Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.

org

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Restitutio
Un generator RF, modulat in ampli-
tudine, se dovede$te totdeauna util,
atit pentru reglajele receptoarelor M.A.
cit $i pentru alte masuratori. Tn cele
ce urmeaza vom prezenta 0 schema
incercata de multi amatori $i care, in
general, a dat rezultate deosebit de
bune. Este vorba de un generator
eehipat eu 3 tranzistoare de tip eu-
rent. u~or de procurat. Acest generator
poate lucra in banda 100 kHz-:-20 MHz
pe 5 game, 1?i anume: 1-100-:-300 kHz;
11-250-:-650 kHz; 111-600';-1 600 kHz;
IV -4,8';-10 MHz; V-9,5';"'20 MHz.A$a
cum se vede, este vorba de un oscila"
tor eu reactie prin inductanta mutuala
folpsind tranzistorul T.t . Circuitul
cordat este montat in Daza tranzis
rului, acordul lui
condensator vari
montate in par
avind valoarea
Se poatefolosi,
satorul variabil
ceptoarele radio.
torului T, .se· fa
iar rezistenta R. e
liza 0 reactle
lizeaza regimul de func It>
cilatorului. Cu cre$terea
conditia de lntrare· In os
mal greu de Indeplinit.Oe ac
gamele 4 $i 5 seexclude aceasta re-
actie, decupllnd rezistenta R.1l de con-
densatorul C3 • Totodata, In cadrul
unei game, pentru a pastra constanta
amplitudinea oscilatiei, se monteaza
In paralel, pe bobina din cQlector, 0
rezistenta de amortizare, cum ar fi
'ILTRE
0111111111
CD IllllllT II
Adasea, pentru a ob~ine 0 tensiune redresata
(bine filtrat1i) trebuie sa recurgem la folosirea
uoui filtrll Le, problema dificila fiind in astfel
de cazuri realizarea bobinei de ~oc L De aiel
in aiaturata.
utilizarea urwi tranzistor intr-un filtru de nete-
zire in ca, a:?a cum
se sistemul prezinta
<led 0 toarte mica de
ofera un generator de tenSiUf)E, constanta
tic ded, tensiullea ia este const.alTta
sita de Acest
2,
Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor
se$te tot 0 oala de ferita pentru pere-
chea de bobine Ls-Ls' L s are 26 de
spire, iar Li, - 14 spire cu sirma de
Cu-Em cu 'P = 0,3 mm;
- Gama IV (4,8";-'10 MHz). Pere-
chea de bobine La -L+ se realizeaza
pe 0 carcasa din material plastic sau
de carton cu diametrul de 14-15 mm.
Pe aeeasta'carcasa se bobineaza spira
Iinga spira bobina L. (6 spire) cu
sirma Cu..-Em cu (/) = 0,'5 mm ~i L, - 14
spire cu sirma de Cu-Em eu (/) = 0.2
mm. Sa prevede ca bobina L4, sa se
poata depiasa pe carcasa pentru a
putea realiza cuplajul necesar intrarii
in oscilafie;
- Gama V (9,5";-'20 MHz). Perechea
de bobine I, -~ se construie~te tot
pe 0 carcasa din material plastic cu
diametrul de 14-15 mm. Sobina L,
are 5 spire (sirma Cu-Em cu (/) = 0,6
mm), iar La - 11 spire cu sirma de
Cu-Em cu (/) =0,2 mm.
OscUatoi'ul RF utilizeaza un tran-
zistor P-N-P eu./3' = 30+100 ~i putere
disipata de 50-100 mW. Sa reeomanda
a se folosi tranzistoare de tip AF 109,
AF 106, EFT 317,1T 401, 1T402 etc. Tx
este un transformator obi~nuit de la
aparatele de radiorecepfie cu tranzis-
toare, cum ar fi transformatorul ~{dri­
ver» de la un etaj final in contratimp.
Tranzistorul T3 este de tip EFT 353,
R, In gama II. Oscilatorul RF este
1T 16, AC 75, OC 75,AC 151, AC 122 etc.
ai'imentat cu tensiune stabilizata, pen- Tensiunea AF lale$irea speciala are
tru a avea 0 buna stabilitate a frecven-
tei. in acest scop, tensiunea se stabl- 'valoarea de circa 1 V ~i poate fi variata
lizeaza eu 0 dioda Zener, cu tensiunea (in acela$i timp ~i gradul de modulatie
de lueru de 7 V, cum ar ti, de exemplu, «m» al semnalului RF modulat) cu
OZ 307. Oscilatorul eu tranzistorul T, ajutorul potentiometrului P2' montat
este modulat In amplitudine eu un
semnal sinusoidal, provenind de la un
oseilator AF cu tranzistorul T 3 • Sem-
nalul de modulatie Se apliea pe emitor,
modificind polarizarea tranzistorului
T , ceea ce determina ca in colector
sJmnalul RF sa fie modulat in ampli-
tudine. Practic, este vorba de 0 mo-
dulatie pe baza. A$a c mai ara-
tat, oscilatorul RF a
m pe
acela!?i diametru ca in gama a
L, are 00 de spire, iar LIl - 30 de spire
cu sirma Cu-Em eu (/) = 0,1 mm;
- Gama III (000';'-1600 kHz) folo-
D
SPRE
-250V
......-
REDRESfJR
+
tru tensiuni de luuu de ClW.s1lt m",C!\u redresorl.ll de re~ea. Se poate'(olosi orice dioda
de sarcina de 0,4 A. La un astfel de sistem, pulsa- Zenel' 0 de 12-13 V, cum ar fi L\312, D 813 etc.
~iile au la ie~jre 15 mY. Un astfel de tlltru se Se indica ca tranzistorul sa fie p~yazut co un
poate folos! '!'n masura pentru radierecep- radiator din tabla de 0,5 em groslme '\/ suprafa~a
tcare, pentru sau peiltr'u arke apa- de circa 10 cnil.
ratura e~,ectronh:5. admi~'ind tensJuni fixe fa De as"menea, dieda D va fi prey.,
pe emiter. 250 V ~i curen;i la 0,4 A Tranzistorul T radiator
ne este un tranzi:Hor P-N-P 11 202, OC 26, tabla de
00 603,1i'203, EFf 214 etc. intre 'emitor ~i colec- nahWi va fl
tor se pune 0 dioda Zener pentrtl a limita ten· rele
siunea atunci· dnd se conectea:za lucru de eel pu~in 300 V.
Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect
www.asrr.org
ca 0 rezistenta variabila. Aceasta re-
zistentli modifiea reactia negativa pe
etaj, ded $i tensiunea AF debitata.
Frecventa osdlatiei AF depinde de
transformatorul Tr utilizat $i de con-
densatoarele C ' C $i C .
4 9 12
Semnalul RF modulat este aplicat
unui etaj repetor pe emitor, pentru a
realiza un generator de tensiune con-
stanta. Ca urmare, tensiunea la ie$irea
generatorului este practic egala in
amplitudine cu tensiunea data de ge-
neratorul eu tranzistorul T1 . Nivelul
semnalului Ia ie$ire se poate regia
folosind potentiometrul Pl' Cind curso-
rul potentiometrului P este in pozitia
1
superioara, tensiunea la ie$irea ate-
nuatorului este de ordinul100 mV sau
1 mV, functie de borna la care ne-am
conectat.
Ultima operatie este etalonarea ge-
neratorului. Solutia pe care 0 preconi-
zam, de$i nu este prea precisa, totu$i
este, in general, la indemina amatori-
lor. Pentru etalonare, propunem a se
utiliza un receptor de trafic, ca cele
utilizate la radiocluburi, care sint bine
etalonate. Sa receptioneaza in dife-
rite puncte ale receptorului genera-
torul construit $i se face etalonarea.
Se face remarca sa fim atenti la erorile
ce pot interveni datorita freeventei
imagine a receptorului.
Sintem eonvin$i ea acest generator
va satisface pe amatorii electroni$ti.
•
M. BAGHIUS
C4-
loDn
-
CJf- C-
5
-244V
SPRE
---9J"- ...
100,0 lOOn SARCINA
r5tcire, care va il
em si c!lmensitm;'.
. aioda. CO!1Ckii .e~ec
VOl' trebui fie penti1.l ten: ctiEll
Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

2. 5+5 0,5 28 0,3 18 0,3 2+2 0,3

3. 3+3 0,5 23 0,5 14 0,5 1,5+1,5 0,3
4. 3+3 0,5 20 0,5 14 0,5 1,5+1,5 0,3
5. 3+3 0,5 9 0,5 12 0,5 1,5+1,5 M
6. 2+2 0,5 7 0,5 pas 5 0,5 pas 1 0,8 Ag
2 :2 cu priza la mijlo
7. 2+2 0,5 7 08 pas 4 0,5 ~as idem
, 2

2+2 0,5 5 05 pas 4 0,5 ~as idem

N. PORUMBARU , 2
Vom preciza, de la bun inceput, ca ~uruburile de alama folosite ca miez.
montajul pe care vi-I propunem are Piesele trebuie sa fie de buna cali- 2+2 0,5 5 08 pas 4 0,8 ~as idem
, 2
in vedere receptionarea unui anumit tate $i se menteaza pe 0 placa izeianti'!
post de televiziune in conditii dificile. de textelit, pertinax sau polistiren. 10. 2+2 0,5 4 0,5 pas 3 idem
Ca orice amplificator de antena, $i Placa peate avea 0 forma dreptunghiu- 0,5 ~as
2
acest montaj imbunatate~te caiitatea lara sau circulara. Aceasta forma de-
receptiei, marind sensibilitatea apa- pinde de ecranul metalic (cutia) pe 11. 2+2 0,5 4 03 pas 3 0,5 ~as idem
ratului l?i asigurindu-se 0 imagine co- care-I avem la dispezitie sau care poate , 2
recta, care nu oboseste ochiul. fi confectionat de amator. Cutia peate
in vederea imbunatatirii raportului ft din tabla de aluminiu, fier galvanizat 12. 2+2 0,8 6 08 pas 3 0,8 p;s idem
, :2
semnal-zgomot, amplificatorul sa va sau vopsit. Se pot folosi cu succes
monta cit mai aproape de antena, d.~ cutiile de tabla cu capac folosite la
preferat chiar pe borne, cu legaturi cit bucatarie pentru sare, piper etc. Cutia
mai scurte. De la amplificator se co- trebuie inchis1'l etan~ cu cosHor sau
smoaUi, pentru a evita infiltrarea apei.
LS
boam apoi la aparat cu un cabiu tip
panglica (impedanta 240Il) 1?i cu un Trecerile de cablu se asigura prin
cabiu care asigura alimentarea ampli- dopuri ceruite sau, ~i mai bine, cu L3
ficatorului. Cablul de alimentare se dopuri sau mufe de cauciuc. Pentru a
L4.fOOp Fj,QOOV
compune din 3 fire: + 220 V; 6,3 V ~i evita supraincalzirea tubului, se prac-

masa comuna. Cablul trebuie sa fie
bine izolat, eventual blindat. in acest
caz, blindajul se poate folosi ca masa
comuna.
Tubul folosit, ECC 88 (6 H 23 7T)
sau eventual PCC 88, asigura in acest
montaj 0 amplificare de 16-18 dB
(6-7 ori).
S-a ales acest tub intrucit se pre-
teaza eel mai bine scopului; nu se re-
comanda inlocuirea cu ah tub. Tubul
PCC 88 are tensiunea de filament 7 V in
loc de 6,3 V, alttel este identic cu ECC
88 (6 H 23 Tr). indilzirea filamentului se
recomanda sa fie asigurata de la un
transformator de sonerie, iar tensiunea
anodica de + 220 V se poate lua chiar
din televizor. liniile de alimentare se
asigura cu fuzibile corespunzatoare.
Schema de principiu este data in
fig. 1. Rezistentele ~ $i ~ se ajus-
teaza in jurul valorii date, tot a~a l?i
condensatorul trimer C" in vederea
unei imagini optime. Acest ajustaj se
executa insa dupa acordarea exacta
in gama, ceea ce se obtine prin inde-
partarea sau apropierea spirelor de la
bobinele I,-l;" respectiv L,-l.. (modi-
ficarea pasului), iar reglajul fin prin
'~--
tidl in cutie citeva orificii de aerisire,
ins1'l in a$a fel incit sa nu intre apa de : 24IJ.J:2.
ploaie prin aceste orificii. 1n fig. 2 se
da amplasarea informativa a pieselor.
Montajul trebuie sa fie rigid, lipiturile
I U-o
corecte !?i legaturil 500pF!JOOOV
Linia E este un ecr
tabla de cupru sau
cositorit, !?i
gate la cele
De aceasta p
turile de masa. Tabelu ....... 6;JV<v
necesare pentru confecti
nelor.
Bobinele se infa~oara pe carcase
de hirtie impregnata in lac de bache-
lita sau polistiren, t$ int.= 3,1 mm,
t$ ext.= 3,4 mm, lungime = 30 mm.
Tn interior se pune !?urubul de reglaj
din alama M 3, lungimea 12 mm. Fixa-
rea ~urubului se asigura cu 0 sirma
de otel, ca la blocul de canale.
Bobinele se executa astfel: bobina
I.., (I.;.) se bobineaza pe calcasa, jar
bobina I, (4) deasupra lui I.., (I.;.) sau,
daca se indica pas (p = ), se bobi·
neaza intre spirele lui I.., (1.;.). Oupa
reglaj, spirele se fjxeaza cu lac de
polistiren.

