exteriorul durei-mater, membrana care inconjoara si protejeaza maduva
spinarii. Permite introducerea unui tub subtire denumit cateter, pentru un control mai bun si mai
facil al anesteziei. Pe cateter se pot injecta, in mod repetat sau continuu, anestezicul local sau alte
medicamente pentru calmarea durerii. Instalarea efectului anesteziei necesita minimum 15
minute. Este frecvent folosita pentru chirurgia la nivelul membrelor inferioare sau in timpul
travaliului si nasterii, pentru controlul durerii.

Blocurile de nervi periferici/plex nervos

Blocurile de nervi periferici/plex nervos  determina disparitia durerii la nivelul unei regiuni care
este tributara unui nerv periferic sau unui plex nervos. Blocurile de nervi periferici sunt folosite
pentru operatiile la nivelul membrului superior sau ale membrului inferior.

Anestezia generala

Anestezia generala reprezinta cea mai complexa si completa forma de anestezie. Implica
inducerea unei stari de inconstienta controlata in timpul careia pacientul nu va simti nimic,
inclusiv nu va simti durere (analgezie) si in care musculatura este relaxata. Necesita intubatie
orotraheala pentru sustinerea functiei respiratorii. Pacientul nu isi va aduce aminte nimic despre
ce s-a intamplat in timpul anesteziei generale.Acest tip de anestezie este esentiala pentru anumite
tipuri de operatii majore care se pot efectua doar cu anestezie generala, cum ar fi chirurgia inimii,
chirurgia abdomenului superior, chirurgia toracica, chirurgia la nivelul capului si a gatului,
chirurgia de transplant, interventii chirurgicale pe vasele mari sau in situatiile in care exista
contraindicatii pentru anestezia regionala (infectii la locul punctiei, etc.).
 
Anestezia generala se efectueaza cu agenti anestezici intravenosi (care sunt injectati printr-o
vena) sau inhalatori. Anestezicele inhalatorii pot fi sub forma de gaze sau vapori si se
administreaza impreuna cu oxigenul printr-un tub pentru respiratie denumit sonda de intubatie.
Sonda de intubatie se introduce in trahee (intubatie endotraheala) dupa ce pacientul este
adormit.Aceste medicamente impiedica creierul sa raspunda la mesajele senzoriale care sunt
transmise de la nervii din corp. Anestezicele vor induce o stare de inconstienta -  “somnul
anestezic” - care este diferita de inconstienta care apare in cadrul unor suferinte neurologice
(come) sau in cadrul somnului normal. Nu te poti trezi din anestezia generala - doar cand
medicamentele anestezice nu mai sunt administrate si efectul lor inceteaza, starea de constienta
incepe sa revina.

6
Metode de anestezie combinate

Tehnicile anestezice sunt de multe ori combinate pentru imbunatatirea tratamentului durerii,
scaderea dozelor de anestezice, cresterea sigurantei pacientului si reducerea altor riscuri.

De exemplu:

 Un cateter epidural poate fi montat inainte de anestezia generala pentru un control mai bun al
durerii dupa operatie.

 Sedarea poate insoti tehnicile regionale pentru un confort mai bun al pacientului si pentru
reducerea anxietatii.

Sedarea

Sedarea reprezinta utilizarea unor cantitati mici de medicamente anestezice care sa produca o
stare asemanatoare somnului. Pacientul se va simti relaxat in timpul unei proceduri medicale care
are un grad mare de disconfort sau care poate fi dureroasa (cum sunt endoscopia sau
colonoscopia, iar la copiii mici, examinarea IRM cu sedare). Sedarea poate induce amnezie.

Ce efecte secundare au anestezicele?

Anestezicele constau dintr-o serie de medicamente care pot provoca reactii adverse la unele
persoane. Medicul anestezist va discuta cu tine in cadrul consultului preanestezic depre
posibilele reactii adverse pe care le poti experimenta si despre masurile care pot reduce aceste
efecte nedorite. Frecvent, efectele secundare ale anestezicului nu dureaza mult (maxim 24 ore) si,
daca va fi necesar, pot fi tratate.

