MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „Carol I” Exemplar unic

Nr.________din____________

Maior asist.univ.drd. BĂIȚAN GEORGE FLORIN

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT

TEMA: PREGĂTIREA FIZICĂ A MILITARILOR DIN ARMATA

ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ÎN NATO

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Colonel (r) prof.univ.dr.ing.
Alexandrescu GELU

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE

- Bucureşti, 2017 -
NECLASIFICAT
1 din 22
 NECLASIFICAT

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 PREGĂTIREA FIZICĂ – COMPONENTĂ

FUNDAMENTALĂ ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE
AL MILITARILOR DIN ARMATA ROMÂNIEI
1.1. Elemente definitorii privind pregătirea fizică a militarilor
1.2. Educaţia fizică militară şi sportul în Armata României
1.3. Principii şi metode de instruire în procesul de pregătire fizică a militarilor

CAPITOLUL 2 ASPECTE CONCEPTUALE ACTUALE PRIVIND

PREGĂTIREA FIZICĂ ÎN CADRUL NATO
2.1. Managementul bazat pe cunoştinţe – o nouă abordare în domeniul
sportului militar
2.2. Ştiinţa Sportului – instrument managerial fundamental în pregătirea
fizică a militarilor din cadrul NATO
2.3. Cuantificarea nivelului pregătirii fizice a militarilor din unele armate
membre NATO

CAPITOLUL 3 ACTIVITĂŢI SPECIFICE PREGĂTIRII FIZICE A

MILITARILOR DIN UNELE ŢĂRI MEMBRE NATO

3.1. Marşul – activitate fizică obişnuită în operaţiile militare

3.1.1. Echipamente şi materiale transportate de subunităţi în diverse
operaţii militare
3.1.2. Factorii fiziologici în performanţa marşului
3.1.3. Testarea performanţei unui marş
3.1.4 Antrenamentul specific pentru marş
NECLASIFICAT
2 din 22
 NECLASIFICAT

3.1.5. Performanţa marşului - linii directoare pentru comandanţi şi

specialişti

3.2. Activităţi fizice specifice armei geniu în operaţiile militare

3.2.1. Relevanţa militară a săpatului
3.2.2. Durata şi intensitatea săpatului
3.2.3. Teste pentru evaluarea performanţei săpatului

3.3. Manevrarea manuală a materialelor – activitate fizică frecventă în

operaţiile militare
3.3.1. Descrierea manevrărilor manuale ale materialelor din armată
3.3.2. Cerinţele fiziologice şi evaluarea performanţei militarilor
3.3.3. Performanţa în manevrarea manuală a materialelor în unele state
membre NATO

3.4. Dezvoltarea programelor de pregătire fizică a militarilor din Forţele

Armate Canadiene
3.4.1. Contextul juridic şi drepturile omului în Forţele Armate
Canadiene
3.4.2. Elaborarea standardelor de pregătire fizică în Forţele Armate
Canadiene
3.4.3. Cercetarea şi dezvoltarea programelor de pregătire fizică
3.4.4. Evoluţia standardelor de pregătire fizică
3.4.5. Programul de pregătire fizică „FORCE Evaluation”

CAPITOLUL 4 STUDIU PRIVIND EVALUAREA REZISTENŢEI

MILITARILOR CU AJUTORUL TESTULUI DE
ANDURANŢĂ „BEEP”

4.1. Testul de anduranţă „Beep”

NECLASIFICAT
3 din 22
 NECLASIFICAT

4.2. Algoritmul utilizat în stabilirea corelaţiei dintre alergarea de rezistenţă şi

testul de anduranţă „Beep”
4.3. Echivalarea performanţelor obţinute de către personalul militar între
alergarea de rezistenţă şi testul de anduranţă „Beep”

CAPITOLUL 5 PROGRAM DE PREGĂTIRE FIZICĂ GENERALĂ A

MILITARILOR DIN ARMATA ROMÂNIEI ÎN
CONTEXTUL INTEGRĂRII ÎN NATO

5.1. Pregătirea fizică generală în contextul integrării Armatei României în

NATO
5.2. Program de pregătire fizică generală a militarilor din Armata României -
o variantă

CONCLUZII ŞI PROPUNERI
GLOSAR CU ABREVIERI ŞI ACRONIME
LISTA FIGURILOR
LISTA TABELELOR
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

NECLASIFICAT
4 din 22
 NECLASIFICAT

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Cuvinte cheie: educaţie fizică militară, pregătire fizică, antrenament fizic,

operații militare, știința sportului, managementul bazat pe
cunoştinţe, cercetare ştiinţifică, studiu, marşul, săpatul,
mânuirea materialelor, corelație, alergarea de rezistență, testul
de anduranţă „Beep”, program de pregătire.