OIIPIlII'I IlfelRaNIG L1STA DE MATERIALE

$1 ELEMENTE
CONSTRUCTIVE

'IITIU R-releu electromagnetic24V

T. - EFT 125
R , -100n.

••AllZIRU Ing. G. MORARU

R2 -2 k.D.
R -1-21dl
a
C!nd nivelul ape! este mai mic dedt nivelul de fixare a celor doielectrozi, circuitui Rd , -4 x EFD 103
d~ ali~entareal redresorului Rd de la transformatorul TR este intrerupt, In aceasta Rd -4 x DR 301
i;,tuatte, pe baza tranzistorului T, nu se aplica tensiune, asigurindu-se astfel starea 2
de bloc2re. \ D , -DR301
In mome.ntulln care nivel·ul apei atinge cei doielectrozi, circuitul de alimentareal
redres.orulUl ,,!d, se inchide, jar tenslunea continua de ie%lire, cu polaritate con- C , - 100)1 F/50 V
venabllaleasa, deblocheaza tranzistorul T %li prin aceasta actjonarea releului
eiectromagnetic R. 1

P,!n con/acte,'e sale se pot indeplini funetii de semnalizare aeustica sau aptica
adepa~HY unul mvel prestabilit sau functii de aetionare, ca, de pilda, oprirea automata infa%lurarea primara - 2 680 de spire/O,.23 mm
a i ·j!l\pel care umple un rezervor. TR infa~urarea Rd - 78 de spire/O,09 mm
1
Prin tichid treclnd un curent alternativ, fenomenul de polarizare a electrozi/or
este In latu rat. infa~urarea Rd 9 - 325 de spire/O,285 mm
.. R. Hmiteazii curentul de baza al tranzistorului.
protejeaza tranzistorul supertensiuniie il1rasura'ea releu- =3,27 em"; Tola E8
S2L'i~~i·~~.ii~ti:ill~~:i':~;;~:!NEla sau aeestuia. la u
matE'rial
disiall~a intre
30 x 20
de 4Gh- 50 mm.

3
Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect
Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

4-
.<
,it '_::'

3ir
~>~-t(~. .'
.''",

2 9
"

in numaml 1 din aeest an al sistem optic convergent. Aceas-

revistei noastre a fost prezentata
eonstructia unul sistem de za-
\/orlre eu cifru, con structie esen-
tialmente meeanlca. in cleest nu-
mar vii propunem alta con-
structie, de aceasta meca-
no-electronicii, prezentind unele
avantaje, ca:
- parte mecanlcii mal slmplii;
- poslbilitatea de a piasa blo-
cui eifru la dl stantii mare fata
de zavorul propriu'-zis; . in
- posibllitatea de eomandii a
unor dlspozitive sau mecanisme
prin formarea combinaUel de des-
chidere.
Ca dezavantaj s-ar putea a-
precia faptul ca este nevoie de 0
sursa de alimentareeleetrica.
Figura 1 este ediflcatoare pen-
tru Intelegerea princlplulul de
functlonare. Un disc (1) se In-
vlrte!;lte Ilber pe un arbore fix
(2). Discul prezinta un oriflciu
periferic, pe care cade un fasei-
cui de raze paraIeIe, fascicul
format de 0 lentila co.nvergenta
(sau sistem de Ientile conver-
ta constructle nu e la Indemina
amatorilor, deoareee, In ciuda
aparentelor, realizarea e foarte
pretentioasii. De ne yom
multumi cu 0 a-
I/ind d istanta
mm gl diametrul
Daca 01.1 putem
de Ieotil a, I/om
bec simplu (de
la 2-24 Vl inaintea
di~:~~~.~~~:::
caz lnsa
mal mare
Sistemul ele;ctr'onie ",,,rr,n,,...l'~
() fotoeelula in-
tegrafii inti'-un circuit
tor eu 2-4 tranzistori,
de sensibil, care aetioneazii un
mic releu de eomandii a zavoru-
lui propriu-zis. Un sistem de
zal/orireelectromagnefic va face
obiectul unuialt artieol.
in revista noastra s-au publi-
cat multe circuita de tip fotoreleu
care corespund' cerintelor noas-
tre. Oadi yom utiliza 0 construc-
tie de mare sensibilitate, va fi
suficient un bec mic de lanterna

gent), In focarul careia s-a plasat cu lentila focalizatoare. 0 astlel

o sursa luminoasa. Oupa ce
trece prin orificiul discului, fas-
ciculul cade pe suprafata unei
fotocelule sau fotorezistente (5).
Este evident eii fasciculul I/a fi
obturat c1nd orificiul nu se I/a
gasi pe axa sursa-fotocelula.
Considerlnd ca diametrul orifi-
eiulul ar corespunde unei dil/i-
zari unghiulare In 23 de parti
(corespunzatoare unuialfabet
simplifieat: A. B. C. D. E. F. G.
H. I. K. L. M. N. O. P. R. S. T.
U. V. X. Y. Z.); probabilitatea de a
se gilsi pozitia co recta este de
4,34%. Daca In loc de un slngur
disc I/om utiliza doua, probabili-
tatea ca lumina sa cada pe foto-
celulii scade la 0,18%. Se pro-
pune 0 constructie optima din
punct de I/edereal raportului
dintre eficienta !;li numiirul de
discurl, constructie care com-
porta 6 discuri. Numarul posibi-
Iit/itilor de a!;lezare a celor l1ase
discurl este foarte mare, depa-
!;lind valoarea de 8,6 x 10 9,
Teoretic, fasciculul de raze
trebuie sa fie paralei l1i egal cu
diametrul orificiulul. Practic, a-
cest lucru se realizeaza folosind
o sursa luminoasa de dimen-
siuni foarte.mici In focarul unui
de constructie gasim In numarul
11/1971 sau in numarul 1/1972
(articolul «Tir electronic»). Pen-
tru varianta din numarul 1/1972
trebuie al/ut In vedere ca se re-
nunta la multil/ibrator.
Oesigur, se pot folosl !;li alte
montaje din cele publlcate, dar,
aga cum s-a mai spus, se I/a
utiliza un bec de putere ceva
mal mare.
Sistemul de diseuri se prinde
Intre doua piese de fixare (7).
invlrtirea dlscurilor se face prin
intermediul inelelor (6), care se
scot partial prin deS(;hiziiturl a-
decl/ate (fig. 2). Butonul (9) ser-
I/e!;lte punerii In functiune a por-
tlielectronice dupa ce s-a for-
mat combinatia cifrului.EI este
de tip sonerle !;li Inchlde circui-
tul dealimentare a montajului
electronic.
in desenul de ansamblu (fig.
3) se sugereaza 0 modalitate .de
fixare a sistemului sursa-Ien-
tila, prin plasarea acestora in-
tr-un tub ce se introduce Ul10r
presat (sau liplt) In placa de
fixare din sUnga.
Nu se poata prezenta un sis-
tem de prindere a lentilel l1i
becului universal, deoarece 'di-
mensiunile ce interl/in (diame-
trul lentilei $ial beeului, focarul
lentilei, tipul becului) var nece-
sita I/ariante aparte. De aceea,
ramlne ca dumneavoastra, In ca-
IItata de constructor, sa
imagi-
nat! 0 constructie adecl/ata, in
functie de plesele ce Ie al/et! la
dispozitie.
Cum se formeaza 0 noua com-
binatie de desehidere? Se ob-
serl/a ca pozitia relativii Intre
discuri $i inele se poate modifiea
gl fhea eu ajutorul a trei stitturi
mid (Ma) dispuse la 120', ca
urmare, problema devine U$or
rezoll/abila.
Pentru buna functionare a sis-
temului trebuie facute citeva pre-
cizari:
1. Suprafetele discurilor, cu
exceptia suprafetei interloare a
orlficiului, se vopsesc in negru
mat...
2. lntre discuri se plaseazii
$aibe subtlri (2-3 !;lalbe intre
doua discuri) din material plas-
tic, a caror grosime eurnulatii
sa fie aproximativ de 0,5 mm.
$aibele de capM rezllitii con-
structiv, astlel Inclt montajul cu
discuri sa nu aiba posibilitate
de mi!;lcare axiala.
3. Diseurile slnt deplasate fata
de inele eu 1-1,5mm (vezi de-
senul de ansamblu), astlel ineit
fasciculul luminos sa nu se poa-
tii zari din afara.
4. Placa de fixare (7) din stlnga
I/a al/ea 0 gaura corespunzii-
toare linlei sursii-fotocelula, gall-
ra de diametru minim fJ 4. Pe
desenul de executie (fig. 7) s-a
reprezentat punctat, deoarece ea
poate fi situatii la 90· sau la 180"
fata de partea frontala (de ae-
tionare). Cota I = 40 mm se va
mari conl/enabil, daca se ·alege
varlanta de plasare a sursei l1i
fotoeelulei la 1800 fata de partea
frontala.
in figurile 4, 5, 6, 7 sint date
sehitele de executie aelemente-
lor mecanice. Ele se fac din orlce
metal, preferabil, evident, uool
neoxidabil.
Constructia I/a da satisfactie
deplina celor ce vor pureede la
realizarea ei, carora, dealtmin-
teri, Ie uram reul1itli!

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

 Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

Redarea discurilor ramine 0 preocupare

permanenta a multor pasionati
de inregistrari de buna calitate.
Cu atit mai mare este satisfactia
atunci cind 0 parte a agregatului de redare
este construita chiar cu miinile lor.

Celor care !?i-au procurat din comert EL 84 sau 6 1T 14 1T, deb/tind pe 0 sar- dar 82 de spire Cu-Em cu ¢ = 0,8 mm. siunea de filament.

t
I
partea mecanica a unui picup Ie pro-
punem constructia unui amplificator
cu doua tuburi deosebit de simplu !?i
cu calitati satisflicatoare pentru sono-
rizarea unei incaperi.
Primul etaj, echipat cu pentoda
6.m:1 1T sau 6 k 4 1T, lucreaza in regim
de amplif/care de tensiune, cu 0 banda
larga de frecvente, zgomot !?i distor-
siuni minime.
Etajul final utilizeaza tubul electronic
cina de 41t 0 putere de 2 W.
Amplificatorul este prevazut cu un
reglaj alamplificarii, montat 1n grila
primului tub !?i se efectueaza cu un
potentiometru de 500 k.n. !?i cu un
reglaj al tonului tot cu un potentio-
metru de 500 k..n. (R s)' Transformato-
rul de ie!?ire sa executa pe un miez de
fier cu sectiune de 4 c~ la care pen-
tru primar se bobineaza 2000 de spire
Cu-Em cu ¢ = 0,2 mm, iar in secun-
Recomandam a se utiliza un difuzor
eliptic de la televizorul «National».
Se pot utiliza !?i transformatoare de
ie!?ire de la radioreceptoarele «Tomis»
sau «Darclee». Transformatorul de
retea se executa pe un miez de 8 cm"
avind in primar 1 380 de spire Cu-Em
cu ¢ = 0,2 mm, iar in secundar 1 200
de spire Cu-Em cu ¢ = 0,15-0,2 mm
pentru tensiunea anodica!?i 35 de spire
din Cu-Em cu ¢ = 0,6 mm pentru ten-
Montajul se executa pe 0 bucatiea
de tabla !?i se fixeaza in cutia picupului.
lateral in cutie se fixeaza difuzorul,
iar pe suprafata picupului se mon-
teaza potentiometrele !?i becul de con-
trol.
Trebuie avut grija ca transformato-
rul de retea sa fie cit mai d.eparte de
legatura dozei ~i primul etaj.
In cutia picupului se vor practica
citeva gauri pentru racire.

11r.f.PIRE TI.P«L fI/llfEJ .~#...