Reactii adverse frecvente care pot aparea dupa un anestezic general sau dupa o anestezie
regionala sunt:

 Greata si varsaturi

 Ameteala sau senzatia de lesin

 Senzatia de frig, frisoane

 Durere de cap

 Mancarime (prurit) la nivelul pielii

 Echimoza si durere la locul de injectare

 Urinare cu dificultate

 Durere la nivelul gatului

7
Care sunt riscurile si complicațiile anesteziei?

In ultimii ani, anestezia a devenit o procedura foarte sigura. Progresele in pregatirea medicilor
anestezisti si a asistentelor, in siguranta medicamentele anestezice utilizate si in echipamentele
sofisticate de monitorizare a functiilor vitale in timpul anesteziei, au facut ca posibilele
complicatii serioase sa devina rare. Cu toate acestea, la fel ca in cazul oricarei interventii
chirurgicale sau proceduri medicale, exista un risc potential de complicatii. Beneficiile si
riscurile interventiei chirurgicale si ale anesteziei vor fi cantarite cu atentie de catre medicul
anestezist si vor fi explicate pacientului inainte de operatie.

Urmatoarele complicatii ale anesteziei sunt foarte rare:

 Afectarea permanenta neurologica - care determina tulburari de sensibilitate sau paralizie.

Afectarea nervilor periferici apare la aproximativ 1: 1000 persoane dupa o anestezie generala.

 Reactie alergica severa la anestezic - desi o reactie alergica poate fi severa (soc anafilactic),
medicul anestezist dispune de tratament adecvat pentru a trata imediat si eficient aceasta
complicatie. Se stimeaza ca o reactie alergica amenintatoare de viata poate sa apara la 1:10.000 -
1: 20.000 de persoane.

 Deces - in cazul unui pacient sanatos care are o interventie chirurgicala programata, care nu se
efectueaza in urgenta, riscul de deces este extrem de mic, de aproximativ 1 caz la 100.000
pacienti.

 Disfunctie cognitiva postoperatorie (neurotoxicitatea anesteziei) - care determina tulburari de

memorie si invatare pe termen lung. In plus, pacientii in varsta sunt predispusi la delir
postoperator, cu confuzie intermintenta (apare si dispare) aproximativ 1 saptamana dupa operatie.

 Hipertermia maligna - este o reactie grava la anestezic, care se manifesta cu febra aparuta rapid,
contractii musculare si uneori, deces.

Cand să suni la 112

Este important sa ceri consult medical de urgenta daca in urma anesteziei prezinti:

 Respiratie cu dificultate

 Mancarime, tumefactie (umflatura) sau urticarie extrema

 Amorteala sau paralizie in orice parte a corpului

 Vorbire neclara

 Inghitire cu dificultate

8
Cum sunt tratate afectiunile medicale preexistente in timpul interventiei chirurgicale?

Daca ai o afectiune medicala preexistenta, cum ar fi diabet, astm sau boala coronariana, in urma
consultului preanestezic medicul anestezist va cunoaste starea acestor boli si va fi pregatit sa le
gestioneze in timpul interventiei chirurgicale, precum si imediat dupa aceea. Medicii anestezisti
sunt instruiti sa se ocupe de problemele medicale legate de interventia chirurgicala care pot sa
apara brusc, precum si de orice afectiuni cronice care pot necesita atentie in timpul operatiei.

Cum este monitorizata starea pacientului in timpul interventiei chirurgicale?

Monitorizarea starii pacientului este unul dintre cele mai importante roluri pe care medicul
anestezist le are in timpul interventiei chirurgicale. Observarea secunda cu secunda a celor mai
mici modificari privind functiile corpului ii ofera anestezistului o cantitate importanta de
informatii. Pe langa administrarea anesteziei, medicul anestezist va monitoriza functiile vitale,
cum ar fi ritmul si frecventa cardiaca, tensiunea arteriala, respiratia si temperatura corpului. De
asemenea, este responsabil pentru mentinerea echilibrului electrolitilor din sange si inlocuirea
fluidelor sau a sangelui, atunci cand este necesar. Medicul anestezist are la dispozitie, atat in sala
de operatie, cat si ulterior, in Terapie Intensiva, o tehnologie sofisticata pentru a monitoriza
functionarea organelor vitale.

Bibliografie:

 “Anestezie Si Terapie Intensiva. Principii De Baza” Ioana Grigoraș