Limba Romana - Caiet Auxiliar - Clasa A IV-a

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Anca Veronica Tăut l Elena Lăpușan l Adina Achim l Anicuța Todea
caiet de
aplicații 4
clasa
Copertă: Iuliu Duma
Design și dtp: Patricia Pușcaș
Redactor: Corina Șaitiș
Corectură: Anca Pascu
Ilustrații: Flavius Pătrașcu
© Copyright 2016 Sinapsis. Toate drepturile rezervate
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Limba şi literatura română clasa a IV-a /
Anca Veronica Tăut, Adina Achim, Elena Lăpuşan, Anicuţa Todea. -
Cluj-Napoca : Sinapsis Publishing Projects, 2016
ISBN 978-606-8616-75-9
I. Achim, Adina
II. Lăpuşan, Elena
III. Todea, Anicuţa
811.135.1(075)
821.135.1.09(075)
CUPRINS
PROPOZIȚIA. TEXTUL............................................................................................5
Semne ortografice și de punctuație................................................................... 11
Ghilimelele ............................................................................................... 14
Punctele de suspensie................................................................................ 15
VOCABULARUL...................................................................................................16
Sensul cuvintelor................................................................................................ 16
Cuvinte cu sens asemănător............................................................................... 18
Cuvinte cu sens opus.......................................................................................... 20
Cuvinte cu aceeași formă, dar cu sens diferit..................................................... 22
Cuvinte cu formă asemănătoare și sens diferit.................................................. 24
SĂ SCRIEM CORECT!...........................................................................................26
„într-una” și „întruna” (totdeauna, mereu)........................................................ 26
„v-a” și „va”......................................................................................................... 28
„v-ar” și „var”...................................................................................................... 30
„v-au, v-am, v-ați”............................................................................................... 30
„n-ai” și „nai”...................................................................................................... 32
„m-ai” și „mai”................................................................................................... 33
„c-ai” și „cai”...................................................................................................... 34
„că-i” și „căi”...................................................................................................... 35
„ce-l”, „cel”, „ce-a”, „cea”, „ce-i”, „cei”............................................................... 36
„s-ar” și „sar”..................................................................................................... 38
„c-ar” și „car”..................................................................................................... 39
„n-am”, „n-are”, „n-ați”, „n-au”.......................................................................... 40
„nu-l”, „nul”, „n-o”, „nu-i”................................................................................... 42
Alte ortograme................................................................................................... 44
SCRIEREA FUNCȚIONALĂ...................................................................................46
Afișul. Cartea poștală. Invitația. E-mailul............................................................ 46
Harta. Traseul turistic......................................................................................... 48
Repet ce am învățat!.......................................................................................... 50
TEXTUL INFORMATIV..........................................................................................52
Explorarea textului. Metode ale gândirii critice. Jurnalul de învățare................ 52
Explorarea textului. Formularea întrebărilor. Întrebări reciproce...................... 55
Explorarea textului. Asocierea elementelor din text cu experiențe proprii........ 59
3
TEXTUL LITERAR.................................................................................................63
Textul narativ. Explorarea textului. Transformarea vorbirii directe
în vorbire indirectă............................................................................................. 63
Textul narativ. Explorarea textului. Termeni în avans......................................... 64
Textul narativ. Explorarea textului. Scheletul de recenzie. Colţurile................... 67
Textul descriptiv de tip portret. Explorarea textului........................................... 71
Textul liric (poezia). Explorarea textului. Jurnalul de lectură.............................. 73
REDACTAREA DE MESAJE ÎN DIVERSE SITUAȚII DE COMUNICARE....................75
Antrenamente de scriere creativă. Povestirea pe scurt a unei
experienţe personale......................................................................................... 75
Povestirea unei întâmplări trăite (1)................................................................... 77
Povestirea unei întâmplări trăite (2)................................................................... 78
Povestirea unei întâmplări imaginate................................................................. 79
Redactarea unei descrieri tip portret (1)............................................................ 80
Redactarea unei benzi desenate şi mesaje scrise............................................... 84
Antrenamente de scriere creativă. Generarea ideilor. Brainstorming................ 85
Antrenamente de scriere creativă. Generarea ideilor. ...................................... 86
Problemă-soluţie ............................................................................................... 86
Antrenamente de scriere creativă. Generarea şi selectarea ideilor (1).............. 87
Antrenamente de scriere creativă. Generarea şi selectarea ideilor (2).............. 88
Antrenamente de scriere creativă. Construirea firului narativ (1)...................... 89
Antrenamente de scriere creativă. Construirea firului narativ (2)...................... 90
PĂRȚI DE VORBIRE..............................................................................................92
Verbul................................................................................................................. 92
Substantivul ..................................................................................................... 100
Felul și numărul substantivelor . ................................................................. 100
Genul substantivelor.................................................................................... 103
Adjectivul (actualizare)..................................................................................... 107
Acordul adjectivului cu substantivul................................................................. 109
Numeralul......................................................................................................... 112
Pronumele personal......................................................................................... 115
PĂRȚI DE PROPOZIȚIE....................................................................................... 119
Predicatul exprimat prin verb........................................................................... 119
Subiectul........................................................................................................... 124
Repet ce am învățat!........................................................................................ 127
4
PROPOZIȚIA. TEXTUL
❶ Completează schema:
Simplă Soarele răsare.
După
alcătuire
Dezvoltată
Aﬁrma ă
Propoziția
După
formă
Enunția ă
După scopul
comunicării
5
❷ a) Observă cum o propoziție simplă se transformă în propoziție dezvoltată prin adăugarea
succesivă a câte unui cuvânt.
• Copilul fuge.
• Copilul fuge repede.
• Copilul fuge repede acasă.
• Copilul fuge foarte repede acasă.
• Copilul speriat fuge foarte repede acasă.
• Seara, copilul speriat fuge foarte repede acasă.
b) După modelul de mai sus, dezvoltă următoarea propoziție simplă.
Elevul învață.
*Scrie pe carte câte cuvinte au ultimele două propoziții.

❸ Transformă următoarele propoziții simple în propoziții dezvoltate.
99 Toamna a sosit.
99 Frunzele cad.
99 Vântul suflă.
99 Vremea se răcește.
99 Au apărut norii.
❹ Schimbă locul cuvintelor în următoarele propoziții simple, după modelul dat.

a) Floarea se ofilește. Se ofilește floarea.
Zilele scad.
Nopțile cresc.
Fructele se coc.
b) Se auresc pădurile. Pădurile se auresc.
Se culeg roadele.
Începe școala.
Se apropie iarna.
6
❺ Scrie propoziții simple.
● Ce poate face? ● Ce nu poate face?
Veverița se cațără. Veverița nu ciripește.
❻ Transformă următoarele propoziții dezvoltate în propoziții simple.

●● Odată cu venirea toamnei, școala reîncepe cu primul clinchet al clopoțelului.
●● Elevii cu chipurile vesele și bronzate se adună în curtea școlii.
●● Învățătorii și profesorii se bucură și ei de începerea noului an școlar.
●● În clase, cărțile așteaptă deschise privirile curioase și mâinile agere ale copiilor.
●● Cu forțe proaspete, ei se vor aventura din nou pe tărâmul cunoașterii.
99 Discută diferența dintre textul dat și cel obținut de tine.

❼ Transformă în propoziții dezvoltate următoarele grupuri de cuvinte:
●● La venirea toamnei, în pădure
●● provizii pentru iarnă.

●● Nopțile reci,
•
până la primăvara viitoare.
❽ Completează spațiile libere, folosind cuvintele potrivite.
În nopțile de , bunicul le spune
nepoților. , aceștia ascultă despre
lui Prâslea cel voinic pe celălalt . El a plecat în
căutarea care a furat de aur.
Cu ochii minții, copiii îl văd pe Prâslea luptându-se cu cei
trei . Apoi împreună cu acesta,
zboară pe animalul , spre
lumea .
7
❾ Ordonează cuvintele date, în cel puțin două moduri, pentru a obține propoziții diferite.
a) printre copacilor adie crengile vântul molcom
b) s-a o îmbrăcat natură ruginie haină cu întreaga
❿ Scrie câte o propoziție dezvoltată, interogativă cu fiecare dintre cuvintele: carte, expoziție,
echipă, exercițiu.
⓫ Transformă propozițiile date în propoziții negative.

●● Corbii croncăne prin păduri.
●● Turmele se întorc în sat la sfârșitul toamnei.
●● Munții sunt acoperiți de zăpadă.
⓬ Alcătuiește familia de cuvinte pentru cuvântul frunză. Cu ajutorul cuvintelor găsite, alcătuiește:

a) o propoziție simplă, enunțiativă:
frunză
b) o propoziție dezvoltată, interogativă:
c) o propoziție afirmativă, exclamativă:
8
⓭ Citește textul.
Vântul de toamnă începu să bată. Zilele erau mai răcoroase, iar nopțile mai reci. Cerul
era arareori curat. Puternic sufla vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele. Parcă înroșeau și
pământul. Frunza își simți puterile slăbite. Cu greu putea să țină piept vântului, care o clătina
în toate părțile. Câteva tovarășe fluturară prin aer. Apoi fuseseră duse departe.
Pasărea îi venea mai rar. Nu cânta. Asta o mâhnea cumplit.
Frunza tânjea. Se îngălbenea. Celelalte frunze de pe același copac se îngălbeniseră și
mai repede. Începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo din vârf, foșnetul tovarășelor
ce o părăseau, strecurându-se ușor, ca o șoaptă, ca o rugăciune. Într-un final, se așterneau jos,
într-un covor pe deasupra căruia vântul alerga grăbit.
(Frunza, după Emil Gârleanu)
●● Completează spațiile libere.
a) Titlul textului este , iar autorul lui este .
b) Textul conține alineate. Primul alineat este format din
enunțuri. Alineatul al doilea conține cele mai enunțuri.
c) Primul enunț din al treilea alineat este
.
Ultimul enunț din primul alineat este
.
●● Transcrie din text:
99 o propoziție exclamativă, dezvoltată.
99 o propoziție simplă, afirmativă.
99 o propoziție dezvoltată, formată din cinci cuvinte.
99 o propoziție simplă, negativă.
●● Transformă:
99 propoziția „Frunza își simți puterile slăbite.” în propoziție simplă.
99 propoziția „Puternic sufla vântul tomnatic!” în propoziție interogativă.
99 propoziția „Frunza tânjea.” în propoziție dezvoltată.
99 propoziția „Câteva tovarășe fluturară prin aer.” în propoziție negativă.
9
⓮ • Citește textul.
Bunica
Ștefan Octavian Iosif
Cu părul nins, cu ochii mici

Și calzi de duioșie,
Aievea parc-o văd aici
Icoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie.
Torcea, torcea, fus după fus,

Din zori și până-n seară,
Cu furca-n brâu, cu gândul dus,
Era frumoasă de nespus
În portu-i de la țară…
Căta la noi așa de blând,

Senină și tăcută,
Doar suspina din când în când
La amintirea vreunui gând
Din viața ei trecută.
●● Completează.
Poezia Bunica este un text în , scris de .
Versurile sunt grupate câte în strofe.
• Notează A pentru adevărat și F pentru fals.

99 Propoziția „Torcea”, este o propoziție simplă, enunțiativă, afirmativă. ___
99 Propoziția „Căta la noi așa de blând, / Senină și tăcută” este o propoziție dezvoltată, inte-
rogativă, negativă. ___
99 Transformând propoziția dezvoltată „Doar suspina din când în când / La amintirea vreunui
gând / Din viața ei trecută.” în propoziție simplă, obținem propoziția „Suspina.” ___
99 Întreaga poezie este formată din enunțuri exclamative. ___
10
Semne ortografice și de punctuație
* Completează:
Semne de punctuație care se pun:
• la începutul propoziției sunt:
• în interiorul propoziției sunt:
• la sfârșitul propoziției sunt:
❶ Scrie:
●● o propoziție enunțiativă despre școală.
●● o propoziție în interiorul căreia să folosești două puncte.
●● o propoziție exclamativă formată din șase cuvinte.
●● o propoziție simplă, interogativă.
●● o propoziție negativă în interiorul căreia să folosești virgula.
●● o propoziție dezvoltată, care să înceapă cu linie de dialog.
●● o propoziție în care să folosești cratima pentru scrierea unor cuvinte.
❷ Completează textul următor cu semnele de punctuație potrivite:

Fetița se uită mirată spre prietena ei și o întrebă □
□ Ai văzut tu o varză mare cât casa □
□ □
Da
□ Și eu am văzut o oală mare cât două case □
□ Dar oare la ce folosește o oală atât de mare □
□ Să fiarbă varza văzută de tine □ îi răspunse fetița zâmbind □
11
❸ Continuă după modelul dat.
a) ai văzut văzut-ai c) nu îi cheamă nu-i cheamă
am auzit nu îl aștept
ați privit nu ai știut
ai lăudat nu ați sosit
am cântat nu o înțelege
ați primit nu am scris
b) îi cere cere-i d) l-am rugat rugatu-l-am
le trimite m-am gândit
mă ajută ne-am consultat
te grăbești l-ai supărat
îl șterge v-ați ajutat
99 Alcătuiește enunțuri cu câte două ortograme scrise la fiecare punct.
❹ Folosește liniuța de unire (cratima) și rescrie propozițiile date, după model.