8(J(J (J,Q8 :J
f200 0,08 2
1~QO 11.06 -f
2000 a 05 0.5'

in constructia statillor de telecomanda cu semnale modu-

late apar diverse generatoare de audiofrecventa. in cele
ce urmeaza ne propunem sa prezentam citeva tipuri de
asemenea generatoare insotite de caracteristicile lor.
Generatoarele de aUdiofrecventa ale caror semnale sint
____t~v
sinusoidale auavantajul ca nu genereazli armonici care
ar conduce la comenzi false in sectoarele de frecventa.
G.A. 1 folose!?te ca inductanta L (fig. 1) 0 bobina confec-
tionata pe 0 carcasli tip oala (folosita la mediile frecvente
ale radioreceptoarelor «Oberon»). Gama de variatie a frec-
ventei este restrinsa.
G.A. 2 reprezinta (fig. 2) un oscilator R.C. echipat cu un
tranzistor n.p.n. (M P 35), u!?or de executat ca subansamblu
pe anumite game de audiofrecvente, cuplarea eu restul , . . - - - . - - - - - -........---0-91/
4f1/( ~57Jl1!

~~~vfV\J\ t~fiY
montajului executindu-se eu conectoare.
G.A. 3 este un multivibrator (fig. 3) echipat cu doua tran-
zistoare, cu posibilitatea de variere larga a frecventei. A-
cest generator are dezavantajul ca nu genereaza unde tZ't4r-
sinusoidale !?i are un gabarit relativ mare fata de celelalte C (17r) P(ksJ /(II.?
oscilatoare. R fKcJZ)
Cf71r)
50 10 (lfi-7,5
G.A. 4. in fig. 4 este prezentat un oseilator de semnale 5 20 3 38 25 1-3
(dinti de feriistrau», eehipat cu un tranzistor unijonctiune, 1020 1-2
avind 0 gama larga de frecventa, prin modificarea valorii
rezistentei P, li'i un gabarit redus. 25 47 (25-1

,...---~~-------------O-~211

CIPTIIEI
.in mu!tiple situ~tii, ~tunci dnd simtim lipsa unui microfon li'i incercam inlo-
c~lrea mlcrofonulul prmtr-o casca sau un difuzor, rezultatele ramin mediocre.
$1 la !TI0n~ajul descris mai jos se foloseljlte un difuzor (permanent dinamic),
legat msa. mtr-o sch~~a de preamplificator special, adaptat ca impedanta. Din
acest motlv, preamphflcatorul se preteaza li'i la folosirea microfoanelor dinamice
fara transformator de adaptare, asigurind totodatii 0 preamplifieare suficient
de mare.
Pentru obtinerea unui microfon de dimensiuni mici se recomanda folosirea
unui dif~zor ?er~anent dinamic, de felul celor utilizate la aparatele de buzunar
c~ tranzlston. Dlf~zorul se monteazli intr-o cutie impreunii cu preamplificatorul
l?1 c~ sursa de allmenta~e. Ca sursa, consumul fiind redus, se poate folosi 0
pastllii de acumulator mchel-cadmiu sau 0 baterie miniatura de 1,5 V.

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

Amplificillt''lrUl, il CaW! dascriel'e tace

obiectlll aCElstui i!irticoi, lEI :lost prezen-
!I\lcrare practicil in caliRiI etapel
1II cOl'lcursu!l.Ii revistei «Telmlumlil-

ADRIAN MORUZI
a) EtaDul fil'lii.l prlnse Intre bornele X-Yale cireu!·
tului.
Kll; IEtalul final, ampliflclIltor de putere, Grupul de conedate
mV!'fIJ liD., corec- aste realizat eli tranzlstollrele T ~i ill darll/atlll pe elemerife,le
i 14 In montaj In contratimp, eupl~rea este destil1al sa realizeze eta-
final Is
ell sarcina film:! cap1'lcitl\la. Comanda
tranzistoare fiicuta de pe-
com~lle'me,nti~ri!ia tranzistoare-
ahara amplifici:irii
de tranzistoarele
pentru Inscrlerea In parametri! de
le~ire, realizeaza ~I defazarea necesara.
Tranzlstoarele 1"8 ~I Tn slnt destinate
sa ampllfice In tenslune semnaiul apli- Polar!zarea Iranzlstoarelor detazollre
cat Ie intrarea etalulu! final pentru 0 soliciUi, In 0 bUlla stabilitate b) il"reamplificliltoFI.II de ·&eI!llSil.llil"i'
excltare corespunzitoare II etejulul ell mantajul de
Mentionilm particularltati asigllrarea acestui' dezideral se
rr~~~~~~.~~aei~stuUI:1I0<:conllxiullea fran- baza CircuittlU~I:U~ii!er~i~~~fa~ClJl
zl modul circuit s
esle

MONO INVE/tfl

PREAMPUFICATOR

aproxlmatill 12. Cupla}ul de semnalal

tmnzlstoarelor este de c.c. $i 0 impe-
clantl de Intrare rlclicatlt
la intrarea primulul tranzlstor aste
plasm potentlometrul p •• care aslgum
regla}ul geneml 'al yolumulul.
In em!toful Ts eate plasatPOtslI 10-

moditlcarea imped~eimml.lrll ~
1 I c..
Inlm"e t PG , .. ca I,Irmere, prln relllc:tia Mga-
tiVl sUplimelrtarii introdusl.
~ ! Potertflometrele Pc. ,I,s Impretlnl eu
elementele rezlstlve ,I capacitive sia-
MICRO
fsnte aslguri reglajele de ton poe fret:;-
vente josse, respecllll lnalte CR.o,
g

C,,,. C>s pentru frecvente loase $1

1\ . C. pentru cele Imilte)
po\entfometrelor respective notate eu
asterisc corespund zonel de ridleare
maxima a frecventelor.
Dbs,: Infroreo NlASNErOFON
esfe t»mutat,i

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

1001/ #"'1 Pi: 1"'1

tlN$AMBUJL
DE 1'ElE:ClJMAilIDA

coooctat!1l fa liu::hlmbarea pro-

gram cu care I'lllaIlzl:lm.l
IIIlI¥IM:lIIl.lllllil aljmentan

11'1 1OOD Hz CIJ

actO?
BCI08
BCW!,'

Ja AC laOk
~t¥E !Ie f81
2000e
rov
PRIZA bE cQ.e
SERVICIU <I

A 0.c
U DI<300
DZa07 8
0"
0 0
IE
+--4--+----.. . -' /)2310
o
/IoS21S

-.----- ---.J

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

AlIMIIIA81A
01111108
181fAIICI
Simetria tensiunii de ie!?ire se asigura de catre
majoritatea tr'ansformatoarelor numai intr-un
singur regim de sarcina, respectiv in condi~iile
unei anume puteri, ale unui anume curent etc.
in practica insa. ace$ti parametri se schimba in
limite foarte largi, in func~ie de momentul pe
ax~ tipul !?i numarul motoarelor.
In principiu, se poate asigura 0 schimbare
automata a parametrilor schemei infunqie de
marimea $i caracterul sarcinii. Dar aceasta com-
plica !?i rididi sim~itor costul dispozitivului de
transformare $i reduce siguran~a in func~ionare.
Exista insa !?i 0 a doua solu~ie: sa alegem astfel
structura !?i parametrii schemei ineTt simetria
tensiunilor sa fie asigurata pentru orice reg im
de lucru. E adevarat,trebuie sa acceptam in
acest caz 0 oarecare abatere a tensiunii trifazice
(0 astfel de abatere este ingaduita intre 5-15%
pentru motoarele asincrone), precum !?i apari~ia
unei rezisten~e active suplimentare,
di!:ii1e unor sardni mid solidta un c
portant de putere.
Pentru ob!:inerea unui astfelde
necesare condensatoare, reziste
unei alegeri corecte a lui R $i C !?I
raport de spire al infa!?urarilor . (a
raport de transformare), un astfel de
mator asigura 0 alimentare indelungata !?i nor-
mala a unuia sau mai multor motoare, indepen-
dent de caracteristica $i gradul de indircare.
De exemplu. parametrii indica!:i in schema
sint calculal;i pentru 0 sarcina de 1 kW la 0
tensiune de 220 V $1 0 frecven~a de 50 Hz.
Aici, in locul inductantei, este data 0 reactanta
inductiva Xl mult mai' de masurat: i~-
reactiva este amper··
metru la 0 tensiune de V, 50 Hz. in
cu un voltmetru. acest caz, re;iCtan1~a
inductiva se determina cunoscuta lege a
U
Ohm:
. 112 176
folosi un transformator in doua trepte cu comu- C 2=50 P, R1 =R 2 = - ; XL = - ;
tator (fig. 2). Tensiunea normala a condensatoa- P P
relor este acee~i. Puterea rezisten~elor - mai S, d, W aceia!?i.
mica (in jurul a 600 W). Pentru transformatorul cu 0 singura treapta,
in pozi~ia 1 a comutatorului P ob~inem schema prevazut sa alimenteze un singur motor, dupa
ini~iala (fig. 1). ~ 56
Pe aceasta treapta se poate lucra de la 0 la schema treptei a doua, R = - . cei lal!:i parametri
0,6 kW, iar pentru puteri intre 0,6 !?i 1 kW va P
trebui sa trecem intrerupatorul P pe pozi~ia 2. raminind aceia~i.
Dad transformatorul este Tacut numai pentru in aceste formule, P - puterea maximala a
un motor, putem folosi schema treptej a doua transformatorului in kilowa!:i - este compusa
Tara intrerupator (in regiunile de sarcina, ne- din puterile solicitate de motoare, considerind
simetriile motorului nO sint periculoase daca d puterea normala a motorului este egala cu
cel mai mare curent pe fazli nu depa!?e!?te cu- sarcina pe ax.
Pm l
rentul normal aI motorului).
De aici,P= ( +--- +...)100%,
Recalcularea parametrilor transformatorului
11 mot, 'llmotz
la 0 alta putere se face dupa sistemul curent.
unde 'l.m - randamentul motorului in
De exemplu, pentru un transformator cu 0
procente. Dad nu este indicat, poate fi conside-
singul'a treapta (fig. 1) putem utiliza formulele:
p., rat in medie intre 7.5-+-80%.
Construc!:ia nu este difidla; trebuie sa evitiim
doar incalzirea exagerata a rezisten~elor. ampla-
sarea lor corespunzatoare fa~a de celelalte ele-
mente (pentru a nu radia caldura), in special de
conductor!i electrici.
in cazul folosirii unui !?asiu metalic este nece-
cu doua trepte: sara punerea la pamint a corpului.
Fig. 2

In afara acestor determinari se

mai recomanda urmatoarele con-
structive: condensatoarele trebuie sa reziste
la 0 tensiune de 350 iar la 250 V.
tranzistorului
Rezistel1ta trebuie sa ca!culata la un curent
51 P a ·
2,7 A, la 0 putere de aprO)drrlat'iv au care sa
k'W. Pentru 5e nec:ol1narldli un mle:;;: montarea corespunzil!oare a
ma~nl~tic cu 0 = 16+-18 diame- zistorului sl 0 lejera a
eventuala a
conductorului ,5 numarul capsula de 121 tranzistoarsls
W = 600.-700. 180 K, care prill forma sa permits 0
facem bobina de fixare mai comoda.
la re~ea $i Legatura

se poate DIN

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

360

Istrsfo

30 ~
-""""
~ • ..,
""
~

125
/35
Aparatul pe care vi-I propunem se poate utiliza cu succes 58 __
1 h- - -!

•
f""1 ~
la sudarea diferitelor mase plastice: polietilena, polistirol, pIIIIIIIIIi fIII'i

~~_f10·_0_:g
viniplast c1t ~i orice alti polimeri care au 0 temperatura de "" <::>
topire relativ scazuta. Sudarea se produce cu ajutorul curen- I-~ --~- :"
tului de aer fierbinte care iese din incalzitor. Temperatura
de topire a maselorplastice se cifreaza la circa 105-120oC
.......... 9

1
pentru polietilena,107-12<f'C pentru polistirol, 110-11SOC
pentru stida organica, 112-1200c pentru viniplast; legatura
o
obtinuta prin acest gen de sudura se dovede~te in plus mai
sigura dec1t orice alt mod de imbinare a diferitelor piese
din material plastic.
Aparatul, indeajuns de simplu, poate fi realizat in orice
Iier scolar. Curentul de aer sub presiune (obtinut cu ",ill1'nrlfl
unei' pompe) este trecut prlOcorpul al in(:a.l~at()­
rului in care se afla dispusa 0 spirala in<:ande:scent:a infMLlrll'ta.
pe un tub ceramic. Temperatura aerului se reJ~le;~.
torul unei rezistente suplimentare indusa in circuit:ul elE!ctlriCc
Obtinerea curentului de aer sub presiune nu
asemenea, niei un fel de probleme. 0 auto
rezervor (eventual 0 simpla minge de
sursa suficienta de aer pentru acest tip de
Partea electrica a incalzitorului se compune
mator, rezistenta, spirala (pe care va propunem
dv. in~iva). Se recomanda ca tensiune de lucru 120 V,
300-400 W, spirala din nichelina.
Asamblarea incalzitorului, a~ cum rezulta ~i din schitele
alaturate, nu suscita probleme deosebite. (De retinut doar
necesitatea unui miner din lemn, care, inchizind conexiunea
electridi, asigura securitatea deplina in timpul utilizarii in-
calzitorului.) Capul incalzitorului va fi diptu~it spre interior
cu azbest. Suflaiul se fixeaza pe corp prin filet.

IncalzJ'ior,lllui
(ailJml'nlu);
~;I~;~~I~~I~~r~~~£~ 4, lub izolalor (cera-
{<u,ue:'''Ji il'li:ilzitowu!ui:
1. capac-
$urub;

simultan cu slrma Cu-Em f/) = 0,45 mm,
cuprinzind 275 de spire.
Secundarul principal are 90 de spire
Cu-Em lIS = 1,1 mm, iar cel al alimen-
tatorului auxiliar 30 de spire t/J = 0,2 mm
Cu-Em.
intre primar !ii secundar s-a bobinat
un strat cu conductor de ¢ = 0,2 mm,
care constituie ecranul electrostatic,
de la care s-a scos un singur capat, cel
conectat la masa.
Condensatoarele de filtraj ale blocu-
rilor de alimentare (C ?, C~, C 211, C.,,J
au. fost realizate din 3't:onoensaroarlm!
IFORA. de 500 JJF/70 V.
Drept comutator de intrare. s-a folosit
l.lllcomutator tip «Mamaia», celelalte
fii l1 dde lacomutatorul UHF din televi-
zOllrele ,«l\IIirllj», ca !ii mufa de teleco-
manda de altiel, repere care se gasesc
in comert.
Instru~iuni de reglaj
Pentru punerea in functiune sint ne-
cesare urmatoarele operlltii:
1. Amplificlltorul odata realizat !ii ca-
blat, se va trece III 0 verificllre extrem
de amanuntita II executarii tuturor lega-
turilor !ii a corectitudinii lor. Insist asu-
pra lIcestu; lucru, deoarece complexl-
tlltea schemei facilitqaza' gre$elile de
montaj.
Este recomandat Cll III realizarell veri-
ficar;i, in afara constructorului, sa mai
asiste 0 persoana.
2. Se VII cupla 0 sarcina regillbiia
de 501l. !50W la bornele stabilizatollrelor
(decuplfndu-se siguranta S. a cllnalu·
lui respectiv) !ii se va regia P9 pentru
obtinerea unai tensiuni de 36 V la ie!iire
(li, de asemenea, prin modificarell suc-
cesiva a rezistentei de sarcina !ii II
potentiometrului P (reglat initilll pe
10
o pozitie medianal. se stabile$te decilln-
!iarell blocarii la un curent de 1-1,1 A.
3. Se a!iaza P (li P in pozitia me-
7 a
dillna. Se conecteaza in iocul sigu-
rantei S2 un milillmpermetru !ii se re-
gleaza din P valoarea sa la cca 60 rnA.
7
Se reglellza din P valollrea de 18 V
a mescu sim rugafj a ne comunica
a tensiunii de C.C. intre boma plus II
C !ii masa.
28
4. Se regleaza P6' spre a obtine pe R
9
tensiunea de 0,7 V.
5. Se ajusteaza prin tatonari R (li
81
Ra3, pentru II avea /:le R 0 tensiune de
aa
4V. Sealeg valorile Roo, R87 (li T88 (li
T 89 pentru a obtine III le!iire 6, 7,5, 9 !ii,
respectiv, 12 V pe cele 4 pozitii 1Ile cOmu-
tatorului K. Odllta terminate aceste
verificari, amplificatorul este gata de
function are.
Autorul articolului«Term.ostat
pentru acvarii» precum li'i' tova·
ra,ii Spiroiu Nicolaie li'i G. Efti·
adresele lor in vederea viitoa-
relor colaborari.

9
Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect
Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

PilMf'U
l"~mdlim 0 CO!~lIitlmcde
utili. memdl d ~f)
u matermkl vi sint

lit

2 Nu an.matil
cudill de COl'Wmle. fn<:!nllptifml mine-
rul ~ ~ndu--l Ia apb. ve\1 putlq
de la

blast Q ac: pent.ru aBUlil sfoad)

sad sail pi"'nzll g~ .
in ~eaw 1, can se i~urubeaza
pe t:-va 1.
hin apisare. se
d,ide ltOIl' apua caput ianuli'ui
sau in .iWlI:l>!I lllill bucati de $irm~ fD..
pot.ea MMQ WI De:iiimH' ool1!forl'.l1l puteti dubb
4 peRtru 0 nriilgell'e llUl]OJ"M $I. bineii"lt&'
Ilki. dupi
mmlltare neC:e$3,I1". il putep •
~~~SlUG