După formarea Alianţei Nord-Atlantice, experienţa acumulată în urma

conflictelor militare confirmă necesitatea dezvoltării şi menţinerii unui grad înalt
de pregătire fizică şi rezistenţă psihică a luptătorului, în vederea obţinerii
succesului în acţiunile de luptă cu caracter îndelungat, indiferent de condiţiile de
climă, felul terenului sau gradul de dotare logistică al militarului. Aceste conflicte
militare au demonstrat, fără îndoială, importanţa pregătirii fizice în ducerea
acţiunilor de luptă, în desfăşurarea cu succes a operaţiilor militare.
De la acestă premisă au plecat şi armatele ţărilor membre NATO care, la
început, îşi instruiau forţele de operaţii speciale proprii pentru a întreprinde misiuni
dificile, periculoase şi, uneori, sensibile din punct de vedere politic. Astăzi se
încearcă extinderea acestei pregătiri asupra tuturor militarilor, aceştia trebuind să
fie specializaţi şi polivalenţi, foarte bine pregătiţi fizic şi psihic, capabili să-şi
îndeplinească sarcinile precis şi rapid, fără a avea ezitări sau pierderi materiale.
În concepţia armatelor ţărilor membre NATO, pregătirea fizică are drept
scop dezvoltarea fizică generală a militarilor şi a capacităţii lor de efort specific.
Aceasta intensifică randamentul şi starea de alertă mentală, promovează coeziunea
şi gradul de menţinere şi dezvoltare a capacităţii de luptă, contribuind la formarea
unui luptător bine pregătit, capabil să reziste tensiunii şi stresului de luptă.
O foarte bună pregătire fizică va determina maximizarea componentelor
moral-volitive şi fizice ale capacităţii de luptă, va ajuta la întărirea sănătăţii fizice
generale (inclusiv cea mentală), dezvoltând o rezistenţă la stările de stres (precum:
NECLASIFICAT
5 din 22
 NECLASIFICAT

oboseala, teama, panica, foamea etc.). Concomitent, va contribui suplimentar cu o

multitudine de factori de solicitare fizică şi psihică pe timpul luptei, dezvoltând
spiritul combativ, curajul, hotărârea şi coeziunea de grup. Totodată, va duce la
sporirea puterii de supravieţuire în condiţii nefavorabile de luptă şi ajută la
rezolvarea rapidă a diferitelor probleme ivite pe timpul îndeplinirii misiunilor.
Motivaţia alegerii pentru cercetarea stiinţifică doctorală a temei „Pregătirea
fizică a militarilor din armata României în contextul integrării în NATO” derivă
din dorinţa de documentare în legătură cu acest domeniu, deoarece este unul
extrem de important la nivel NATO, al tuturor statelor sale membre, implicit şi al
Armatei României, dar şi la nivel mondial prin dezvoltarea unei ştiinţe a sportului
de către Consiliul Internaţional al Sportului Militar (CISM). Curiozitatea
intelectuală s-a format şi dezvoltat şi ca urmare a sursei bibliografice, a lucrărilor
de specialitate diverse pe care le-am avut la dispoziţie pentru acest subiect. Pornind
de la stadiul actual al cunoaşterii, în vederea aprofundării temei alese, am încercat
să scot în evidenţă autorii de referinţă pentru fiecare capitol în parte abordat.
Alegerea acestei teme pentru activitatea de cercetare doctorală a reprezentat
o provocare şi pentru faptul că ea se conturează a fi o interfaţă între noile concepţii
militare ca urmare a integrării Armatei României în NATO, pe de o parte, şi
deficienţele, intâlnite uneori în domeniul educaţiei fizice militare, pe de altă parte.
În acest context, am apreciat ca fiind un demers firesc necesitatea creării unei
viziuni complexe asupra pregătirii fizice a militarilor români şi a elaborării unui
program de pregătire, ca parte componentă a strategiei de instruire a militarilor,
asigurându-i astfel lucrării şi un caracter de actualitate. În acest context, tema de
cercetare doctorală poate să capteze atenţia şi interesul mai multor specialişti în
domeniu preocupaţi de o astfel de problematică.
Raportându-ne la noutăţile ştiinţifice care apar în domeniul sportiv în
armatele fondatoare ale NATO, precum şi la CISM, scopul acestei lucrări este
acela de a prezenta bazele teoretice ale activităţiilor de educaţie fizică militară, în
vederea actualizării şi îmbunătăţirii concepţiei de pregătire fizică a militarilor
români, precum şi a metodicii educaţiei fizice militare din Armata României.
NECLASIFICAT
6 din 22
 NECLASIFICAT

Pe baza acestor consideraţii de principiu, teza de doctorat realizează o

cercetare ştiinţifică conform normelor universitare asupra pregătirii fizice a
militarilor, astfel încât rezultatele aşteptate ca urmare a acestei cercetări doctorale
să fie canalizate pe următoarele direcţii importante, reprezentând obiectivele
principale ale lucrării:
- identificarea sarcinilor fizice comune care sunt esenţiale şi cel mai des
efectuate în actualele operaţii / misiuni NATO;
- realizarea unui studiu prin care să stabilesc o corelaţie între performanţele
obţinute de către militari la alergarea de rezistenţă cu cele realizate de către aceeaşi
militari la testul de anduranţă „Beep”;
- realizarea şi dezvoltarea unui program de pregătire fizică generală necesar
militarilor în vederea participării la operaţii militare sub egida NATO.
Aceste aspecte, enunţate anterior, conferă temei de cercetare alese un context
actual, care poate fi valorificat atât sub aspect teoretic, dar şi practic, consecinţă a
complexităţii problematicii subsistemului de educaţie fizică militară şi sportivă.
Astfel, obiectivele ce cercetare enunţate propun ca ipoteză fundamentală de
cercetare nevoia stabilirii unei relaţii între activităţile fizice comune de primă
importanţă, efectuate de către militari în actualele misiuni NATO şi programele de
pregătire fizică care trebuie urmate de aceştia pentru susţinerea acţiunilor militare.
Ca şi ipoteză asociativă de cercetare putem enunţa: existenţa unei corelaţii
între performanţele obţinute de către militari la alergarea de rezistenţă cu cele de la
testul de anduranţă „Beep”. Dacă asocierea dintre cele două teste care estimează
performanţele aerobe este semnificativă statistic, ele ar putea fi folosite alternativ
ca o modalitate de măsurare a capacităţii aerobe sau de estimare a nivelului de
pregătire fizică specifică şi necesară în mediul militar.
Teza de doctorat este structurată pe cinci capitole, având o structură logică,
cu elemente specifice fiecărui capitol care să răspundă temei abordate, având ca
referinţă aspectele teoretice şi practice specifice pregătirii fizice a militarilor care
să contribuie la realizarea demersului ştiinţific. Evident, nu avem pretenţia

