Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

 Biografie Camil Petrescu: Camil Petrescu se numără printre întemeietorii

romanului românesc modern și aparține perioadei interbelice a literaturii.
Activitatea sa literară este vasta, abordând genurile liric, epic şi dramatic.
Operele sale eseistice promovează ideea de înnoire a literaturii române şi de
sincronizarea acesteia cu cea universală.
 Introducere roman: Apărut în 1930, romanul „Ultima noapte de dragoste”, întâia
noapte de război a constituit o noutate absolută în epoca interbelică. Opera
prezintă, ca tematică, drama intelectualului lucid în raport cu două experienţe
capitale, iubirea şi războiul, prin care eroul speră să-şi găsească identitatea.
 Rezumat mic:

Caracterizare: Stefan Gheorghidiu

 Prezentare generala: Ștefan Gheorghidiu este personajul principal al romanului
îndeplinind totodată rolul de narator. El consemnează la persoana întâi în mod
subiectiv experiența proprie în raport cu cele două coordonate existențiale
iubirea și războiul. Rotund, modern, nu mai reprezinta o categorie sociala.
 Narator: are si o alta functie, limiteaza cititorul la interprezatrea doar opiniei
acestuia, personalitatea Elei conturata doar prin prisma viziunii lui.
 Statut social: absolvent al facultatii de filiosofie, orfan de tata, casatorit cu Ela,
devine subofiter in armata.
 Statut moral: individ cu principii bine conturate, refuza orice forma de
compromis, pune accent pe certitudine, gelos cu Ela, orgolios.
 Caracterizare directa:
-autocaracterizare-intelectual orgolios, insetat de absolut, “nu m-as fi putut realiza
decat intr-o dragoste absoluta”, “lipsit de orice talent in lumea asta muritoare”.
-Ela-“esti de o sensibilitate imposibila”.
-Nae Gheorghidiu-“lipsit de spirit practic”.
 Caracterizare indirecta: din relatia sa cu Ela, transformare sufleteasca si
comportamentala de la iubire absoluta la drama dezamagirii totale. Ștefan
dovedește un caracter puternic nelasandu-se influențat de perisabilitatea
posesiunii materiale și fiind considerat de reprezentanții acestei lumi un
inadaptat. Fire pasională și reflexivă Stefan disecă fiecare gest sau vorba a Elei
în vederea elucidării propriei dileme interioare. In prezenta frontului, retraieste
 drama neimplinirii, poveste de dragoste sub semnul incertitudinii. Tipul
intelectualului modest care traieste totul la asbolut, traieste in lumea cartilor si
este nemultumit cand realitatea nu ajunge la adaptarile sale.
 Scene semnificative:
-Excursia la Odobesti- gelozia personajului, posibila relatie extraconjugala intre
Ela si Domnul G (dansau doar ei, bea dupa el). Stefan nu se crede gelos, observarea
comoprtamentului ii ridica semne de intrebare, reactioneaza brusc si anunta ca are
de gand sa divorteze.
-Episodul mostenirii- Tache lasa mostenire o avere considerabila, Stefan o
considera o povara, nu are “notiunile banului” ca tatal sau. Personajul patrunde
intr-o lume derutanta, care ii provoaca repulsie si asa intra intr-un intreg conflict cu
familia sa care dorea sa investeasca banii intr-o afacere aproape de faliment.
 Concluzie: Tipologie noua, intelectual modest care trece prin relatii pline de
idealuri false formate din vizunile sale ale realitatii
 Enigma Otiliei

 Biografie George Calinescu: G. Calinescu este o personalitate culturalã

româneasca de tip enciclopedic. El isi desfasoara activitatea la sfarsitul
perioadei interbelice si inceputul celei contemporane, find deopotriva critic si
istoric literar, biograf, monografist, eseist, romancier, poet și dramaturg. Faima
constantă de care se bucură se datorează celor două remarcabile studii despre
Mihai Eminescu_”viața lui Mihai Eminescu” și “opera lui Mihai Eminescu”.
 Introducere roman: Enigma Otiliei este un roman realist obiectiv de facturà
balzacianã, care inglobeazä elemente de modernitate. El apare in 1938, la
sfârșitul perioadei interbelice si prezinta, in manierà realistà, viata burgheziei
bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea, dezvoltand problematica
moștenirii si pe cea a paternității.
 Rezumat mic: Felix va ajunge major a mers la Mos Costache. Pe parcurs Felix
s.a indragostit de Otilia, dar era gelos ca isi petrecea numai cu Pascalopol
timpul. Mos Costache vroia numai bani. Stanica l.a furat pe Mos Costache: Mos
Costache era foarte bolnav si ascundea sub perna cutia lui cu bani, iar Stanica
stiind ca Mos Costache nu se misca( Stanica era avocat si era casatorit cu
Olimpia o fiica a lui Aglae), iar Mos Costache in clipa aceea a facut un efort si a
murit. Otilia a plecat si nimeni nu mai stia de ea. Felix s.a intalnit in metrou cu
Pascalopol i-a spus ca Otilia s.a maritat cu un american bogat si acum traieste
bine.

