â

Formularul de înscriere
la Concursul republican “Limba noastră-i o comoară”
ediţia a VI-a

Numele şi prenumele participanților:

Vacari Victoria
Julchevschi Valeria
Railean Diana
Suru Davinia
Badicean Nicoleta
Titlul lucrării: Revista digitală “Limba noastră-i o comoară”

Instituţia de învăţământ:Liceul teoretic “Alexei Mateevici”

Clasa: a 12-a “A”

Localitatea: oraşul Donduşeni

Adresa de e-mail: mateevici1@gmail.com

Telefon: 0251-22-107

Numele şi prenumele cadrului didactic mentor:

Gumeniuc Maria

1
 Cuprins
✔Eseu “Limba este întâiul mare poem al unui popor”.........3

✔Interviu cu Alexei Mateevici …………………………..……..5

✔Metafora grafică a limbii române ………………………………..9

✔Creaţie proprie
Poezia“Limba mea-patria mea ”………………………………..10

✔Vorbitorul cult de limbă română………………………………….11

✔ Articol de analiză subiectivă “Limba româna։între ieri

şi mâine”...............................................................................13

✔Pagina de divertisment …….…..……………………………15

-Careu de cuvinte
-Frământări de limbă

2
 Eseu
“Limba este întâiul mare poem al unui popor”
(Lucian Blaga)

Care este valoarea mai de preț a unui neam ?

Cu siguranță această valoare este limba maternă. Limba

este o trăsătură definitoare a unui popor, a unui neam, a unei
naţiuni.Ea definește spiritul fiinţei naţionale.Limba este întâiul
mare poem,fiecare popor își are limba sa strămoșească.E limba
în care te-ai născut,în care ai spus primul cuvânt,în care ai citit
prima carte.O naţiune se defineşte,în primul rând,prin
limba,istorie și cultură,care se exprimă,în special,în artă și
creație.Tezaurul spiritual al unui neam este limbă.Ea exprimă
spiritul naţional.Este graiul,care ne asigură existenţa.Prima
gena a limbii se transmite prin laptele matern,prin gingașul
cântec de leagăn,rostit de mama în asfințitul serii și rămâne
nestrămutată până în ceasul morții.

Atât de mult petrecem în limba maternă,încât uneori nu ne

dăm seama de existența ei sacrală.Și,totuși,limba rămâne
mereu alături de noi,unde nu am fi,cât de departe nu am
plecat,ea rămâne ca un ADN în trupul nostru.

Și, precum Poemul își are locul său,așa și omul are o singură
patrie și o singură limbă.Adevărata dragoste de patrie este
însăși dragostea față de limbă.Limba română s-a născut odată
cu poporul român,se dezvoltă odată cu acest popor și v-a muri

3
tot odată cu acest popor.Iar noi suntem acei ce trăim prin
limba maternă și cei ce o ridicăm în slăvi.

Limba este precum Luceafărul–prima stea a serii şi în acelaşi

timp ultima stea,ce se stinge dimineaţa. Doar pentru Limbă
oamenii s-au stins de pe pămînt, doar pentru Ea au bătut
clopotele la Putna,pentru Ea a căzut steaua de pe cer pe
lac,reflectând doar Dor,Dragoste şi Armonie.Limba română e
veriga unui lanţ,ce uneşte mii şi mii de vorbitori sub cerul
român.Limba este nu numai mijlocul lexical de exprimare,ci şi
sentimental de exprimare “În limba ta / Ţi-e dor de mama, / Şi
vinul e mai vin,/ Şi prânzul e mai prânz. /Şi doar în limba ta
/Poţi râde singur, /Şi doar în limba ta /Te poţi opri din plâns.”

Limba–ceva uimitor şi totodată ceva firesc.Ceva ce oricine

poate avea, dar nu oricine poate preţui și păstra.Din vechi
timpuri limba era forța și sfeșnicul neamului nostru.Fiecare
limbă este o comoară pentru neamul său, o amintire pentru
strămoşi și o perlă pentru generaţiile ce se vor naște.

