Numele şi prenumele complet: Bejan Paula Andreea

Denumirea masteratului: Consiliere școlară și asistență psihopedagogică

Grupa/ Localitatea: grupa 1 BN

Forma de învăţământ: IFR

Anul: I

Tema nr. 1 (8 puncte)

Prezentaţi o cercetare pedagogică, realizată pe o temă la alegere, explicitând următoarele elemente:
Titlul lucrării ştiinţifice Dezvoltarea creativităţii elevilor din clasa a III a prin metode interactive-
aria curriculară Limbă şi comunicare
Titlul cercetării
Integrarea metodelor de dezvoltare a spiritului creativ în predarea-învăţarea limbii şi comunicării la
clasa a III-a

Cuprinsul lucrării
Capitolul I. Creativitatea. Consideraţii generale
I.1. Conceptul de creativitate
I.2. Caracteristicile creativităţii
I.3. Factorii creativităţii
I.3.1. Factorii intelectuali
I.3.2. Factorii nonintelectuali
1.4. Stimularea şi educarea creativităţii
Capitolul II. Aplicabilitatea creativităţii la orele de limbă şi comunicare prin metode
interactive
II.1. Creativitatea şi rolul său în vorbire
II.2. Modalităţi de cultivare a spiritului creativ al elevilor din ciclul primar
II.2.1. Metode de dezvoltare a creativităţii
II.2.1.1. Metode tradiţionale
II.2.1.2. Metode moderne
II.2.2. Forme de organizare a activităţii centrate pe cultivarea capacităţilor creative
 II.2.2.1. Activităţi individuale
II.2.2.2. Activităţi pe grupuri
II.2.2.3. Activităţi extracurriculare
Capitolul III. Cercetarea pedagogică privind integrarea metodelor de dezvoltare a spiritului
creativ în predarea-învăţarea limbii şi comunicării la clasa a III-a
III.1. Scopul cercetării
III.2. Obiectivele cercetării
III.3.Ipoteza cercetării
III.4. Variabilele cercetării
III.4.1. Variabila independentă
III.4.2. Variabila dependentă
III.5. Coordonatele cercetării
III.5.1. Locul de desfăşurare
III.5.2. Perioada de desfăşurare
III.5.3. Eşantionul de subiecţi
III.5.4. Eşantionul de conţinut
III.6. Metodologia cercetării
III.6.1. Metoda experimentală
III.6.2. Metoda observaţiei
III.6.3. Metoda testelor
III.7. Etapele cercetării
III.7.1. Etapa constatativă
III.7.2. Etapa experimentului formativ
III.7.3. Etapa postexperimentală
Capitolul IV. Prezentarea, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor cercetării
Explicitarea relevanţei temei
Limba este atât mijlocul principal de comunicare între oameni, cât şi suportul gândirii, al
instruirii şi eeducării lor de-a lungul întregii vieţi.
Datorită funcţiei deosebite pe care o are formarea şi dezvoltarea intelectuală a omului, limba
română, ca disciplină şcolară, deţine o pondere importantă din numărul de ore prevăzut în planurile
de învăţământ. Ea este considerată sufletul învăţământului, deoarece pe cunoaşterea ei se bazează
însuşirea celorlalte discipline.
Scopul fundamental al predării limbii şi literaturii române în şcoală îl constituie formarea la
elevi a deprinderilor şi obişnuinţelor de exprimare corectă, clară, nuanţată, în scris şi oral.
Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor asigură evoluţia lor
intelectuală, pregătirea lor la celelalte discipline de învăţământ, exprimarea experienţei lor cu
mijloace verbale adecvate, precum şi o autocunoaştere.
Accentul trebuie să se plaseze pe comunicare, stimulând activitatea verbală a elevilor,
ajutându-i să comunice prin practicarea limbajului oral şi scris în cadrul componentelor studiului
limbii române.
Exerciţiile de limbaj, temele de studiu abordate, trebuie selectate din universul copiilor, în
majoritate, pentru ca să le satisfacă interesele şi să le întărească încrederea în propriile posibilităţi de
comunicare.
Studiul limbii şi literaturii române aduce în faţa elevului situaţii concrete din realitatea
înconjurătoare, îl face să trăiască emoţii, să-şi exprime sentimente, să ia atitudini, îl pregăteşte
pentru viaţă.
Eficienţa educării creativităţii la elevi este dependentă de pregătirea educatorului, de
priceperea lui de a organiza în mod judicios activitatea elevilor în scopul propus, de metodele şi
mijloacele pe care le utilizează, de felul în care ştie să adapteze conţinuturile, cerinţele pentru
îndeplinirea cu succes a obiectivelor urmărite.
Limba română, literatura are valenţe formative şi educative nemărginite şi pe deplin merit
şi-a câstigat locul pe care-l ocupă astăzi în planul de învăţământ .
Oprea, C.L., (2009), Strategii didactice interactive, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică;
Oprea, C.L., (2009), Strategii didactice interactive, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică;
Prezentarea sintetică a stadiului atins în cercetarea din domeniu (½ pagini)
Tipul cercetării (1-2 rânduri)
Întrebarea/ întrebările de cercetare (2-4 rânduri)
Scopul/ scopurile cercetării
Studierea posibilităţii de implementare a metodelor interactive în lecţiile de limba română,
la clasa a III-a, pentru a conduce la stimularea creativităţii, formarea unei gândiri flexibile,
divergente, fluente, asigurând participarea activă şi deplină, psihică şi fizică, individuală şi colectivă
a elevilor în procesul instructiv-educativ.

