Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sistemul Periodic
Sistemul Periodic
Per. Gr.
VIII
IA
A
1
18
1 Număr atomic 2
IIA Metal IIIA IVA VA VIA VIIA
H Simbol He
1 1.01 2 Masa atomică Metal 13 14 15 16 17 4.00
tranziţional
3 4 Metaloid 5 6 7 8 9 10
2 Li Be Nemetal B C N O F Ne
6.94 9.01 10.81 12.01 14.01 16.00 19.00 20.18
11
12 VII VIIIB 13 14 15 16 17 18
Na Mg Al Si P S Cl Ar
3 22.9 IIIB IVB VB VIB B 8 9 10 IB IIB
24.31 26.98 28.09 30.97 32.06 35.45 39.95
9 3 4 5 6 7 11 12
19
20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
K
4 39.1
Ca Sc Ti V Cr Mn Fe Co Ni Cu Zn Ga Ge As Se Br Kr
40.08 44.96 47.90 50.94 52.00 54.94 55.85 58.93 58.71 63.55 65.38 69.72 72.59 74.92 78.96 79.90 83.80
0
37
38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54
Rb Sr Y Zr Nb Mo Tc Ru Rh Pd Ag Cd In Sn Sb Te I Xe
5 85.4
87.62 88.91 91.22 92.91 95.94 (98) 101.0 102.9 106.4 107.8 112.4 114.8 118.6 121.7 127.6 126.9 131.30
7
55 57-
56 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86
Cs 71*
6 132.
Ba Hf Ta W Re Os Ir Pt Au Hg Tl Pb Bi Po At Rn
137.34 178.4 180.9 183.85 186.2 190.2 192.2 195.09 196.9 200.5 204.37 207.2 208.96 (209) (210) (222)
91
87 88 89- 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113
103* Uub Uut
Fr Ra Rf Db Sg Bh Hs Mt Uun Uuu
7 (223) 226.03 (261) (262) (263) (262) (265) (266) (269) (272) (277) (282)
57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71
*Lantanide: La Ce Pr Nd Pm Sm Eu Gd Tb Dy Ho Er Tm Yb Lu
138.91 140.11 140.91 144.24 (145) 150.36 151.96 157.25 158.92 162.50 164.93 167.26 168.93 173.04 174.97
89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103
*Actinide: Ac Th Pa U Np Pu Am Cm Bk Cf Es Fm Md No Lr
227 232.04 231.04 238.03 237.05 (244) (243) (247) (247) (251) (252) (257) (258) (259) (260)
LEGEA PERIODICITĂŢII:
o lege fundamentală a naturii, stă la baza clasificării elementelor enunţată de D. I.
Mendeleev în 1869: „Proprietăţile fizice şi chimice ale elementelor se repetă
periodic în funcţie de masele lor atomice”
o i-a permis lui Mendeleev ordonarea celor 63 de elemente cunoscute la aceea
vreme, în ordinea crescătoare a maselor lor atomice, într-un tabel numit
sistemul periodic al elementelor. Aşezate în linii şi coloane, elementele cu
proprietăţi asemănătoare se găseau unele sub altele (în aceeaşi coloană, adică
grupă)
o la începutul secolului al XX-lea, odată cu marile descoperiri din fizica atomului,
legea a fost reformulată de Moseley (1913): „Proprietăţile elementelor sunt
funcţii periodice ale numărului atomic Z”
GRUPELE SISTEMULUI PERIODIC AL ELEMENTELOR:
o Coloanele verticale, numite grupe sau familii, conţin elemente cu proprietăţi
fizice şi chimice asemănătoare, care au aceeaşi configuraţie electronică în stratul
de valenţă.
o sunt notate cu cifre arabe de la 1 la 18, conform recomandărilor IUPAC din 1986;
până atunci grupele principale erau notate cu cifre romane de la I la VIII şi litera
A, iar grupele secundare erau notate cu cifre romane de la I la VIII şi litera B.
Grupa a-VIII-a B (respectiv grupele 8,9 şi 10) conţine triada fierului (Fe, Co, Ni)
şi metalele platinice (Ru, Rh, Pd, Os, Ir, Pt).