efect del)sebit.
Dimr-ul'l veeh! de taiat 0 f<Ireta 'inu-o
pwcil'liciil) pe care nu-I mal nu dalta, cad
cOIi1fecj.iol1;l1~i, conform 0 eta- riscati sa deformati viitoarea
pune I,m vas de tl<lsarea farete;, doua
lin ~i care poate senn
totodata ~i ca supart pentrll zi<l.re
reviste.
ee a~j efectuat
aOiilgelor :,?i montarf'.a milrl"'W'"h,i.
co " ansamblu!
- !'Ii; II ,mirghel - in
~a fel rimilla
curata, dar nu h.lstrl.liti.
ee s·a l.Iscat, <'Ieoperiti tottil
Cl.! dOl.la stratul"i de lac incolor.
Nil uitaj.i, in prealabil, sa vopS!j.i
cerellrile metalice Cll duco negru.

DOREl GHElERTER
Cititorii din strai-
nitate pot fac,e abo
namente adl"esindu-
se fntreprinderii
«!ROMPRESFILATE.
6damPefltru
U-Ull
ca sa executati un filet in-
material plastic; va reeoman-
sa procedaj.i in felul urmator:
gaud'}i inti! materialul la un diametru
ega' ell diametrul interior al filetului,
UA» - Servh::DuB 1m- in~urubati apo! un ~urub indil:z:it eu
m !p(u1: expor't pred -,
m
fiend de lipit sal.! 1'1 0 fiacara (dar nu
Bucur~ti, ealea Gr.- foarte fierbinte) in gaura data in preala-
bil. Dadi materialul plastic este gros,
vi;ei nl".64--66,P.O•• incalziti suruDul de doua sau de trei
Box 200'1 01"1, d~c~ este necesar. Veti ob~ine
un filet curat ~irezistent.

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

truiti
Ing. V. LAURIC
TABU DE MATERIALE
Platbanda
10. Platbanda 2
5x25
Sue. Materiale Dimensiuni
11. Nervura 4 ~ipea de brad

4 $ipeii de brad 40x40x34 Tabla 4 mm

12. Piesa de prindere 56 ~i piulitii
12 Idem 30x70 x510
Otel moale
4 Idem 40x40x510 13. $uruburl pentru lemn 112 bronz
6 Idem 18x45x510 14. Suruburi eu eap Otel moale
hexagonal 60 bronz
Plaeaj
2 380x590
t=5-6 mm 15. $uruburl eu piulltii Otel moale
~i ~aiba 8 bronz
Idem
4 360 x 3495
t 1 =5+6 mm 16. Traversa de punte 35 $ipca de brad
Idem 17. Montant de prora 4 Idem
2 gros 5+6 mm 590 x 3755 Otel moale
18. $aibe brute 60 sau alama
4 ~ipci de brad 40x 40 x 240
1 Selndura de Plaeaj gr08
brad 250x500x25 19. Pliiei pentru punte 14 5-6.mm

• conform detaliului B. pe partea rile (14) sint ingropate in elementele .pun~ii. se va

folosi 0 cheie tubulara (de 14 sau 13 mm).
«Oglinda» (en
se prinde de punte cu ajutorul a
doua platbenzi (10) ~i a patru ~urllburi M6 (13),
conform detaliului C.
in incheiere prezentam citeya variante de
amenajare a suprastructurii:
I-FLAT BOAT
II-RIVIERA
III-HOUSE BOAT

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

Barcile utilizate in mod curent pentru agrement sau pescuit, a~a­

zisele «universal!!», sint foarte incomode atunci cind se ive~te necesitatea
de a le ridica pe ponton sau debarcader, intrucit greutatea este relativ
mare, iar forma nu permite 0 priza buna. Va recomandiim deci dispozi-
tivul. din fotografie, care permite ca un singur om sa poata indeplini cu
succes operatia de ridicare-lansare.

LlSTA DE MATERIAi.E

Dimensiuni Cantitate
Denumire
earaeteristiee (mm)

1- Teava instalatii 1 1/2 in 4500

2. Teava instalatii 1 in 2000

3. Otel cornier l25x25x3 2500

4. Tabla neagra gros.4 150x1000

CORNIER
25x:j $uruburi M6 17 bue.

Fringhie 5000

CORNIER
L.ZSX2.sx3

de avails ell
ii!etate.
!n~lului Prin acest din urma cali-
ta~ile ale obiectiveior m.l sa
m01difica, de:l:a~'antaj'ele constlnd in
a sistemului care
aproximativ
focale realizate ~i in ,.,i~,~rib~"~
lu minozitate datorit1i
~ei focale in
diametru!ui efectlY al
Pentrll compensarea defectelor standard.
optlce introcluse de (antill, la foto- Prezentam mai los dteva exemple
graftere este necesal'i 0 inchidere a practice de reaiizare a unor montale
diafragmei. cu doua, trei trepte. de tele-ZOOM.
;~~

.'

... ]:
' lungimea
dlspozlt!-
Distants
Fig.
AI dollea "'ulu! de focaii
F.!'rlmul ex1:ensle,
II
.object!" abiectlv slstemulu!
inclusl... f (mm)
inalulll
1.2 (mm)
In!regut mont&! are dimensil.lfllle
165 x 75x 58 mm lili400g.l$Inl.l6Iu::lude
MEVER·1.YDITH functlollarea iSimultal'lii QI . cabll.l .de
(f=30mm) telecomandi a Iilspectomatu!u!,
SemnallJl de !WIMndi :sa ohlin!) fie
de ill l.Il'Itll:lnerator ·de iOas~ frec'larlti
HEUOS44, separat, fie prln (ls(::llatille datl:ll'aie mi·
PANCOlAR, c,mfoniei, Imprlmlnt'!IJ'-$9 <l::1J alUWfUI mi-
crofonulul ~ropriu al magn~ofonulul.
TESSJ.\R Manipulalorui .intra In funefiune In
(1=50-58 mm) momentu! cupillir!i mal'Ul.llitororlu!ui.
Dlspoziti...l.Il este simp III, left!n, u!?or
MEVER-l'(OITH de rcalizst li>i ssigura reallzatorlliul co-
95 ('1=30 mm) , ~I\~h~:::,r~~s-afactofului
il
de dis-
introdu$ un cir-
moditate,.i satlsfactie pe timpu!
jie!.
pwiee-

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

inferioatill .
limil-
~,.
~p
_OO~
4 iQ

9 ilmiJa ~
~
Ie~

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

Cel demal treiiea este

de care I'lEl ...om OCtipa in cele ell:

obiective st,u,dard, dec! din

sisteme !lie pot
l!I,or !lii$t.eme
calitate pOl;ibilitil~i
de maiorare a disl:1Il1'11:ei
ArcElsl: lucru este ~i
sistemele formate
obiectiv ill! 0 lel'ltila diver·,
in azul ill care <!lceas!:a
urma sc in obier.:-

montura
filet M 42 )(1,

focala a sistemului
ansambiu exdu'Siv
dis:pozitiv!J!lui nr. 6 din 3.
continua a distan-
celmai comod cu
dispozitiv eu burduf de extensie
int:ermiEltii,lre CIJ 0 atestula se pot insa s
de 20 mm, se inele intermediare sau un
distal1ll;ei focaie de avans ell tuburi tele-
scopice fllet<lte.
1. Prin acest din urma cali·
tii'(:i1e ale obiectivelor nu se
constind in
lungimea proprie a sistemului Cill'e
corespunde
focale reaiizate ~i 111
luminozitate datoritli
~ei foale in condi~iile mentinerii
diametrului efectly al obiectlvului
Pentrll compensarea defectelor standard.
optice introduse de lentila, la foto- Prezendm mai jos dteva exemple
grafiere este necesarii 0 inchidere a practice de realizare a unor montaje
diafragmei c::u doua, trei trepte. de tele-ZOOM.

lllnllimea
I...ungimea
dispozlti-
lIului de
Distant<!
Fig.
~rimul lnelelor Ai dollea focal! a
extensie,
'oblectiv 'nterm. oblect'll slstemulul
loclual\! f (mm)
I., (mm)
inelulll
ll(mm)

MEYER~t.YDITH
(f""30ml'lI)

HEIJOS.IM,
PANCOlAR,
TESSAR
(f=50-58 rom)

ME YER-lYOITH
(f=30 mm)