Se temea că îl apucă noaptea prin pădure.
Se temea că-l apucă noaptea prin pădure.
Pe înserate a venit ploaia.
Pe-nserate a venit ploaia.
Vreau să îți recomand o carte.
Dorește să își petreacă vacanța la munte.
Am vrea să o întâlnim cât mai curând.
Știi că îmi doresc să te vizitez.
12
❺ Citește textul.
— Madam Preotescu, uite la ce am venit eu să vă deranjez: ați recomandat amicei mele,
d-rei Mari Popescu pe un tânăr, să mi-l recomande mie, să-l recomand amicului meu Costică
Ionescu, profesorul…
— Da.
— Ei, cum îl cheamă?
— Nu ți-a scris Mari?
— Ba da, dar am rătăcit scrisoarea și d-ra Popescu a uitat cum îl cheamă și m-a trimis
să-mi spuneți dumneavoastră.
— Eu... drept să-ți spun... nu mai mi-aduc aminte! (…)
— Atunci, zic, cum facem?
(Lanțul slăbiciunilor, după I. L. Caragiale)
●● Completează enunțurile:
99 În text, există enunțuri interogative.
99 Singurul enunț exclamativ din text este:
99 Semnele de punctuație care apar în text sunt:
99 Propoziția – Nu ți-a scris Mari? este o propoziție

99 Semnul de punctuație „două puncte‟ s-a folosit după cuvintele să vă deranjez deoarece
99 În text, linia de dialog s-a folosit pentru că
99 În enunțul – Atunci, zic, cum facem?, virgulele marchează
99 În exemplul drept să-ți spun, cratima s-a folosit deoarece
13
Ghilimelele
REȚINE!
Ghilimelele se folosesc:
99când se reproduce întocmai o frază, o propoziție, un cuvânt ori un grup de cuvinte
spuse sau scrise de cineva.
99pentru a marca titlurile unor opere citate într-un text.
Exemple:
●● Așa am făcut și acum. Prima formă era așa: „Cel care învață bine are și multe bucurii.‟
Pe urmă am început să scurtez, până am ajuns la: „Cine învață se bucură.”
— Nu-i rău! Scurt și limpede. (Sârguința lui Iancu, Virgil Stoenescu)
●● Astăzi am citit textul „Vizită”, scris de I. L. Caragiale.
●● „Cică era odată o babă și un moșneag: moșneagul de-o sută de ani, iar baba de
nouăzeci.” (Povestea porcului, de Ion Creangă)
❶ Folosește ghilimelele acolo unde este nevoie.

a) Văl de brumă argintie
Mi-a împodobit grădina,
Tufelor de lămâiță
Li se uscă rădăcina.
(Toamna, O. Goga)
b) Am citit o compunere cu titlul Livada fermecată.
c) Într-o secundă, fetița își aminti proverbul spus de bunicul: Vorba dulce mult aduce.
❷ Completează enunțurile și pune ghilimelele unde este cazul.
a) Personajul principal din este Nică.
b) Ion Creangă a scris multe povești, printre care ,
și .
c) Școala mea se numește .
❸ Citește textul.
— Ce faci, Coretti? l-am întrebat.
— Nu vezi? mi-a răspuns el, ținând brațele întinse să-și ia porția de lemne. Îmi repet lecțiile…
Eu am râs. Dar el vorbea serios. După ce luă grămada de lemne, începu să spună alergând:
„Se numesc modificări ale verbului (…).”
(Camaradul meu Coretti, de Edmondo de Amicis)
●● Explică folosirea semnelor de punctuație din text.
14
Punctele de suspensie
REȚINE!
Punctele de suspensie indică:
 o întrerupere a vorbirii,
 o întârziere a unui răspuns sau lipsa acestuia,
 o vorbire incoerentă.
Exemple:
●● „Iată-ne ajunși!... încă un pas.
Ura! –nainte, ura!…”
(Peneș Curcanul, de Vasile Alecsandri)
●● „- Eu… drept să-ți spun… nu mai mi-aduc aminte, pentru că am avut numele pe o
hârtie, pe care am lăsat-o la Mari.‟
(Lanțul slăbiciunilor, de Ion Luca Caragiale)
❶ Completează textele cu semnele de ortografie și de punctuație corespunzătoare.

a) Mama mea era o ființă admirabilă □ duioasă □ prea iubitoare poate□
□□ □ Nu pot zbiară Goe dinăuntru □
□ □ □
b)
De ce te doare la inimă
□ □ □
Nu nu pot
□ □ E încuiat zice mama mare□□ (D-l Goe…, de I. L. Caragiale)
c) Gigel e la ora de matematică□ Fiindcă nu este atent □ doamna învățătoare îl întreabă □

□ □
Gigel □
de ce nu ești atent
□ Eu□ □ eu
□ Ai auzit întrebarea pe care am adresat-o clasei □
□ Da□
□ □
Atunci răspunde □
□ □
Păi
❷ Imaginează-ți un dialog, între doi colegi de clasă, în care să folosești semnele de punctuație
învățate, inclusiv punctele de suspensie.
15
VOCABULARUL
Sensul cuvintelor
❶ Citește următoarele instrucțiuni din manualul de utilizare a a Notebook Computer-ului.

Precauții referitoare la siguranță
Deconectați cablul de Nu așezați notebook-ul
alimentare și înlăturați bateria pe suprafețe de lucru care nu
înainte de realizarea curățării. sunt orizontale sau sunt instabile.
Ștergeți notebook-ul cu un burete Apelați la service în cazul în care
de celuloză curat sau cu piele de căprioară carcasa exterioară a fost deteriorată din cauza
umezită cu câteva picături de apă caldă și o unor accidente.
soluție de detergent neabraziv pentru a nu
produce zgârieturi. Nu utilizați solvenți pu-
ternici, cum ar fi diluanți, benzen
Nu lăsați notebook-ul pe sau alte produse chimice pe
genunchii dumneavoastră sau pe suprafața sau în apropierea
orice parte a corpului pentru a notebook-ului.
preveni disconfortul sau rănirea (sursa: www.dicdnet.asus.com)
cauzate de expunerea la căldură.
Reținem!
Pentru a înțelege cuvintele necunoscute:
* putem apela la dicționar;
** putem încerca să deducem sensul din context, observând
legăturile de sens cu celelalte cuvinte din enunț (metoda
„privesc în jurul cuvântului‟).
* celuloză = 1. substanță organică, din care sunt alcătuiți pereții celulelor
plantelor.
2. materie primă de mare importanță economică, din care se
fabrică anumite produse precum hârtia, bureții, benzile medicale etc.
** ● „… o soluție de detergent neabraziv pentru a nu produce zgârieturi”.

neabraziv = care nu produce zgârieturi prin frecare.
● „… a fost deteriorată din cauza unor accidente.”

deteriorată = stricată
● „… a preveni disconfortul sau rănirea cauzate de expunerea la căldură.”

disconfort = neplăcere
● „… solvenți puternici, cum ar fi diluanți, benzen sau alte produse chimice…”

solvenți = soluții chimice
16
❷ Citește textul informativ.
Cometele
Cometele sunt corpuri cerești mici, de aparență nebuloasă, care

sunt atrase de Soare. Ele mai sunt numite și „bulgări de zăpadă murdară”,
deoarece mai bine de jumătate din compoziția lor este gheață. Majoritatea
cometelor sunt formate din trei părți: un nucleu central, solid, o coamă
rotundă, care înconjoară nucleul și o coadă lungă de gaze și praf. Unele
comete se rotesc în jurul Soarelui, având orbite mai mult sau mai puțin
eliptice. Altele trec pe lângă soare și nu se mai întorc vreodată. Când se
apropie de Soare, materia gazoasă este volatilizată.
(sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/cometă)
●● Caută în dicționar și notează explicația următoarelor cuvinte:
nebuloasă =
nucleu =
orbită =
eliptic =
volatilizat =
●● Alcătuiește enunțuri cu două dintre cuvintele explicate.
❸ Citește textul. Pentru fiecare cuvânt indicat, notează explicația lui folosind metoda „privesc în
jurul cuvântului‟.
„În nuferi, ca-n niște potire plutitoare, curg raze de aur. (…)
Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. A intrat în baltă.
Pe picioarele lungi, subțiri ca niște lujere, trupul lui se leagănă agale. Din când în când își
udă pliscul. Uneori se oprește de se uită, ispititor, în fundul apei, ca și cum ar fi dat peste ceva
ce căuta de mult. E răcoare și răcoarea îl încântă. Nu simte nicio altă dorință decât să-și scalde
picioarele în unda rece, care-i trimite fiori până sub aripi.”

(Mărinimie, de Emil Gârleanu)
potire = ispititor =
lujere = fiori =
17
Cuvinte cu sens asemănător
❶ Citește următorul articol.

„Nicolae Iorga a fost istoric, profesor, enciclopedist, poet, dramaturg,
critic literar, memorialist, gazetar, om politic și membru al Academiei
Române. Savant ilustru, a avut o activitate științifică prodigioasă, fiind autor
a 1 003 volume, 12 755 articole și studii, 4 963 recenzii. Iorga este cel mai
prolific istoric al românilor. A scris numeroase pagini de evocare a trecutului
poporului român. Personalitate eminentă a culturii române, el este numit,
pe bună dreptate, cel mai mare istoric și savant român.”
(sursa: www.enciclopediaromânia.ro)
❷ Găsește în text și transcrie cuvintele cu sens asemănător celor date.
ziarist → productiv →
celebru → reamintire →
considerabilă → remarcabilă →
❸ Transcrie enunțurile, înlocuind cuvintele subliniate cu altele cu sens asemănător.

●● Orice om trebuie să aibă un țel în viață.
●● Aud ca prin vis glasul suav al bunicii.
●● Trăia, odinioară, la marginea unui sat, un bătrân înțelept.
●● Din pricina atâtor necazuri, bietul om îi privea ursuz pe cei din jurul său.
●● Acoperișul casei s-a deteriorat ca urmare a ploilor abundente.
❹ Formează grupuri de trei cuvinte cu sens asemănător, colorându-le cu aceeași culoare.

singur fascinat a încuviința dezamăgire încântat

decepție himeră izolat fantezie deziluzie

a aproba sihastru captivat a consimți iluzie
18
❺ Încercuiește varianta corectă.
a) când face plopul mere d) a-și face ochii roată
demult a se uita cu atenție
înseamnă niciodată înseamnă a se uita împrejur
tot timpul a privi înapoi
b) a sta ca pe cuie e) a umbla creanga

a fi nerăbdător a umbla fără rost
înseamnă a termina rău o treabă înseamnă a întârzia
a înainta cu greu a fi nerăbdător
c) a nimeri ca nuca în perete f) a fi floare la ureche

a umbla cu grijă a fi împodobit
înseamnă a se uita împrejur înseamnă a fi înflorit
a nu se potrivi deloc a fi ușor
❻ Găsește cuvinte cu sens asemănător expresiilor date și completează.
❼ Taie intrusul din fiecare șir.

 dezordonat, cochet, grațios, elegant, rafinat;
 erudit, învățat, cultivat, savant, școlar;
 atenție, concentrare, dezinteres, interes, preocupare;
 încrezut, modest, infatuat, orgolios, vanitos;
 etern, veșnic, etalon, nemuritor, nepieritor;
 a impune, a opune, a sili, a obliga, a forța.
❽ Scrie cuvinte cu sens asemănător cuvintelor date. Alcătuiește enunțuri cu două dintre
cuvintele găsite.
culpă = erudit =
a educa = concomitent =
19
Cuvinte cu sens opus
❶ Citește următorul e-mail.
De la: Tudor
Către: mihairares2008@yahoo.com
Subiect: Veste extraordinară
Salut, Mihai!
Am fost nerăbdător să-ți scriu. Am avut norocul de a fi acceptat în Clubul de
Astronomie al școlii! Toată lumea s-a bucurat de reușita mea. Știi că dintotdeauna
mi-am dorit acest lucru, iar tu mereu m-ai încurajat să fiu perseverent. Acum când
s-a împlinit ceea ce îmi doream, sunt foarte fericit și-ți mulțumesc.
Cu prietenie, Tudor
❷ Găsește în text și transcrie cuvinte cu sens opus celor date.
ghinion → niciodată →
respins → a descuraja →
insucces → indolent →
❸ Unește cuvintele cu sens opus.

trufie • • parțial insolit • • a defăima
a crea • • barbar a lăuda • • îndrăzneț
civilizat • • modestie timid • • clar
integral • • a distruge confuz • • comun
❹ Subliniază cuvintele cu sens opus din enunțurile date. Schimbă-le locul, apoi transcrie corect
proverbele obținute.
 Rădăcina învățăturii e dulce, dar roadele amare.
 Apa rămâne, pietrele trec.
 A ierta e greu, a uita e ușor.
 Păcatul nou, aduce rușine veche.
 Săracul nu crede bogatului și flămândul nu crede sătulului.
20
❺ În fiecare situație formează cuvinte cu sens opus, după model.
a) ordine → dez + ordine = dezordine c) încuraja → des + încuraja = descuraja
lega → împăduri → des + împăduri = despăduri
echilibra → împacheta →
organiza → împărți →
integra → înfrunzi →
minți → încătușa →
b) tăinui → des + tăinui = destăinui încreți →
coase →
face →
prinde →
califica →
cumpăni →
●● Alcătuiește câte un enunț cu unul dintre cuvintele găsite de tine, în fiecare situație.
❻ Încercuiește varianta sau variantele corecte, după model.

încrezut a îngloba clar
 arogant modest  a include a exclude  confuz lămurit
încrezător a cuprinde neclar
neînțelegere veșnic sârguincios

 discordie vrajbă  etern temporar  zelos leneș
discotecă continuu cumsecade
❼ Completează tabelul.
Cuvântul Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus

camarad
se înalță
apus
voios
a sosi
a pierde
21
Cuvinte cu aceeași formă, dar cu sens diferit
❶ Observă imaginile. Discută despre înțelesurile cuvântului cheie.