NECLASIFICAT
7 din 22
 NECLASIFICAT

epuizării tuturor problemelor acestui demers, mai ales din cauza faptului că el este
unul extrem de dinamic.
Astfel, în capitolul I, „Pregătirea fizică – componentă fundamentală în
procesul de instruire al militarilor din Armata României” sunt analizate
elementele definitorii privind pregătirea fizică a militarilor români şi sunt
identificaţi principalii factori care pot influenţa performanţa fizică în operaţiile
militare. De asemenea, este determinat cadrul conceptual al educaţiei fizice
militare din Armata României, al conţinutului procesului instructiv-educativ şi sunt
analizate succint principiile clasice şi metodele de instruire propriu-zisă a
militarilor, care reprezintă elementele de bază ale metodicii educaţiei fizice
militare.
În cadrul capitolului II, intitulat „Aspecte conceptuale actuale privind
pregătirea fizică în cadrul NATO”, este stabilită relaţia între ştiinţa sportului
militar şi nivelul de pregătire fizică impus militarilor de către specialiştii în
educaţie fizică militară din cadrul NATO. În continuare, este prezentată o nouă
abordare în domeniul sportului militar, şi anume managementul bazat pe
cunoştinţe - un management orientat spre o inovare continuă, care implică
transferul cunoştinţelor de la militari pentru militari. În final, sunt prezentate unele
aspecte generale privind evaluarea nivelului de pregătire fizică a personalului
militar în unele armate membre ale NATO.
Capitolul III, denumit „Activităţi specifice pregătirii fizice a militarilor din
unele ţări membre NATO”, analizează în detaliu cele trei sarcini solicitante din
punct de vedere fizic (marşul, săpatul şi mânuirea materialelor), activităţi fizice
primordiale care sunt cel mai des întâlnite în operaţiile militare moderne conduse
de NATO. Totodată, sunt prezentate şi câteva cercetări efectuate în decursul
timpului de către unele ţări membre NATO privind influenţele acestora asupra
acţiunilor militare. Ţinând cont de aceste sarcini în procesul de optimizare a
pregătirii fizice a militarilor, în ultima parte a capitolului este prezentată
succesiunea de activităţi întreprinse de către Forţele Armate Canadiene în vederea
dezvoltării programelor de pregătire fizică generală şi specifică pentru militari.
NECLASIFICAT
8 din 22
 NECLASIFICAT

În cuprinsul capitolului IV, numit „Studiu privind evaluarea rezistenţei

militarilor cu ajutorul testului de anduranţă „Beep” este prezentat algoritmul prin
care s-a încercat stabilirea unei corelaţii între performanţele obţinute de către
militari la alergarea de rezistenţă (pe distanţa de 3000 metri pentru genul masculin,
respectiv 2000 metri pentru genul feminin) şi la un test de anduranţă, denumit
„Beep”.
În ultima parte a lucrării, capitolul V intitulat „Program de pregătire fizică a
militarilor din Armata României în contextul integrării în NATO” este prezentat
un program de pregătire fizică generală în vederea participării militarilor din
Armata României la operaţiile şi misiunile Alianţei. Acesta a fost întocmit ţinând
cont de mijloacele şi strategiile de acţionare specifice educaţiei fizice militare,
cuprinse în manualele şi regulamentele de specialitate din câteva ţări membre
NATO, precum şi de cele trei sarcini solicitante din punct de vedere fizic abordate
în capitolul III (marşul, săpatul şi mânuirea materialelor).
Cercetarea urmăreşte, ca rezultat final, avansarea şi elaborarea unui model
conceptual al unui program de pregătirie fizică generală, care reprezintă sarcina
de bază privind îmbunătăţirea capacităţii de efort la militarii care se pregătesc să
participe la operaţii militare NATO.
Tematica tezei de doctorat este importantă şi prin faptul că în prezent
procesul de pregătire a militarilor din Armata României în vederea participării la
operaţii NATO este foarte complex şi există mereu noutăţi şi tendinţe care implică
permanent stimularea pregătirii acestora, inclusiv a pregătirii fizice, pe fondul
schimbărilor permanente în modalităţile de ducere a luptei.
Fără a avea pretenţia că am analizat în totalitate această componentă
fundamentală a pregătirii militarilor, epuizând întru totul acest subiect, am
convingerea că acestă lucrare poate servi ca un punct de plecare şi pentru viitoarele
cercetări în acest domeniu.

