Familia papilionaceae

Salcam Pitic, Alune de pamant,

Mazare, Fasole, Linte, Trifoi
 Caracterul familiei
Familia Papilionaceae (numită și a Leguminoaselor - Leguminosae
sau Fabaceae) este cea mai importantă familie din cadrul Ordinului
Fabales. Importanța rezultă atat din numărul de specii, dar mai
ales datorită importanței economice a acestor specii. Oamenii de
știință consideră că plantele din această familie există din perioada
cretacică, adică în urmă cu 65 - 70 milioane de ani. Denumirea de
"leguminosae" este dată în anul 1763 de Michel Adanson, iar în
anul 1836 familia primește numele de "fabaceae" denumire dată
de John Lindley. Caracteristic acestei familii sunt fructele în formă
de păstăi, plantele conțin o cantitate relativ mare de proteine,
unele dintre ele au valoare nutritivă ridicată, fiind un furaj valoros
pentru animale.
• Sunt plante ierboase sau
lemnoase.
• Rădăcina are nodozități.
• Tulpina poate fi: dreaptă,
volubilă, agățătoare.
• Frunzele sunt, în general,
simple, compuse, alterne
sau stipelate.
• Florile sunt zigomorfe de
tipul 5.
• Fructul este o păstaie.
Amorpha fruticosa
(Salcâm pitic )

Amorpha L. este un
gen de plante orginar
din America de Nord și
Mexic cuprinzând
circa 13 specii de
arbuști erecți,
rezistenți la secetă.
Amorpha canescens
Ononis spinosa
(Osul iepurelui)
Arachis hypogaea
Alune de pământ,
Arahide, Alune
americane
Semințele sunt comestibile și se numesc alune americane, arahide sau
alune de pământ.

Această plantă erbacee anuală, originară din America de Sud, nu trece de

35 cm înălțime. Florile au culoarea galbenă. Fructele, deși se formează în
partea aeriană a plantei, se coc în pământ.

Arahidele conțin apă, materii azotate, materii grase, materii amilacee,

celuloză, cenuși. Printre materiile azotate, întâlnim arahină și conarahină.
Totodată, conține aminoacizi (arginină, cistină, histidină, lizină, betaină,
colină) și diverse substanțe minerale, cum sunt diastazele (amilază).

Printre proprietățile arahidelor numărăm: foarte nutritivă, energetică,

astringent intestinal.

Uleiul de arahide obținut prin prima presare la rece are proprietăți

anticolesterolice.
Pisum sativum (Mazăre)
Mazărea este o plantă
ierboasă, cultivată. Face parte
din familia leguminoaselor,fiind
dicotiledonată. Rădăcina sa
este pivotantă, cu nodozități.
Tulpina este aeriană, ierboasă
și volubilă, însă fără țesut de
susținere. Frunzele sunt
compuse și se termină cu
cârcei. Florile sunt pe tipul 5
pedunculi, 5 sepale verzi, 5
petale inegale, 9 stamine unite
și un pistil. Fructul se numește
păstaie.
Mazărea, este o plantă nepretențioasă fața de solul
unde este cultivată, dar este sensibilă la condițiile
climaterice, în special la secetă, este recomandată
udarea culturilor, pentru a obține producții optime.
 CICER
ARIETINUM
 Phaseolus vulgaris
(Fasole)
Fasolea este o plantă
leguminoasă
agățătoare anuală
care este originară
din America și este
întrebuințată în
bucătărie.
Lathyrus aphaca
( Linte galbenă )
 ROBINIA
PSEUDOACACIA
LOTUS CORNICULATUS
(GHIZDEI)
LUPINUS LUTEUS
Lathyrus tuberosus
(Oreșniță)
 Trifoi
• Trifoiul (Trifolium) este un gen de aproximativ
300 de specii de plante din familia
leguminoaselor, Fabaceae. Cea mai mare
diversitate apare în zonele temperate din
emisfera nordică, dar există specii care trăiesc
și în America de Sud și Africa, incluzând
altitudinile înalte de la tropice. Sunt plante
erbacee mici anuale, bienale sau plante perene
cu viață scurtă. Frunzele sunt trifoliate (rareori
5- sau 7-foliate), cu stipelele adnate pe
pețioluri, iar florile sunt grupate în
inflorescențe mici albe, roșii, violet sau
galbene; păstăile mici, cu puține semințe, sunt
închise în caliciu. Alte genuri, denumite uneori
trifoisunt Melilotus (sulfină) și Medicago
(culbeceasă). Numele științific este derivat din
limba latină tres, "trei" și folium, "frunză".
Trifoiul reprezintă o sursă de hrană pentru
larvele unor specii de lepidoptere (fluturi și
molii).
 Proiect
PowerPoint
realizat de:

Diaconu Raluca

și
Stănică Ștefan