— Îmi mai trebuie o cheie! — De care cheie ai nevoie?
❷ Găsește, în propozițiile date, cuvinte care pot avea mai multe sensuri. Alcătuiește enunțuri cu
alte sensuri ale cuvintelor găsite.
a) Luna palidă apare pe bolta înstelată.
b) Marian se plânge că îl dor picioarele.
c) Cartea cu care Alin a câștigat jocul, a fost un șeptar.
d) Unchiul Gheorghe este mândru de plantația sa de viță-de-vie.
e) Publicul a aplaudat îndelung la premiera piesei de teatru.
f) Leul este regele animalelor din junglă.
❸ Stabilește ce este ca parte de vorbire fiecare cuvânt subliniat din enunțurile de mai jos.
●● Am primit ghete noi. ●● La poartă s-a oprit un călător.
●● Noi lucrăm exerciții și probleme. ●● Mirela poartă ochelari de soare.
●● Pe cer s-au adunat nori negri. ●● Mi-am dat seama că Ion minte.
●● Băieții cer mingea profesorului de sport. ●● Minte sănătoasă, în corp sănătos.
22
❹ Taie răspunsurile greșite.
a) lac înseamnă - apă stătătoare e) mat înseamnă - fără luciu
- lichid - finalul jocului de șah
- soluție - matematică
b) veselă înseamnă - comică f) rasă înseamnă - specie
- atentă - tunsă scurt
- totalitatea vaselor - plină
c) tip înseamnă - elev g) masă înseamnă - obiect din lemn
- fel - mulțime
- individ - greutatea unui corp
d) imobil înseamnă - clădire h) zebră înseamnă - animal
- care se mișcă - trecere de pietoni
- nemișcat - colorat în dungi
●● Alege două dintre aceste cuvinte și alcătuiește enunțuri în care să aibă sensuri diferite.
❺ Alcătuiește enunțuri în care cuvintele date să aibă înțelesuri diferite:

 mine
 vin
 sol
 par
 acele
23
Cuvinte cu formă asemănătoare și sens diferit
❶ La tehnoredactarea invitației de mai jos, s-au strecurat câteva greșeli. Descoperă-le, apoi
transcrie corect textul invitației.
INVITAȚIE
Colectivul clapei a IV-a A, lături de colegii lor din clasa a III-a B, de la Coala
„L. Rebreanu”, are deosebita plăcere să vă ivite la premierul piesei de teatru ”Fața babei
și fata coșului”, care va avea toc tineri, 23 martie, ora 16:00, în fala festivă.
Va așteptăm cu prag!
●● Scrie perechile de cuvinte cu formă asemănătoare și sens diferit descoperite la corectarea

textului.
❷ Pentru a obține cuvinte noi, diferite ca înțeles, înlocuiește:

● prima literă ● ultima literă
carte → parte grai → gram
fățiș → prunc →
clacă → stern →
gerul → scrin →
muncă → familial →
24
❸ Pentru a obține cuvinte diferite ca înțeles, adaugă câte o literă:
● la începutul cuvântului ● la sfârșitul cuvântului ● în interiorul cuvântului
top → stop arde → ardei albastru → alabastru
oaste → zări → tainic →
caldă → curs → line →
colind → regi → oferă →
coală → alun → lună →
❹ În fiecare caz, încercuiește cuvântul potrivit.
●● Lacul Bucura este cel mai mare lac glacial / glaciar din România.
●● La întrebarea Mariei, Alex a răspuns pe un ton glacial / glaciar.
●● Pronumele / prenumele este o parte de vorbire.
●● Pronumele / prenumele colegei mele este un nume de floare.
●● Tatăl lui Horea a fost învestit / investit în funcția de președinte al organizației.
●● Pictorul a învestit / investit multă pasiune în acest tablou.
●● Fiind un elev eminent / iminent, Claudiu a luat multe premii.
●● Valul uriaș era eminent / iminent după producerea cutremurului.
●● Marcu i-a făcut un complement / compliment colegei sale.
●● Partea de propoziție care determină un verb se numește complement / compliment.
❺ Completează enunțurile cu ajutorul cuvintelor din lista dată:
Am citit un de Mihail Sadoveanu. text
Ion Creangă este din Humulești. test
La istorie, elevii au fost verificați . orar
A fost premiat cel mai desen. oral
S-a pregătit mult pentru acest . originar
În era trecută ora de matematică. original
Profesorul i-a vorbit pe un ton . familiar
Pe plan , se considera un om împlinit. familial
❻ Formulează câte un enunț cu următoarele cuvinte:
a) albastru
b) alabastru
c) oral
d) orar
e) aliniat
f) alineat
g) a evita
h) a ezita
25
SĂ SCRIEM CORECT!
„într-una” și „întruna” (totdeauna, mereu)
❶ Citește enunțurile și încercuiește „într-una” și „întruna”.

●● Am fost la teatru cu prietenii mei într-una dintre zile.
●● Ningea întruna cu fulgi mari și pufoși.
●● Într-una dintre cărți am citit despre vulcani.
●● Maria ascultă întruna cântecul ei preferat.
●● Bunica împletește întruna ciorapi pentru nepoței.
●● Într-una dintre încăperi era un tablou frumos.
❷ Completează cu exemple potrivite:
dintre case vorbește
într-una întruna
❸ Încercuiește forma corectă.

●● Am intrat într-una / întruna dintre încăperile castelului.
●● Într-una / Întruna dintre nopți am avut un vis ciudat.
●● Valurile mării izbesc într-una / întruna țărmul.
●● Vântul bătea într-una / întruna cu putere.
●● Bunicii dau într-una / întruna sfaturi bune nepoților.
●● Ploua într-una / întruna cu picuri mici și reci.
●● Comoara se ascundea într-una / întruna dintre lăzi.
❹ Completează cu „într-una” și „întruna”.
Furnica alerga după hrană. din zile, sosi la ea

greierele.
A rugat-o să-i împrumute ceva de mâncare. Degeaba însă, furnica îi
întoarse spatele și intră dintre odăile sale. De atunci, greierele
suspină .
26
❺ Alcătuiește câte două enunțuri cu:
●● într-una
●● întruna
●● într-una și întruna
❻ Înlocuiește, după model:

Model
●● Vorbesc întruna despre reușitele colegilor mei.
Vorbesc mereu despre reușitele colegilor mei.
Vorbesc rar despre reușitele colegilor mei.
●● Privesc întruna pe geam căderea fulgilor de nea.
●● Ascult întruna ciripitul gureșelor vrăbiuțe.
❼ Alcătuiește un text, în care să folosești cuvintele „întruna” și „într-una”. Dă-i un titlu potrivit.
27
SĂ SCRIEM CORECT!
„v-a” și „va”
❶ Citește enunțurile și încercuiește „v-a” și „va”.

●● Vremea se va schimba față de zilele trecute.
●● Doamna învățătoare v-a explicat ce dezastre poate produce focul.
●● La serbarea clasei noastre va veni multă lume.
●● — V-a felicitat pentru inițiativa voastră?
●● — Va trebui să fiți foarte precauți!
●● — V-a spus cineva câte pagini va avea revista?
❷ Observă și continuă.
(vă) a explicat → v-a explicat (vă) a ajutat →
(vă) a invitat → (vă) a așteptat →
(vă) a scris → (vă) a dăruit →
(vă) a felicitat → (vă) a încurajat→
❸ Completează cu exemple potrivite.

impresionat veni
v-a va
❹ Încercuiește varianta corectă.

●● Cred că v-a / va plăcut spectacolul la care v-a / va invitat Mircea.
●● Anca v-a / va pleca în vacanță la bunici și nu v-a / va nesocoti sfaturile mamei sale.
●● V-a / Va promis că nu v-a / va mai veni cu temele nescrise.
●● V-a / Va spus că v-a / va petrece câteva zile cu noi, dacă nu vă deranjează.
●● V-a / Va asculta ce-i v-a / va spune prietena sa.
●● V-a / Va anunțat că v-a / va veni mâine dacă v-a / va reuși.
28
❺ Completează cu „v-a” și „va”.
Vremea se schimba. Dacă alaltăieri soarele arătat puțină bunăvoință, iar
ploaia stropit ușor, de azi timpul frumos pune stăpânire peste întreaga țară.
Toată săptămâna trecută, vântul făcut să vă încheiați la haină. De acum nu mai
fi nevoie. Temperatura crește simțitor și nu mai fi strop de ploaie.
❻ Alcătuiește câte două enunțuri cu:
●● va
●● v-a
●● va și v-a
❼ Transcrie corect textul.

În fiecare an, Marinela sa dus în vacanță la bunici. Toate iau părut diferite, de fiecare
dată. Mărul din livadă nu iera așa cum la lăsat anul trecut. Coroana parcă i sa rărit. Căsuța
bunicilor parcă sa micșorat sau nu mai i se pare? Și bunici parcă sau făcut mai mici. Și cu grivei
sa întâmplat ceva. Blana ia încărunțit. Oare la atins bătrânețeea?
Marinela ie tot mai mirată.
— Ce sa întâmplat cu toate? la întrebat fetița nedumerită pe bunicul.
— Timpul nea lăsat urme, ia raspuns acesta.
29
SĂ SCRIEM CORECT!
„v-ar” și „var”
„v-au, v-am, v-ați”
❶ Citește enunțurile și încercuiește „v-ar” și „var”.

●● Tulpinile pomilor din livadă au fost date cu var.
●● Radu v-ar explica motivele întârzierii sale, dacă l-ați asculta.
●● Nu știu dacă v-ar crede ce le veți spune.
●● Nenea Mihai a cumpărat mai mulți saci cu var.
●● Maria v-ar povesti ce i s-a întâmplat când a fost la mare.
(vă) ar pregăti → v-ar pregăti (vă) au rugat → v-au rugat
(vă) ar oferi → (vă) au iertat →
(vă) ar aplauda→ (vă) au căutat →
(vă) ar povesti → (vă) au premiat →
(vă) am văzut → v-am văzut (vă) ați întors → v-ați întors

(vă) am căutat → (vă) ați jucat →
(vă) am sfătuit → (vă) ați împrietenit→
(vă) am privit → (vă) ați coborât →

plăcea nestins
v-ar var
❹ Încercuiește forma corectă.

●● Cred că v-ar / var prinde bine o pauză.
●● Câinele lui Mircea a sărit într-o groapă cu v-ar / var.
●● — V-ar / Var impresiona să știți că piticii au cărat toată ziua saci cu v-ar / var?
●● — V-ar / Var plăcea să dați casa cu v-ar / var?
30
v-ar
var
v-ar și var
v-au
v-am
v-ați
❻ Completează cu ortogramele și cuvintele potrivite.
●● pleca de dimineață de acasă și se întoarce atunci când își

termina lucrarea.
●● fi plăcut dacă ați fi venit cu noi în excursie.
●● fi trebuit mult timp până fi hotărât unde să mergeți.
●● impresionat munții înalți acoperiți cu păduri?
●● atenționat să nu vă apropiați de cușca leului că putea mușca.
●● convins că Victor a spus adevărul?
●● Spectacolul a fost reușit și spectatorii aplaudat minute în șir.
●● supărat când certat pentru că nu ați fost atenți la traversarea străzii.
31
SĂ SCRIEM CORECT!
„n-ai” și „nai”
❶ Citește enunțurile și încercuiește „n-ai” și „nai”.

●● Vom asculta mai multe melodii cântate la nai.
●● — N-ai știut cum să rezolvi acea problemă?
●● — Dan, n-ai terminat de scris compunerea?
●● Mama mi-a promis că o să-mi cumpere un nai.
●● — N-ai vrea să cânți și tu la nai?
●● — N-ai auzit ce sunete minunate scoate acest nai?
nu ai mâncat → n-ai mâncat nu ai sosit →
nu ai reușit → nu ai cântat →
nu ai povestit → nu ai alergat →
obosit vechi
n-ai nai

●● N-ai / Nai găsit exemplul cel mai potrivit.
●● Am cumpărat un n-ai / nai din os.
●● Te-am așteptat, dar n-ai / nai venit în parc.
●● Să știi cânta la n-ai / nai este o artă.
●● N-ai / Nai ascultat melodia pe care am cântat-o la n-ai / nai.
❺ Alcătuiește câte un enunț cu:
n-ai
nai
n-ai și nai
32
SĂ SCRIEM CORECT!
„m-ai” și „mai”
❶ Citește enunțurile și încercuiește „m-ai” și „mai”.

●● M-ai întâmpinat cu multă bucurie.
●● Doar câteva pagini mai am de citit din cartea pe care mi-a împrumutat-o Andrei.
●● — De ce m-ai trezit așa de dimineață, mamă?
●● Luna mai este luna florilor.
●● M-ai dus prin pădurea întunecoasă până la stejarul cel mai bătrân.
●● — M-ai văzut când m-am urcat în cel mai înalt cireș?
(mă) ai încurajat → m-ai încurajat → încurajatu-m-ai
(mă) ai lăudat → →
(mă) ai ascultat → →
(mă) ai întrebat → →
impresionat târziu
m-ai mai

●● Nu m-ai / mai observat când am apărut.
●● Roxana este m-ai / mai înaltă decât prietena ei.
●● M-ai / Mai trebuie să exersezi până reușești să execuți corect acest element.
●● Lalelele înfloresc în luna m-ai / mai.
●● M-ai / Mai sunat m-ai / mai devreme decât am stabilit.
●● M-ai / Mai chemat la râu când soarele mai / m-ai era încă pe cer.
m-ai
mai
m-ai și mai
33
SĂ SCRIEM CORECT!
„c-ai” și „cai”
❶ Citește enunțurile și încercuiește „c-ai” și „cai”.

●● Mă bucur c-ai câștigat acel concurs.
●● Am fost în vizită la o herghelie de cai.
●● Trăsura este trasă de doi cai albi.
●● Ți-am cumpărat o minge pentru c-ai fost ascultător.
●● Cred c-ai fi putut să participi și tu la concursul de sărituri cu cai.
●● Nu te apropia prea mult de cai, c-ai văzut ce a pățit Alexandru.
(că) ai adus → c-ai adus (că) ai văzut →
(că) ai citit → (că) ai strigat →
(că) ai plecat → (că) ai dăruit →
privit albi
c-ai cai

●● Mă bucur c-ai / cai venit să ne ajuți, Maria!
●● Ți-am cumpărat o carte, pentru c-ai / cai fost cuminte.
●● Pe câmpul din apropierea pădurii pasc trei c-ai / cai.
●● Bunicul are doi c-ai / cai negri.
❺ Completează cu „c-ai” și „cai”.
Bunicul meu are patru mari şi frumoşi.
Nu te apropia de apă, văzut ce-a păţit Mircea.
Ştiam să pleci devreme la târg cu cei doi albi.
Pentru fost ascultător te voi duce la o herghelie de .
❻ Alcătuiește câte un enunț cu:
c-ai
cai
c-ai și cai
34
SĂ SCRIEM CORECT!
„că-i” și „căi”
❶ Citește enunțurile și încercuiește „că-i” și „căi”.

●● O iubește pe bunica lui, pentru că-i vorbește întotdeauna blând.
●● Vulpea a ajuns pe căi lăturalnice la adăpostul găinilor.
●● Cred că-i o idee foarte bună să plecăm imediat de aici.
●● Am urcat pe căi întortocheate până la cabană.
●● Știu că-i era tare milă de bietul iepuraș.
●● Pădurarul ne-a dus pe alte căi la drumul cel bun.
(este) (este)
(că) îi ajunge → că-i ajunge (că) îi trist → că-i trist (că) îi un vultur → că-i un vultur
(că) îi cheamă → (că) îi... → (că) îi ... →
(că) îi trebuie → (că) îi... → (că) îi... →
adăpostește necunoscute
că-i căi

●● Victor merge la baschet pentru că-i / căi place.
●● Corina și Anca au rătăcit toată ziua pe că-i / căi neștiute.
●● Au simțit că-i / căi dor picioarele și s-au așezat la umbra unui copac bătrân.
●● Toți cei care îl cunosc spun că-i / căi perseverent și harnic.
●● A mers întreaga zi pe că-i / căi necirculate.
❺ Completează cu „că-i” și „căi”.
Mihaela îi spune colegei sale:
— Știi periculos pentru organism să mănânci multe dulciuri?
— Da, știu. Și mama mi-a spus mare pericol și pentru dinți. Dar mănânc dulciuri
pentru că-mi plac.
— Dar există și alte prin care să-ți stăpânești poftele. Mănâncă fructe,
sănătos!
❻ Alcătuiește câte un enunț cu:
că-i
căi
că-i și căi
35
SĂ SCRIEM CORECT!
„ce-l”, „cel”, „ce-a”, „cea”, „ce-i”, „cei”
❶ Citește enunțurile și încercuiește „ce-l”, „cel”, „ce-a”, „cea”, „ce-i” și „cei”.