NECLASIFICAT
9 din 22
 NECLASIFICAT

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Majoritatea acţiunilor militare, desfăşurate în teatrele de operaţii din întreaga

lume, marchează importanţa deosebită pe care o are pregătirea fizică în luptă.
Interesul larg pentru aceasta a fost însoţit de diverse studii de cercetare a efectelor
participării regulate a militarilor la programe complexe de pregătire fizică. Astfel,
s-a ajuns la concluzia că rezistenţa fizică a militarilor la solicitările fizice, în orice
condiţii de climă sau de stare a vremii, la eforturile prelungite pe care le cere lupta,
este una dintre condiţiile importante în realizarea succesului.
În aceste condiţii, educaţia fizică militară este unul din factorii esenţiali în
câmpul de luptă, având un rol principal în realizarea succesului unei misiuni.
Astfel, în teza de doctorat se analizează educaţia fizică militară în Armata
României din punct de vedere teoretic, prin tratarea subiectelor legate de idealul,
scopul, caracteristicile, obiectivele şi funcţiile sale, componentele procesului
instructiv-educativ, formele de organizare a practicării exerciţiilor fizice,
principiile şi metodele de instruire propriu-zisă etc. Toate aceste cunoştinţe
generale de bază au fost îmbunătăţite şi completate cu elemente (noţiuni, concepte,
idei) noi aplicate în unele armate membre NATO, astfel încât această lucrare de
cercetare să poate constitui un punct de plecare la actualizarea şi revizuirea
Concepţiei de educaţie fizică şi sport în Armata României.
La fel de importantă şi de necesară este şi metodica educaţiei fizice militare
care, întocmită în conformitate şi cu standardele şi principiile NATO şi avizată de
specialiştii în domeniu din Armata României, poate fi ulterior transpusă într-un
manual sau într-o dispoziţiune care să pună accentul pe modalitatea îmbinării
căilor metodice şi a mijloacelor de acţionare celor mai adecvate cu valorile
indicilor calităţilor motrice şi ale parametrilor fiziologici, în raport de cerinţele
instruirii din armată.
Revizuirea permanentă a misiunilor NATO necesită o nouă abordare privind
perfecţionarea pregătirii fizice a militarilor, în vederea participării la operaţii

NECLASIFICAT
10 din 22
 NECLASIFICAT

NATO. Mai exact, este identificată o nouă necesitate de a defini, evalua şi

optimiza capacitatea fizică prin stabilirea unor criterii şi metodologii adecvate.
Acestea sunt utile pentru a determina care sunt cerinţele necesare personalului
militar privind aptitudinile fizice, în vederea pregătirii acestuia pentru a preveni
suprasolicitarea fizică şi pentru a reduce accidentările.
Sarcini fizice solicitante, precum: marşul, săpatul şi mânuirea materialelor
au fost identificate de către cercetători ca fiind activităţi fizice comune de primă
importanţă, efectuate în actualele misiuni NATO (umanitare, de combatere a
terorismului, de menţinere a păcii, de rezolvare a conflictelor etc.).
Având în vedere obiectivul final, acela de a alege soluţia optimă pentru
îmbunătăţirea pregătirii fizice a militarilor, prin revizuirea listelor cu sarcinile
esenţiale şi ţinând cont de tipurile de misiuni întreprinse de forţele NATO (în trecut
şi prezent), armata română trebuie să adapteze criteriile şi metodologia conform
cerinţelor spaţiului de luptă modern, având ca obiectiv creşterea nivelului de
pregătire fizică a militarilor.
În finalul capitolului III s-au prezentat principalele aspecte privind
cercetarea şi dezvoltarea programelor de pregătire fizică în Armata Canadei. După
cercetări îndelungate efectuate de către forţele armate canadiene, în baza unei
ample documentaţii specifice domeniului educaţiei fizice militare, s-au obţinut
informaţii care au contribuit la elaborarea şi dezvoltarea unor noi programe de
antrenament, precum şi la evaluarea nivelului pregătirii fizice a militarilor, folosind
criterii noi. Toate acestea au fost realizate în concordanţă cu capacitatea militarilor
de a executa sarcini (derivate din scenarii operaţionale reale) legate în mod direct
cu provocările fizice cu care se confruntă ei pe timpul operaţiilor militare.
În acest sens, forţele armate canadiene au făcut trecerea de la un sistem de
pregătire fizică axat în principal pe educarea / dezvoltarea calităţilor motrice a
militarilor (foarte asemănător cu cel existent acum în Armata României), la o
concepţie de pregătire fizică bazată pe consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor
şi priceperilor motrice. Acelaşi lucru se va întâmpla şi în Armata SUA, care
doreşte ca, începând cu anul 2018, să pună în aplicare noi programe de pregătire şi
NECLASIFICAT
11 din 22
 NECLASIFICAT

modalităţi de evaluare, elaborate după aceleaşi principii ca cele aplicate în acest