15
Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect
Restitutio
,",-
Prelucrarea hirtiei fotografice FOMACOLOR produsa
de Fabrica «Fotochema» din Hradec Kralove - R.S.C.
Procesul de prelucrare se referala
hlrtia fotograflca FOMACOLOR PN
destinata coplerli prin proiectie a eli-
l?eelor executate pe filme negative color
fara . masca (de exemplu, ORWOCO-
LOR NC 16).
Prelucrarea se executa lntr-un set
de 4 bai la lumina unei llimpi de labora-
tor de maximum 15 W amplasata la 0
distanta de 0.15 m. Filtrullampll de labo-
rator trebule sa fie neaoarat de prove-
nlenta lndustriala tip FOMA 590 sau
ORWO 166, ultimul fiind procurabll In
mod curent din comert. Se recomanda
ca iluminarea asttel realizata sa nu de-
Tabelul1. Schema de prelucrare a hirtle! FOMACOLOR PN
1 Oevelopare cromogena
2. Spalare In apa curenta
3. Stop l?i fi xare
4. Spalare In apa curenta
5. Albire l?i fixare
6. Splitare In apa curenta
1. Stabilizare suplimentara
8. Uscare 5i lustruire
TIMP TOTAL DE PRELUCRARE
1. Dispozitiv pentru luat vederi stereoscopice.
2. Dispozitiv pentru vizionarea lor
esigur, nu este necesar sa va
reamintim ca imaginea «stereo-
scopica» inseamna - in limbaj
mai putin tehnic - imaginea «in relief».
Probabil insa ca mecanismul vederii
stereoscopice este Inca necunoscut
pentru unii dintre cititori.
Pe scurt: fiecare ochi percepe cite 0
imagine plana a oblectelor. Aceste i-
magini difera Insa,lntruclt fiecare ochi
«prlve5te» dinalt punct (vezl fig. 1).
Imaglnea I este perceputa de ochiul
sting, iar II de cel drept.
in creier cele doua imagini se supra-
pun, astlel Inclt punctul privit coincide.
Celelalte puncte apar Insa distincte,
crelnd senzatia de relief.
Imaginea luata de un aparat de foto-
graflat normal filnd mica, este In mod
evident plana. Oeci pentru realizarea
stereoscopiei foto este necesar un apa-
1. DISPOZITIV PENTRU I.UAT VEDERI STEREOSCOPICE
1.1. Lista de piese !;i materiale
Subansamblu Poz. Denumirea
1 Placa de baza
Suport 2 Reazem
3 Ghidaj
4 Opritor
5 Placli inferioara
Sanie 6 Glislera
1 Placa superioara
8 Arc
9 Tlnte tapiterle
1. 2. Indica~ii
Asamblarea se face prin Incleiere.
Orificiul ¢I din placa de baza (1) ser-
16
Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org
Oupa operatla nr. 3 (bala de stop- Setul de filtre de corectie utilizat velli
fixare), copiile color se pot exam ina la neaparat de provenienta industriala,fil..
lumina obil?nUita de laborator. Pentru trele confectionate de amatori dingela..
a reduce la minimum efectul de debalan- tina coloratii nefiind recomandabile. E"
sare a culorilor provocat de lumina vident, procesul de corectie se slmpli"
artificiala, se recomanda ca sursa de fica mult daca avem posibilitatea maW
luminaalbii de laborator utilizarea unui riala de a achlzitiona un oblectivsPEI-
bec opal de buna calitate, de exemplu: cial cu flItre Incorporate de fabricaW'
Ing. L.VIRGIL Tungsram-Largiphot, Tungsram sau Os- R.P.P.-lampolcolor. <'
ram-Krypton etc, amplasat la 0 distanta Hlrtla FOMACOLOR da culoridEl
convenabila (de exemplu, In plafon) l?i buna calitate, cu exceptia r05ului,CarEl
zugravirea peretilor laboratorului cu var nu rezulta prea curat, cu conditia
sau vinacetalb sau chiar placarea cu lucrarii In baile origlnale prezen
faianta alba.
in ceea ce privel?te aparatul de marit,
mai jos In doua variante. Se pot utlliza
l?i seturi gata preparate procurabile>dll'l
acesta va fi prevazut cu 0 sursa lumi- comert: TRICOLOR 5i BICOLOR, prQ·
noasa similara cu cele indicate mai sus, duse de «Reanal»-RP.U., Insa rezul;
pii$easca 10 minute. cu un obiectiv corectat cromatic (de
Veriflcarea strelfurilor de proba este tatele sint net inferloare, aceste setlJri..
preferinta chiar un obiectlv foto cu dis- del?i poarta indicatia «universal», fiind
recomandabil a se executa la lumina tantii focala normala l?i numar mic de
de zi, Intruclt la lumina artiflciala poate puse la punct pentru hlrtia Fortecolo.r---
Ientile, de exemplu: Tessar,Elmar, In- R.P.U.
aparea 0 oarecare debalansare a culo- dustar).
rilQJ, Tabelul 2. Revelatorul cromogen (Baile FL 101 sau FL 104)
Del?i revista «Fotografie» din R.S.C.
sustine ca termenul de garantieal hlr-
tiei FOMACOLOR poate fi depal?it farli
grlja cu plna la un an, nu va sfatulm sli
rlscatl. Oeci hlrtia va fi cit mal proaspata
l?lfiltrajul de baza indicat pe exteriorul
ambalajului va fl cit mal aproplat de
zero - respectlv de 00 00 001
FL 101 FL 104
Solutia A
1. S.55 . 2,0 4,0 III
2. T.32 .. 4,5 75,0 IV
3. Apa plna la .. 500 ml
Solutla B
4. A. 901 sau Calgon . 2,O~
5. Carbonat de potasiu anhidru .. 2,0
5 20±O,5 6. Sulflt de sodiu anhidru .. 15,0
{l,5 16-20 1. Bro.mu.ra. de potasiu .. 0,5 6,0 V
4 19-22 8. Apa pma la . 0,5 0,5 II
50()l.ml 1000 ml
5 16-20
Indice de aclditate pH 10,1±O,1 10.8:\;0,1
5 19-22
15 16-20 • Inlocuibil cu CHELATON III
5 19-22
Oupa cum se observa din tabel, re- dintr-o Singura solutie; atentie la
velatorul FL 101 se prepara din doua so- nea de dizolvare a componentilor
max. 80 lutil, A i;li B, care se amesteca dupa di- cats cu cifre romane!
zolvarea completa a ultimilor compo- Utilizarea revelatorulul cromogen tip
39,5 nenti. Se recomanda maturarea 24 de FL 104 are avantaiul de a permite scurta-
ore. Revelatorul FL 104 se compune rea timpulul de prelucrare prin ridicarea
rat care sa ia simultan imagini din doua
puncte distantate la cca 10 mm Intre
ele (distanta medie Intre ochii omului).
S-au construit in acest sens un mare
numar de dispozitive, aparate cu doua lelismul Intre cele doua pozitii -15111- Distanta d se fixeaza prln introduce-
obiective etc. trebule sa fie perfect.) rea unui bat de chibrit In orificlul (fll 2)
Dar cele doua imagini partiale, odata Distanta dintre prima 5i a doua po- corespunzator din piaca de baza. Con-
realizate, nu pot fi privite - tn mod nor- zitie va fi mal mare declt distanta medie structia poate fi executata din tabla de
mal - cu cite un ochi fiecare pentru a dintre ochi, pentru a accentua efectul. aluminiu, ceea ce Ii confera
realiza sinteza (relieful). Apare deci Valoarea el se alege din tabelul urma- un aspect mai placut. Cele
necesitatea unuialt aparat care sa tor: gini nu se pot lull. simultan, fapt
permita acest lucru. o - distanta plna la primul obiect nu permite fotografierea stE!re1os(:op,icil
Cele doua dispozltive recomandate important din imagine (m) a oblectelor In miscare.
mai ios, de$i extrem de simple, va vor d-distanta Intre I 5i II (mm)
oferl deplina satisfactie, putlnd fi uti-
lizate chlar !ili cu cel mai putin preten-
tlos aparat fotografic. Folosirea diapo- o plna la 5 m 5-10 m peste 10 m
zitivelor drept imagini partiale permite
realizarea stereoscopiel In culori cu d 100 130 160
un minimum de cheltuieli.
Fig.1
Buc. Material 5i dimensiuni
prlncipale
1 PFL 15 x 50 x 250
2 Placaj 5 x 12 x 250
2 Placaj 5 x 11 x 250
1 Placai 5 x 10 x 26
1 Placaj 3x25x80
2 P FL. 15 x 16 x 20
1 Placaj 5x 25><80
2 Otel sau
alamil 0,2 x 3 x 30
I
vei;lte pentru fixarea dispozitivului pe
trepied sau menghina foto. (Imaglnile I 1I
nu se pot lua «din mina», intruclt para-
Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect
Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

temperaturii solutiei dupa cum urmeaza: 5. Carbonat de sodiu anni

dru
Temperatura solutiei lno C 20 28
6. Tiosulfat de sodiu eris-
Timpul de prelucrare In minute 5,0 3,0 2,5
talizat 150,0
TABELUL 3. Siop.fixare (Baile FL 131~1 FL 133)
7. Sulfit de sodiu anhidru 15,0

8. Tiouree 2,5

9. Apa plna la 1000 ml

Indice de aciditate pH 6,8±O,1

1. Tiosulfat de sodiucris-
talizat 200 200
• Dupa dizolvare, solutlei obtlnute i se adauga amoniac
•• Dupa dizoivare, solutia obtlnuta se neutrallzeaza cu a.
2. Sulfit de sodiu anhidru 10 II 10 II
ctie 51
Utilizarea solutiei FL 153 are avan- loarea n abalcalin;
3. Pirosulfit de potasiu" 25 III tajul -de a obtine In mod automat va-
1icelu'
4. Acid acetic glacial 9 ml III IP!i
TABELUl 5. Stabilizare (Baile FL 180
5. Borax 20 IV

6. Alaun de potasiu 15 V

7. Apa pin a la 1000 ml 1000 ml

8 Indice de aciditate pH 4,6±0,2 5,5±0,2

comprimm
• Se poate Inlocu; cu pirosulfit de sodiu.
mo-
2. Acetat de sodiu crista-
lizat 'HO lerificare sa
Utilizlnd baia FL 133, timpul de prelucrare se poate reduce de la 41a 3 minute.
lrialier
3. Formol-solutie 40% 40 mJ 30 aze:
TABELUL 4. Albire·fixare (Baile FL 150 ~i FL 153)
area
4. Benzosulfinat de sodiu 1,0 II
sau p-toluen sulfinat de " Jdere
sodiu
;lw!l.ii
5. Glicerina 10 ml III
in go!
1. Chelaton ferosodic 50,0 6. Apa pina la 1000 ml 1000 ml
Durant
2. Chelaton II 35,0' Indice de aciditate pH 7,4 ±
3. Chelaton III 5,0 II
Din procesul de preluerare a hlrtiei !;Ii de a protej~ colorantii de a RIE:
4. Clorura ferica cristali- FOMACOLOR, baia de stabilizare poate de degradare In timp exercitata l'l6a
zata 23,0** II Iipsi. Scopul ei este de a ridica «indi- mina solara. "Jlte
cele de alb» al copiei fotografice color
(Continuare in

GROS.,5
Sf VA AJ(J$TA
® (PENTRIJ A
REALI'ZA
GHIDAIUA
cuJoc MI!'IIM

2. DISPOZITIV PENTRU VIZIONAREA IMAGINllOR STEREOSCOPICIE

2.1. Maierial- pre!;lpan gros. 0,5 mm; metrul euprins lntre 22 $i 38 Mm. Ele
- doua Ientile f =6,5 em se lipese In Interiorul ocularului B.
2.2. Indicatii Pel1tru un aspect plaeut $1 0 durabi-
Construirea acestui dispozitiv pu- litate sporitili, esle indicat sa vopsiti
ne mal putine problema,el utili.. dispozitillul la exterior eu lac, jar la
zlnd ca material cartonul {pre1;1- interior ell lIopsea neagra mata.
Trasati pe 0 foaie de carton (cit Daea problema In legatura ell
gras, pre1;1pan) cele 3 fixarea fiecarui oclll separat pe
In l1aturala, dupa care cite din eele d oua este i n-
dec:u [),~ti- ie. dieat in oblecti-
cu un virf liniile villiul 8 median,
indicate punc1at in desenul Iii'll!
se va Imlo!. se
indicate In A se lesne, poate
eu l1irtie (sau st!cla diavizoare
Inelt suportul portelilJ;llU
pOllta monta Cill

D au plikl.lta.
lar dia-

GROs.I!