●● El este cel care m-a ajutat să ies din apa rece a lacului.
●● Mihnea știa ce-l așteaptă după năzdrăvănia pe care am făcut-o.
●● Ioana este cea care sare întotdeauna în ajutorul celorlalți.
●● Nucii cei bătrâni au rămas cu ramurile goale.
●● — De ce-a privit Corina cu atâta admirație tabloul?
●● — Ce-i întrebați pe cei care au venit cu voi?
❷ Completează cu exemple potrivite.
interesează cuminte
ce-l cel
învățat isteață
ce-a cea
așteaptă harnici
ce-i cei
36
●● Iedul ce-l / cel mare a deschis lupului ușa.
●● Fata ce-a / cea mică a împăratului era ce-a / cea mai frumoasă.
●● Gândul ce-l / cel preocupa era să devină campion.
●● Am fost surprins de ce-a / cea reușit să facă.
●● Comoara ce-l / cel interesa se afla în ce-l / cel mai îndepărtat ținut.
●● — Ce-i / Cei de făcut cu ce-i / cei care nu spun adevărul?
●● Aceștia sunt ce-i / cei ce-i / cei necăjeau pe prietenii mei.
❹ Alcătuiește câte două enunțuri cu:

ce-l
cel
ce-a
cea
ce-i
cei
❺ Transcrie corect enunțurile.

●● Luna cea trecut a fost luna m-ai, luna cea mai ploioasă.
●● Rățușca ce-a urâtă sa rătăcit prin pădurea ce-a deasă.
●● Omul cel aștepta nu era tatăl ei, dar nici ce-l care o crescuse.
●● Ștefan ce-l Mare ia învins pe turci, ce-i mai aprigi dușmani.
●● Mulți dintre ce-i ce au plecat la luptă, nu sau m-ai întors.
37
SĂ SCRIEM CORECT!
„s-ar” și „sar”
❶ Citește enunțurile și încercuiește „s-ar” și „sar”.

●● Sar din cireș și alerg spre casă.
●● S-ar duce la joacă, dar nu și-a terminat temele.
●● Ioana și Viorica sar coarda în curtea școlii.
●● S-ar supăra foarte tare, dacă nu m-aș duce la el.
●● Dacă soarele s-ar arăta mai mult pe cer, zăpada s-ar topi mai repede.
●● Copiii sar de pe mal în apa limpede a lacului.
sparge cu parașuta
s-ar sar

●● S-ar / Sar părea că totul ne este potrivnic.
●● La nevoie, prietenii adevărați s-ar / sar să te ajute.
●● Marcu și Alexandru s-ar / sar la groapa cu nisip.
●● S-ar / Sar înțelege foarte bine amândoi.
●● Dacă s-ar / sar întâmpla ceva cu Mircea, s-ar / sar să-l ajut.
●● Dacă s-ar / sar gardul, s-ar / sar putea să mă lovesc.
❹ Completează cu „s-ar” și „sar”.
Victor tocmai a terminat de citit o carte cu basme. Se gândește: „Ce întâmpla
dacă personajele negative înțelege cu cele pozitive? Dacă Prâslea și Zmeul
face frați de cruce? Dacă Harap-Alb împrieteni cu Spânul și ajuta? N-ar fi
bine. În această situație aș vrea să de la prima pagină a basmului la ultima.”
s-ar
sar
s-ar și sar
38
SĂ SCRIEM CORECT!
„c-ar” și „car”
❶ Citește enunțurile și încercuiește „c-ar” și „car”.

●● Mi-a spus c-ar veni în excursie.
●● Vulpea a aruncat toți peștii din car.
●● Cred c-ar povesti frumos despre prietenul lui.
●● În car s-au urcat nenea Gheorghe și vecinul lui.
●● Sigur c-ar trebui să car eu sacoșa plină a bunicii.
putea sacul plin
c-ar
(că ar) car car
❸ Completează cu „c-ar” și „car”.

●● Au încărcat un cu fân.
●● La ora de educație fizică eu sacul cu mingi.
●● Poate recunoaște ceea ce a făcut.
●● Sunt convins pricepe ce-i vei spune.
●● Nu cred merge prea departe cu acest .
●● Cu banii strânși crede putea cumpăra un nou.
●● Dacă ar fi fost lumină, poate fi observat acel .
❹ Alcătuiește câte un enunț cu:
c-ar
car
c-ar și car
❺ Transcrie corect enunțurile.

●● Mia spus că iar plăcea săi cumpăr s-au săi împrumut o casetă video.
●● Sar putea ca ce-l mai bun săl ajute.
●● Dacă sar sparge gheața neam uda toți.
39
SĂ SCRIEM CORECT!
„n-am”, „n-are”, „n-ați”, „n-au”
❶ Citește enunțurile și încercuiește „n-am”, „n-are”, „n-ați”, „n-au”.

●● Greierele n-are provizii pentru iarnă. ●● — N-are cine merge până acolo!
●● N-am mai prins așa iarnă grea. ●● — N-am mai văzut așa ceva!
●● — N-ați putea să mă ajutați să car sacul? ●● N-au răspuns corect la întrebare.
●● — N-au ascultat și ați văzut ce-au pățit! ●● — N-ați auzit cântecele ei minunate?
●● Nu am citit povestea aceasta. → ●● N-am citit povestea aceasta.
●● Nu am rezolvat corect problema. →
●● Nu am găsit obiectul pierdut. →
●● Nu are caietul de matematică. → ●● N-are caietul de matematică.
●● Nu are mult de lucru. →
●● Nu are o părere urâtă. →
●● Nu ați căutat degeaba. → ●● N-ați căutat degeaba.
→ ●● N-ați coborât la timp.
→ ●● N-ați așteptat sfârșitul filmului.
●● Nu au irosit timpul. → ●● N-au irosit timpul.
→ ●● N-au lăsat ferestrele deschise.
→ ●● N-au nicio idee.
❸ Realizează corespondența între ortograme și cuvinte.
carte n-am traversat
gândit n-ați minge
așteptat n-au jucării

culoare n-are ghicit
❹ Alcătuiește câte două enunțuri cu:
n-am
n-are
n-ați
n-au
40
❺ Completează cu „n-am”, „n-are”, „n-ați”, „n-au”, „n-ai”.
●● Nică s-a dus cu pupăza la târg. Un moșneag altă treabă și se leagă de copil.
Nică de unde să știe că moșneagul de gând să cumpere pasărea.
●● — Nu cred că tu, furnico, auzit cântecele mele minunate.
— auzit pentru că eram la muncă. Și pleacă acum pentru că nimic de dat.
●● Rândunica spuse:
— putea aduce puțină căldură de la soare?
— Așa mai tremura de frig, continuă cioara.
— Și mai fi așa de nenorocite, se plânse vrabia.
●● trecut nici două săptămâni de când a venit primăvara. Florile mai
așteptat și au înflorit în toate culorile.
❻ Răspunde prin propoziții interogative negative, folosind ortograme.
— Au înflorit toți pomii?
— N-au înflorit toți pomii.
— Ați ajuns la timp?
— Au stabilit itinerariul excursiei?
— Vulpea polară are blana roșcată?
❼ Transcrie corect enunțurile.

●● Casă îmi fie de ajutor trebuie s-ămi facă acest serviciu.
●● Sar duce la iel, dar n-are timp, căi tare ocupat.
●● Ie bine să nai de a face cu ce-i care n-uși țin cuvântul.
❽ Alcătuiește un scurt text în care să folosești cât mai multe ortograme. Dă-i un titlu potrivit.
41
0
SĂ SCRIEM CORECT!
„nu-l”, „nul”, „n-o”, „nu-i”
Reține:
nul = zero, nimic, anulat, inexistent
●● Meciul s-a încheiat cu un scor nul.
❶ Citește enunțurile și încercuiește „nu-l”, „n-o” și „nu-i”.

●● Pe Matei nu-l pasionează istoria. ●● Nu-i copil care să nu cunoască povestea
●● – Nu-i anotimp mai spectaculos decât iarna! „Capra cu trei iezi” scrisă de Ion Creangă.
●● – Nici primăvara n-o să se lase mai prejos! ●● N-o să uite niciodată ce priveliști minunate
●● Era aproape să nu-l recunoască. a văzut.
●● Nu îl grăbește nimeni. → ●● Nu-l grăbește nimeni.
●● Nu îl recunoaște. →
●● Nu îl interesa cine câștigă. →
●● Nu îi vine să creadă. → ●● Nu-i vine să creadă.
●● Nu îi strică puțină odihnă. →
●● Nu îi place dezordinea. →
●● Nu o interesează. → ●● N-o interesează.
→ ●● N-o obosește munca.
→ ●● N-o întrece nimeni.
❸ Realizează corespondența între ortograme și cuvinte.
scoate nu-l privește
așteaptă n-o sfătuiește
ajută nu-i primește
●● A fost declarat nul / nu-l actul de proprietate pe care nul / nu-l găsesc.
●● Fiindcă nu-i / nui place melodia, n-o / no ascultă cu plăcere.
●● N-are / Nare nici un interes să nu-i / nui spună adevărul.
●● N-ui / Nu-i bine să-i / săi refuzi ajutorul celui ce-l / cel cere.
●● Ce nu-i / n-ui convine, nul / nu-l interesează.
●● Nare / N-are cum să obțină un rezultat nul / nu-l.
nu-l
n-o
42
nu-i
nul
nul și nu-l
❻ Completează cu „nu-i”, „n-o”, „nu-l”, „nul”.

●● zi în care iarna să nu ne încânte cu dansul fulgilor sau cu ghirlande de țurțuri.
Iarna doar un meșter priceput, e un artist adevărat.
●● Când Irinuca mergea în sat, nimic făcea să se grăbească acasă. Iar fata ei, era mai
bine să întâlnești de urâtă ce era.
●● Pe Gabriel interesa cine câștigă, așa că, nimic deranjă până la sfârșitul
partidei.
●● Partida de fotbal s-a încheiat cu un rezultat .
❼ Alcătuiește un text în care să folosești cât mai multe ortograme învățate. Dă-i un titlu potrivit.
43
Alte ortograme
❶ Citește textul și încercuiește ortogramele.

Pământul era singur și gol. Niște învelișuri l-ar proteja.
Și-a zis:
— Mi-a venit o idee. Mi-ar prinde bine să-mi fac niște învelișuri, ca niște plapume.
— Da, ți-ar prinde bine, au zis stelele.
A muncit o zi întreagă.
— Mi-am făcut un înveliș de piatră. Îi voi spune litosferă.
— Pietrelor, așezați-vă la locul vostru!
— Ne-am așezat, au răspuns acestea.
Apoi, Pământul s-a odihnit. A doua zi, i-a venit un alt gând.
— M-am gândit să-mi fac și un înveliș de ape.
— Bine te-ai gândit, i-au șoptit stelele.
— Îi voi spune hidrosferă.
A muncit încă o zi.
— Apelor, mi-a venit o sete mare! Curgeți și potoliți-mi setea! le-a poruncit el.
— Vom face cum ne-ai poruncit, au răspuns apele.
❷ Alcătuiește câte un enunț cu fiecare ortogramă încercuită în textul de la exercițiul anterior.
44
❸ Completează după model:
a) mi-am amintit → amintitu-mi-am • mi-am prezentat → prezentatu-mi-am
ți-ai amintit → →
și-a amintit → →
ne-am amintit → →
v-ați amintit → →
și-au amintit → →
b) privește-mă → corectează-mă → verifică-mă
privește-te → →
privește-l → →
privește-o → →
privește-ne → →
priviți-vă → →
privește-i → →
privește-le → →
❹ Alcătuiește un text despre o întâmplare trăită de tine. Folosește cât mai multe ortograme
învățate. Dă-i un titlu potrivit.
45
SCRIEREA FUNCȚIONALĂ
Afișul. Cartea poștală. Invitația. E-mailul
❶ Completează enunțurile.
●● este o formă de comunicare scrisă, scurtă prin care cineva
este invitat să participe la un eveniment sau o manifestare.
●● este o înștiințare publică, prin care se dau informații în
legătură cu diferite evenimente (culturale, sportive, caritabile etc.)
●● este o bucată de hârtie ilustrată, prin care un expeditor
transmite unui destinatar mesajul său, alături de imagini din locul unde se află.
●● este un mesaj care circulă prin poșta electronică.
❷ Unește în mod corespunzător.
Clubul de dans sportiv Dragi părinți,

„Steluțele” are deosebita plăcere Am ajuns cu bine la țărmul
de a vă invita să luați parte la mării. Vremea e minunată, locul e
spectacolul aniversar care va avea superb, iar eu mă simt foarte bine.
loc sâmbătă, 12 mai, ora 18:00, la Vă îmbrățișez!
sediul clubului. Cu drag,
Vă așteptăm cu drag! Amalia
E-mail Afiș Invitație Carte poștală

Salut, Marius!
Clubul „Micii ecologiști”
Doresc să te invit la
organizează acțiunea
mine, vineri după-masă pentru
„Orașul meu zâmbește”
a lucra împreună la proiectul
10 aprilie 2016
de științe.
Parcul Central, Cluj-Napoca
Te aștept, Vlad!
❸ Pe 1 iunie, Alexandru dorește să trimită verișorilor săi o carte poștală. Ajută-l pe Alexandru să o scrie.
Destinatar
46
❹ Cu ocazia zilei de Paște, clasa Corinei organizează activitatea „Dăruiește bucurie!”, o acțiune
de strângere de jucării și cărți pentru copiii nevoiași. Ajut-o pe Corina să realizeze un afiș, o
invitație și să scrie un e-mail unei prietene pentru a promova această acțiune.

 Afiș
 E-mail  Invitație
Către:
Subiect:
47
Harta. Traseul turistic
❶ Observă harta României.