Caracterizare: Costache Giurgiuveanu

 Prezentare generala: Personajul central al romanului, determina destinul
celorlalte persoanje, in mijlocul istoriei mostenirii, tipologia clasica a avarului
umanizat de sentimentele pentru Otilia.
 Statut social: El este unchiul lui Felix, cumnat cu doctorul losif Sima, care
avusese o singura sora, casatorita cu Giurgiuveanu, tatal vitregal Otiliei. El se
inchide intr-o lume proprie, avand un spirit de conservare foarte pronuntat,
neglijent, nu da banii pe lucruri fara importanta. Deeterminismul este subliniat
de casa sa stiluri pretentioase dar realizate in material ieftin.
 Statut moral: negativ, zgarcit, sentimentele fata de Otilia nu sunt destul de
puernice fata de cele pentru bani, fricos, ursuz, introvertit.
 Caracterizare directa: Portretul fizic, realizat prin ochii lui Felix, ca personaj-
martor, reliefeaza, prin caracterizare directa, un personaj ce se apropie de
grotesc, un om mititel, putin adus de spate, cu o chelie de portelan, cu fata
 spana, buzele galbene de prea mult fumat, cu ochii clipind rar si moale. “Omul,
a carui varsta desigur inaintata ramanea totusi incerta, zambea cu cei doi dinti,
clipind rar si moale, intocmai ca bufnitele suparate de o lumina brusca”
 Caracterizre indirecta: Micile "ciupeli" fata de Pascalopol, socotelile incarcate
pentru intretinerea lui Felix, obtinerea unor castiguri anuale prin inchirierea
unor imobile pentru studenti, localurile, restaurantele motiveaza, indirect,
avaritia personajului. Umanizat in avaritia sa de grija paterna pentru Otilia,
Cosatache vrea sa-i construiasca o casa, pentru a-i asigura "fe-fetitei" lui o
stabilitate in viitor, dar, zgarcit pana la absurd, foloseste materiale foarte ieftine
ori gratuite, stranse de la demolari. Nu depunde banii la banca pt ca trebuie sa ii
numere mereu. Gesturile, balbaiala, raguseala sunt arme de aparare si procedee
indirecte de caracterizare, sugerand reactii provocate de teama de a nu fi jefuit,
de a nu fi pus in situatia sa dea vreun ban cuiva care ii cere. Ciudatenia
personajului este data de glasul "stins" si "ragusit", de duiosiile si emotiile stiute
numai de el, cand isi freca mainile cu "un ras prostesc" sau de atitudinea fata de
Otilia pe care "o sorbea umiiit din ochisi radea din toata fiinta spana cand fata il
prindea in bratele ei lungi". Este dominat de o suspiciune permanenta fata de
oricine, se zbate intre obisnuinta si dorinta, aflandu-se in imposibilitatea de a
ceda Otiliei banii sau averea care i se cuveneau de drept, de la mama sa.
Sentimentele paterne pe care le are pentru Otilia, singura fata de care este
generos, atat cat poate el sa fie, il fac sa inteleaga faptul ca adoptia fetei,
testamentul si depunerea intr-un cont pe numele ei a unei sume substantiate
constituie o cale dreapta si cinstita de a-i purta de grija, dar patima pentru bani,
avaritia sunt mai puternice.
 Scene semnificative:
-moartea sa- Destinul lui Costache este dramatic, moartea sa sta sub imperiul
acelorasi dispcrari si temeri in care traise, Stanica Ratiu fiind cel care pune mana pe
pachetul cu bani, pe care batranul il tinea asupra sa, tocmai de teama hotilor. Dupa
al doilea atac cerebral avut de Giurgiuveanu, Stanica pandeste la geamul odaii si
bolnavul sopteste inspaimantat, presiimind parca ceea ce avea sa se intample:
"ochii, ochii!". Cand vede ca I se smulse de sub saltea pachetul cu bani moare
ingrozit.
-atacul cerebral- vrea sa fie pus in sufragerie, ii vede pe toti suspiciosi, nu vrea sa
piarda cheile.
 Concluzie
Particularitati
 Realist balzacian: Romanele cälinesciene pornesc de la câteva puncte comune,
teoretizate de criticul literar, care preferà maniera clasicã de abordare a