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

h.
de!>
~eel().
fara ITo.
LOR Nl
Prelut
de 4 bal
tor de rTI
distanta t
rator treb
nienta int
ORWO 161
mod curen'
ca iluminan
a!illguflil
Tl
_ lie itbntk:a !a e&i t1l'&i

tmnzistori. 1M ~l.Ii"i!a

guflil bl~ma rapklll

se wl!lf~nl!!1m!!
cite 100 de stiJlre ell!
1 Develop<ll cu miitase sail fibre
2. S~!\l~ Cu-Em obl!,jll'lult
3. ~ tIa baehelita sau mm.
Zilrtentefe RS' ~ Ra- ooa 'IMlche.
4. tIa M. R,. R4 slnt de iMI, jar -~=~~
m conce~ 8 "1/4 A
ma!,lIIni all poIut!aII'rioolII Ia
lI\1lililC~.
5. Ii. to nulstentele !f\ !,!II Rwa sVnt de 1(i\Y, 110- $aslu. TeI'ISlunM Uca cu trlmrlstorul
6. S, leo exploatlirll> l\l Tn-
biMm pe un supori rII::Ild. tIa tlascilis em de 150 mY, 1m! cu trlmxls-
St mnlml. olddam. ~tele sirmei I1U tom! lnebis de SO-.
V.
7.
_______. ""11_---------------.. . .

cmOU::A VAlEliUU

schema 0 redlim
autoturis"' selVe~te Ia scoateroo din
llllriplificlatofl.llll.ll de antal'll! atunci clnd <lj)i:ll<lltUI ,,,,:.n''''''' ne:ajl.lnslJI momentului cine! -.- ne;atell~i
po'rlaiJila de fabncatie
lin etai de armlpli'fic.are e tolosll amra autoturillmuilli. Hind - constatlim cOllsumul
fre,clI,eff!:i:i, astfel locit samnal!!! Adaptarea de lll'ltena nil afectoozZt absen't<l totalli. a benzine! din rezenro!";
sa fie suficielrt dill a apl'.Inrtlilui r;>i se poate realiza ne va 3.tfage atent.ia
normala. astfel incit sil. Inl infh.ienteze old sau e.xte- benzina are un
oorta!bile nil au <Ieest etai de la urmatoarea
Cal urmare a
in de la
aliment:aa~rea~~t·~~i~~~~~~~~
12V a! III Ull multivibrator astabi!,
necesare rea.lizarea stabilizatorului de tellsillne
fUI~ct:illile "tum::i dna po-
publicaHn revista «Tehnium}} IH. 1971 realizarea
une! antiparazitari ingrijite a electrice telrl~iOnlet:rului cre~te peste 0 anumita
Drl~all~b;! de poterr~iometl"ul trimer
bordo
dezavantaje!e de mal in- locul antellei telescopice
a I.mui de sl.Icces rama nichelata a "",.hr;:n,llli Potentiometrui P2 are
celul pn~ze,ntirt In schema alaturat:l sa do- izolatd. de masa folosita la masinile «Skoda»·-1 MEl
garnitl.ll"a de cal.lciuc. Sirlg~lrul de'Z<I'Vll.lltaj
II fi deosebit de eficacl:!o conferind aparatului indicarea nivel~lui de benzina cu un inc:"'-""''''''''
calitati similare ell cele ale aparatelor de este claar influenta a
tOl'Emtial!e asupi"lli calitatii rec,epl~iei.
de Piesa men~ionad se leaga in a~ fel
radio pentru autovehieule. la [Iivel sdi.:wt sa prezint.e 0 re:Z:istel1~a
Conform schemei, amplificatorul de antena este
de tipul neacordat 1;11 se realizeaza co piese foarte (fig. 2).
putine, ceea ee Ingilduie sa fie introdus In casela.
oricarui tip de aparat de radio portatilJ. De men~ionat ca s-a recomandat 0 piesa
Personal, am realizat amplificatoru! de antena nala experimentm de fabridi; montajele
tlupa schema aillturata, utilizlnd tranzistorii 11 401, vizate slot interzise categorie,fiind foarte
11 402 ~i EFT 319, lncorporlndu-I suecesi", in aparate loase (perkol de explozie).
de radio SOKOL, SElGA (U.R.S.S.), MAMAIA i?i (8.2) (4)
obtinlnd rewltate Dune la autoturismele romane1;1ti. 101<
Functionarea schemei este simpla. Semnalul cap- 33 Dispozitivul se poate folosi ~i la alimentll.rea
tat de antena telescopicti a autoturismului se apliea 12 V, valorile pieselor din schema pentru
+ 0--+--....- - - - 4 situai:ie de alimentare fiilld Insemnate eu
bazei tranzistorului l?i II regasim amplifieat In circu- 9v 1Don
itul colectofului. lu~a. De asemenea, in paranteza se dau
Bobina l servel?te pentru cupiajul amplifieatorului 1) L =3-10 SPIRE CuEO,3mm, rile necesare Ill. acele masin! care ,,,,h,+..,,;-,
la schema propriu-zisa a aparatului portabil. in 2) VALOR/.a R£j'ISTENrELDR pozitiva la ~asiu. in acest· Cal insa,
afarade cuplajul inductiv pe care il reaiizeazil., 00- DIN PARANTEZA CO/?ESPUND
LA T£NSIUNEA lJE <5 if
N-P-N trebuie sa fie P-N-P, lar
bina anuleaz8 l?i efectul directiY al antenei de ferita.

1.8
Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect
Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

- filtrul de aar se curiiltl cu 1m de aer comprlmat

sau s& schimba. Dupll remontar. liilll'lctlb:irea mo-
torulul \10m efec!:ua reglajul in gol al carbumtorului.
Este recomandabil dupll 0 I.'Isemenea verificars sa
fie efectutlm controlul !ill finale Is un atelier
de llpecialitate, unde 110m cers sa I'li se llfeG1ueze:
- \/erificarea Dwel Ia deschiderea
contactelor
- lIerificarea avansului Is llprilldere
ell pistonu! sti"!i)O(lsc,opic;
- ",,,,rifiesr. iii '!lmc.iiollarii motorului
co osdloscopul;
- varificarea mers In go!
elJ tUl'Ometrul eledron!,c;
- verificar. amestecului carlnmi'l!1t
ClJanailzorul de giillliEl.

SUSPEINSIA ORGANELE DE RUlARE:

al'ltifo!lrca etc. EVl3l1tuEilele
din diwerE~ele imbinilJri sau din garnitu·
gSElm1J1i sa /:lstupll cu mastic SalU cleiuri
oaza CEluciuc.
de etal1l1?are de sa
speciale sau pn~m:lde,z]
sa inloclJiesc. clizul tn care,
stringeri e'lectuate ell ocazia 'l<r€lgillje!on:
in special la DACIA
rilma S8 mClntea,~~
din cordon de
Toate articlliatiiile capcltelor
rezervor. v<J\selina sail de Cu bune re2:uitate
sa pot intrebuintll buteliile speciale «spray» din
(de exemplu Caramba).
este cawl, se poate proceda Ia 0 lustrulre
a vopselei de pe caroserie ell pas~ «Polish» sau
r-----.....- - + - -.....- - - o +(-) dadl aceasta nu prezintll zone mate, doar ell ule{
611 siliconie (de exemplu, Autobalsam),
* 12V
MOTORUl: inainte CIa coneediu esta recoman-
oahU !~tprocedam !a 0 verificare 11 acestuia, verifi·
care plfcare 0 putem face singuri sau asistati la un
atelier de specialitate. Astle!, sa lIor efeclua sau 110m
cere macao/eulul sli ne efectueze urmlltoarele:
- reglarea joeuriior io mecanismul de distribufie
L 6y'03A (culbutori);
- curlltarsa, eventual Il"Iloculr. %li feglar. dis-
tantel Ia contactsls... ruptorulul (platina), reglarea
/2 V/03A
avansulul Ia producer. scintellj
- verlflcarea st!ril ,i, eventual, scllimbarea ullor
conductor! electricl uzati;
- verificarea, curiitar. ~i, eventual, schlmbarea
buiiilor. CUriitarea sa face dupi CIU, CLI decanol sau
eu 0 perle de airrn!, dupi care Be varlfie! $Ise re-
glead distal1ta imre electrozl. (Atentie: 0 veriflcare
cored! a acestei dlsta$ se poate executa Ilumal
QI. unadlbmroml1dl) &te bine d se ~ie d bujia
este0 pl8llllcareee ~ ,I decinbuieedllmbati.
A&tfei. merltlnerGlll.·inexploaWe ~. un rulaj. de
QC8 15-20000 kin ftl.l so va face dedt in 'mod QI
toM Gllteptlonld;
-demontarea ~i lCutit!r. cerbumtomlui. dldos-
rete se vor euriti l'Iumal cu solvent! organid (ben-
zen, toluen etc.) ,I prin sufism eu aar comprlmat.
Culoarea hullilor IIlI allrterioruluitevi! de El$SPament
I'IEi poate indica dac! amestecul carbul'ant este prea
bogat, lucru ca poate fi cauzatde un nlvel prea mare
al benzine! In camera de nlvel constant sau de 0
decalibrllre a licloarelor;
in&orlce caz, se recomanda, indlferellt de vechimea
ma~inii, () lIerificars a tuturor prezentate
de diraetiei cit Ii din spate
ell SU~lpei'SiiiI61;~~":~~~~il~~~
Verificarea c:>
insuFicienta.
urmi'itoarele:
de carosa! III din fata,
de fuga;
COlf11l€lrgEmia sau divergsnta;
de inclil'lare laterala a ph'otilor
de carosaj al rotilor din
aii'nierea ratHor 'lata CIJ cele )a~,~o~~~~:~~::
extrem de !mportanta, in special 18 8
care au sufer!t accidente sal! reparatii la organele
de sYspensie ~i directie).
Vom llleheia Cll 0 verificare a echilibru!ui tutu fOr
retiter, inelusiv al eele! de rezerva. Eventual, ne
tem Iimita la raille care au suferit pene de
~i reparati! ell petice sau vulcanizari. Tot in legiitura
eu vulcanizlirile: I'll! eirculaii eu j:lIleur! ee prezintii
reparatii prin vulcanizers Ia piiurile de cord! Este
posibil ca un astlel de pneu sli rezlate,lntr-adevir.
Insli rlscul de a explode ssw foarte mare, iar cons&-
cintele...
Vom aVe<! grija ca preslul'leet in pnouri sli nu I)
depil$ease! PEl cea normalll, !ar verificarea sli sa
facll ilia reee». Presiunea in ~meul de fElleMi va
fi mai mare eu c1teva zecimi decft cea a roillor din
spate. (n calul unel schimblll1 de roii em preferabll
ca pe $osea sli ajustim preslunea prin clelumflare
numai cu ..pompa.
ECHIPAMENTUL ELECTRIC: Se va ver1fiea,
in primul rind, starea baterlei de acumulatoare;
nivelul eledrolitului IlU va depa" (In stare inc!rcata)
in nlei un CIU valoarea de 1,28 g/errf. Dacll releul
regulator IlU posdeompensator termlc, sa vor
ajusta.wlorlle de ~Iaj pentmo tensluneceva mal
cobor'ltil(maxlml.lin 1~8V). "10m ·cootm1astarea
conexll.ll'lilor eledrlee. aim vor 11 cura1ate " unse
QI '118sellni (IJ 85). .
in cadrul operatlei de reglaja farurilor. vom cere
~ verlflcarea lmensl'tafii lumlnoaae a. acestora. in
cazul in care aceasta nu eme sufleiellti\. '110m pro-
ceda Is tnlocuirea becufllor, care petti «uzstel),
sau chlar Ii oglinzllor.
In 'Inehalem, ne yom eompleta echipamentul auto-
turismului eu artieole de camping, bidon de apil,
lamp~ portablla etc.

1.9
Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect
Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

PENTRU ALBUMUL DV:

fotografii selecti-onate
dejuriul concursului

Supuse judecatii juriului, fotografiile - practic fara exceptie - au demonstrat,

caror calitati ~i defecte, un indelungat exercitiu, semnele unei anume vocatii :;;i -lns,ulTlin(:l+
o pasiune. In al doilea rind, ~i acesta este faptul eel mai imbucurator, aproape nu a existat
fie care sa nu fie interesanta din eel putin un unghi de vedere. Mai mult de jumatate din
este constituit astfel din fotografii evident «netraditionale», fotografii in care autorul a inh~rVI~l'Iit
eu mijloaee tehnice de prelucrare a imaginii ea solarizari, gravuri, renuntind uneori
aparatul de fotografiat. Rare au fost cazurile in care juriul s-a aflat in situatia de a aeuza grlituita1ie~
procedeului aplicat.
In al treilea rind - mai putin laudabil - s-a remarcat un anumit dezinteres
pentru fotografia «eu actiune», pentru fotografia menita sa relateze un fapt, int,ere!sant in
nesolicitlnd sublinieri :;;i efecte speciale prinintermediul procedeelor :;;i trucajelor fotogr
Fire:;;te, s-au primit :;;i clteva portrete mici instantanee, dar ceea ce a dat tonul intregului mat
a fost in principal fotografia pusa in valoare tehnic.
Ar mai fi de amintit ea foarte putine fowgrafii s-au dovedit perfecte din punct de vedere tehl)
multe dintre ele avind fie 0 pata galbena, fie zgirieturi, fie urme aie retinerilor de lumina in laborat
Aceste defecte au fost cu atlt mai evidente cu cit formatul a fost mai mare. (De subliniat eli fot
grafiile format 9 x 12 em au fost supuse :;;i ele unei analize mai amanuntite, pentru a nu benefici
de avantajul strutului: «nu se vede, deci nu exisUm.)
~i acum cUeva comentarii pe marginea unora dintre fotografiile premiate:
«Tab lou de epoca» (publicat In numarul precedent), autor Amarandei Puiu, ne prezinta
solarizare, executata cu 0 remarcabila subtilitate tehnfca, 0 fotografie care transforma una din
cele mai banale imagini ale Bra:;;ovului intr-o gravura fina :;;igratioasa. Se pare eli un aport esentilll
In realizarea efectului II are rasturnarea tonalitatilor prin tratarea fondului in negru dens.
Acela:;;i autor a trim is un portret suprapus pe 0 textura, care,fara a fi dificil de obtinut din punct
de vedere tehnic, este foarte realizat ca portret in sine.
«Reflexele nocturne» ale lui Balasz Romulus au retinut atentia
rin lupta pentru lumina $i pentru redarea materialului. Este 0 reali-
zare. Acela$i auter a trimis fotografia a patru copaci desfrunziti,
in care fiecare are 0 aliii expresie umana. Tit/ul: La taifas. Regretam
petele galbene care au rezultat in urma prelucrar;; incorecte in labe-
rator. Este de remarcat capacitatea autorului de a construi fotografii
cu idee.

