ANESTEZIA GENERALA

Anestezia generala (anestezie totala) este unul dintre tipurile de anestezie

necesar pentru desfasurarea actului medical chirurgical. Anestezia generala
reprezinta cea mai complexa si completa forma de anestezie.
Anestezia generala se bazeaza pe 4 principii ce actioneaza simultan :
 hipnoza (somn) - starea de inconstienta pe care pacientul o are in
timpul anesteziei generale;
 anxioliza si amnezie - starea de neliniste sau teama pe care unii
pacienti o au inaintea operatiei va fi mult diminuata. Pacientii vor avea
pierderi de memorie ce privesc doar timpul petrecut in sala de operatie,
fara a avea afecta memoria de fond;
 analgezie (lipsa durerii) - in timpul interventiei chirurgicale
pacientul nu va percepe stimulul dureros;
 relaxare musculara - inainte de inceperea operatiei se instituie
paralizia medicamentoasa a musculaturii, reversibila in totalitate la
sfarsitul operatiei. Paralizia faciliteaza actul chirurgical in sine dar si
controlul asupra functiei respiratorii prin ventilatie mecanica.
Anestezia generala se efectueaza cu agenti anestezici intravenosi si inhalatori.
Anestezia generala - avantaje si dezavantaje
Medicul anestezist analizeaza statutul medical al pacientului, istoricul lui
medical si este responsabil de stabilirea tipului de anestezie optim, tinand cont si
de preferintele pacientului.
Avantajele anesteziei generale :
 ofera confort psihologic pacientului si amnezia momentului;
 ofera controlul complet al medicului anestezist asupra functiilor
vitale ale pacientului;
 se preteaza atat interventiilor cu durata mica de timp cat si celor
cu durata mare sau impredictibila;
 se administreaza rapid si este total reversibila;
 poate fi folosita ca alternativa pentru pacientii cu sensibilitate sau
alergie la anestezicele locale.
Dezavantajele anesteziei generale :
 costuri crescute;
 impune un grad de pregatire preoperatorie a pacientului;
 in primele 24 de ore dupa anestezie generala pot aparea fenomene
de greata, varsatura, somnolenta, iritatie a laringelui.
Consultul preanestezic reprezinta o componenta esentiala a bunei desfasurari a
operatiei. Este momentul in care pacientul si medicul anestezist iau contact
pentru prima data, sunt obiectivate date despre pacient (varsta, greutate, index
masa corporala, istoricul medical si chirurgical, tratamente cronice pe care
pacientul le urmeaza sau le-a urmat). Este esentiala corectitudinea raspunsurilor
date de pacient, cu ajutorul acestora medicul anestezist stabileste tipul de
anestezie, combinatia optima si dozele de medicamente folosite precum si
nivelul de monitorizare intraoperatorie optim. Tot in cadrul consultului
preanestezic medicul evalueaza clinic pacientul si face o lista de recomandari
esentiale.
Medicul anestezist va reevalua pacientul in dimineata operatiei si se va asigura
ca recomandarile facute la consultul preanestezic au fost respectate. Totodata
acesta poate opta pentru premedicatia pacientului inainte ca acesta sa fie dus in
blocul operator.
Anestezia generala cuprinde mai multe etape, fiecare dintre ele fiind deosebit de
importanta :
 monitorizarea pacientului - este primul gest pe care medicul
anestezist il face dupa ce pacientul este asezat pe masa de operatie si
consta in conectarea acestuia la aparatura specializata care ofera
informatii pe toata durata anesteziei despre: ritmul cardiac, tensiunea
arteriala, nivelul de oxigenare al organismului, corectitudinea ventilatiei
mecanice, profunzimea hipnozei, eficienta analgeziei si a gradului de
relaxare musculara. Monitorizarea se continua si dupa interventia
chirurgicala si trezirea pacientului, oprirea monitorizarii fiind hotarata
de catre personalul medical avizat;
 inductia anesteziei - este momentul in care pacientul, aflat pe
masa de operatie, trece de la starea de constienta la cea de somn
concomitent cu preluarea de catre anestezist a controlului functiei
respiratorii;
 controlul cailor respiratorii - se face cu ajutorul unei masti
laringiene sau a unei sonde de intubatie orotraheala, in tot acest timp
pacientul fiind complet inconstient;
 mentinerea anesteziei generale - reprezinta de cele mai multe
ori etapa cea mai lunga, si este egala ca timp cu durata operatiei
propriu-zise. Pe toata aceasta durata pacientul este sub actiunea
hipnozei, a analgeziei si a relaxarii musculare;
 reversia anesteziei (trezirea) - aceasta etapa incepe atunci cand
actul chirurgical in sine este la final iar medicul anestezist decide
oprirea administrarii tuturor anestezicelor (intravenoase sau volatile).
Revenirea din anestezia generala este un proces de durata ce se imparte
in doua etape. Prima, si cea mai importanta, o reprezinta reluarea
respiratiilor spontane si controlul acestora in mod eficient de catre
pacient. Acest moment se suprapune cu revenirea relativa a starii de
constienta a pacientului. Va persista o stare de somnolenta pentru alte 2
- 4 ore (efectul rezidual al anesteziei), aceasta fiind etapa finala a
procesului de trezire.