o Elementele din grupele principale au electronul distinctiv într-un orbital „s”
(grupele 1 şi 2) sau într-un orbital „p” (grupele 13 – 18) B în total sunt 42 de
elemente în grupele principale din blocul « s » şi blocul « p »
Numărul Configuraţia electronică Elemente Numele grupei
grupei a stratului de valenţă
IA=1 ns1 Li, Na, K, Rb, Cs,Fr metalele alcaline
II A = 2 ns2 Be, Mg, Ca, Ba, Sr, Ra metale alcalino- pământoase
III A = 13 ns2np1 B, Al, Ga, In, Tl metale pământoase
IV A = 14 ns2np2 C, Si, Ge, Sn, Pb grupa carbonului
V A = 15 ns2np3 N, P, As, Sb, Bi grupa azotului
VI A = 16 ns2np4 O, S, Se, Te, Po grupa oxigenului - calcogeni
VII A = 17 ns2np5 F, Cl, Br, I, At grupa halogenilor
VIII A = 18 ns2np6 Ne, Ar, Kr, Xe, Rn gaze rare (nobile sau inerte)
1 2 13 14 15 16 17 18
Ia IIa IIIa IVa Va VIa VIIa 0
n=1
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
3 IIIb IVb Vb VIb VIIb VIII Ib IIb
4 ns (n-1) d np
5
6
7
Bloc s Bloc d Bloc p
(n-2) f
Bloc f
1s 1s 2 ZHe = 2
2s 2p 8 ZNe = 10
3s 3p 8 ZAr = 18
4s 3d 4p 18 ZKr = 36
5s 4d 5p 18 ZXe = 54
6s 5d 6p 32 ZRn = 86
7s 6d incomplet
4f
5f
Bloc f
ION
particule de materie provenite din atomi, prin cedare sau acceptare de electroni;
¾ cation – ion pozitiv - Na+, Mg2+, Al3+, etc.
o format din atom prin cedare de electroni din stratul de valenţă în
ordinea descrescătoare a energiei orbitalilor, eliminând mai întâi
electronii din stratul cel mai îndepărtat de nucleu:
0 2 2 6 1 1+ 2 2 6 - +
11Na : 1s 2s 2p 3s ⎯⎯→ Na : 1s 2s 2p + 1e sau Na [Ne]
0
26Fe : 1s22s22p63s23p64s23d6 ⎯⎯→ Fe2+: 1s22s22p63s23p63d6 + 2e-
sau Fe2+: [Ar]3d6
0 2 14 10 2 2+ 2 14 10
82Pb : [Xe]6s 4f 5d 6p ⎯⎯→ Pb : [Xe]6s 4f 5d
o cationi poliatomici: hidroniu - H3O , amoniu - NH4+, etc.
+
0
: 1s22s22p63s23p5 + 1e- ⎯⎯→ Cl -: 1s22s22p63s23p6 sau Cl - 18[Ar]
17Cl
o anioni poliatomici: fosfat - PO43-, sulfat - SO42-, azotat - NO3-,
hidrogenocarbonat – HCO3-, etc.
¾ sarcina ionică – indică printr-o cifră arabă scrisă ca exponent la simbolul
chimic, cu semnul plus sau minus, numărul de sarcini pozitive sau negative
ale unui ion:
• ionul amoniu, NH4+, are sarcina 1+
• ionul fosfat, PO43-, are sarcina 3-
CARACTER ELECTROPOZITIV ' CARACTER METALIC
proprietatea atomilor de a ceda electroni şi de a forma ioni pozitivi D metale:
Na0, Mg0, Al0, Fe0 B Na+, Mg+2, Al+3, Fe+2, Fe+3.
În grupele distemului periodic caracterul electropozitiv creşte cu creşterea
numărului atomic, iar în periode scade cu creşterea numărului atomic.
Caracterul electropozitiv cel mai acentuat îl are franciul, dar pentru că este
radioactiv, cel mai electropozitiv element din sistemul periodic este
considerat cesiul – Cs.
COMPUS CHIMIC
modul de abordare submicroscopic: grupuri de mai mulţi atomi care sunt uniţi
prin legături chimice
modul de abordare macroscopic: substanţa în care atomii unuia sau mai multor
elemente se leagă unul de altul şi între ale căror mase există un raport
stoechiometric; dacă atomii sunt din aceeaşi specie chimică atunci compusul este
monoelementar, dacă sunt din specii diferite, atunci compusul este polielementar
FORMULĂ CHIMICĂ
este reprezentarea simbolică a compoziţiei unei substanţe chimice
o Formula brută – indică specia elementelor chimice, raportul atomilor sau
grupelor de atomi dintr-un compus chimic, fără a reda numărul atomilor dintr-o
moleculă: CH este formula brută a benzenului, NaCl este formula brută a
clorurii de sodiu.
o Formula moleculară – redă compoziţia unui compus chimic, cu numărul
atomilor care participă la formarea unei molecule sau a unui ion; nu oferă
informaţii privitoare la structura particulelor şi a tipului de legături dintre ele:
• C6H6 este formula moleculară a benzenului,
• SO42- este formula moleculară a ionului sulfat.
