Liliac (plantă)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare

Liliac

Clasificare științifică

Regn: Plantae

Diviziune: Magnoliophyta

Clasă: Magnoliopsida

Ordin: Lamiales

Familie: Oleaceae

Gen: Syringa

Specie: S. vulgaris

Nume binomial

Syringa vulgaris
L.

Modifică text 

Liliacul (Syringa vulgaris) face parte din familia oleaceelor și este o specie din

genul Syringa care înflorește primăvara. Este un arbust a cărui înălțime poate ajunge
până la șapte metri, cu ramuri drepte și lujeri puțin muchiați.

Cuprins

 1Caracteristici
 2Înmulțire
 3Utilizare
 4Galerie
 5Referințe
 6Legături externe
Caracteristici[modificare | modificare sursă]
 Frunzele sunt ovate sau lat-ovate, la bază cordate, până la 12 centimetri lungime,
acuminate, pețiol circa 2,5 cm lungime, glabre, verzi-întunecat [1].

 Florile sunt simple sau duble, plăcut mirositoare, grupate în penicule de până la 20 cm
lungime, multiflorale, în culori diferite, de la liliachiu la alb. Floarea are caliciul mic,
campanulat, cu patru dinți, corolă cu tub de un centimetru lungime, cu patru lobi patenți și
două stamine[1].

Înmulțire[modificare | modificare sursă]
Se înmulțește prin semințe, lăstari sau drajoni.

Utilizare[modificare | modificare sursă]
Crește în tufișuri, în sălbăticie, dar este mai ales cultivat ca arbust ornamental.
Liliacul are și proprietăți medicinale. În acest scop se recoltează frunzele, din care se
prepară infuzie sau comprese[2].

Galerie[modificare | modificare sursă]


Flori și frunze în formă de inimă

 

'Alba'
 


'Charles Joly'
 

'Corondel'
 

'Etna'
 

'Mme. Francisque Morel'

 
 

'Maréchal Foch'
 

Lemn

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b Milea Preda - Dicționar dendrofloricol, Editura științifică și enciclopedică, București - 1989, pag.
503
2. ^ Dicționarul plantelor de leac, Editura Călin ISBN 978-973-7661-08-1

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Liliac (plantă)

  „Lilac”. Encyclopædia Britannica (ed. 11). 1911.

vulgaris
03950

03-4f04-bf91-699efe230477

aris

95

org:names:289009-2

[ascunde]

Plante medicinale (Listă)

echu  • Acacia senegal  • Acokanthera abyssinica  • Aconitum ferox  • Aconitum napellus  • Afin  • Agriș  • Albăstrea  • Aloe vera  • Amărala  • Anason  • Anemone

ele de cacao  • Armurariu  • Arnica  • Arnică  • Bambus  • Brad argintiu  • Brusture  • Brândușă de toamnă  • Busuioc  • Capere  • Cartof  • Cătină
e  • Cimbru  • Cimbrișor de câmp  • Ciuboțica cucului  • Ciulin  • Ciumăfaie  • Coacăz roșu • Coada-calului  • Coada șoricelului  • Coada
ușcă  • Crușin  • Curcuma  • Cânepă indiană  • Călin  • Cătină de garduri  • Dafin  • Dracilă  • Dud  • Dud alb  • Dumbravnic  • Efedra  • Feciorică  • Fenicul  • Floarea
Ghimpe  • Ghințură (galbenă)  • Hamei  • Hasmațuchi  • Iarbă mare  • Iarbă grasă  • Iederă  • Ienupăr  • In  • Ipcărigea  • Isop • Izmă bună  • Jneapăn • Kaki  • Lava
ndragoră  • Măceș  • Maghiran  • Măselariță  • Mătrăgună  • Merișor  • Mur  • Mușchi de piatră  • Mușețel  • Muștar alb  • Muștar negru  • Nalbă mare  • Nuc  • Ob
ătlagină  • Pătlăgeaua roșie  • Pătrunjel  • Piper de baltă  • Pir  • Plămânărică  • Păducel  • Pelin  • Podbal  • Popilnic  • Porumbar  • Răchitan  • Răcovină  • Ridiche
marin  • Roșcov  • Rușcuță de primăvară  • Salvie de câmp  • Săpunăriță  • Scai vânăt  • Schinduf  • Schinel  • Soc (negru)  • Spilcuță  • Sunătoare  • Sulfină  • Șovârf 
 Țintaură  • Trei-frați-pătați  • Troscot  • Turița mare  • Unguraș  • Urzică  • Urzică moartă albă  • Valeriană  • Ventrilică  • Verbina comună  • Viola  • Viță de vie  • V

 Carte ·   Categorie ·   Portal ·   WikiProiect

 Categorii: 

 Plante medicinale
 Syringa
 Flora Europei
 Eponime ale asteroizilor
 Plante ornamentale
 Specii cu risc scăzut
 Plante descrise în 1753
 Plante utilizate în bonsai