Railean Diana,
eleva cl.a-XII-a “A”

4
 Interviu cu Alexei Mateevici

Prezentarea personalității: Alexei Mateevici, unul dintre cei mai

reprezentativi scriitori români. Chipul unui OM, care în sine ar
exprima o întreagă epocă din istoria și cultura spațiului românesc
dintre Nistru și Prut.
- Pentru început aș vrea să discutăm puțin despre copilăria și
tinerețea dvs. Ce ne puteți spune?
- M-am născut la 27 martie 1888 la Căinari. Am fost primul copil
în familia mea, tatăl meu fiind preot, Mihail Mateevici și Nadejda
Mateevici. Țin minte că înca de când mergeam la școală, părinții mei
educau în mine iubirea față de țara mea. Atât de la părinții mei cât și
de la săteni auzeam balade și povești, care mi-au construit în inimă
dragostea față de poporul nostru român. Ajuns și la vârsta de
adolescent, părinții m-au înscris la școala de Teologie din Chișinău,
ceea ce m-a apropiat mai mult de religie. Uite așa și încep treptele
unei noi vieți.
- Mult stimate părinte, aș vrea să continui cu o întrebare poate
mai banală pentru un scriitor, dar totuși, cum ați început viața de
scriitor?
- Cariera mea ca scriitor a început încă de la o vârstă fragedă.
Primul meu pas uriaș pe care l-am făcut în lumea artei a fost în anul
1907, când public poeziile “Ţăranii”, “Eu cînt”, “Ţara”, precum şi
articolele “Sfîntul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor
basarabeni” şi “Din cîntecele poporane ale Basarabiei” în ziarul
“Basarabia”, un moment uluitor din viața mea.
- Știm că în 1908 împreună cu alți tineri basarabeni ați înființat
un cerc cu numele de “Deșteptarea”. Ce v-a împins să-l înființați?
- Împreună cu colegii mei Daniel Ciugureanu, Simion
Murafa, Ștefan Ciobanu, Ștefan Berechet, Dimitrie Bogos și alții am
înființat acest cerc având drept scop luminarea oamenilor,

5
deșteptarea conștiinței lor naționale, lupta pentru dezrobire și
pentru Unire cu România. Dar după doi ani, din cauza înăspririi
regimului, am fost nevoiți să suspendăm activitatea cercului.
- În spațiul românesc, sunteți considerat cel mai reprezentativ
poet al tendințelor de reflectare a dragostei față de țară. Ce
presupune însuși dragostea pentru dumneata?
- În creațiile mele, am încercat să mă axez mai mult pe
portretul țărănimii, deoarece ea întruchipează nu numai o clasă
socială care suferă din cauza situației din acele timpuri, ci și o clasă
în care se trezește conștiința națională, care pornește să lupte
pentru libertatea sa, pentru tradițiile sale și pentru pământul lor.
Trebuie să știm că suntem români, strănepoți de-ai românilor.
Aceasta trebuie să le-o spunem și copiilor și tuturor celor
neluminați.
- Care sunt cele mai prețioase simboluri ale poporului român
pentru dvs?
- Din copilărie am avut multă dragoste pentru poporul părinților
mei, ignorat de stăpânii săi de astăzi și de știința lor oficială chiar
până la tăgăduirea existenței sale etnice și până la confundarea lui
ba cu tătarii, ba cu țiganii. Dar poporul nostru este ceva original și
unic. M-a atras întotdeauna cu o putere deosebita folclorul
românilor noștri, datinile, poveștile strămoșești, frumoasele
legende și cântece poporane…
- Știm foarte bine că operele dvs. și azi ne învață că după orice
înfrângere va avea loc un success. Care este secretul creațiilor dvs ce
ne duc cu gândul la această idee?
- Forța spirituală e temelia pe care sunt construite operele mele.
De aceea voi, moștenitorii mei, trebuie să demonstrați unirea și
coeziunea, fără care totul începe să se descompună sub impactul
vânturilor sălbatice ale timpului.

6
 - Cel mai mult mă impresionează dorința dvs nestăvilită “de a-i
lumina pe toți cu lumina dreaptă”. Care a fost principiul pe care
v-ați axat pentru atingerea acestui scop?
- Principalul meu scop era de a contribui la marea operă de
renaștere spirituală a basarabenilor aflați la o răscruce a istoriei, în
preajma celui mai important eveniment-Unirea de la 1918.
- Care au fost acțiunile pe care le-ați întreprins?
- Am susținut o corespondență activă cu diferite personalități,
iar aflându-mă în Kiev, în 1913, am scris către Simion Murafa,
mărturisindu-i că “Suntem foarte bucuroși - eu și Berechet -
gândindu-ne la starea lucrurilor noastre din Basarabia, că arăta
semne de viitor bun și rodnic. De-ar da numai Dumnezeu ca
semnele acestea să crească din scânteiuțe și steluțe mititele într-o
flacără mare, mare, ca această flacără să ajungă la “Sfântul Soare”
al basarabenilor noștri, adevăratul soare al luminii și al dreptății”.
Cea mai mare dorință fiind dorința de renaștere spirituală și
națională, aceasta fiind evidentă și reprezintă un model de gândire.
- Când menționez numele Alexei Mateevici, pentru mine
personal acest nume se asociază cu poezia “Limba noastră” la fel
cunoscută și ca imnul Republicii Moldova. Aș vrea să ne dați un
comentariu despre această creație, ce semnifică ea pentru dvs?
- După cum știți, versurile acestui imn au fost citite la Congresul
Învățătorilor din Basarabia . În această lucrare am încercat să-mi
exprim sentimentele de adâncă dragoste și prețuire pentru limba
română. Pentru mine, limba noastră este “o comoară, foc ce arde,
numai cântec, doina dorurilor noastre, graiul pâinii”, formulări prin
care sunt exprimate sugestiv trăsăturile esențiale: bogăția,
frumusețea și expresivitatea ei. Un element fundamental al viziunii
mele îl constituie cadrul mitic în care este proiectată existența
limbii: “Limba noastră-i o comoară/În adâncuri înfundată,/Un
șirag de piatră rară/Pe moșie revărsată/.”