o Formula structurală – pentru compuşii cu legături atomice oferă informaţii
despre compoziţia în elemente şi despre legăturile chimice dintre atomii unei
molecule; nu redă aranjamentul spaţial al atomilor:
• :N≡N: este formula structurală a azotului.
o Formula de valenţă (electronică) – formula structurală a unui compus în care
sunt reprezentaţi şi electronii neparticipanţi la legăturile chimice:
• este formula de electronică a dioxidului de carbon.
o Formula spaţială – indică, prin simboluri specifice legăturilor, dispoziţia
spaţială a atomilor şi grupelor de atomi:
¨ ¨
N H O:
H H
H H
LEGĂTURA CHIMICĂ
Legătura stabilită între particulele unei substanţe (atomi, ioni molecule) prin forţe
de atracţie, dar şi de respingere, clasificându-se astfel:
o legătură ionică
o legătură covalentă (atomică)
o legătura metalică
o forţe intermoleculare B legături de hidrogen şi forţe van der Waals
REGULA OCTETULUI
atomii gazelor nobile, cu reactivitate chimică foarte redusă, inerţie şi stabilitate
mare, au în stratul de valenţă configuraţie stabilă de 8 electroni (cu excepţia He
care are configuraţie de 2 electroni). Spre această stare enrgetică scăzută, stabilă,
tind atomii elementelor când se combină pentru a forma compuşi chimici.
Un atom al unui element acceptă, cedează sau pune în comun electroni de valenţă
astfel încât să-şi realizeze pe ultimul strat configuraţia stabilă a unui gaz rar
Regula octetului este respectată strict numai de elementele din perioada a doua a
sistemului periodic.
LEGĂTURA IONICĂ
se realizează prin transfer de electroni de la atomii elementului cu caracter
puternic electropozitiv la atomii elementului cu caracter puternic
electronegativ; între ionii astfel formaţi se stabilesc forţe de atracţie
electrostatică
B formarea clorurii de sodiu NaCl:
Cristalul ionic de NaCl
LEGĂTURA COVALENTĂ
se realizează prin punerea în comun de electroni, adică prin întrepătrunderea,
suprapunerea a doi orbitali atomici, cu formarea unui orbital molecular; se
realizează între atomi de electronegativitate apropiată
când doi atomi pun în comun 2 sau 3 electroni se realizeazează o legătură dublă,
respeciv triplă, legături denumite generic multiple:
LEGĂTURA METALICĂ
realizată între atomii de metal într-un cristal metalic prin contopirea orbitalilor
stratului exterior, rezultând astfel orbitali extinşi pe toţi atomii din cristalul
metalic, care sunt de fapt „cationi” metalici; nivelele superioare de energie se
contopesc formând benzi de energie → electronii sunt comuni întregului cristal
→ se explică astfel proprietăţile caracteristice ale metalelor: conductibilitate
termică şi electrică, luciu metalic, opacitate.
INTERACŢII INTERMOLECULARE
COMBINAŢII BINARE
ACID
substanţă (molecule sau ioni), care în interacţiunea cu o bază (adesea o moleculă
de apă) cedează ioni de hidrogen (protoni) – donor de protoni - H2O, HCl,
H2SO4, H3PO4, CH3COOH, H3O+, NH4+, HSO4-, HPO42- etc.
BAZĂ
substanţă (moleculă sau ioni), care în interacţiunea cu un acid (adesea o moleculă
de apă) acceptă ioni de hidrogen (protoni) – acceptor de protoni – H2O, NH3,
HO - SO42-, H2PO4-, CH3COO-, [Fe(OH)(H2O)5]2+, etc.
SUBSTANŢE AMFOTERE
specii chimice care, în funcţie de partenerul de reacţie, reacţionează ca acizi sau
ca baze. Astfel, aceste substanţe, amfoliţii, se comportă ca acizi faţă de baze,
respectivi ca baze faţă de acizi: H2O, HSO4-, H2PO42-, HPO4 -, Be(OH)2,
Al(OH)3, Zn(OH)2, Cr(OH)3, etc.
COMBINAŢII COMPLEXE
combinaţii de ordin superior alcătuite dintr-un generator de complex care este
atomul (ionul) central (de obicei metal = M) şi un număr (de obicei egal cu
numărul de coordinaţie = N.C.) de specii chimice donoare de electroni (atomi,
ioni molecule), adică liganzi (L) B [MLNC].
• K3[Fe(CN)6] – hexacianoferat (III) de potasiu
• [Cu(NH3)4]SO4 – sulfat de tetraaminocupru (II)
• Na[Al(OH)2(H2O)4] – diaquatetrahidroxoaluminat (III) de sodiu.