Balint Imre ne-a trimis fo-

tografia unui jocheu ajutin-
dU-$i calul. Este unul din
momentele la care spectate-
rul din tribuna nu are acces.
$i pentru a fi parca mai con-
vingatcare, intreaga fotogra-
. este mi$cata. Omul $i ca-
·rectii proprii de mi$-
concura la mi$carea
samblului. Calificativul:
indrazneata.

«Zurbagiul» lui SCHWAB FREDERIC pastreaza prea

elemente de fotografie, dar interventia acliva pune in
liniile cele mai expresive ale subiectului.

in stir$it, una din cele mai inleresante compozitii

este realizaiii de Balint Imre. Aspeclul fcarte grafic
$i contururile fcarte precise ale urmei unei Jingu-
rite plasaiii pe diferitele Iinii ale unui portaliv
aulorul ne-a trimis $i grila cu care $i-a realizat
fia) permit .cele mai nastru$nice asociatii,
in acela$i limp un echilibru formal desa-

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

in sfir$it, fara sa epuizam seria fotogra-

{ii/or de buna va/oare ale acestui concurs,
o noua lucrare a inginerului Albu Mircea.
Realizata dupa un negativ a/b-negru, a-
ceasta fotografie a dobindit 0 va/oare spe-
ciala datorita trataril In laborator (tehnica
realizarii unor astfel de fotografii a fost pre-
zentata de noi 'ntr-un numar precedent al
reviste/). De remarcat ca. In functiede inspi-
ratia coloristica a autorului. cadrul initial
alb-negru poate deveni 0 compozitie cvasi-
picturala de 0 mare frumusete.

21
Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect
Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

pregatim de plecare. Tn aces! moment la 0 comanda ctte 0 bila. in

avem doua posiblliti\\ti: timpul este fru- mai;linii avem bile albe, rOi;lii,
mos sau timpul nu este frumos. in de alte culori.

mai;lina'«~;~~~~I~e;~;~~~A
functie de aeeste douaalternative, avem
urmiitoarele posibllitati. o LaBILA»,
comanda
Daca timpul e Daca timpul nu e {ru- care trebuie dirijata
{rumos ple- mas $i daca riu ploua, - Dacii este hila
cam la serviciu ne luam impermeabi- - Dadi este bila
lui i;li plecam la servi- - Daca este de alta
eiu. Daca ploua, ne Mai;lina trebuie
luam umbrela, ne - Nu mai slnt bile magazia
luam impernieabilul - R-3 este plin cu bile.
~i plecam la serviciu. Pentru aceasta problema schema 10-
gica va fi data in numarul urmator.
Este un proces de glndlre l;li de actiune
care se desHii;loara aproape incon$tlent.
Dar are loc In mintea noastra In faze
distincte i;li precise.
Schema logiea pentru acest exemplu
este data In fig. 2.
Sa luam un alt exemplu, In care VOl'll
utiiiza Inca aoua simboluri i;li 0 notiune
suplimentara - cea de bucla.
Atunei clnd vrem sa indicam ca $irul
de activitati in cepe sau Inceteaza yom
falos! simbolurile din fig. 3.

vreodala intrebarea cum
ca da. Dar v-ati intre-
vreodata cum ar aratagindfrea dv.
daca ati pulea s-o «vedeti»?
Viata noastra de zi cu zi se compune
acHvltat! care au diferile scopurl.
cadrul acestor activitatl iuam anu-
mite decizli Iili, ca saluam aceste decizii,
ne trebuie informat!i. Rezultatul in sine,
daca atingem sau nu scopul pe care ni
I-am propus prin aceste activitiitj, de-
pindeln primul rind de procesul com-
plex de gindire in care am inlanluit
intormatiile pe care Ie avem, de deciziile
care Ie luam Iili de activitatile pe care
etectuam.
Calculatoareleelectronice au fost
create de om pentru a fl utilizate !a
rezo!varea problemelor. Dar in cadrul
unei probleme sint 0 serie de opefl~tii
care trebuieefectuate intr-o ordinelo-
gica, sinto serie de declzii care trelJuie
luate l;li, in functie de anumite decizii,
trebuie desfa$urate alte operatii.
Astle! s-a ajuns la folosirea schemei
,
logice.
Schema logica pentru rezolvarea unei
probleme este reprezentarea grafica,
prin simboluri, a activitatilor ~i desiziilor
ee trebuie sa Ie luam utilizlnd anumite
informatii.
Care slnt simholurile principale folo-
site?
Acestea slnt date in fig. 1.
Un dreptunghi indica 0 activitate, 0
operatie care trebuie flicuta. Un romb
arata un punct unde trebuieluata 0
decizie. in acest punct se face 0 compa-
ratie intre doua marimi. in urma aeestei
comparatii nu pot fi declt doua alterna-
tive posihile: Da sau Nu.
Exemplu: A este mai mare declt B?
Sagetlle ne ilidica sensul de desfa1ilurare
a aetivitatilor Intr-o succesiune logica.
Sa luam un exemplu foarte simplu
care sa ilustreze modul de construire
a unei scheme logIce.
Presupunem ca dlmineata. Inainte de
a pleca la serviciu, desfai;luram urma-
toarefe activitati: deschidem ui;la ~i ne
Presupunem eli un eopil de tre! ani
are In 'lata un vas care contine bile albe
~i fOi;lii. Aceste bile trebuie scoase, F/61
bllele introduse Intr-un recipient
R-1, lar rOi;lii in recipientul R-2.
Operatia de sortare se opre~te atunei
clnd In \las nu mai sint bile.
Care sint instructiunile pe care ar
trebui sa i Ie dea cineva copllului, pas
eu pas, pentru a face operatille de mai
sus? Le yom numerota:
1. START (Ineepe operatiile).
2. SCOATE 0 BilA.
3. ESTE BILA ALBA?
4. DACA DA, PUNE-O iN R-l!
5. DACA NU, PUNE-O IN R-2!
6. MAl. SiNT BILE iN V AS?
1. DACA DA. SCOA TE 0 BllA.
8. DACA NU, STOP! (opre$te ope-
ratille)
Schema logica este data In fig. 4.
Dupa cum observ_am, aty,nci c1nd
punem conditia DACA MAl SINT BILE,
exista doua alternative. Dadi nu mai
slnt, operatiile se opresc, dar daea mai
slnt, operatiile continua cu scoaterea
unei bile.
La alternativa Da de la aceasta decizie
avem 0 buclii care ne duce la instructiu-
nea 2.
Va propunem acum 0 problema ase-
manatoare cele! anterioare, solicitindu-
va sa-i faceti schema logiea. FIG. 4
Problema nr. 1
Avei'll 0 mal;lina care alimenteaza \

tica In picioarele goale. Desigur, acasa, b) Makiwara suspendati (fig. 8)

un slip l;li un chilot de gimnastica slnt
suficiente pentru antrenamentul coti-
dian.
MATERIALE N.ECESARE:
a) Makiwara este formata dintr-o
piesa de lemnelastica, solid fixata
este formata dintr-un cilindru de lemn
lung de 50 cm i;li cu diametrul de 10-15
cm, pe care este infai;lurat un manunchi
de pale de orez sau arice ait material
elastic (cauciuc, abex).
c) Sad de diferite forme i;li dimensiuni,
suspendatl de 0 grindii i;li umpluti cu

1I:IIIPIIII·' In sol (fig. 3), de perete (fig. 4) sau de

un copac (fig. 5) i;li care are la partea sa
superioari\\ prins un manunchi de paie
orez, griu, par de cal etc. (fig. 9).
d) Punching-ball suspendat sau fixat
la capi\\tul unui resort (fig. 10).

II, IITEllAll IECEIAIE

Tinuta de antrenament (karategi)
este formata din vesta, pantaloni ~i
centura (fig. 1). Vesta $i pantalonii sint
confectionati dintr-o plnza leiera, de
culoare alba. Vesta se incentureazi\\ cu
o centura (obi) lunga de aproximativ
2 m i;li lata de 4 cm. Culoarea centurii
reprezinta. nivelul progresului atins de
Ing. G. BIALOKUR
karateka. Incepiitorul poarta 0 centura
alba; urmeazi\\ apoi centurile galbena,
portocalie, verde, albastri\\, maro i;li
neagri\\. Pe axa longitudinala a centurii
este aplicat un fir rOi;lu. Corect, centura
se Innoada ai;la cum este aratat In
fig. 2. Pe sub pantaloni karateka poarta
un slip sau suspensor. Karate se prac-
de orez, strins legate cu 0 coarda de
rafie (fig. 6) sau 0 bucataelastica de
cauduc decupata dintr-o anvelopa de
automobil (fig. 7). Piesa de lemn poate
fi confectio nata dintr-un schi rupt sau
dintr-o sclndura de brad fara noduri
i;li crapaturi. La makiwara se pot antrena
atlt membrele superioare cit $i cele
inferioare. Antrenamentul la makiwara
Intare$te armele naturale, marei;lte forta
loviturilor $i permite coordonarea prin-
cipi lIor fundamentale ale karateului, con-
centratie, forta musculara, respiratie,
precizie, hikite, kime etc.
e) Masca suspendatfl la Iniiltimeaca-
pului (fig. 11) folosita pentru miirirea
preciziei loviturilor la figura.
f) Scripete (fig. 12) utilizat pentru
marireaelasticitiitii articulatiilor mem-
brelor inferioare.
g) Gantere de 2-3 kg. (fig. 13) folosite
pentru Intiirirea Incheieturilor miinilor
$i pentru marirea puterii tehnicilor e-
fectuate cu membrele superioare.
h) Sandale de (onta de 2-3 kg (fig. 14)
folosite pentru dezvoltarea puterii teh-
nicilor efectuate cu membrele inferioare.
i) Haltera de 20-30 kg (fig. 15).

'FigffT
w.

22
Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect
 Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

ACTIAllTATEA
~i cel de-al doilea Simpozion interna-
tional studentesc In domeniul astro-
nauticil, initiat anul precedent de fede-
ratia internationala de specialitate.
, • La sflr$itul lunii mai a.c. s-au tinut
la San Francisco lucrarile conferintei
N.A.S.A. a propus lanSarea In anul
19n a dow aparatElcqsmice similare
celor de tip «Mariner.).IlIPre Jupiter ~i Sa-
turn. Folosind «reactiagravitationalall
a uria$ului Jupiter,robotii se vor a-
vinta spre Saturn, unde vor cerceta si

~.
• Satelitul de cercetari tehnologice
botezat ERTS-A, care urma sa fie Ian sat
In lunile iunie sau iulie a.c., a fost ami-
nat pentru sflr~itul anului, ca urmare a
descoperirii la Western Test Range a
unor defectiuni la unele subs/steme.
EI este planificat sa fie plasat pe orbita
cu altitudinea medie de 870 km.
• In ipoteza ca robotul spatial «Pio-
neer»-10 va fi interceptat de fiinte Inteli-
gente In patrulare prin sistemul nostru
solar, pe el a fOlOt fi xata 0 placa care
atesta plasarea Pamlntului In galaxie
~i prezinta f~ptul ca este locuit de fiinte
inteligente. In imagine apar citeva Iinil
In forma de raze: ele. permit reprezen-
tarea celor patrusprezece stele de tip
pulsar care pot localiza Soarele nos-
tru; simbolurile binare ale acestor di-
rectii reprezinta frecventa de emisie
la momentul lansarii robotului, relativa
la cea a hidrogenului atomic, ca un fel
de «cheie» pentru descifrarea drumului
parcurs de aparatul spatial. Pentru sta-
dedicate cooperarii americano-europe- satelitut acestuia, Titan, singurul din
ne In domeniul cercetarii pa~nice a sistemul nostru solar care are 0 at-
spatiului, realizata sub semnul temel mosfera!
fundamentale «Spatiui cosmic in ser- • Lansat la 30 aprilie 1973, primul la-
viciul umanitatib) ~i avlnd trei subsectii: borator satelizat american «S kylab)) I$i
Omul $i cosmosul: Exe'mple de activi- va primi echipajul la 1 mai acelasi an;
tati terestre majore care pot fi facilitate acesta va fi format din Charles Conrad,
de activitati cosmice; Propunerl pentru Paul Weitz $i dr. Joseph Kerwin. Ace$-
sisteme de col aborare euro-americane tia vor face 53 de tip uri de experimente
pentru satisfacerea unor cerinte eco- stiintifice, pe 0 orbita cu altitudinea
bilirea Inaltimil medii a fiintelor umane, nomice. medie de 432 km. AI doilea «Skylab»)
reprezentate Iiniar pe acea placa, s-a • Intruclt proiectul zborurilor Inspre va fi Ian sat la 30 iulie 1.973, lar al treilea
folosit ca simbol lungimea de unda a extremitatile sistemului nostru solar, la 28 octombrie 1973. Prima expeditie
hidrogenului atomic (cca 20 cm). In cunoscut sub numele de «mareIe tur- va dura 28 de zile, pe clnd celelalte vor
partea de jos a placii slnt figurate sis- neu)), au fost aproape sigur abandonate, fl ambele de durata dubla: 56 de zile!
temul solar, locul Pamlntului ~i traseul
ce urmeaza a fi parcurs de sonda «Pio-
neer».
• Recent N.A.S.A. a tinut sauimeas-
ca cercurile de specialitate anuntlnd
ca una din variantele destul de sigure
pentru vehiculul lansator al sistemului
navetei spatiale va fi propulsata de mo-
loare-racheta cu combustibil solid! Pen-
tru prima data, asemenea motoare vor
fi folosite pe rachete cu echipaj; ele
vor dezvolta 11 100 kN ~i vor trebui ter-
minate pentru primul zbor suborbital
(1976), motiv pentru care contractele
trebuie demarate In jurul datei de 15
iulie a.c.
• Cu ocazia celui de-at 23-lea Con-
gres international de astronautica (Vi-
ena, 8-15 octombrie 1972) se va tine