● Notează numele a două
orașe din România pe care
Botoşani
ai dori să le vizitezi.
Satu Mare
Baia Mare Botoşani
Motivează alegerea făcută.
Satu Mare Suceava
Maramureş Suceava
Bistriţa Iaşi
Oradea Zalău
Neamţ Iaşi
Sălaj Bitriţa-Năsăud
Bihor Piatra
Cluj-Napoca Neamţ
Cluj Mureş Vaslui

Harghita Bacău
Târgu Bacău Vaslui
Arad Alba
Arad Mureş Miercurea
Alba Iulia Ciuc
Deva Covasna Vrancea

Timişoara Sibiu Braşov
Sibiu Sfântu Galaţi
Gheorghe
Hunedoara Braşov
Timiş Focşani Galaţi
Reşiţa
Vâlcea Buzău
Argeş Brăila
Buzău Tulcea
Târgu Jiu Prahova Brăila
Caraş-Severin Râmnicu Târgovişte Tulcea
Vâlcea Ploiești
Gorj Dâmboviţa
Piteşti
Drobeta-Turnu Ilfov Slobozia
Severin Slatina BUCUREȘTI Ialomiţa
Mehedinţi
Craiova Călăraşi
Giurgiu Constanţa
Olt Călăraşi
Constanţa
Alexandria Giurgiu
Dolj
Teleorman
❷ În cadrul proiectului „Descoperă frumusețile Transilvaniei”, o agenție de turism propune

următorul traseu turistic de patru zile. Caută și notează câteva obiective turistice ce pot fi
vizitate în orașele propuse pentru vizitare.
Ziua I: Cluj-Napoca → Sighișoara (170 km)
Cetatea Sighișoarei este una dintre cele mai bine conservate cetăți medievale, fiind
declarată monument protejat de UNESCO. Odată ajunși aici, vă recomand să vizitați:
Ziua a II-a: Sighișoara → Brașov (120 km)

A doua zi de dimineață, îndreptați-vă spre Brașov, oraș menționat în documente încă
din secolul al XIII-lea. Obiectivele turistice pe care le puteți vizita aici sunt:
Ziua a III-a: Brașov → Sibiu (150 km)

Porniți spre vest, spre Sibiu. Pe drum nu ezitați să vizitați Lacul Bâlea. Veți traversa cel
mai înalt lanț muntos din România. În Sibiu, puteți vizita:
Ziua a IV-a: Sibiu → Alba-Iulia → Cluj-Napoca (170 km)

Ultima zi a itinerariului transilvănean vă propune o oprire la Alba-Iulia, locul Marii Uniri
a românilor. Aici veți putea vedea:
48
❸ Observă harta orașului Cluj-Napoca și principalele atracții turistice.
1. Teatrul și Opera Maghiară;

2. Muzeul de Istorie;
3. Catedrala Schimbarea la Față;
4. Biserica Sfântul Mihail;
5. Casa Matei Corvin;
6. Muzeul Etnografic;
7. Primăria;
8. Casa de Cultură;
9. Muzeul Zoologic;
10. Grădina Botanică;
11. Teatrul Lucian Blaga;
12. Biserica Greco-catolică;
13. Biserica Sf. Petru și Pavel;
14. Parcul Cetățuia;
15. Muzeul Limbii Române;
16. Parcul Etnografic Romulus Vuia;
17. Catedrala Mitropolitană.
❹ Imaginează-ți că ești un turist aflat pentru trei zile în Cluj-Napoca. Pentru fiecare zi, notează
traseul pe care l-ai alege și obiectivele turistice pe care le-ai vizita. Caută și notează informații
despre obiectivele turistice menționate.
49
Repet ce am învățat!
❶ Citește cu atenție textul:

A fost, în sfârșit, și ziua a treia, care e totdeauna cea mai grea, și acum omul nostru,
încă de la apariția zorilor, a-nceput să se scarpine în creștetul capului și să mai și suspine din
când în când.
— Acum, grăi cel mai țanțoș dintre zmei, să ne măsurăm puterile în buzdugane.
— Să le măsurăm, răspunse omul cu îndrăzneală, de-ai fi crezut că viața lui și-a
petrecut-o aruncând buzdugane.
Erau afară pe prispă douăsprezece buzdugane, care de care mai mare și mai greu.
El le luă pe rând, de la cel mai mic, pe care numai gâfâind putea să-l ridice, până la cel
mai mare.
— Jucărele de copii! zise el. Mai mare n-aveți?
— Nu! răspunse zmeul, pus rău de tot pe gânduri. Ăsta a rămas de la un strămoș de-al
meu și numai puțini dintre noi pot să arunce cu el.
— Ei, dacă n-aveți altul, haid’ și cu ăsta! grăi omul. Ia buzduganul și să ieșim la câmp.
După ce ieșiră la câmp, zmeul aruncă buzduganul de se duse până-n al treilea cer și peste
jumătate de oră căzu și intră în pământ de-un stat de om.
— Care va să zică, atâta e treaba pe care ești în stare s-o faci? îi zise omul. Adă buzduganul!
El n-aruncă însă buzduganul. Nici nu-l ridică măcar de la pământ. Omul rămăsese cu
ochii țintă la cer.
— Ce stai? îl întrebă zmeul. Aruncă!
— Stai bre să-mi treacă luna din cale. Vrei să pățesc cu buzduganul strămoșului tău cum
am pățit cu barda bunicului, pe care am aruncat-o în lună și-acolo a și rămas?... Uită-te bine c-o
vezi, dar n-o să mai pui mâna pe ea!
(Spaima zmeilor, după Ioan Slavici)
❷ Completează enunțurile cu informații din text.
●● Personajele sunt:
●● Cei doi își măsurau puterile în
●● Cel mai mare buzdugan era moștenire de la
●● Omul îi spune zmeului că se teme ca buzduganul
❸ Spune-ți părerea! Are omul puteri mai presus decât ale zmeului? Care sunt acestea?
50
❹ Găsește în textul marcat cuvinte:
●● cu sens asemănător cuvintelor:
ofta → curaj → mândru →
●● cu sens opus cuvintelor:
început → ușor → mic →
❺ Alcătuiește enunțuri în care cuvintele cer, mare, stat, lună să aibă alte înțelesuri decât cele din text.
❻ În cuvintele date, înlocuiește litera subliniată pentru a obține cuvinte noi.

care → mai → viața → suspine →
❼ Transcrie din text:
●● o propoziție enunțiativă: →
●● o propoziție exclamativă: →
●● o propoziție interogativă: →
●● o propoziție negativă: →
❽ Completează cu semnele de punctuație.
□ Jucărele de copii □ □
zise el Mai mare n-aveți □
□ □Nu răspunse zmeul □ pus rău de tot pe gânduri □ Ăsta a rămas de la un strămoș
de-al meu și numai puțini dintre noi pot să arunce cu el □
❾ Explică folosirea cratimei în ortogramele date.
n-aveți să-l până-n
❿ Alcătuiește enunțuri în care cuvintele mai și ia să fie scrise diferit.
⓫ Scrie o invitație adresată colegilor, prin care îi inviți la premiera piesei de teatru „Spaima
zmeilor” de Ioan Slavici.
51
TEXTUL INFORMATIV
Explorarea textului. Metode ale gândirii critice.
Jurnalul de învăţare
❶ Notează pe ciorchine cuvintele care îţi vin în minte în legătură cu Polul Nord.
❷ Notează ideile tale în legătură cu tema pe care urmează să o cercetezi.
TEMA DE CERCETARE:
Cum supravieţuiesc animalele la Polul Nord
Ce ştiu? Ce trebuie să ştiu? De ce?
52
❸ Citeşte textul de mai jos, notând pe margine REAMINTEȘTE-ȚI!
cuvintele-cheie din fiecare paragraf. Textul informativ are rolul de a
transmite informații clare, precise
despre un obiect sau o temă.
Adaptarea animalelor la mediul de viaţă Cuvântul-cheie

Mediile de viaţă în care trăiesc animalele nu sunt întotdeauna
confortabile. În unele zone ale lumii condiţiile de căldură sau de frig
sunt excesive. În regiunile polare, de exemplu, temperatura poate
coborî sub - 80°C, în vreme ce în deşert, temperaturile pot atinge
50°C în timpul zilei. Sunt locuri în care întunericul este total, iar
altele în care vântul bate cu o viteză ameţitoare. Cu toate acestea,
animalele au învăţat să se adapteze la mediile în care trăiesc: în
deşert, la poli, în oceane sau peşteri, în munţi sau lângă vulcani.
Iarna, în regiunile polare, animalele au învăţat să supravieţuiască.

În cele mai reci luni ale anului, o ursoiacă şi puii pot supravieţui
într-un bârlog săpat în nămeţii de zăpadă. Acesta seamănă cu un
tunel format din mai multe încăperi, la capătul căruia se află o gură
de aerisire. Intrarea în tunel este adesea ascunsă de o creastă mare
de zăpadă.
Când pământul şi marea îngheaţă şi totul este acoperit cu

zăpadă, este foarte greu pentru animale să găsească hrana. Totuşi,
multe animale au metode ingenioase de a o obţine. De exemplu,
vulpile adulmecă sub zăpadă lemingii, mici rozătoare polare care
seamănă foarte bine cu hârciogii. Acestea sar cât mai sus şi apoi
cad cu toată greutatea pentru a sparge stratul de gheaţă sub care se
ascunde un leming. La fel procedează şi urşii polari care, dacă prin
mirosul lor foarte bine dezvoltat descoperă sub stratul de gheaţă
şi zăpadă pui de focă, sparg gheaţa cu laba şi apucă cu fălcile puii.

❹ Scrie trei cuvinte noi, întâlnite în text şi explică-le, folosind cuvintele tale.
Cuvântul nou
Explicaţia
❺ Completează enunţurile de mai jos cu informaţiile extrase din text.
→ La Polul Nord, temperaturile pot scădea
→ Temperatura poate atinge 50°C în timpul zilei în
→ Pentru a supravieţui frigului, ursoaica construieşte

53
❻ Precizează deosebiri şi asemănări între ursul şi vulpea polară, bazându-te pe informaţiile din text.
❼ Ce reprezintă adaptarea animalelor la un mediu de viaţă? Formulează un răspuns.
❽ Completează jurnalul de învăţare cu gândurile tale care te-au însoţit pe măsură ce ai citit textul
„Adaptarea animalelor la mediul de viaţă” şi ai rezolvat exerciţiile.
JURNAL DE ÎNVĂŢARE
Adaptarea animalelor la mediul de viaţă
Ce ştiu acum? Ce am aflat? Ce mai vreau să ştiu? De ce?
54
Explorarea textului. Formularea întrebărilor. Întrebări reciproce
❶ Ești curios să afli mai multe lucruri despre curcubeu? Formulează câteva întrebări, prin care
să-ți exprimi curiozitatea despre acest subiect.
❷ Citește cu atenție textul dat.

Curcubeul, pe înțelesul copiilor
a) Ce este curcubeul?
Curcubeul este un fenomen luminos. El apare pe cer sub forma
unui arc colorat, atunci când lumina soarelui strălucește prin
picăturile de apă din aer.
b) Când apare curcubeul?
Curcubeul apare pe cer, atunci când într-o parte a acestuia plouă,
iar în cealaltă soarele strălucește. Omul trebuie să fie poziționat
cu spatele la soare. De obicei, curcubeul poate fi observat în
diminețile sau după-amiezile însorite, imediat după ploaie.
c) Cum se descompune lumina? Figura 1
O parte din lumina din interiorul picăturii de apă se răsfrânge la contactul cu marginea
opusă a stropului de apă, iar o alta se descompune încă o dată în momentul ieşirii din
picătura de apă.
d) Care sunt culorile curcubeului?
De la exterior spre interior, ordinea culorilor este următoarea:
roşu, portocaliu (oranj), galben, verde, albastru, indigo, violet
(ROGVAIV).
e) Vedem cu toţii acelaşi curcubeu?
Nu. Curcubeul depinde de poziţia Soarelui, a picăturilor de
apă şi a celui care observă. Toţi cei care privesc în același timp
un curcubeu, văd de fapt versiuni uşor diferite ale acestuia. De
fapt, fiecare dintre noi avem un curcubeu de care să ne bucurăm. Figura 2
Un fenomen asemănător curcubeului se produce când te afli în fața unei fântâni arteziene
sau a valurilor care se sparg, iar în spatele tău este soarele sau o altă sursă de lumină.
f) Cine a fost prima persoană care a explicat cum apare curcubeul?
Un călugăr german a fost primul om care a descoperit, în 1304, cum se descompune lumina
la contactul cu o picătură de apă. El a umplut o sferă cu apă, a direcţionat o rază de lumină
solară spre aceasta şi a observat separarea luminii albe în culorile curcubeului.
g) Cum se face un curcubeu?
Într-o cameră foarte întunecată, cu pereţii albi, se aprinde blitzul unui aparat foto sau al
unui telefon mobil, direcţionându-l spre oglindă. Va apărea un curcubeu datorită luminii.
(sursă web: http://vremea.meteoromania.ro)
● La care întrebare, formulată de tine la exercițiul 1, ai găsit răspunsul în text? Colorează
curcubeul din dreptul ei.
55
❸ Pentru fiecare cuvânt subliniat în text, scrie cuvântul cu același sens.
fenomene se răsfrânge
versiuni poziționat
❹ Transcrie cea mai interesantă întrebare din textul citit.
● De ce este aceasta cea mai interesantă întrebare pentru tine?
❺ Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

● Ce fenomen al naturii contribuie la apariția curcubeului?
a. furtuna b. roua c. ploaia d. vântul
● Ce poziție trebuie să aibă un om, pentru a putea vedea un curcubeu?
a. cu fața la soare b. cu spatele la soare c. cu spatele la ploaie d. cu spatele la curcubeu
❻ Completează harta textului citit.
Titlul textului: Scopul textului:
Informații noi pe care le-am aflat: Simbolul sau desenul potrivit textului:
56
❼ Explică, folosind cuvintele tale, când apare curcubeul.

❽ Care sunt culorile curcubeului? Scrie răspunsul.

● Colorează curcubeul, respectând informațiile aflate în text.
❾ Observă cu atenție Figura 2. La ce te ajută această imagine? Notează părerea ta.
❿ Completează enunțurile de mai jos cu informațiile găsite în textul citit.