moment de armata canadiană.
Studiul realizat în capitolul 4 al lucrării a stabilit o corelaţie între timpul
realizat la alergarea de rezistenţă (pe distanţa de 3000 metri pentru genul masculin,
respectiv 2000 metri pentru genul feminin) şi performanţa obţinută la testul de
anduranţă „Beep” de către 123 studenţi militari din Academia Tehnică Militară,
oferind astfel o conversie directă a performanţelor de la un test la altul.
Testul de anduranţă „Beep” reprezintă o nouă tendinţă în evaluarea nivelului
de pregătire fizică a militarilor din cadrul NATO, Armata SUA punând în aplicare,
începând cu acest an acestă probă de verificare pentru candidaţii care doresc să
intre în sistemul militar. Acest test poate furniza specialiştilor în educaţie fizică
militară un mijloc practic de a evalua capacitatea aerobă a militarilor atunci când
spaţiul este limitat sau necorespunzător sau când există condiţii de mediu
nefavorabile. Descoperirile din acest studiu ajută organizaţiile militare care doresc
să evalueze capacitatea aerobă a personalului (la testările periodice sau iniţiale - la
intrarea în sistem) prin oferirea unei variante alternative, şi anume - testul de
anduranţă „Beep”.
Condiţia fizică a militarului poate fi dobândită şi menţinută numai prin
parcurgerea unui program de antrenament fizic precis (bine conceput), progresiv şi
integrat în programul de pregătire militară al subunităţii din care face parte. Astfel,
programul de pregătire fizică generală prezentat în ultimul capitol al lucrării
(capitolul 5) poate reprezenta o soluţie majoră pentru creşterea capacităţii de efort
şi a nivelului pregătirii fizice a militarilor, fiind în acelaşi timp bază pentru
susţinerea celorlalte activităţi militare în îndeplinirea misiunilor trasate.
Având în vedere pregătirea fizică a militarilor, aducem în prim-plan câteva
propuneri concrete care pot conduce la îmbunătăţirea şi dezvoltarea activităţii de
educaţie fizică militară în Armata României în contextul integrării acesteia în
NATO:
- elaborarea unei metodici de specialitate cu aplicabilitate şi adaptabilitate
la condiţiile concrete ale operaţiilor şi misiunilor militare conduse de NATO care,
NECLASIFICAT
12 din 22
 NECLASIFICAT

după obţinerea aprobărilor de rigoare, să fie materializată într-un manual sau într-o
dispoziţiune militară;
- actualizarea şi revizuirea Concepţiei de educaţie fizică şi sport în Armata
României, ţinând cont de aspectele conceptuale (abordate succinct în această teză
de doctorat) privind pregătirea fizică a militarilor în unele state membre NATO;
- înfiinţarea şi dezvoltarea unei platforme digitale pe internet care să
permită schimbul documentelor din domeniul educaţiei fizice militare între
specialişti, fapt care va favoriza actualizarea informaţiilor furnizate prin
intermediul managementului bazat pe cunoştinţe (instrument fundamental de
management modern în NATO);
- asigurarea unei continuităţi în procesul de instruire al ofiţerilor cu
pregătirea fizică prin acreditarea unui program postuniversitar de formare şi
dezvoltare profesională continuă în domeniul „Educaţiei fizice militare”;
- studierea de către persoanele abilitate în acest sens a posibilităţii de
optimizare a sistemului de evaluarea a nivelului pregătirii fizice a militarilor, după
cum urmează: reducerea numărului de grupe de vârstă (de la 7 la cel mult 4),
acordarea de calificative sau a unui punctaj pentru a determina militarii să nu se
oprească din execuţie în momentul în care ating baremul minim, egalizarea
distanţei de alergare la proba de rezistenţă cu menţinerea unor bareme diferite în
funcţie de gen şi de vârstă, introducerea unei probe de control sau a unor exerciţii
care să aibă mai multă aplicabilitate pe câmpul de luptă (de exemplu: un traseu
utilitar-aplicativ);
- utilizarea testului de anduranţă „Beep” ca variantă alternativă de
măsurare a capacităţii de efort aerob a militarilor şi implementarea lui, într-o primă
etapă, în cadrul şedinţelor de educaţie fizică din instituţiile militare de învăţământ
superior sub forma unei evaluări periodice (semestriale sau anule) cu acordarea de
note (în conformitate cu tabelul 4.4 şi tabelul 4.5), valorificând astfel rezultatele
obţinute în urma studiului efectuat;
- întocmirea şi aprobarea sub formă de instrucţiuni a unor programe de
pregătire fizică (generale, specifice sau specializate) axate în principal pe
NECLASIFICAT
13 din 22
 NECLASIFICAT

consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor şi priceperilor motrice, în funcţie de

nivelul de pregătire sau de etapa de instrucţie a militarilor;
- întocmirea şi aprobarea sub formă de instrucţiuni a unor programe de
pregătire fizică speciale pentru anumite situaţii aparte, cum ar fi: pentru militarii
răniţi sau cu afecţiuni medicale („sănătoşi condiţionat”), pentru femeile militar
însărcinate sau lăuze, pentru militarii care sunt dislocaţi în diferite teatre de
operaţii, pentru militarii care se confruntă cu obezitatea etc.;
- punerea în practică a programului elaborat privind pregătirea fizică
generală a militarilor care urmează să participe la operaţii militare NATO, prin
implementarea lui în cadrul unui proiect de cercetare care să vizeze optimizarea
perioadei de pregătire a militarilor în vederea participării unei subunităţi la
operaţiuni militare NATO.
Pregătirea fizică trebuie privită ca o formă de instruire integrată în tot
complexul de pregătire al militarilor, nu ca o sursă independentă fără finalităţi
concrete în acţiunile militare şi fără aplicabilitate în diferite situaţii reale. De altfel,
pregătirea fizică înseamnă un proces de educare permanentă şi inteligentă a
calităţilor fizice ale luptătorilor. Din punct de vedere militar şi al sprijinului oferit
pentru îndeplinirea obiectivelor din acţiunile militare, pregătirea fizică poate oferi
soluţii pentru ieşirea din situaţii speciale.

