Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
125 limbi
Articol
Discuție
Lectură
Modificare
Modificare sursă
Istoric
gen de plante
Pentru alte sensuri, vedeți Salcia (dezambiguizare).
Pagina „Răchită” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Răchita (dezambiguizare).
Salcie
Salix alba
Clasificare științifică
Supradomeniu Biota
Supraregn Eukaryota
Regn Plantae
Subregn Viridiplantae
Infraregn Streptophyta
Diviziune Tracheophyta
Subdiviziune Spermatophytina
Ordin Malpighiales
Familie Salicaceae
Gen
Salix[1][2]
L., 1753
Tip taxonomic
Modifică date / text
Denumire[modificare | modificare sursă]
Plantele din genul salix sunt cunoscute în România sub numele generic de salcie. Numele
popular de "salcie" provine în limba română din latinescul salix.
Răspândire[modificare | modificare sursă]
Genul Salix este răspândit în întreaga emisferă nordică, fiind întâlnit în principal pe soluri
umede, pe malurile râurilor, iazurilor și lacurilor în zonele mai răcoroase.
Caracteristici[modificare | modificare sursă]
Tulpina, poate fi noduroasă, scoarța cu crăpături, înălțimea neatingând mai mult de 3-4
metri, dar unele specii pot atinge până la 10-15 metri si aeriana.
Frunzele sunt întregi (rar lobate), stipelate, cu pețioli scurți, dispuse altern pe ramurile
elastice, netede.
Florile unisexuate, dispuse în amenți drepți (care apar înaintea frunzelor sau odată cu
acestea), cu 2-10 stamine, ovarul bicarpelar și stilul cu 2-4 stigmate bifurcate. Mugurii
pufoși semi-deschiși ai salciei, înainte ca aceștia să înflorească, sunt numiți și mâțișori.
Fructul este o capsulă cu 2-4 valve.
Semințele sunt mici, în număr mare și acoperite cu perișori argintii.
Înmulțire[modificare | modificare sursă]
Se înmulțește pe cale asexuată și sexuată.
Extinde
Hibrizi[modificare | modificare sursă]
Salix x tinctoria Sm. Hibrid între Salix fragilis și Salix pentandra)
Salix x tinctoria Sm. Hibrid între Salix fragilis și Salix pentandra)
Salix x rubens Schrk. Hibrid între Salix alba și Salix fragilis
Salix x alopecuroides Tausch Hibrid între Salix fragilis și Salix triandra
Salix x undulata Ehrh. Hibrid între Salix alba și Salix triandra
Salix x undulata Ehrh. Hibrid între Salix alba și Salix triandra
Salix x velenovskyi Servit. Hibrid între Salix alba și Salix purpurea
Salix x sepuleralis. Hibrid între Salix alba și Salix babilonica
Salix x blanda Anderss. Hibrid între Salix babzlonica și Salix fragilis
Salix x mollissima. Hibrid între Salix triandra și Salix viminalis
Salix x tatrae. Hibrid între Salix alpina și Salix silesiaca
Salix x retusoides Kern. Hibrid între Salix alpina și Salix retusa
Salix x retusoides Kern. Hibrid între Salix alpina și Salix retusa
Salix x subcinerea Anderss. Hibrid între Salix cinerea și Salix silesiaca
Salix x holosericea Koch et Ziz Hibrid între Salix cinerea și Salix piminalis
Salix x pontederana Willd. Hibrid între Salix cinerea și Salix piminalis
Salix x irreflexa Brb. Hibrid între Salix cinerea și Salix purpurea
Utilizare[modificare | modificare sursă]
Salcia conține salicina, o substanță asemănătoare acidului acetil salicilic care se găsește
în aspirină. Lemnul de salcie este de calitate inferioară el neputând fi utilizat nici măcar ca
lemn de foc din cauza faptului ca nu arde ci doar fumegă. Spre deosebire de genul
înrudit populus (plopul), lemnul de salcie nu poate fi folosit la confecționarea bețelor de
chibrituri. Una din cele mai cunoscute specii de salcie este Salix babylonica, așa numita
"salcie plângătoare" ale cărei ramuri atârnă de trunchi, folosită în parcuri și grădini ca
plantă ornamentală. Din nuielele de răchită (mai ales din răchita roșie (Salix purpurea) se
împletesc coșuri și papornițe. Pe malul drept al Prahovei, la km 128.5, se află o răchită
(Salix fragilis L.) de aproximativ 200 de ani.
Folclor[modificare | modificare sursă]
Salcia crește în abundență pe teritoriul României dar nu este un copac prețuit din cauza
lipsei de întrebuințări. Există numeroase proverbe populare în care salcia e descrisă cu o
notă de sarcasm, așa cum ar fi: când va face plopul pere și răchita micșunele. Altele din
păcate au o coloratură rasistă: așa cum salcia nu e pom, nici țiganul nu e om.
Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ Genera Plantarum[*], p. 447 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
2. ^ Species Plantarum, p. 1015
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
Al. Beldie, Flora României, Determinator ilustrat al plantelor vasculare, Editura
Academiei Republicii Socialiste România, 1977.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
O plantă ar putea scoate din criză și agricultura și producția de energie, 25 aprilie 2012,
Olimpia Man, Adevărul