● Din răspunsul de la întrebarea g) aflu că
● Figura 1 reprezintă
● Pentru că am citit acest text, acum știu să
⓫ Întrebări reciproce. Formulează și notează două întrebări pentru colegul tău, în legătură cu
textul citit. Roagă colegul să noteze răspunsurile la întrebările tale.
Inversați apoi rolurile.
NU UITA!
Poți pune
întrebări,
pentru că
ești curios!
57
⓬ Recitește fragmentele de mai jos, extrase din text. Relatează, în 4-5 enunțuri, momente
asemănătoare pe care le-ai trăit.
Fragmentul Experiența trăită de mine
Curcubeul apare pe cer, atunci când într-o

parte a acestuia plouă, iar în cealaltă soarele
strălucește.
Un fenomen asemănător curcubeului

se produce când te afli în fața unei fântâni
arteziene sau a valurilor care se sparg.
⓭ Ai înțeles ce este curcubeul? Dacă da, notează mai jos cuvintele-cheie care te-au ajutat să înțelegi.
● Pune în practică ideile de la întrebarea g) din text, apoi realizează un curcubeu!
⓮ CVINTETUL. Creează o poezie din

cinci versuri, despre curcubeu,
respectând pașii.
Versul 1: un substantiv prin care
prezinți tema sau subiectul poeziei.
Versul 2: două adjective prin care
descrii tema sau subiectul poeziei.
Versul 3: trei verbe care se potrivesc
temei sau subiectului poeziei.
Versul 4: patru cuvinte prin care îți
exprimi sentimentele față de tema
sau subiectul poeziei.
Versul 5: un cuvânt prin care
exprimi cel mai important lucru
legat de tema sau subiectul descris.
58
Explorarea textului. Asocierea elementelor din text cu experiențe proprii
❶ Citește cu atenție textul de mai jos.
Mihai Eminescu
Pe harta României, satul Ipotești înseamnă
mai mult decât un simplu punct. Este locul în
care a copilărit Mihai Eminescu. În acest sat
liniștit, înconjurat de o natură uimitoare prin
frumusețea ei, se află și azi casa părintească a
poetului. Aceasta reprezintă acum un muzeu
memorial în care orice turist român își aduce
aminte, chiar și pentru câteva minute, cine a fost
Mihai Eminescu.
Povestea poetului începe la 15 ianuarie
1850 când în orașul Botoșani, într-o familie
numeroasă, se năștea al șaptelea copil al Ralucăi și al lui Gheorghe Eminovici: Mihai. Mai
târziu, în familie s-au mai născut încă patru copii.
Mihai și-a petrecut copilăria la Ipotești. Acolo a făcut și primele două clase de școală.
Pentru copiii de azi e greu să-și imagineze cum era copilăria într-un sat. Un lucru e sigur însă:
Mihai a avut o copilărie fericită. Și nu pentru că avea tot ce își poate dori un copil. Familia sa
numeroasă a trecut prin multe greutăți și lipsuri. Nici azi nu e ușor să crești într-o familie cu
mulți copii. Cu toate acestea, copiii se bucurau în acea vreme de o mare libertate de mișcare în
natură și de un contact permanent cu tot ceea se însemna cerul albastru, pădurea foșnitoare,
glasul cristalin al apei de izvor, păsările cerului. Într-un cuvânt, iubeau natura și se bucurau
de ea. Plimbările prin pădure, jocurile de odinioară ale copiilor, poveștile spuse cu farmec, de
către bătrâni, îi purtau prin locurile imaginare ale fanteziei și creativității. Vara, Mihai străbătea
nestingherit văile, luncile, dealurile și pădurile, uneori spre îngrijorarea părinților lui. Iarna
umbla pe la șezători, ascultând doine și balade din bătrâni, basme și povești, proverbe și
zicători. Așa a învățat Eminescu să iubească natura: privind-o și ascultând-o. Așa a învățat să o
redea, cu talent deosebit, în poeziile pe care le-a scris mai târziu.
Eminescu nu a fost un elev strălucit. A fost un copil ca oricare altul, cu rezultate bune
la școală, dar și cu nereușite. În clasa a IV-a, de pildă, a fost clasificat al cincilea elev din cei
82 de elevi, la o școală primară în care a învățat, în orașul Cernăuți. Matematica nu-i era pe
plac. Avea însă un talent care îl deosebea de cei din jur: iubea cu pasiune limba și literatura
română și istoria. Talentul său a fost descoperit și încurajat mai târziu, când a devenit elev al
liceului german din orașul Cernăuți. Cel care a făcut-o a fost profesorul Aron Pumnul. Acesta
i-a acordat lui Mihai, timp de două semestre, nota maximă la română. Câțiva ani mai târziu,
în 1866, când profesorul său moare, tânărul Mihai scrie o poezie intitulată „La mormântul lui
Aron Pumnul” în semn de omagiu adus acestui om.
Prima poezie publicată de Mihai Eminescu are titlul „De-aș avea”. A apărut în revista
„Familia”, când Eminescu avea 16 ani. Directorul revistei, Iosif Vulcan, a fost cel care i-a
schimbat tânărului numele din Eminovici în Eminescu. Din acel moment, talentul lui Mihai a
ieșit la lumină și multe poezii au mai fost scrise. Azi, indiferent de vârstă, le căutăm și le citim
cu drag.
Eminescu s-a stins din viață la 15 iunie 1889, în București.
59
❷ Formulează răspunsuri la următoarele întrebări.
a) Ce este satul Ipotești?
b) Cine a fost Mihai Eminescu?
c) Cum a învățat Eminescu să iubească natura?
❸ Explică, folosind metoda „privesc în jurul cuvântului”, cuvintele din text.

Cuvântul/expresia necunoscută Privesc în jurul cuvântului NU UITA!
Când privești în
muzeu memorial → jurul unui cuvânt
necunoscut,
a avea lipsuri → citește enunțul
în care se află
a avea contact permanent → pentru a ghici
sensul lui.
a străbate nestingherit →
❹ Enunțurile de mai jos sunt neclare pentru că din fiecare lipsește câte o informație.
Caută în text informațiile care lipsesc și notează-le. Scrie întrebarea prin care poți afla
informația lipsă.
Enunțul neclar Informația lipsă Întrebarea prin care solicit informația neclară
Mihai Eminescu a copilărit
Ipotești În ce sat a copilărit Eminescu?
într-un sat.
Mihai Eminescu s-a născut
într-un an.
Eminescu a făcut liceul
german în oraș.
Iosif Vulcan a fost
directorul revistei.
❺ Notează, în text, semnul întrebării „?‟ în dreptul informațiilor

Nu uita!
pe care nu le-ai înțeles.
Poți pune întrebări pentru
● Formulează două întrebări prin care ai dori ca lucrurile
a cere clarificări!
neînțelese să îți fie explicate.
60
❻ Scrie, cu ajutorul cuvintelor date, întrebări despre text. Formulează oral răspunsurile.
Cine?
De ce? Ce?
Mihai
Eminescu
Când? Unde?
❼ Completează tabelul cu informațiile culese din text.

Anul nașterii poetului Locul nașterii Pasiunile lui Eminescu
Numele profesorului care l-a Prima poezie publicată de Anul morții poetului
încurajat poet
❽ Încearcă să ți-l imaginezi pe Eminescu în copilăria sa. Folosind și informațiile din text, răspunde
la întrebările de mai jos.
Ce vedea Eminescu? Ce auzea Eminescu?
Ce asculta Eminescu? Ce simțea Eminescu?
61
❾ Ce făcea vara și iarna micul Mihai? Ce faci tu în aceste anotimpuri? Notează câteva idei.
Vara Iarna
❿ Lucrează în pereche! Ce alte lucruri ai dori să știi despre Eminescu? Notează trei întrebări.
Pentru a răspunde la ele, caută informații în diferite surse:
cărți reviste dicționare de literatură internet
Întrebarea 1: Informațiile aflate:
⓫ Imaginează-ți că ești invitat să participi la realizarea revistei școlii tale. Scrie un text de maximum
12 rânduri despre Eminescu, prin care să îi ajuți pe cititori să afle cine a fost poetul.
62
TEXTUL LITERAR
Textul narativ. Explorarea textului. Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
❶ Citeşte cu atenţie fragmentul de mai jos.

În vremea asta, Gretchen a ajuns la palat şi a intrat pe poartă. Vânturi tăioase au
întâmpinat-o. Ea a spus o rugăciune şi vânturile îndată au stat pe loc şi ea a intrat în sălile
palatului, mari, goale şi reci. Şi deodată l-a zărit pe Karl. S-a dus repede la el, l-a strâns în braţe
şi i-a spus:
– Karl! Bine că te-am găsit!
Karl însă şedea nemişcat şi rece. Gretchen a început să plângă. Lacrimile ei fierbinţi au
căzut pe pieptul lui, au pătruns până la inimă, au topit bulgărele de gheaţă şi au mistuit ciobul
de oglindă. El s-a uitat la dânsa şi ea a început să cânte.
Când a auzit cântecul, Karl a izbucnit în plâns şi lacrimile când au curs au luat cu ele şi
aşchia de oglindă din ochi. Atunci el a cunoscut-o şi a strigat plin de bucurie:
– Gretchen! Gretchen! Dar unde-ai fost atâta vreme? Şi eu unde am fost?
Şi s-a lipit de Gretchen şi ea plângea şi râdea de bucurie.
(fragment repovestit din „Crăiasa Zăpezii” de Hans Christian Andersen)
❷ Completează casetele cu informații din text, pentru a înțelege mai bine acțiunea/tema acestuia.
Personajele: Evenimentele: Problema:
Locul: Rezolvarea:
❸ Povesteşte pe scurt fragmentul dat, fără a utiliza linia de dialog, cu ajutorul informațiilor notate.
63
Textul narativ. Explorarea textului. Termeni în avans
❶ TERMENI ÎN AVANS. Scrie un text din 5-6 enunţuri, folosind cuvintele date.
 moş
 răutăcios
 trandafir
 s-a transformat
 zână
❷ Citește cu atenție textul şi notează părerea ta despre moş.
Trandafirul moşului
Ce părere ai despre Moş Stan?
după Iulia Haşdeu
1) A fost odată un moş numit Moş Stan. Era foarte batrân, dar
părea fericit: avea o căsuţă cu o grădină minunată. Dar, minune
mare! Moşul nu lucra niciodată, nu făcea niciodată nimic. Sta,
se plimba sau dormea, dar nu-l vedeai lucrând. Oamenii se
întrebau cu mirare ce se întâmplă, dar nu găseau un răspuns.
2) Într-o zi, la grădina moşului veniră doi băieţi din vecini şi-l
găsiră plimbându-se şi fluierând.
— Ei, bună ziua, moşule! strigară băieţii, sărind şi alergând.
Ce mai faci ?
— Mulţumesc, băieţi! Dar voi ce vreţi?
— O rădăcină de mărar să ne dai, te roagă mama, răspunse
Vlad.
— Luaţi cât vreţi, zise moşul fără a se uita la copii.
— Mama a spus o rădăcină, noi luăm o rădăcină, mai zise
Ion.
— Haidem să căutăm, Vlade, doar om găsi-o noi!
— Şi căutând, nu băgară de seamă că Moş Stan se tot
învârtea pe lângă un trandafir alb, frumos de-ţi lua ochii. Vlad
observă că moşul ascundea ceva. Se apropie de el, se uită peste
umărul lui şi începu să strige:
— Ioane, Ioane, vino iute! Vezi ce trandafir frumos?
— Taci! răcni moşul dându-i brânci. Nu te uita la trandafirul
meu ca o păţeşti!
— Dar de ce? Eu nu-i fac nimic! Numai m-am uitat la dânsul.
— Fugi de-aci, nărodule, că-ţi dau una! mai strigă moşul
înfuriat. Plecaţi, să nu vă mai văd!
64
3) Copiii s-au speriat şi au fugit. Moşul se întoarse cu jale spre
frumosul trandafir:
— Vai, te-au descoperit, floarea vieţii mele! Ce păcat! Dar
dacă te vor fura?
— Tu eşti un om neînţelept, un bătrân răutăcios. Eu îţi fac
tot binele de care te mulţumeşti astăzi. Fără mine ai fi sărac,
ai fi nenorocit. Eu îţi dau bogăţie, fericire, sănătate şi nu ţi-am
cerut decât să fii bun, blând, să mă ţii la tine în grădină şi să
mă uzi de douăsprezece ori pe zi. Tu nu ai făcut nimic din toate
acestea! Mai întâi nu eşti nici bun, nici blând. Nu dai la săraci,
nu faci milostenie. Toate le dai în schimbul banilor, cu toate că
nu dai niciun ban pe nimic. Mai adineauri, cum te-ai purtat cu
băieţii aceia care nu ţi-au făcut nimic?
— Ba, mi-au făcut: s-au uitat la tine!
— Ei, şi ce rău fac cu asta? Ei m-au privit, m-au admirat. Tu
vrei să nu mă mai vadă nimeni? Pentru ce sunt eu aici, atunci?
Nu! Mi s-a urât! O să plec şi o să te las singur!
— Floare rea, tu mă urăşti! O să te învăţ eu minte! strigă
moşul supărat. N-o să ai apă diseară! ţipă el furios şi intră în casă.
Trandafirul rămase în grădină mâhnit.
4) A doua zi, moşul, cu îngrijorare în suflet, alergă în grădină.
Se temea ca nu cumva floarea să fi plecat. Şi... nenorocire!
Trandafirul nu mai era acolo! Floarea dispăruse!
Moşul alergă într-un suflet la tatăl lui Ioan şi al lui Vlad.
— Mi-aţi luat trandafirul, pungaşilor!
— Dar de unde până unde, că n-avem niciun trandafir!
spuse tatăl.
În mijlocul grădinii, se înălţa mândru trandafirul alb al
moşului. Vlad şi Ioan se jucau pe iarbă.
— Scoateţi trandafirul afară şi daţi-mi-l! strigă Moş Stan.
5) Toţi au tras de trandafir cu toate puterile, dar nu au reuşit
să îl smulgă. Deodată trandafirul dispăru şi în locul lui apăru o
frumoasă femeie îmbrăcată în alb, cu un baston de aur în mână.
— Moşule, zise ea, eu sunt Zâna Florilor! Mi-a fost milă
de tine şi m-am prefăcut într-un trandafir pentru a te ajuta.
Dar te-am văzut că eşti rău, egoist, zgârcit şi nemilos şi atunci
m-ai întristat şi am venit în această grădină! Îţi zic adio pentru
totdeauna! Dar îţi făgăduiesc că dacă vei fi bun, milos şi
muncitor, voi continua sa te ocrotesc chiar din Ţara Zânelor,
unde mă duc acum.
❸ Căror personaje le aparţin replicile?
— Dar de unde până unde, că n-avem
— Mi-aţi luat trandafirul, pungaşilor! niciun trandafir!
— O rădăcină de mărar să ne dai, te — Tu eşti un om neînţelept, un bătrân

roagă mama. răutăcios.
65
❹ Ce puteri magice avea trandafirul cel alb?
❺ Reciteşte al doilea fragment şi notează detaliile pentru ideea principală.