CUVI NTE INCRUCISATE
CORNEL DUMITRESCU
ORIZONTAl: 1. Varietate de sticla imitind dia-
mantul, datorita oxizilor de plumb din compozitia
acesteia - Element chimic aflat In aceea~i grupa cu
plumbul ~iale carui proprietati metalice slnt mai
pronuntate; 2. Sistem fibros asupra caruia plumbul
actioneaza inhiblndu-i activltatea - Denumirea unui
traditional joc cu mingea gruzin; 3. 1632, clnd a avut
loc biitiWa de la Plumbuita - Invatat naturalist roman
care a dat staniului denumirea de «plumbum album»,
j) Baston de lemn, lung de 1,5 m,
destinat Intaririi muschilor abdominali
~i a brateior (fig. 16).
k) Recipienfiumpluti cu apa (fig. 17)
folositi pentru Intarirea Incheieturilor
mlinilor.
I) Ladifli cu nisip (fig. 18) pentru Inta-
,-
rirea degetelor.
':""'~, ..
,..,,; \.oUC/lk<
', "".{::.
datorita asemanarii acestuia cu plumbul: 4. Batiilia Amestecarea plumDului cu alte metate in scopul ob-
din 26 oct. 1632 de la Plumbuita - Uda pe margini!- tineriialiajelor utiliz~ de tinichigerii ~i tipografii -
Erbiu; 5. Alese - Plumburii (fig.); 6. Vuiet ("o~ - Sunet de alamuri; '11. Fac un cerplumburiu (fig. po-
Georgescu Costel - Plomllare la urma! 7. Oxid de etica) - Plumbul de exemplu.
plumb obtinut prin trecerea unui curent de aer peste
plumb topit la 184°C; 8. Numele popular al cltorva specii Dic~ionar: !,ELO, '.PE••..GA'BJA
de tecoma - Incarcatura de arma, confectionata din
plumb (pl.); 9.lnvitiit, pottit (pop.); 10. Graunte uci-
gatoare de plumb - A face un bine; 11. Carbonat na-
tural de plumb intrebuintat inca din antichitate la
prepararea tencuielilor, a diferitelor alifii,la spalarea
parului etc. - Aluminiu.
VERTICAL: 1. Substanta cu care se acopera obi-
ectele ceramice preparata pe baza de oxizi de plumb
(pl.) - Unealta casnica; 2. Arme de lupta care actio-
nau In evul mediu cu proiectile avlnd la baza plumbul
- Acumulatoarele descoperite de Plante, care produc
curent pe baza reaqiilor dintre doi electrozi de plumb
$i solutia de acid sulfuric; 3. Curs! - Tesut protector
al corpului atacat de pulberile fine de pliJmb, pe care
apar ulceratii $i plagi greu vindecabile - Iridiu; 4. Sare
de plumb oblinuta din litarga ~i acid acetic, utilizata
la vopsirea tesaturilor $i ca al:>a de plumb In medicina
(pl.) - tn. acest moment (pop.).; 5. Stanescu Horia-
Astatiniu - Tlrg (abr.) - La teza! 6,Jod $i fosfor (simb.)
- Deaceeasi talie (fig.); 7. Din plumb! - Sare de plumb
bivalent de cuioare galbena folosita In industria co!o-
rantilor; 8. Domn al Moldovei (Radul Invins In lupta
de la Plumbulta din 1632 de Matei Basarab, care ~I-a
asigurat In acestfel tronul - Mina (mold.); 9: Fata -
Element radioactiv a carui radiatie «gama)) este ecra-
nata de placi confectionate exclusiv din plumb; 10.

1m-
n) Oglindli - folosita penic' JiJ(oob-
servarea corectitudinii mi~carilor.
0) Coardli - necesara dezvoltarii de-
tentei suflului etc.

( URMARE DIN PAG.17 )

TABELUl 6•. Decodificarea de componente ale bililor de prelucrare

Ca preparat declarificare optica se
recomanda, din pacate,o serie de sub- Denumirea de Denumirea chi mica a Alte denumiri
stante codificate, destul de greu de Nr. cod sau compusului sau inlocuitorului de cod sau
. procurat: Tinopal 2 B, Rylux, UVitex,
Leukophor, Blankophor, Optinol, Ultra-
phor, Alb-direct-Relux, Whideshener
comerciala
Sulfat de hidroxilamina
comerciale

1. S.55
et~. ~~~~---~S~lf~~1
2. T.32
~d!!!'!:![2Jm!a!.!.!.!!~---+-:4--:·-~N:-7.N:---:t':::·I-:'·--;
In locul acestei bai se poate folosi 0 u atu e -ammo-., -e I oXle-
16 Fig.15. solutle de 1.0 9 la Iitru ORWO C 203 sau, etiloxietil-p-fenilendiamina tilanilin sulfat
in aceea~i propor1ie, un preparat pen-

l=0=- tru ... inalbirea rufelor, «Slunik», de pro- 3. Calgon

venientii R.S.C. Preparatul similar de
productie indigeni! nu se poate utiliza
Intrucit nu este inert din punct de. ve-
Hexametafosfat de sodiu ORWO A. 901,
M.19

dere chimic. Cu rezultate foarte bune 4. Chelaton Feriselecton

putern folosi, nurnai pentru protectie ferosodic
Insi!, laeuri protectoare speciale ORWO
sal.! AGFA sub forma de bili de imersie
sau pulverizate ca aerosoli. 5. Cheiaton
Aprecierea definitiva a ealitatii culo-
rilor $i respeetiv filtrului de II tetraacetic
se poate face nurna! In lumina zi, f"~'-+-'.-""-'-.'.'."-".".--"-.+-- . ". ".-.'..".""..-.-......- ..--.--------.---+--..-.-..,-.-.------1
dupa uscarea copiei fotografice color.
i'ntrucit revelatorul cromogen poate pro- Chelaton Sare disodicii a acidului Cheiapiex !II, 1'rllol1
duce eczeme alerglce, acesta se va II! etilendiaminotetraal:etic EOTA:2 Na, M 23
manipUla cu atenlie, even!uaieie picilturi 1--1--..- ..- -....... -+..--.. . ---..----..- ....----..... ---.--+.---.----------1
ajunse pe piele neutralizlndu-se eu 0 Tetraborat de sodiu
solutie de acid acetic 2% urmafa de 1--. 1. ••...__, ,-l-.__.•• __..•_.__..__•._._ _.__._.__L • -..i
spalare prelungila cu apa $i sapun.

23
Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect
Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org

Tov. Minetru !;itefan - lasl, Tatu
Gheorghe - Birlad, NeacslJ Va-
sile - Baia Mare, GraslJ Ion - Bucu-
re$ti.
Radioreceptorul pentru automobile
AT -66 complet tranzistorizat $i destinat
a receptiona gama undelor medii, lungi
lOi U.K.W. (65.8-73 MHz) sau U.KW.
(88-104 MHz) este prezentat in SChema
aliHurata.
A fost conceput ca 0 varjanta a radio-
receptorului A-18 destinat oentru auto-
turismul «VOlgall, la care partea de
radlofrecventii si frecventii intermediarii
a fost complet modificata, retinlndu-se
doar amplificatorul de joasa frecventa.
La montarea noului radioreceptor AT-
66 trebuie tinut cont de polaritatea
sursei deaiimentare, lOi anume minusul
bateriei la lOasiu. Acest fapt este im-
portant, Intrudt tranzistorii din etajul
final audio, de tip P 216 B, utilizeaza ca
radiator chiar carcasa radioreceptoru-
lui. La autoturismele care au plusul la
$asiu, radioreceptorul se va monta In-
tr-o cutie, izolata electrlc,aHmentarea
cu energie faclndu-se prin doua fire.
Tranzlstoril din etajul final se pot
Inlocui cu tipul OC 26 sau EFT 212, sin-
gura dificultate 0 constituie modul de
fixare - In fond se daualte gauri In
$asiu.
Transformatorul de ie:;;jre are prj-
marul construit din doua Infa:;;urari a
cite 120 de spire fiecare, din slrma cu
diametrul 0,3 mm, iar secundarul con-
tine fiT de spire cu diametrul 0,8 mm.
inainte de refacerea transformato-
rului de ie:;;ire, va recomandam a veri-
fica starea difuzorului lbobina mobila).
cablul de legiitura si. In special. mufa
de cuplare a cablUlui (orice aeformare
mecanica Intrerupe auditia).
Arderea permanenta a sigurantei nu
indica scurtcircuit in tranzistorii finaH,
mai curlndclacarea condensatarilor C1-
56, C1-55 sau 0 atingere accidentala
a firelor.
Pentru reglaje $i mai corecte, ghida-
ti-va dupa tensiunile indicate In schema.
Aparatul fiind destul de sensibil nu
necesita amplificator suplimentar de
radiofrecventa. Piriiturile ce fnsotesc
receptia tn timpul mersului, a$8 dupa
cum ne scrieti, sa datoresc unor con-
tacte imperfecte la mufa de antena (par-
tea dreaptii a receptorului) sau unui joe
Intre segmentele antenei telescopice.
In ceea ce prive:;;te inlocuirea gamei
de unde lungl tn unde scurte, nu vii
sfatuim.

Tz_zrT3ZZ5

Ing. ANGHEL lIVIU,

Referitor la Intrebarile va preci~am
1. Bobina L1 are 0 prizl'l la mijlocul infa$'ureirii;
2. Diametrul indica!. al bobinei e:ste carcasef
ce ea bobinare;
3. Sobina poate ell sirma CUlJfll-emali!;
4. Montajul pe 0 placa de pertinax pe care
s-au -Fixat
5. Bobina
6. de aii-
rubririi nO(2stre, va
zi (2 mrisiunlipl inchinat de pOfUl r
navei Plicul pre .
tirnbrul aceluia
cei doi pe suipraifa,ta

a tiparitii # separat, in blocuri de patru,gru-

pam CZl pat'fU viniete, dintre care una redii emblema zborului o i'lntena
<<A.poll(J»-16, iar celelalte trel, portretele cekJr trei COsmD1U!Up. palmlrltul $1 oscilatiiie vor disp.area. Re,spec:tati
COVER corecta a pieselor.

Tov. FLORESCU TEOnOR

La realizarea acestui iU.imar au co.abora.l: Tranzistorul EFT 312 este PNP eu germa-
Bng. Sergiu IFloriel; N. Galambos: Ing. I\Uvanciavici:lng.M. L.aurh::; V. Lauric; nil! aliat.
Datele dupa catalogul I.P.R.S.:
gng. L Martin; Ing. I. Mihiescu; G.D. Oprescuj Ing. O. lPetropol;lng. Vifor; Ing. Ucbo = -18 \I; U = -9 \I; Ie =250 ,.;.:.•.?d =
D. Zamfirescu; Fiz. M. Schmoll. ebo
=130 mW.
Prezenlarea artistic!: ADRIAN MATEESCU Tov. RUS VASILE, com. Taga-Cluj
Prezentarea. urafic!: ARCADIEDANEUUC Datele constructive ale antenelor de televiziune
fast publicate deja in revism «Tehnium».
Cit prive$te datele suplimentare ale ef6i;::~~
Tlparul executat la Combinatul poligrafic «Casa $ctntell» tromagnetic in localitateadv., adJesati-va
radio ~i televiziune ClUJ.

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect