Sunteți pe pagina 1din 3

Subject: appendix

Resent-Date: Fri, 7 Apr 2000 19:59:11 +0300


Resent-From: mystique@itcnet.ro
Date: Sat, 08 Apr 2000 02:55:08 +1000
From: Dima Bicleanu <dimaflor@ihug.com.au>
Reply-To: mystique@itcnet.ro
To: mystique@itcnet.ro

Buna seara (sau dimineata) din nou.

As vrea sa adaug, daca-mi permiteti supralicitarea starii de logoree


nocturna (aici unde scriu, la antipod, e ora 1:17 AM) , citeva ginduri in
incheiera mesajului Gabrielei, pentru care am pastrat un loc rezervat:

<<Nu sunt sigura ca nu ar duce la fericire si cunoasterea. In sensul cel


mai larg al termenului.... Daca arta nu stiinta nu, atunci ce poate aduce
fericirea, va intreb? Cred ca impacarea deplina, cu tine si cu toate,
revenirea la starea de gratie divina, de copil al universului, in stare sa
se bucure de frumusetile lumii. >>

Despre asta am pomenit deja si sper sa mai vorbim. Mai ales despre starea
de "copil al Universului" care te poate frumos duce catre chinezul Lao Tze.
Cunoastrerea stiintifica este doar o cale de cunoastere, ci nu
"cunoasterea" in intregul ei. Vreau sa va ginditi putin la aceasta cugetare
a "unui om de stiinta", unul din cei "mari", W. Pauli, care spunea asa la
sfirsitul unei conferinte asupra stiintei si gindirii europene:

"Cred totusi ca aceluia pentru care rationalismul ingust si-a pierdut


puterea de convingere si caruia nici un vrajitor al viziunii mistice, care
traieste lumea exterioara in coplesitoarea ei multiplicitate ca iluzorie,
nu-i este suficient de eficace, nu-i mai ramine altceva decit sa se
abandoneze intr-un fel sau altul acestor contrarii ascutite si conflictelor
lor. Numai prin aceasta cercetatorul poate, mai mult sau mai putin
constient, sa porneasca pe o cale de salvare interioara. Atunci se nasc
incet, compensind situatia exterioara, imagini interioare, fantezii sau
idei care dovedesc o apropiere posibila a polilor perechii de contrarii.
Avertizat de esecul tuturor stradaniilor premature spre unitate din istoria
spiritului, nu voi indrazni sa fac predictii asupra viitorului.Impotriva
strictei impartiri a spiritului uman in departamente separate incepind din
secolul al XVII-lea, consider insa ca idealul unei depasiri a opozitiei,
care sa cuprinda intr-o sinteza ampla atit intelegerea rationala cit si
trairea mistica a unitatii, constituie mitul rostit sau nerostit al epocii
noastre".

Frumoase ginduri, poate surprinzatoare, as zice, din partea unuia dintre


creatorii mecanicii cuantice! "Omul de stiinta modern" par excellence - sau
poate nu chiar?! Dar este citat de Heisenberg, dragii mei!!!

<<Am ajuns constienta de spiritul meu incercand sa cunosc, sa ma cunosc.>>

Inscriptia de pe templul de la Delfi: "Gnothi s(e)auton", "cunoaste-te pe


tine insuti", (Platon, Protagoras, 343 b) ramine cel mai frumos indemn spre
cunoasterea lumii. Lumea ta interioara este identica in esenta cu esenta
Universului, asta este de altfel si filosofia Upanisadelor, Atman este
identic cu Brahman. Cunoscindu-te pe tine, cunosti pe celalalt, cunosti
Totul ("Tat twam asi tat aham asmi").
Voi reveni cu bucurie, daca vreti sa discutam.

<<A incerca sa-ti explici anumite stari ale spiritului e inutil. Spiritul
nu se lasa explicat. Ar insemna sa deslusim tainele Univesrsului in stadiul
de furnica. Nu avem acces la mistere pentru ca nu am fi in stare sa le
acceptam. Am incerca explicatii si legi, toerii si experimente�Pana atunci,
ce nu putem explica, nu exista..:o}.>>

Conceptia ta despre "explicarea spiritului", Gabriela, este foarte aproape


de aceea a unui filosof si poet roman, Lucian Blaga, cel mai bine exprimata
in poezia "Eu nu strivesc corola de lumini a lumii" publicata in fruntea
volumului "Poemele Luminii" in anul de gratie 1919.
Dati-mi voie, va rog, sa o citez in-extenso, e bine sa mai re-citim poezii
citeodata, stiti, ma intreb uneori, cine mai indrazneste sa citeasca poezie
astazi, pe computere Pentium, la citeva sute de megaherzi? (este poezia mea
favorita, ca sa zic asa, in cuvinte plebeie, este juramintul meu de
credinta, chiar asa! - va rog, ascultati):

"Eu nu strivesc corola de lumini a lumii


si nu ucid
cu mintea tainele, ce le-adincesc
in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adincimi de intuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taina -
si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,
asa imbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfint mister
si tot ce-i nenteles
se schimba-n nentelesuri si mai mari
sub ochii mei -
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte."

<<Totusi, cred mai degraba in fericire ca revelatie. Fericrea e o stare de


bine, de extaz a spiritului, care nu stie de stiinta si cunoastere
stiintifica.>>

Crezi ca fericirea este un moment trecator? Precum Faust? "Opreste-te


clipa..."? Sau ceva durabil, cultivabil, o stare pe care o poti opri,
"aresta" in timp, "ingheta" ca in filmele SF in care se opreste timpul in
loc? Explica-mi!

<<Dar extazul poate fi indus si pe alte cai..totusi nimeni nu-l numeste


extaz. Deci e vorba de altfel de extaz. >>

Te referi la stari obtimnute prin modificarea chimiei creierului prin


droguri gen "ecstazy" sau LSD sau rude ale lui, sau la experiente mistice
provocate prin consumul ritual de narcotice, gen Castaneda? Sau la cu totul
altceva? Explica te rog! Nu inteleg.

<<Eu ma indoiesc ca as exista�eu sunt. �Exista� imi da senzatia de limitare


cumva. A fi, imi pare mai potrivit. Un spirit este, nu exista>>

E o deosebire care merita aprofundata. A exista si a fi nu sint


echivalente. Atunci...?
Eugen, tu cam iei la misto afirmatia lui Descartes "ma indoiesc, dedci
exist" (de fapt "cuget, deci exist", zicea el, "cogito, ergo sum", ma rog,
e o chestie de nuanta, a cugeta insemna a te indoi, intr-o oarecare masura,
uite aici, "docomentul", in dictionarul meu latin-roman, de Ioan Nadejde,
ed. Viata Romaneasca, Iasi, f.a., "cogito" se traduce prin "a gandi, a avea
o parere sau simtire, a cugeta foarte cu agerime, a se gandi, a gandi in
sine, a cugeta in sufletul sau, in sine, in inima sa, a se gandi la slava
sa, a avea ganduri bune pentru Romani"). Chiar crezi ca e pe bune, sau faci
misto? Nu e clar. Te rog clarifica.

Va astept cu drag pe display-ul computerului,

Dima

Dima Bicleanu

S-ar putea să vă placă și