materialului epic. Astfel, realismul de facturà balzacianà se imbinà in mod
original cu träsäturi reprezentative moderniste, find evidente in scrierea sa
crearea de caractere marcate de o trásâturà dominanta, devenite tipologii de
facturà universalà, adoptarea manierei balzaciene de redare a subiectului,
evidentà prin tehnica narativã, prin fixarea caracterelor in timp si spatiu, prin
descrierea minutioasã a cadrului, a arhitecturii clädirilor, a vestimentatiei, dar si
pluriperspectivismul, relativizarea perspective narative.
 Definitie roman: specie a genului epic, în proză, de mare întindere, cu personaje
numeroase şi acţiune complexă, desfăşurată pe mai multe planuri narative şi
dezvoltând conflicte puternice.
 Trasaturi roman realist: prezentarea veridicã a evenimentelor, narator
omniscient si omniprezent, perspectiva narativã obiectivà, utilizarea persoanei a
treia, reliefarea individului ca produs al mediului cáruia ii apartine.
 Titlu: „Parintii Otiliei", ilustrand motivul paternitatii. Acesta a fost ulterior
schimbat pentru a se accentua o trasatura de caracter definitorie a eroinei.
Personalitatea Otliei este enigmatica, interpretata in mod diferit de fiecare dintre
personajele romanului, constituie o notà de modernitate a scrierii= relativizarea
perspective narative.
 Rezumat
 creatie ampla, istoria complicata a unei mosteniri si degradarea destinului lui
Felix
 Tema: familia, mostenirea care cauzeaza probleme- costache giurgiuveanu tipul
avarului
 Perspectiva narativa: Perspectiva obiectivă presupune prezența unui narator
obiectiv și detașat, care analizează din exterior precum obiectivul unei camere
faptele relatate. Astfel, naratorul din Enigma Otiliei este unul omniscient,
regizând evoluția personajelor cu obiectivitate. Prin perspectiva obiectivă se
produce impresia de obiectivitate și o detașare maximă a naratorului, iar
cititorul nu este deloc implicat sau influențat. Personajele călinesciene
dobândesc, astfel, statutul de marionetă, ce acționează automat, după voința
unui narator-regizor. Adoptând tonul obiectiv, naratorul este prezent și
comunică, ca regizor și comentator al comediei umane de tip balzacian, cu
instanțele narative.
 Caracterizar persoanje: Planul mosteniril este prezentat minutios de narator,
reliefand intrigile si meschinaria unor oameni apropiati batrânului, dar care se
luptà din rásputeri ca, prin orice mijloc, sä dobândeascà averea acestuia.
 Costache Giurgluveanu intruchipeazá tipul avarului, umanizat insã de
personajelor sentimentele profunde pentru ,te-fetita" lui, Otilia, fica sotjei sale,
care murise: Mos Costache o sorbea umilit din ochi si radea din toatà fiinta lui
spanã cand fata il prindea in bratele ei lungi. Fata il considerà .un om bun", dar
nu poate intelege _ciudátenia" comportamentului säu când vine vorba de bani.
Tânárul Felix Sima, care vine in Bucuresti cu un scop precis, anume de a urma
Facultatea de Medicinà, reprezintà tipul adolescentului in formare, sträinul, care
ia contact cu mediul viciat al goanei dupà mostenire, dar care nu se lâsà
influentat de meschinária acestuia.
 Scene semnificative
-moartea lui costache- personaj cuprins de lumea moderna a burgheziei, fiind
ingrijorat de averea sa si pe patul de moarte
-cand a ajuns felix acasa- descria casa, familia la masa
 In ceea ce priveste still calinescian, se remarcã sobrietatea, precizia, nota
impersonal, obiectivà, de facturà traditional. Se remarcà descrierile minutioase,
cum ar fi prezentarea detaliatá a strâzii Antim, a case lui Costache
Giurgiuveanu, a interioarelor, a vestimentatiei si fizionomiei personajelor, care
sugereaza intocmai felul de a fi al fiecáruia