7
 -Și la sfârșit aș propune să încheiem interviul nostru cu un sfat
nouă, urmașilor dvs!
-“Soliditatea” societății este steaua călăuzitoare, ce vă va lumina
drumul spre armonie și bogăția sufletească. Continuitatea
cunoștințelor, tradițiilor și înțelepciunii este unica metodă de
salvare a patrimoniului cultural. De aceea Iubiți Basarabia, dragii
mei, iubiți poporul ei cu sufletul deschis adevărului și dreptății,
iubiți trecutul ei bogat în monumente istorice mai ales cele
bisericești, tradițiile și obiceiurile lui strămoșești - și nu vă veți
înșela.

Realizat de
Julchevschi Valeria,
eleva cl.a-XII-a “A”

8
 Interviu imaginar cu Părintele Limbii Române

-Alexei Mateevici,sunteți supranumit cântărețul limbii

noastre,sunteți mândru de această cinste?
-Sunt mîndru că sunt român și că avem cea mai frumoasă limbă
din lume.
-Ce va inspirat să scrieți acest imn al limbii române?
- Cred că dragostea de țară și dorința de a vorbi în graiul mamei.
-Ați avut o viață scurtă pe pământ, dar ați rămas nemuritor,se
datorează asta "Limbii noastre"?
- Nu pot să știu,doar cititorul și timpul pot arăta asta. Și dacă
peste secole urmașii noștri vor cânta doine și cântece de dor în
limba română,atunci voi înțelege că mesajul meu a ajuns la
sufletul fiecărui român.
-Și ce ați dori să le spuneți lor?
-Să vorbească,să gîndească și să iubească românește. Acesta e
destinul nostru și sensul vieții. Să apărăm și să cinstim Limba
Noastră!
Realizat de
Vacari Victoria
Clasa a XII-a“A”

“Metaforă grafică a limbii române”

9
10
 Creaţie proprie
Poezia“Limba mea patria mea”

Realizat de
Suru Davinia
Clasa a XII-a“A”

Vorbitorul cult de limbă română,

11
 argumente pentru generația mea
Limba este tezaurul cel mai sacru al unei națiuni, ea e cartea
de vizită a neamului și a fiecăruia din noi în parte. Avem o limbă
bogată și neasemuit de frumoasă,dulce și melodioasa, catifelată
și duioasă, armonioasă și plăcută. Ea a fost păstrată și cizelată de
scriitori precum: Mihai Eminescu, Ion Druţă, Grigore Vieru și
mulți alți reprezentanți. Vorbitorul cult al limbii române va
respecta lucrul acesta. El niciodată nu-și va permite să
schimonăsească cuvintele, să rostească cuvântul în bătaie de joc,
să îl urâțească. Cuvântul are inimă, suflet și de aceea îl rostim cu
finețe,blândețe și cu dragoste.
În primul rând, farmecul ei constă, în cele enumerate mai sus
și în miraculoasa ei putere de expresivitate. Anume expresivitatea
o face emoționantă și convingătoare. Ea te copleșește și te poartă
pe aripi de gând, făcând să vibreze orice coardă a sufletului tău:
“Ci doar în limba ta/ Durerea poți s-o mângâi,/ Iar bucuria/ S-o
preschimbi în cânt.”-Grigore Vieru.Această promptitudine îți
dezvăluie, starea de spirit a eului liric și te face să îți i-a inima,
la gândul că “…doar în limba ta” te poți exprima în libertate și
poți înțelege.Melodicitate și armonia limbii te captivează și te
transpune în împrejurări inedite,punând accent pe imaginile
artistice ce se perindă în fața ochilor minții:
“Laie bucălaie,
De trei zile-ncoace
Gura nu-ţi mai tace!
Ori iarba nu-ţi place,
Ori eşti bolnăvioară,
Drăguţă mioară?.”
La rostirea acestor cuvinte melodia se naște de la sine,
fascinându-te cu armonia și dulceață sunetelor lor.