Detaliul 1 Detaliul 2
Ideea principală:
Ioan şi Vlad văd
Detaliul 3 în grădina moşului Detaliul 4
un trandafir alb.
❻ Care idee principală ţi se pare mai potrivită pentru al treilea fragment? Marcheaz-o cu .
□ Moşul se îngrijorează că trandafirul va fi furat.
□ Bătrânul ameninţă floarea că nu o va mai uda.
□ Trandafirul îi spune moşului că va părăsi grădina din pricina răutăţii sale.
□ Peste noapte, trandafirul a rămas mâhnit în grădina moşului.
● Formulează o idee principală pentru al treilea fragment.
● Rezumă conţinutul celui de-al treilea fragment.
❼ Numerotează întâmplările, în ordinea în care s-au petrecut.

□
Ştiai că?
Moş Stan ducea o viaţă fericită fără a munci. Iulia Haşdeu a scris
□Moşul găseşte trandafirul dispărut în grădina vecinului său. această poveste când
□Zâna Florilor îl sfătuieşte pe moş să fie bun, milos şi harnic. era doar un copil.
□Ioan şi Vlad văd în grădina moşului un trandafir alb.

□Trandafirul vrea să plece din grădina moşului, din cauza răutăţii şi zgârceniei acestuia.
66
Textul narativ. Explorarea textului. Scheletul de recenzie. Colţurile
❶ Citeşte cu atenţie textul.

Notează în chenar cuvântul-cheie din fiecare fragment.
Formulează ideea principală a fiecărui fragment, după ce ai rezolvat exerciţiile 2 - 8.
Regina albinelor Cuvântul-cheie/Ideea

după Fraţii Grimm principală
1) Au fost odată doi feciori de împărat, care au pornit să-şi încerce căutarea
norocul prin lume. Au dus o viaţă atât de ticăloasă, că n-au mai avut
îndrăzneala să calce pragul casei părinteşti. Prostilă porneşte în
Fratele lor mai mic, pe care-l porecliseră Prostilă, plecă în căutarea căutarea fraţilor mai
lor. Dar când dădu de fraţii săi, aceştia începură să-şi bată joc: mari.
– Auzi, prostănacul, să creadă c-o să poată răzbi prin lume, când noi,
mai isteţi decât el, n-am prea făcut ispravă mare!
2) Totuşi porniră la drum câteştrei şi iată că dădură peste un muşuroi de
furnici. Cei doi fraţi mai mari voiră să-l surpe, pentru a vedea cum micile făpturi
o vor lua la goană înspăimântate de moarte. Dar Prostilă îi opri, strigându-le:
– Lăsaţi gângăniile în pace! N-o să îngădui să le tulburaţi liniştea!
Porniră ei mai departe şi dădură peste un lac, pe luciul căruia înotau
o mulţime de raţe. Cei doi fraţi mai mari tare ar fi avut poftă să le frigă.
Dar Prostilă se împotrivi şi de data asta:
– Lăsaţi zburătoarele în pace! N-o să îngădui să le ucideţi!
Merseră ei mai departe şi, într-o bună zi, nimeriră lângă un roi de
albine, aflat într-o scorbură de copac. Cei doi fraţi mai mari îşi puseră în
gând să dea foc copacului şi să înăbuşe albinele, să poată lua mierea. Dar
Prostilă se împotrivi cu şi mai multă tărie:
– Lăsaţi albinele în pace! N-o să îngădui să le daţi foc!
3) În cele din urmă, cei trei fraţi dădură peste un palat pustiu cu multe
grajduri. Şi-n ele se aflau o mulţime de cai, toţi de piatră. Străbătură ei
toate sălile palatului şi într-un sfârşit se pomeniră în dreptul unei uşi
zăvorâte cu trei lacăte.
Fraţii priviră printr-o ferestruică şi văzură un moşneag care stătea
aplecat deasupra unei mese de piatră. Strigară la el şi moşul descuie
lacătele şi se ivi în prag. Moşul le arată masa pe care erau scrise trei
încercări. De-ar fi fost dezlegate, ar fi avut darul să smulgă palatul de sub
puterea blestemului.
4) Prima încercare glăsuia astfel: „Sub covorul de muşchi al pădurii
stau ascunse cele o mie de boabe de mărgăritar ale fiicei împăratului,
care toate trebuie găsite într-o singură zi. Dacă cel care s-a încumetat să
le caute nu le va găsi până la asfinţitul soarelui, se va preface în stană de
piatră!‟.
Cel mai mare dintre fraţi porni în pădure şi căută toată ziua, dar până
să apună soarele, n-a putut să adune mai mult de o sută de boabe de
mărgăritar. Şi flăcăul se prefăcu în stană de piatră!
În ziua următoare, îşi încercă norocul şi fratele cel mijlociu, dar nici
lui nu i-a mers mai bine. S-a prefăcut şi el în stană de piatră.
67
5) Veni şi rândul lui Prostilă. Se apucă el să caute în desimea covorului
de muşchi, dar găsea anevoie câte un bob de mărgăritar, că-l cuprinse
deznădejdea. Se aşeză pe o piatră şi începu să plângă. Deodată se înfăţişă
crăiasa furnicilor, însoţită de cele cinci mii de slujitoare ale sale. Erau
furnicile pe care flăcăul le scăpase de la pieire. Micile gângănii au izbutit
să adune toate cele o mie de boabe de mărgăritar.
6) A doua încercare era mult mai grea: trebuia să fie scoasă din fundul
lacului cheia de la iatacul domniţei. La marginea lacului, se iviră înotând
tocmai raţele pe care el le scăpase de la pieire. Şi lăsându-se în adânc, ele
îi aduseră cheia.
7) Cea de-a treia încercare era însă cea mai grea: dintre cele trei
domniţe adormite, flăcăul trebuia să o recunoască pe cea mai tânără şi
mai frumoasă. Semănau ca picăturile de apă! Numai un singur lucru le
deosebea: mai înainte de a fi adormit, fiecare gustase ceva dulce: cea mai
mare ronţăise o bucată de zahăr, cea mijlocie băuse o ceşcuţă cu sirop, iar
cea mică luase o linguriţă de miere.
Şi iată că veni în zbor o albină. Era chiar regina roiului pe care flăcăul
o scăpase de la pieire. Cercetând pe rând buzele celor trei domniţe, se
aşeză pe gura aceleia care gustase din miere. Şi astfel Prostilă o recunoscu
şi vraja se risipi numaidecât. Castelul se smulse din somnul cel adânc şi
stanele de piatră şi-au recăpătat înfăţişarea omenească.
8) Prostilă o luă de nevastă pe cea mai tânără dintre domniţe şi, după
moartea craiului, urcă pe scaunul domnesc. Iar fraţii lui mai mari socotiră
că nici celelalte domniţe nu erau chiar aşa de lepădat, şi trăiră cu toţii ani
mulţi în belşug şi fericire.
❷ Scrie, pentru primul fragment al textului, alt cuvânt-cheie şi altă idee principală.
 Cuvânt-cheie:
 Idee principală:
❸ În drumul lor, cei trei fraţi reacţionează diferit atunci când întâlnesc diferite vieţuitoare.
Folosind informaţii din text, notează cum au reacţionat fraţii.
Ce au făcut fraţii mai mari Ce a făcut Prostilă
muşuroiul de furnici
raţele
roiul de albine
❹ Prezintă pe scurt cele 3 încercări care, dacă erau depăşite cu bine, aveau puterea să dezlege
blestemul castelului.
Prima încercare: A doua încercare: A treia încercare:
68
❺ Ce înseamnă numărul 3 în această poveste?
3 înseamnă: 3 înseamnă: 3 înseamnă:
❻ Ordonează, pe axa timpului, întâmplările din text. Scrie în casete literele la locul potrivit.
A Raţele au scos din fundul lacului cheia de la iatacul domniţei.
B Prostilă pleacă în căutarea fraţilor săi mai mari.
C Nereuşind să adune toate boabele de mărgăritar, fraţii mai mari se transformă în stană de piatră.
D Pe drum, Prostilă salvează de la moarte furnicile, raţele şi albinele.
E Furnicile îl ajută pe Prostilă să găsească cele o mie de boabe de mărgăritar.
F Prostilă şi fraţii săi trăiesc în belşug şi fericire lângă cele trei domniţe.
G Într-un palat pustiu, fraţii află cele trei încercări care pot dezlega blestemul împietririi.
H Regina albinelor îl ajută pe Prostilă să o recunoască pe cea mai tânără şi mai frumoasă domniţă.
Axa timpului
❼ De ce Prostilă nu îşi merită porecla dată de fraţii săi? Discută alături de colegi şi notează
argumentele!
● Ce nume i s-ar potrivi acestui personaj?
ARGUMENTE: ALTE NUME PENTRU

PERSONAJ:
69
❽ Pentru fiecare enunţ, extrage din text dovezile corespunzătoare.
Poţi scrie un citat sau să rescrii cu propriile cuvinte informaţia găsită.
Prostilă este iertător.
Prostilă este un flăcău isteţ.
Prostilă este un om milos.
❾ Realizează, alături de colegii tăi, scheletul de recenzie al poveştii citite. Urmează paşii daţi.
Utilizează informaţii din text.
Scrie într-un enunţ conţinutul poveştii.
Nu uita!
Scheletul Scrie o expresie din text sau un citat care să
de recenzie rezume conţinutul poveştii.
te ajută să rezumi
ceea ce este
mai important
dintr-un text citit.
Scrie cel mai important mesaj pe care îl transmite textul.
Scrie într-un cuvânt esenţa Desenează un simbol Asociază o culoare

textului. pentru tema textului. textului.
❿ COLŢURILE (metodă a gândirii critice). Realizaţi o dezbatere de tip „Colţurile”, pornind de la

întrebarea dată.
Meritau fraţii cei mari să fie salvaţi de Prostilă?
70
Textul descriptiv de tip portret. Explorarea textului
❶ Citeşte cu atenţie textul şi formulează ideea principală pentru fiecare fragment. Asociază un
simbol potrivit fiecărui fragment.
Toto Ideea principală/Simbol

-repovestire după Magda Isanos-
1) Vreau să vă povestesc despre un om care trăia într-un mic oraş cu
străzi prost pietruite şi cu mulţi pomi, unde fiecare ştie totul despre
celălalt pentru că sunt puţini oameni şi sunt tare plictisiţi. Era un om
special. Omul acesta nu era prea înalt, era îndesat si şchiopăta de-a
binelea de un picior. Avea nişte ochi foarte strălucitori şi un surâs dintre
cele mai plăcute.
2) Cu toate că arăta ca toţi oamenii, părea că ţine cu dinadinsul să
se deosebească de ei prin purtarea lui. Aşa, de pildă, el avea o casă
mare de piatră, cu nenumărate ferestre înguste şi boltite, pe care însă
nu le deschidea niciodată. În jurul casei era o imensă grădină. Cea mai
mare parte a vieţii sale, omul cel ciudat şi-o petrecea acolo, îngrijind cu
o neistovită dragoste fiece firişor de iarbă. Şi totuşi nimeni nu văzuse
acest mic paradis.
3) Când mergea pe stradă, avea totdeauna o carte în mână, din care
citea mergând şi se lovea mereu de oameni, de felinare şi case. Nu
era un om rău! Dimpotrivă, marea lui avere şi-o cheltuia pentru a face
bucurie copiilor. Nu-şi poate cineva închipui ce dragi îi erau! Ţinea să
fie prieten cu fiecare. La început se adresa copilului cam în felul acesta:
„Toto, ia vino la moşul, să fim prieteni!". Şi copiii n-aveau frică de el şi
se repezeau deodată în braţe, oricât ar fi fost de mici şi sperioşi. Pentru
că nimeni nu îi ştia numele, oamenii au început a-i zice „Toto".
4) În oraşul acela trăiau cei mai fericiţi copii. Dacă vreun micuţ
zdrenţăros stătea vrăjit lângă vitrina magazinului cu jucării, Toto privea
vitrina dus pe gânduri şi după ce tuşea de câteva ori, ca pentru a-şi
stăpâni o mare emoţie, îl ruga pe copil să-i facă plăcerea de a-şi alege
o jucărie. Puţin timp după venirea lui în oraş, Toto cunoştea toţi copiii
şi era cunoscut de toţi. Când el trecea prin parc, toţi omuleţii îşi lăsau
jocul şi-l înconjurau. Iar Toto lăsa imediat cartea şi începea cine ştie ce
poveste caraghioasă, de să te strâmbi de râs!
5) Poate că-n celelalte oraşe vor fi existând copii care să nu creadă
în existenţa zânelor şi a lui Moş Crăciun, în orăşelul nostru însă nu!
Datorită lui Toto, aşa ceva n-avea cum să se întâmple.
În noaptea Crăciunului, un Moş Crăciun cu barbă, cu sac doldora
și cu poveşti blânde cum îi şade bine unui Moş Crăciun, colinda toate
casele unde erau copii, şi asta mai înainte ca ei să adoarmă, aşa că fiece
copil putea să-l vadă şi să-l tragă de barbă, convingându-se că nu-i o
arătare. Oamenii răi spun că Toto plătea pe cineva, îl deghiza în Moş
Crăciun şi-l trimitea să împartă jucăriile cumpărate de el mai dinainte.
Dar eu sunt sigură că era un Moş Crăciun adevărat, atâta doar că Toto
îi dădea lista tuturor copiilor, chiar şi a celor mai săraci.
6) Nimeni nu ştia că bătrânul ascundea o mare tristeţe în suflet.
Avusese şi el cândva un copil şi de atunci simţea că îşi poate găsi rostul
în lume numai aducând bucurii tuturor copiilor.
71
❷ Povesteşte pe scurt fragmentul care ţi-a plăcut cel mai mult.
❸ Extrage din text trăsăturile fizice ale lui Toto.
TRĂSĂTURI FIZICE:

❹ Ce însuşiri morale reies din faptele sau gesturile lui Toto?

Faptele/gesturile lui Toto Însuşirea morală
Îngrijea cu dragoste fiecare firicel de iarbă.
Nu deschidea niciodată ferestrele casei.
Se lovea de oameni şi de felinare când mergea citind pe stradă.
Se adresa frumos copiilor.
Cumpăra copiilor jucării.
Spunea poveşti caraghioase copiilor din parc.
Toto cunoştea toţi copiii şi era cunoscut de toţi.
❺ De ce crezi că toţi copiii aveau reacţii pozitive la întâlnirea cu Toto? Scrie-ţi părerea.
 Copiii nu aveau frică faţă de Toto pentru că
 Copiii îşi abandonau jocul când îl vedeau pe Toto deoarece
❻ Caută, în text, expresiile folosite pentru a descrie atitudinile personajului şi notează-le.
Îşi ascundea emoţiile.
Iubea nespus copiii.