NECLASIFICAT
14 din 22
 NECLASIFICAT

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. Legea educaţiei fizice şi sportului, nr. 69 din 28 aprilie 2000, publicată în
Monitorul Oficial nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările ulterioare aduse prin
O.U.G. nr. 2 / 2015, publicate în Monitorul Oficial nr. 176 din 13 martie 2015.
2. Ordonanţa Guvernului nr.118/1998 privind afilierea Ministerului
Apărării Naţionale al României, ca membru asociat, la Consiliul Internaţional al
Sportului Militar şi plata cotizaţiei anuale - din Parlamentul României din 3
februarie 1999.

II. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE ROMÂNEŞTI

3. Concepţia de educaţie fizică şi sport în Armata României, Statul Major
General, Bucureşti, 2016.
4. Concepţia de educaţie fizică şi sport în Forţele Terestre, Statul Major al
Forţelor Terestre, Bucureşti, 2006.
5. Instrucţiuni privind organizarea şi desfăşurarea competiţiilor aplicativ-
militare şi sportive în Armata României, Statul Major General, Bucureşti, 2016.
6. Norme privind activitatea studenţilor din Facultatea Militară de
Educaţie Fizică, M.Ap.N. – M.Î.Ş. Bucureşti, 2002.
7. Normele privind testarea nivelului capacităţii motrice a candidaţilor
recrutaţi pentru profesia militară, Statul Major General, 2013.
8. Regulamentul educaţiei fizice militare, Editura Centrului tehnic-editorial
al armatei, Bucureşti, 2013.
9. Strategia de transformare a Armatei României, Ministerul Apărării
Naţionale, Bucureşti, 2005.

NECLASIFICAT
15 din 22
 NECLASIFICAT

III. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE

12. Army General Administrative Instruction, Army Training Branch (ATB),
volume 1, chapter 5 – sport, UK, 2017.
13. Army Physical Readiness Training, Field Manual No. FM 7-22,
Department of the Army, Washington, DC, 2012.
14. Instruction relative au contrôle de la condition physique du militaire
pour l'armée de terre, Bulletin Officiel des Armees, Edition Chronologique n°47
du 4 décembre 2009.
15. Dictionary of Military and Associated Terms, US Department of
Defense, Joint Publication, 2010.
16. Field Manual FM 6-0.1 - Knowledge Management Section, Washington:
Department of the Army Headquarters, US Army, 2008.
17. Land Force Combat Engineer Doctrine - ATP-52(A), NATO, 2001.
18. Manuel D’entraînement Physique Militaire Et Sportif (EPMS), PIA-
7.1.1, Centre national des sports de la Defence, 2011.
19. Military Standard Human Engineering Design Criteria for Military
Systems, Equipment and Facilities, Philadelphia, PA: Naval Publications and
Forms Center, 1989.
20. Sport Commission Internal Regulations, International Military Sport
Council, Brussels, 2004.
21. U.S. Army field manual - foot marches, Washington, DC:Headquarters,
Department of the Army, 1990.

IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

22. ARMANU, I., Educaţia fizică în Armata Română – file de istorie,
Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2011.
23. CÂRSTEA, Gh., Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului –
pentru examenele de definitivat şi gradul didactic II , Editura An-Da, Bucureşti,
2000.

NECLASIFICAT
16 din 22
 NECLASIFICAT

24. CEAŞCAI, V., Pregătirea fizica în armata română în secolul XX.

Teză de doctorat, Universitatea Naţională de Apărare, Bucureşti, 2006.
25. DRAGNEA, A., Antrenamentul sportiv (teorie şi metodică), Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
26. DRAGNEA, A., şi colab., Teoria educaţiei fizice şi sportului, Editura
Cartea Şcolii, Bucureşti, 2000.
27. EPURAN, M., HOLDEVICI, I., TONITA, F., „Psihologia sportului
de performanţă : teorie şi practică”, Editura Fest, 2008.
28. FRUNZETI, T., “Operaţiuni militare în sprijinul păcii”, Editura
Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2000.
29. IRIMIA, I., “Psihologia supravieţuirii”, Revista Forţelor Terestre,
Nr.6, SMFT Bucureşti, 2007.
30. LEONTE, I., Metodica educaţiei fizice militare, Editura A.I.S.M.,
Bucureşti, 2000.
31. SICLOVAN, I., Teoria educaţiei fizice şi sportului, Editura Sport-
Turism, Bucureşti, 1979.
32. TOMA-URICHIANU, S., Istoria educaţiei fizice şi sportului, Editura
Bren, Bucureşti, 2009.
33. TUCICOV-BOGDAN, A., “Psihologie generală şi psihologie
socială”, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1973, p. 159.
34. VĂDUVA, Gh., Pregătirea de luptă a trupelor. Preocupări, tendinţe,
perspective, Ed. Militară, Bucureşti, 1987.