Obiectivele cercetării
 Identificarea nivelului de pregătire al elevilor implicaţi în cercetare, la disciplina limba
română;
 Aplicarea unor metode interactive în procesul predării-învăţării la limba română în
scopul dezvoltării creativiăţii şi studiul eficienţei lor;
 Înregistrarea, monitorizarea şi compararea rezultatelor obţinute de elevi la testul
iniţial, la testele formative, la testul final şi la retest;
 Analiza rezultatelor elevilor la testele administrate, a modului în care metodele interactive
stimulează sau frânează procesul creator;
 Stabilirea impactului acestor metode de predare-învăţare asupra finalităţilor
procesului educaţional la limba română.

Ipoteza/ipotezele cercetării
Utilizarea metodelor interactive în lecţiile de limba română la clasa a III-a, determină
dezvoltarea creativităţii elevilor, îmbogăţirea vocabularului acestora şi dezvoltarea exprimării orale
şi scrise, dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter, creşterea performanţelor elevilor.

Variabilele cercetării
Variabila independentă: - utilizarea metodelor interactive în predarea-învăţarea limbii
române la clasa a III-a.
Variabila dependentă: creativitatea elevilor, îmbogăţirea vocabularului acestora, dezvoltarea
exprimării orale şi scrise, creşterea performanţelor elevilor,formarea şi consolidarea deprinderilor
tipice pentru însuşirea noţiunilor specifice disciplinei limba română; dezvoltarea mecanismelor
cognitive superioare: gândirea, memoria, imaginaţia.

Coordonatele majore ale cercetării (inclusiv locul de desfăşurare, perioada, calendarul)