12
 Pe de altă parte, deseori, fiind în Chișinău, mă plimb pe Aleea
Clasicilor “Apostolii graiului nostru”, care au scris o limbă ca “un
fagure de miere” așteaptă de la noi, nu jurăminte goale și
promisiuni deșarte, ci fapte concrete, dăruire, devotament și
demnitate.
Să privim, cu ochii îngândurați, în oglinzile sunătoare și să
deprindem a ne iubi limba așa cum au făcut-o:
Ion Neculce - “cel ce a stat în strana graiului numai în
genunchi…”,
Miron Costin -“umil și întristat, cu capul de cuvinte ca pe un
trunchi…”
Varlaam “prin mănăstiri de fum, în foi înăbușindu-și plânsul…”
Ei susțin în permanență o conversație spirituală cu eternitatea. În
preajma lor cuvintele devin îngeri…
Din punctul meu de vedere, doar un vorbitor cult își cunoaște
limba și o vorbește corect, cunoaște scriitorii și istoria ei. Fără
îndoială, el respectă limba și întregul popor. Avem, negreșit, “o
comoară”, după expresia lui Alexei Mateevici, însă trebuie să fim
demni de ea, să știm să o prețuim la justa ei valoare.
Astfel, în generația mea sunt vorbitori culți, ce respectă valorile
naționale și vorbesc literar limba română, fără a o modifica după
bunul plac. Mereu vor fi atâta timp cât ne vom învăța urmașii să o
vorbească și să o transmită mai departe la justa ei valoare.
Realizat de
Suru Davinia
Clasa a XII-a“A”

Articol “Limba română între ieri și mâine”

13
 În Republica Moldova limba română este la ea acasă. Ea este
feriga ce unește cele două maluri ale Prutului, un plai important
al identității noastre.
Indiferent de încercările prin care a trecut și mai trece flacăra
limbii române, ea reușește să se mențină aprinsă.
Generații întregi au pus pietrele la dezvoltarea limbii române,
ca să avem astăzi: o limbă frumoasă, bogată, expresivă, o limbă
ce denotă Cultură a poporului român și al ținutului românesc.
Mă simt onorată că m am născut în limba lui Mihai Eminescu a
lui Nichita Stănescu a lui Constantin Brâncuși. Limba română
este un dar, este o șansă imensă să faci parte din acest neam
unic.Nu cunosc în lume un popor care să fie luptat, la fel de
mult, pentru dreptul de a vorbi limba sa.
Mă închin în fața tuturor acelora care au luptat și au dat viața,
pentru limba română și pentru dreptul de a vorbi. Aici mă refer
la Eroii: Ion și Doina Aldea Teodorovici, Grigore Vieru, Dumitru
Matcovschi, Vasile Gangal și mulți alți oameni de seamă.
Mereu voi fi alături de cei care trăiesc și muncesc pentru și prin
limba română.
Păstrarea și ocrotirea ei este datoria noastră, pentru a transmite
urmașilor comoara moștenită prin sudoare și sânge. Rostirea ei
corectă - “o sărbătoare”, căci astăzi e împânzită de rusisme și
schimonosită de cuvintele, puțin cetățeni își dau silința să
vorbească o limbă română literară.
Să luăm în calcul și faptul, că în fiecare an apar și noi aspecte,
noi provocări la care este supusă limba noastră, dar și noi
vorbitori.

14
 Fiecare dintre noi poate contribui la creșterea și promovarea
limbii române prin învățarea zilnică a noului și perfecționarea
exprimării, valorificând prestigiul limbii române. Grigore Vieru
spunea: “E o datorie patriotică să ne vorbim limba corect”.

Suru Davinia

15
 Careu de cuvinte
Găsiţi următoarele cuvinte：
Dor Colind Poet
Popor Sărbători Cuib
Cântec Cuvinte Mama
Ţară Carte Limbă
Doina Popular Poezie
Patrie Obiceiuri

O U S C I C J A H J Ţ A R Ă
B K V A V U T O S F M J V P
I L M G S V D C J V F K O D
C G I B L I M B Ă D D P S G
E C O L I N D U J O O T Ă F
I M P O E T U I K R T R R B
U M I O Ş E L C I B U I B J
R A L U P O P U P T D F Ă N
I M B D C D O I N A G L T G
H A M I A E E B E P T J O P
I K W R R O Z T R O V R R I
B N L Q T S I B C D Q X I O
C Â N T E C E M P A Y B Z E
*În orice direcţie

16
 Frământări de limbă
*Înregistrare de exersarea a 3 frământări de limbă

17
18
19