V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

35. BUNC, V., „Current issues in physical education and sports
researh”, CISM International Symposium, Praga, Cehia, 2009.
36. BURTON, J. A., “Knowledge capitalism. Bussines, Work and
Learning in the New Economy”, Oxford University Press, 1999.

NECLASIFICAT
17 din 22
 NECLASIFICAT

37. CONSTABLE, S. & PALMER, B., „The process of physical fitness

standards development”, Human Systems Information Analysis Center, Wright-
Patterson Air Force Base, Ohio, USA, 2000.
38. DaCOSTA, L., „Legacies of Sports Mega-events” Ministry of Sport,
Brasilia, 2009.
39. DEAKIN, J.M. & Co., “Minimum Physical Fitness Standard (MPFS)
for Canadian Forces personnel”, Selection and Maintenance Standards Division,
Queens University, Canada, 2000.
40. DEAN, C.E., “The Modern Warrior’s Combat Load, Dismounted
Operations in Afghanistan”, U.S. Army Center for Army Lessons Learned, US
Army Research, Development and Engineering Command, Natick Center, 2004.
41. FLASAR, Z., NEDOMA, R., „Some aspects of tactical activities in
contemporary and future operations in relation to physical readiness of soldiers”,
CISM International Symposium, Praga, Cehia, 2009.
42. GAGLIARDI, P.C., Updating on the role of CISM Academy,
Unpublished paper, 2009.
43. GORE, C.J., “Physiological tests for elite athletes”, Australian Sports
Commission, Human Kinetics, 2000.
44. HAVLICKOVA, L., “Fyziologie tělesné zátěže I., Obecná část.” 2.
vyd. Karolinum Praha, 2003.
45. JAENEN, S., “Physical Fitness”, in Mophuting (ed.), International
Scientific Symposium, Gaborone-Botswana, 2000.
46. JONES, P. M., “Collaborative Knowledge Management, Social
Networks, and Organizational Learning”, Moffett Field-USA: NASA Ames
Research Center - Human Factors Research and Technology Division, 2005.
47. KNAPIK, J.J. & Co, “Pre-enlistment physical fitness testing:
Background and recommendations”. USACHPPM Report No.12, Aberdeen, 2004.
48. KNAPIK, J.J. & CO., “Risk factors for training-related injuries
among men and women in BasiC Vombat Training”. Medicine & Science in Sport
& Exercise, 2001.
NECLASIFICAT
18 din 22
 NECLASIFICAT

49. KNAPIK, J.J. & Co., „The case for pre-enlistment physical fitness
testing: Research and recommendations”, USACHPPM Report Number 12-HF-
01Q9D-04, 2004.
50. KOERHUIS, C.L. & Co, “Maximal capacity while carrying heavy
loads, with muscle strength and discomfort as limiting factors”, TNO Defence,
Security and Safety report nr DV3 2005-A15, 2005.
51. KOERHUIS, C.L. & CO, „Physical demanding tasks and physical
tests for a Dutch combat soldier”, TNO Defence, Security and Safety Report No.
TM-04-A055, 2004.
52. KRAEMER, W. J., & Co., “Effect of resistance on women‘s
strength/power and occupational performance”, Medicine & Science in Sport &
Exercise, 2001.
53. KRAEMER, W.J. & Co, “Effect of resistance training on women’s
strength/power and occupational performance”, Medicine and Science in Sports
and Exercise, 2001.
54. LEE, M., “Turn Stress Into Bliss: The Proven 8-Week Program for
Health, Relaxation, Stress Relief”, Fair Winds Press, SUA, 2005.
55. LIU, D., “The Difference between Military Sport and Sport in the
Army”, International Scientific Symposium, In Mophuting (ed.), Gaborone-
Botswana, 2000.
56. MIRAGAYA, A. & DaCOSTA, L. „Worldwide Experiences and
Trends in Sport for All”, Aachen: Meyer & Meyer Sport, 2002.
57. MORAGAS, M & DaCOSTA, L., University and Olympic Studies –
Spain & Brazil Seminars, Barcelona, 2007.
58. NEVOLA, V.R. & Co., “Development of operationally-related
physical fitness standards for the Royal Air Force”, QinetiQ Technical Report,
Farnborough, UK, 2003.
59. NUCIARI, M., „National Differences in Military Values and Civilian
Values: Is the Gap Culture-Free or Culture-Bound?” Bingley-UK: Emerald
Publishers, p. 225-237, 2007.
NECLASIFICAT
19 din 22
 NECLASIFICAT

