de Enea Raluca

Gândirea patologică sau negativă

Opreşte-te pentru un moment şi încearcă să îţi aminteşti gândurile care îţi treceau prin minte
ultima dată când ai întârziat la şcoală. Poate un simplu gând, precum „Autobuzul întârzie” s-a
transformat rapid in „Voi intarzia la şcoală”. Nu voi ajunge la ora de… la timp.”O să mă pună
absentă şi sigur voi fi certată ”.

Uneori, chiar şi gândurile care par fericite se îndreapta pe aceeasi cale. ,,O să am o soră! Părinţii
mei vor uita de mine, nu mă mai alintă pe mine, poate nici nu o să mă mai iubească, o să mă de-a
afară din casă.” Sau ,,Au venit rezultatele analizelor, toate sun bune. Dacă nu sunt bune, dacă
clinica a greşit.”

Scenarii aproape la fel de uşor ca un Doberman lătrând care se îndreaptă în direcţia ta. De
asemenea, ia în considerare bombardamentul de gânduri negative pe care multe persoane le- au
în minte într-o bucla continuă sau le adopta în mod automat atunci când sunt confruntate cu
anumite persoane sau situaţii. Exemple familiare sunt: „Arăt groaznic,” „Nu pot face asta”, „Sunt
prost”, „Fac numai greşeliprecum acestea sunt exemple de gândire automata negativistă, care
poate declanşa reacţia de stres” şi „Sunt un ratat”.

Vocea poate fi a ta sau a altcuiva din viaţa ta, precum o rudă deosebit de critică. Chiar şi în
abseţta situaţiilor evident stresante, acest critic interior te poate face nefericit şi stresat. Atunci
când acest lucru se întamplă, imaginează-ţi-le ca pe nişte ţânţari care te înţeapă, după cum
numesc unii experţi aceste gânduri automate negative – şi care zboară în jurul capului tău.

Adesea, gândurile noastre negative sunt marcate de distorsiuni iraţionale. Dar nu te descuraja. Nu
trebuie să te supui în mod fatalist gândurilor negative. Un tip de terapie, denumit terapia
cognitivă comportamentală este construită în jurul premizei că gândurile şi percepţiile modeleaza
starile de spirit si emoţiile si că gândirea distorsionată poate fi schimbată prin practică. Poţi
învăţa să le diminuezi prin restructurare cognitivă, o tehnică ce te ajută să schimbi modul în care
gândeşti. Acest lucru, în schimb, te poate ajuta să schimbi modul în care simţi.

Teorii cognitive comune expuse de Dr. Aron Beck în atenţia Dr. David Burns

 Totul sau nimic. Totul este alb sau negrul, nimic nu este gri. Daca nu ai o performanţă
fară greş, te poţi considera un ratat complet.
 Supra-generalizare. Un eveniment negativ, precum o desconsiderare din partea
soţului/soţiei sau  a partenerului sau o întalnire cu un comerciant necinstit este perceput
ca făcând parte dintr-un model fară sfarşit de circumstanţe deziluzionante si defetism. De
 exemplu, poţi să te gândesti „Este intotdeauna rece” sau „Nu poţi avea încredere in
nimeni”.
 Filtrul mental. Un episod negativ, precum un comentariu nepoliticos făcut în faţa ta in
timpul unei seri, altfel placute, umbreşte totul precum o picatură de colorant alimentar
într-un pahar cu apă. Este ca şi când filtrezi toata lumina şi nu vezi decât întunericul.
 Descalificarea pozitivului. Nu poţi sau nu vrei sa accepţi un compliment sau o laudă.
Respingi toate complimentele cu deradere de sine. Poţi spune „Nu e cine ştie ce” sau „Nu
e nimic”.
 Tragerea concluziilor pripite. Tragi concluzii negative fară a verifica dacă au vreun
temei în realitate. Poţi sa citeşti gânduri: „Prietena mea pare suparată, trebuie să fie
furioasă pe mine”. Sau poţi ghici viitorul: „Pur şi simplu ştiu că rezultatele analizelor
mele medicale nu vor fi bune”.
 Rationare emotionala. Presupui ca emoţiile tale negative reflecta modul în care sunt
lucrurile. De exemplu, „Mă simt inferior. Prin urmare, nu trebuie să fiu la fel de bună ca
şi ceilalţi”. Deseori, aceste emoţii sunt sentimente reziduale care persistă în urma altor
experienţe din trecutul .
 Declaratii de tipul „trebuie”. Aderi la un set rigid de credinte si reguli interne despre
ceea ce „trebuie” să faci şi te simţi vinovat atunci când nu urmezi cursul.