Cercetarea s-a desfăşurat la Gimnaziul „Alexandru Ceuşianu” Reghin.
Cercetarea s-a întâmplat pe parcursul anului şcolar 2019-2020.
Eşantionul de participanţi
În cercetare au fost cuprinse două clase a III-a ale Gimnaziului „Alexandru Ceuşianu” după cum
urmează:
- eşantionul experimental a fost reprezentat de un lot de 22 de subiecţi, elevi ai clasei a III-a
D. Componenţa lotului experimental este de 10 băieţi şi 12 fete. În ceea ce priveşte rezultatele la
învăţătură, eşantionul ales este eterogen.
- eşantionul de control a fost constituit din 21 de subiecţi, elevi ai clasei a III-a C. Clasa a
fost aleasă deoarece, din punctul de vedere al numărului, al structurii şi al nivelului reliefat de
calificative semestriale şi anuale, se aseamănă cu colectivul de elevi ales ca eşantion experimental.
Eşantionul de conţinut
 Din cadrul conţinutului prevăzut de programa şcolară de limba şi literatura română pentru
clasa a III-a s-au ales următoarele unităţi de conţinut:
 Textul narativ. Personajele. Povestirea textului.
 Textul liric
 Părţile de vorbire. Părţile de propoziţie.
Metodologia cercetării
Corelaţia variabile măsurate – metode de cercetare – intrumente de cercetare, inclusiv
tabelare.
Prezentarea instrumentelor cercetării: originale, consacrate, instrumente adaptate, traduse,
traduse şi adaptate
1. Metoda experimentală
Tehnica utilizată în cadrul experimentului este aceea a eşantioanelor paralele. Am operat cu
un eşantion experimental şi cu un eşantion de control.
2. Metoda observaţiei
Această metodă am utilizat-o în scopul validării ipotezelor cercetării pe care am subordonat-
o metodei experimentului.
3. Metoda testelor
Am folosit testul ca şi metodă principală în cercetarea mea, pentru a măsura cât mai exact
volumul şi calitatea cunoştinţelor între cele două testări principale: la începutul anului – testare
iniţială, şi la sfârşitul anului – testare finală.
Testarea s-a efectuat pe cele două eşantioane: experimental şi de control. Elevii din ambele
eşantioane au fost testaţi în sălile lor de clasă, lucrând fiecare în acelaşi timp, individual.
Explicaţiile şi îndrumările pentru fiecare test în parte s-au făcut pe înţelesul elevilor, în acelaşi mod
şi în aceeaşi cantitate pentru fiecare eşantion.
Am aplicat testul iniţial elevilor clasei a III-a la pentru a cunoaşte nivelul de la care se
pleacă în predarea cunoştinţelor. Pe parcursul semestrului elevii au fost evaluaţi prin intermediul
testelor formative, pentru a verifica nivelul competenţelor lor de a opera cu anumite noţiuni
învăţate, iar la sfârşitul perioadei de cercetare a fost aplicat testul final.

Descrierea etapelor cercetării - prezentare relativ detaliată a intervenţiei pedagogice

Etapa constatativă
Pentru a stabili nivelul de cunoştinţe al elevilor existent în momentul începerii
experimentului, am elaborat şi aplicat atât la eşantionul experimental, cât şi la cel de control un
pretest. Datele de start care m-au interesat au fost nivelul general al cunoştinţelor eşantioanelor al
clasei a III-a.
Etapa experimentului formativ
Această etapă vizează dobândirea de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi la limba şi literatura
română pe parcursul mai multor unităţi de învăţare, în cadrul următoarelor lecţii:
*Textul narativ. Personajele. Povestirea textului
*Textul liric
*Părţile de vorbire. Părţile de propoziţie
Eşantionului experimental ales i s-a aplicat variabila independentă, care este în cazul acesta
utilizarea metodelor interactive în studiul limbii române. Activităţile desfăşurate reprezintă drumul
către creativitate, flexibilitate şi capacitate de raţionare concretă. La eşantionul de control,
activitatea de predare-învăţare în lecţiile de limba română s-a desfăşurat în condiţii obişnuite, după
metoda tradiţională.
Textele narative reprezintă situaţii de învăţare complexe, permit abordarea din mai multe
perspective, oferă elevilor cadrul optim de exersare a unor deprinderi de muncă intelectuală,
dezvoltă procese psihice sub toate aspectele, permit cultivarea exprimării scrise şi orale ale elevilor.
Utilizând metodele interactive şi alternând munca independentă cu cea în perechi şi în grup
elevii au ocazia în aceste lecţii să gîndească liber, să-şi exprime opinii personale, să creeze situaţii
noi, să-şi imagineze alte cursuri ale întâmplărilor, să găsească soluţii inedite pentru rezolvarea unor
probleme cu care s-au confruntat personajele, să aleagă recompense sau pedepse pentru
comportamentul acestora, să facă comparaţii între personaje din diferite lecturi.
Etapa postexperimentală
În această etapă a cercetării, care constă în evaluarea elevilor din cele două eşantioane, a fost
aplicat un test final de cunoştinţe, identic pentru ambele clase supuse experimentului. Prin aplicarea
acestui test s-a urmărit:
 relevarea modului de evoluţie a eşantionului experimental şi a celui de control;
 compararea datelor şi rezultatelor finale cu cele de start la ambele eşantioane;
 stabilirea diferenţelor dintre rezultatele obţinute, a măsurii în care eşantionul experimental,
ca urmare introducerii a variabilei independente, s-a detaşat de cel de control.
Datele le-am sintetizat în tabele, apoi le-am comparat cu ajutorul reprezentărilor grafice,
determinând dacă diferenţa între rezultatele celor două eşantioane este semnificativă.
Prezentarea datelor cercetării (aşteptate sau obţinute)
În urma prelucrării rezultatelor elevilor în diferite faze ale cercetării, am putut constata
confirmarea ipotezei: utilizarea metodelor interactive în lecţiile de limba şi literatura română la
clasa a III-a, determină dezvoltarea creativităţii elevilor, îmbăgăţirea vocabularului acestora,
creşterea performanţelor elevilor, aceştia asimilează cunoştinţe temeinice şi işi dezvoltă
mecanismele cognitive superioare: gândirea, memoria, imaginaţia.
În cercetarea desfăşurată am folosit pentru colectarea datelor metoda experimentului,
observaţiei şi metoda testelor.
Ca metodă de măsurare a datelor am folosit numărarea, clasificarea şi ordonarea datelor în
ordine crescătoare în funcţie de calificativele obţinute. Pentru prelucrarea şi interpretarea datelor
cercetării am folosit graficele statistice.

Analiza calitativă şi cantitativă a rezultatelor

Figura IV.1.Rezultatele testului iniţial la Figura IV.2. Rezultatele testului iniţial
eşantionul experimental 3la eşantionul de control

Figura 1. Eşantionul
Figura 2. Eşantionul de
experimental
control

FB 10% FB
18%
27% B B
S 33% S
I 24% I
18%

36% 33%

În figurile de mai sus am prezentat rezultatele testului iniţial aplicat eşantionului experimental şi
eşantionului de control.

Figura IV.3. Rezultatele testului iniţial pentru cele două eşantioane

 9

7 Se poate observa o
6 oarecare asemănare între
5 cele două eşantioane,
4 concretizată în valori foarte
grupa experimen-
tală apropiate pentru toate
3
calificativele. Totuşi, se
2 grupa de control
remarcă rezultate puţin mai
1
bune la eşantionul de
0
FB B S I control, unde se presupune
că numărul subiecţilor care au obţinut calificativul „Foarte bine” şi „Suficient” a fost mai mare
decât cel experimental. În ceea ce priveşte calificaivele „Bine” şi „Insuficient”, grupele sunt mai
numeroase la eşantionul experimental.

*Rezultatele testării finale

Figura IV.4.Rezultatele testului final la Figura IV.5. Rezultatele testului final
eşantionul experimental la eşantionul de control

Figura 4.Eşantionul Figura 5.Eşantionul de control

experimental
5%
14%
FB FB
29%
14% B B
S S
I 19% I
50%

32%

38%

În figurile de mai sus am prezentat rezultatele testului final la eşantionul experimental şi al

eşantionului de control
În urma aplicării testului final se pot observa mai jos prin reprezentarea grafică rezultatele
subiecţilor din grupa experimentală, care sunt detaşaţi vizibil de cei din grupa de control. Am
constatat că rezultatele vizibil mai bune au fost obţinute de eşantionul experimental.
Figura IV.6. Rezultatele testului final pentru cele două eşantioane

12.00

10.00

8.00

6.00 grupa experimen-

tală
4.00 grupa de control

2.00

0.00
FB B S I

Diferenţele dintre rezultatele înregistrate în etapa constatativă şi postexperimentala

evidenţiază calitatea, operaţionalitatea şi eficienţa folosirii metodelor interactive. Ele sunt în
favoarea grupei experimentale după cum se observă în graficul de mai jos:
Figura IV.7. Rezultatele testului iniţial şi final pentru cele două eşantioane

12

10

6 grupa experimentală
grupa de control

0
FB iniţ FB fin B iniţ B fin S iniţ S fin I iniţ I fin

În grafice apare evidentă menţinerea predominanţei calificativelor superioare pentru

eşantionul experimental, spre deosebire de eşntionul de control, unde se păstrează aceleaşi oscilaţii
minore de creştere sau descreştere.
Analizând şi interpretând datele obţinute în cadrul cercetării, am concluzionat că s-a
înregistrat o tendinţă pozitivă a rezultatelor grupei experimentale, confirmându-se astfel ipoteza
cercetării.
Concluziile cercetării – structurate funcţie de ipoteză(e)
În urma cercetării teoretice şi experimentale au fost obţinute următoarele concluzii:
 formarea unui ansamblu de instrumente de muncă intelectuală pentru fiecare elev în
parte şi dezvoltarea deprinderilor de utilizare a acestora în situaţii de învăţare diverse oferite prin
organizarea de activităţi de învăţare variate;
 asigurarea unei colaborări şi cooperări interactive în cadrul colectivului clasei;
 asigurarea independenţei în învăţare şi a învăţării eficiente prin procesele cognitive
şi metacognitive, prin evaluări şi autoevaluări, prin transpunerea conţinuturilor învăţării în situaţii
noi şi relaţionarea lor interdisciplinar şi transdisciplinar, prin analize critice asupra propriei învăţări;
 formarea unui repertoriu bogat de operaţii ale gândirii, într-o manieră atractivă, cu
ajutorul cărora elevii îşi dezvoltă deprinderi de învăţare eficientă, logică, bazată pe argumente,
judecăţi de valoare, opinii personale;
 predarea-învăţarea-evaluarea cu ajutorul metodelor interactive asigură
individualizarea învăţării şi participarea activă a elevului la construirea propriului sistem de
cunoştinţe în ritmul şi pe baza propriilor strategii;
 introducerea metodelor interactive în studiul limbii şi literaturii române a
determinat diminuarea diferenţelor dintre elevi, majoritatea acestora situându-se în grupele valorice
„foarte bine” şi „bine”;
 implicarea activă şi interactivă a elevilor în învăţare cu ajutorul metodelor arătate
pe parcursul lucrării stimulează creşterea performanţelor elevilor la această disciplină, determină
asimilarea de cunoştinţe temeinice, formarea şi consolidarea deprinderilor specifice pentru însuşirea
cunoştinţelor, de care pot beneficia pe tot parcursul vieţii şi îşi pot dezvolta creativitatea, memoria
activă de lungă durată, inteligenţele multiple;

Concluziile lucrării
Pentru a face faţă noilor cerinţe ale societăţii, aflate într-o continuă dinamică, şcoala este cea
dintâi chemare să realizeze schimbarea. Noile orientări în evoluţia şcolii româneşti, reaşezarea
acesteia pe temelii noi, oglindite în îmbunătăţirea conţinuturilor învăţământului impus ca sarcină
fundamentală pentru fiecare cadru didactic o abordare modernă a organizării activităţii didactice,
căutarea şi utilizarea unor strategii didactice menite să crească eficienţa predării-învăţării.
Ţinând seama de faptul că o lecţie activă se sprijină pe metode active, trebuie avute în
vedere acele modalităţi didactice care îi determină pe elevi să participe efectiv în procesul
dobândirii cunoştinţelor. Elevii din clasele mici sunt la vârsta când, cu dragoste şi răbdare, le trezim
interesul şi curiozitatea pentru tot ce ne înconjoară, când îi introducem în lumea ştiinţei, când le
formăm priceperi şi deprinderi ce îi vor însoţi toată viaţa.
Metodele folosite de învăţător în lecţii trebuie să ceară din partea elevului efort propriu şi gândire
raţională, deoarece nu se poate învăţa nimic fără a înţelege. În fiecare oră învăţătorul trebuie să
acorde elevului timp şi posibilitate de a lucra atât independent, cât şi în grup, liber, creativ şi variat.
Creşterea nivelului de pregătire a elevilor prin folosirea acestor metode demonstrează
utilitatea lor, atât la limba română, cât şi la alte discipline. Învăţarea limbii materne la clasele I-IV
are un rol foarte important, chiar hotărâtor, asupra pregătirii viitorului adult. Un rol deosebit în
realizarea acestui obectiv îi revine învăţătorului, cel care dă viaţă metodelor.
Trăim într-o perioadă de numeroase schimbări în învăţământ, de aceea trebuie să alternăm
metodele tradiţionale cu cele moderne şi să punem accent pe latura practică a procesului instructiv-
educativ, deoarece elevul învaţă prin muncă şi efort propriu.
Pregătirea elevului de astăzi nu se poate limita la instruirea lui, la asimilarea de cunoştinţe.
Elevul nu trebuie să se pregătească pentru şcoală, ci pentru viaţă. Trebuie să insistăm asupra
acelor noţiuni care au utilitate, să-i implicăm direct pe elevi în procesul de dobândire de cunoştinţe,
capacităţi, deprinderi, să asigurăm un caracter practic-aplicativ celor învăţate, să nu-i transformăm
în „magazii de date”.
În lecţiile de limba română elevul trebuie să descopere viaţa, realitatea înconjurătoare cu
bucurii şi necazuri, împliniri şi eşecuri, calităţi şi defecte umane.
Toţi dascălii îşi doresc elevi cu capacităţi intelectuale solide, care să facă faţă tuturor
cerinţelor şcolii, însă realitatea este alta, pentru că de multe ori avem parte de elevi cu posibilităţi
intelectuale mai reduse sau cărora condiţiile de mediu în care trăiesc le oferă foarte puţin. Şi atunci
educatorul rămâne cel care trebuie să-i asigure fiecăruia un loc în această lume, el este cel care
poate orienta spre o direcţie sau alta.
Inteligenţa nu înseamnă totul în viaţă, va răzbi cel care este curajos, ambiţios, cel care face
faţă vicisitudinilor vieţii prin eforturi proprii de gândire şi acţiune, cel care găseşte rezolvări
multiple problemelor de orice natură.
Punctele tari ale cercetării (½ pagină)
Limitele - punctele slabe ale cercetării (½ pagină)
Bibliografie
Bocoş, M., (2003); Cercetarea pedagogică, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă;
Bocoş, M., (2007), Didactica disciplinelor pedagogice, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară
Clujeană;
Bocoş, M., (coord), (2004), Evaluarea în învăţământul primar. Aplicaţii practice, Cluj-Napoca,
Editura Casa Cărţii de Ştiinţă;
Bocoş, M., (2013), Instruirea interactivă, Bucureşti, Editura Polirom;
Chiş, V., (2005); Pedagogia contemporană-pedagogia pentru competenţe, Cluj Napoca, Casa Cărţii
de Ştiinţă;

Tema nr. 2 (1 punct)

Formulaţi trei titluri de cercetare pentru educaţia în era post-COVID:
Nr. Titlul cercetării
crt.
1.

2.

3.

* Note: Se acordă un punct din oficiu.

** Se va respecta structura tabelară dată (tabelul inclus), în mod obligatoriu. Informaţiile
deja scrise în tabelul de la tema 1 se păstrează.