60. PICARIELO, J.M., “Battle-Focused Physical Training: A Career-

Long Commitment”, in Mophuting (ed.), International Scientific Symposium,
Gaborone-Botswana, 2000.
61. RASMUSSEN A. F., “NATO – delivering security in the 21st
century”, 2012.
62. RAYSON, M., HOLLIMAN, D. & BELYAVIN, A., “Development of
physical selection procedures for the British Army. Relationship between physical
performance tests and criterion tasks”, Ergonom, no. 43, 2000.
63. RAYSON, M.P. & Co., “The reliability of the RAF’s proposed
representative service tasks”, Optimal Performance Limited Customer report
conducted on behalf of PTC RAF Innsworth, UK, 2004.
64. REN, H., MIRAGAYA, A., DaCOSTA, L. & JING, N., „Olympic
Studies Reader – a multidisciplinary and multicultural research guide (volume 1 &
2)”, Beijing Sport University, China, 2009-2013.
65. TKAVC, S., “Motor abilities in relation to sport activity and some
morphological characteristics”, Master's thesis, Faculty of Sport, Ljubljana, 2004.
66. TOMORI, M., „Mental benefits of physical activity” Lepota gibanja,
no.10(2), 2000.
67. VISSER, T. & Co., “Is intensity or duration the key factor in march
training?”, International Congress on Soldiers’ Physical Performance, Finland,
2005.
68. WARD, P., BARRETT, T., „A Review of Behavior Analysis Research
in Physical Education”, Journal of teaching in physical education, Human Kinetics
Publishers Incorporated, 2002.
69. WENGER, H.A., „Army Fitness Manual”, Toronto, CA: Canadian
Armed Forces, 2001.
70. WILLIAMS, A.G. & Co., “Resistance training and the enhancement
of the gains in material-handling ability and physical fitness of British Army
recruits during basic training”, Ergonom, no. 45, 2002.

NECLASIFICAT
20 din 22
 NECLASIFICAT

71. WILLIAMS, S.J., KENDALL, L.,“Perceptions of elite coaches and

sports scientists of the research needs for elite coaching practice”, Journal of
Sports Sciences, 2007.

VI. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

72. Dicţionarul explicativ al limbii române (ediţia a II-a revăzută şi
adăugită), Academia Română, Institutul de Ligvistică „Iorgu Iordan”, Editura
Univers Enciclopedic Gold, 2012.
73. Terminologia educaţiei fizice şi sportului, Editura Stadion, Bucureşti,
1974.
74. Enciclopedia educaţiei fizice şi sportului din România, Vol. IV –
Dicţionar descriptiv şi explicativ de noţiuni şi termeni, Editura Aramis, Bucureşti,
2002.
75. MARCU, F., Marele dicţionar de neologisme, Editura Saeculum,
2000.

VII. LUCRĂRI PUBLICATE DE AUTOR

(activităţi ştiinţifice preliminare elaborării tezei de doctorat, cuprinse în
Programul individual de pregătire universitară avansată):
76. BĂIŢAN, G.F., Factorii motivaţionali în creşterea interesului
militarilor pentru practicarea exerciţiilor fizice, Buletinul Universităţii Naţionale
de Apărare "CAROL I" nr. 2, pag. 92 – 95, 2016.
77. BĂIŢAN, G.F., Methods used in physical education and sports to
increase the soldiers’ resistance to stress (Mijloace specifice educaţiei fizice şi
sportului utilizate pentru creşterea rezistenţei la stres a militarilor), Sesiunea
Ştiinţifică Internaţională “Physical Education and Sport, Healthy Lifestyle Boost
Factors”, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport / Universitatea Ecologică din
Bucureşti, pag. 19 – 24, 2015.

NECLASIFICAT
21 din 22
 NECLASIFICAT

78. BĂIŢAN, G.F., Mijloace specifice sporturilor de luptă în formarea,

dezvoltarea şi menţinerea capacităţii motrice a militarilor, Buletinul Universităţii
Naţionale de Apărare "CAROL I" nr. 2, pag. 198 – 202, 2015.
79. BĂIŢAN, G.F., Military personality in the context of military physical
training and sports practice in the romanian army (Personalitatea militarilor în
contextul practicării educaţiei fizice militare şi sportului în Armata României),
Conferinţa Ştiinţifică Internaţională STRATEGII XXI - “Strategic Changes in
Security and International Relations”, Facultatea de Securitate şi Apărare &
Şcoala Doctorală / Universitatea Naţională de Apărare "Carol I", Volumul 3, pag.
336 – 340, 2017.
80. BĂIŢAN, G.F., Particularităţi privind testarea nivelului capacităţii
motrice a candidaţilor recrutaţi pentru profesia militară în Armata României,
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare "CAROL I" nr. 4, pag. 12 – 16, 2016.
81. BĂIŢAN, G.F., Particularities related to the evaluation of soldiers’
level of physical condition from some NATO countries (Particularităţi privind
evaluarea nivelului de pregătire fizică a personalului militar din unele state
membre NATO), Conferinţa Internaţională “Knowledge Management-Projects,
Sistems and Technologies „KM 09”, Facultatea de Securitate şi Apărare /
Universitatea Naţională de Apărare "Carol I", pag. 38 – 45, 2015.
82. BĂIŢAN, G.F., Servicemen’s physical education as a crucial tool for
army reconstruction in post-conflict situations (Pregătirea fizică a militarilor –
instrument semnificativ în reconstrucţia armatei în situaţiile post-conflict),
Conferinţa Ştiinţifică Internaţională STRATEGII XXI - “Strategic Changes in
Security and International Relations”, Facultatea de Securitate şi Apărare &
Şcoala Doctorală / Universitatea Naţională de Apărare "Carol I", Volumul 3, pag.
349 – 354, 2017.

NECLASIFICAT
22 din 22