❼ Ce sentimente ai trăit pe măsură ce ai citit acest text?
□nelinişte □
respect □ surprindere
□tristeţe □
frică □ optimism
□emoţie □
bucurie □ uimire
□milă □
îngrijorare □ haz
72
Textul liric (poezia). Explorarea textului. Jurnalul de lectură
❶ Poezia, pe care o vei studia în paginile următoare, îţi prezintă un moment frumos de Crăciun, aşa
cum se sărbătorea în satul de odinioară. Pentru a o înţelege mai bine, realizează sarcinile de mai jos.
● Citeşte explicaţiile cuvintelor. ● Asociază cuvintele cu imaginile potrivite!
ŢOL CEASLOV VATRĂ TINDĂ
nănaşă = naşa, femeia care botează un copil
cumătru = naşul sau naşa în raport cu părinţii
sau rudele copilului botezat
moş = om vârstnic; bunic
● Explică, folosind dicţionarul, cuvintele de ● Când ai trăit un sentiment de pace?

mai jos.
dumirit =
pildă =
bucălai =
cuvios =
❷ Citeşte acum poezia, completând jurnalul de lectură.

Pace Ce titlu aş alege pentru
Ce simt şi gândesc?
de Octavian Goga această strofă?
Luna-şi picură argintul,
Tremurându-l pe fereastră,
Vede-atâta împăcare
Străjuind căsuţa noastră.
Lângă pat, zâmbind, stă mama,
Adormindu-şi copilaşii,
Cămăşuţă cu mătasă
Le-a cusut mâna nănaşii.
Numai moşul povesteşte,
Aşezat pe faţa vetrii –
Dumiriţi de-o pildă veche,
Îl ascultă doi cumetri.
Dar auzi! Căţelul latră,
S-aud şopote-n ogradă
Şi s-aude, subt opincă,
Scârţâitul de zăpadă.
S-a curmat de-odat' povestea
Şi-i tăcere mută-n casă –
Osteniţi dorm ochelarii
Pe ceaslovul de pe masă.
73
Licărind o raz-atinge
Geamul uşii de la tindă,
De trei glasuri legănată,
Se-nfiripă o colindă...
De sub ţol ridică fruntea
Două feţe bucălaie...
Blând zâmbeşte din icoană
Cuviosul Niculaie...
❸ Dacă ar trebui să realizezi un tablou care să redea atmosfera din această poezie, ce elemente
ar cuprinde tabloul tău?

❹ De ce poezia are titlul „Pace”?
❺ Identifică, în text, cuvintele autorului pentru explicaţiile de mai jos.

Ce cuvinte ai fi folosit tu?
Cuvintele autorului Cuvintele mele
povestea s-a întrerupt brusc
începe să se audă o colindă
razele lunii se reflectă în geam
❻ Transcrie strofa în care ai simţit sentimentul de pace şi redă prin desen mesajul acesteia.
74
REDACTAREA DE MESAJE ÎN DIVERSE SITUAȚII DE COMUNICARE
Antrenamente de scriere creativă. Povestirea pe scurt a unei
experienţe personale
❶ Care dintre expresiile de mai jos ţi se par cele potrivite, atunci când ai trăit anumite emoţii?
FERICIRE FRICĂ
□ am fost în al nouălea cer □ mi s-a făcut inima cât un purice
□ mi-a venit să strig de bucurie □ am fost mai mult mort decât viu
□ mi-a râs inima □ m-am îngălbenit de frică
□ nu mai puteam de bucurie □ am stat cu frica în sân
❷ Citeşte mai jos ce înseamnă fiecare dintre expresiile date.
a avea strângere de inimă = a simţi regret, teamă, reţinere bucurie tristeţe

a avea o piatră pe inimă = a avea un necaz, o supărare teamă durere
a i se rupe inima = a avea milă de cineva milă bunătate
a-ţi simţi inima uşoară = a te elibera de o teamă, de o grijă
răutate
a-ţi face inimă rea = a te întrista, a te necăji
a avea tragere de inimă = a fi atras de ceva, a face cu plăcere un lucru
❸ În ce situaţii din viaţa ta te-ai simţit aşa cum arată expresiile?
Am avut o strângere de Am avut o piatră pe inimă.

inimă.
CÂND?
Mi-am simţit inima uşoară. Mi-am făcut inimă rea.
CÂND?
Mi s-a rupt inima. Am avut tragere de inimă.
CÂND?
75
❹ Descrie ce ai simţit, cum ai reacţionat, ce ai făcut, ce ai gândit atunci când ai trăit
situaţii precum cele prezentate mai jos.
Ai avut de susţinut un test de evaluare la şcoală. Învăţătoarea ţi-a corectat testul de evaluare.
Ai trăit mari emoţii înaintea acestui test. Ai fost dezamăgit de rezultatul obţinut.
❺ Scrie o pagină de jurnal în care să prezinţi o întâmplare din viaţa ta şi ceea ce ai simțit.
Ce s-a întâmplat? Ce ai simţit? Ce schimbări s-au petrecut cu tine?

Pagină de jurnal
76
Povestirea unei întâmplări trăite (1)
❶ Până acum ai trăit întâmplări vesele sau triste, alături de copii, adulţi sau animale.
Aminteşte-ţi detaliile!
Timpul:
CÂND?
Locul:
UNDE?
Persoanele:
CINE?
Faptele:
CE?
Finalul:
CUM?
❷ Relatează în 10-15 rânduri întâmplarea trăită de tine. Alege un titlu pentru povestea ta.
Povestea mea
77
Povestirea unei întâmplări trăite (2)
❶ Aminteşte-ţi de cea mai frumoasă excursie în care ai fost alături de colegii din clasa ta.
Notează câteva detalii despre această excursie. Poţi lucra în echipă cu colegii tăi!
Data excursiei: Cine a participat? Cu ce ați călătorit?
Traseul excursiei:
Obiective vizitate: O amintire plăcută:
❷ Povesteşte în 10-14 rânduri despre experienţele trăite de tine în excursie. Stabileşte-ţi un plan
simplu de idei. Dă un titlu potrivit textului tău.
Plan simplu de idei
78
Povestirea unei întâmplări imaginate
❶ Cum îţi imaginezi viitorul peste câţiva ani?
Voi arăta ... Voi face ...
LA 18 ANI
Voi arăta ... Voi face ...
LA 70 DE ANI
❷ Ce planuri de viitor ai acum? Ce visuri? Notează câteva idei.

Ce îmi propun şi cred că pot realiza: Ce visez, chiar dacă nu sunt sigur că voi
realiza:
❸ Scrie un text de 10-12 rânduri cu titlul de mai jos.
Visul meu
79
Redactarea unei descrieri tip portret (1)
❶ Învață să te prezinți, urmând pașii de mai jos.

Desenează portretul tău. Notează trăsăturile tale fizice. Scrie despre preferințele tale.
Hobby:
Selfie
Cărți:
Filme:
Muzică:
Sport:
Mâncare:
❷ Scrie despre tine!

3 cuvinte care mă
Încerc să descriu cel mai bine:
Îmi propun să 
Visez să 
Mă descurajez 
❸ Imaginează-ți că faci parte din proiectul școlii tale „Prietenie fără granițe”. Trebuie să redactezi
textul unei scrisori de 8-10 rânduri, prin care să te prezinți unui copil de vârsta ta din China.
80
❶ Ai un personaj preferat dintr-o carte, pe care îl admiri? Prezintă-l, urmând pașii de mai jos.
Personajul Cum arată personajul?

Cartea
Este un personaj: 3 motive pentru care îl

admir:
pozitiv amuzant ambițios ascultător
negativ inteligent curajos obișnuit 
principal sincer leneș năzdrăvan 
secundar mincinos fricos linișitit
trist vesel visător răutăcios 
emotiv generos energic extraordinar
❷ Întocmește un plan simplu de idei, care te ajută să descrii mai bine personajul tău.
Plan simplu de idei
❸ Ești scriitor! Scrie un text de 8-10 rânduri pentru concursul „Junior Book”. Prezintă personajul
tău preferat dintr-o carte sau poveste, respectând planul de idei.
81
❶ Ai în lista preferințelor tale un film pentru copii? Notează câteva informații despre el.
Filmul meu preferat Merită să vezi acest film pentru copii, deoarece:



● Unde ai văzut acest film?
● Cum se numește personajul preferat din film?
● Ce secvență din film ți-a plăcut cel mai mult?
❷ Scrie un scurt text, despre personajul din filmul tău preferat. Întrebările de mai jos te ajută să
îți organizezi mai ușor ideile.
Formulează răspunsul în mai multe enunțuri! Oferă detalii și informații!
ÎNTREBĂRI DE TEXTUL MEU

SPRIJIN
Care este
personajul tău
preferat, din
filmele pentru
copii?
Ce calități are
personajul, așa
cum reies din
întâmplările prin
care trece?
De ce iubești acest
personaj?
82
❶ Ţi-ai dori să ai un animal de companie? Care ar fi acesta?

Mi-ar plăcea să am: De ce îmi doresc acest animal:

 o pisică  un hamster
 un câine  un porcuşor de Guineea 
 peştişori  o broscuţă ţestoasă 
❷ Imaginează-ţi că ai primit de ziua ta, animalul de companie pe care ţi l-ai dorit. Realizează un
plan prin care prezinți cum ai grijă de el.
Numele lui: Cum arată:
Cu ce îl hrănesc: Cum îmi petrec timpul liber cu el:
❸ Întocmeşte un plan simplu de idei. Scrie cu ajutorul lui un scurt text despre animalul tău de
companie.
Plan de idei Un prieten drag

Ideea 1:
Ideea 2:
Ideea 3:
83
Redactarea unei benzi desenate şi mesaje scrise
❶ Imaginează-ţi că eşti creatorul unei benzi desenate, pentru o revistă celebră.

Scrie o poveste despre curaj. Realizează desenele potrivite.
Porneşte de la imaginea dată. Însoţeşte desenele cu mesaje.
Schiţează mai întâi firul poveştii tale, notând câte o idee pentru fiecare etapă.
Începutul Cuprinsul Încheierea
O poveste despre curaj
– Bravo, Haiduc!
Ai fost extraordinar!
Fără tine, această zi ar fi
avut poate un final trist!
84
Antrenamente de scriere creativă. Generarea ideilor. Brainstorming
❶ Găseşte pentru situaţia de mai jos (cauză), efectele care se produc. Discută alături de colegii tăi!
TĂIEREA PĂDURILOR EFECTE
❷ Găseşte cât mai multe cauze care au produs situaţia de mai jos. Discută alături de colegii tăi!
CAUZE MOARTEA DELFINILOR
❸ În viaţa de zi cu zi a unei clase de elevi, au loc uneori neînţelegeri, conflicte sau certuri.
Aminteşte-ţi un astfel de moment trăit de tine şi relatează pe scurt ce s-a întâmplat.
Schiţează mai întâi faptele.
Cauza Problema Soluţia
85
Antrenamente de scriere creativă. Generarea ideilor.
Problemă-soluţie
❶ Citeşte textul de mai jos.
Planeta rănită
Încetul cu încetul, planeta noastră moare. Tăierea pădurilor, poluarea, intensificarea
activităţilor umane în mediile de viaţă ale animalelor și războaiele distrug pământul. Omul
strică în doar câţiva ani ceea ce natura a creat în milioane de ani. Animalele şi plantele se
sting sub ochii noştri.
Nu va mai trece mult timp, până când una dintre cele mai mari și mai frumoase
specii de felină va dispărea: tigrul siberian. Cândva, acest animal putea fi întâlnit în pădurile
din nordul Chinei, Siberiei şi Mongoliei. Dar oamenii au accelerat tăierea pădurilor şi au
vânat ilegal aceste animale. Se plătesc sute de mii de dolari, pentru un tigru siberian, al
cărui corp e folosit în producerea de medicamente, în medicina tradiţională chineză.
Astăzi, tigrul siberian mai poate fi văzut doar în codrii îngheţaţi ai Siberiei. În anul
2007, mai trăiau aproximativ 500 de exemplare.
(sursa web: www.descopera.ro/natura)
❷ Identifică în textul citit, cauza şi efectul faptelor.
CAUZA EFECTUL
❸ Găseşte, alături de colegii tăi, cât mai multe soluţii pentru a salva tigrul siberian de la dispariţie.
Soluţii:
Salvaţi tigrul siberian!
86
Antrenamente de scriere creativă. Generarea şi selectarea ideilor (1)
❶ Ai de alcătuit un text, pornind de la cuvintele din lista de mai jos. Cuvintele date par a nu avea
legătură între ele.
● Discutați în clasă despre idei posibile, cu ajutorul cărora se poate construi un text, folosind
cuvintele date.
● Selectează ideile pe care vrei să le utilizezi în textul tău.
Cuvinte Idei posibile pentru text
curcubeu □
robot
□
rouă
□
□
piper
pizza
soare □
❷ Redactează, cu sprijinul ideilor selectate de tine, un text cât mai original! Găseşte un titlu potrivit!
 Fii creativ!  Fii îndăzneţ!  Lasă-ţi imaginaţia să zboare!
87
Antrenamente de scriere creativă. Generarea şi selectarea ideilor (2)
❶ Scrie un text cu titlul „O călătorie neobişnuită”.

Găseşte şi notează cele mai originale idei pentru a construi povestea!
Lista personajelor: Ce obiecte vor lua în Cum se vor îmbrăca:

călătorie:
Cu ce vor călători: Posibile obstacole: Destinaţii pentru

călătorie:
Scrie acum propria poveste!
O călătorie neobişnuită
88
Antrenamente de scriere creativă. Construirea firului narativ (1)
❶ Cu ce jucării te joci la vârsta ta?
❷ La ce jucării ai renunţat? Ce ai făcut cu acestea?
❸ Citeşte începutul poveştii de mai jos.

A fost odată un ursuleţ de pluş. Era tare simpatic! Blăniţa lui
pufoasă, cafenie, îi făcea pe toţi copiii care-l vedeau să-l strângă în
braţe şi să-l mângâie. Avea doi ochi negri, vii şi plini de bunătate, și
Mai întâi ...
de fiecare dată când un copil se oprea lângă raftul pe care era aşezat,
ursuleţul îl privea cu un surâs şi parcă îl ruga: „Haide, joacă-te cu mine,
te rog!”. Şi era imposibil să îl refuzi.
❹ Notează câteva idei cu care ar putea continua povestea.
Apoi ...
❺ Scrie mai departe povestea ursuleţului de pluş. Ce titlu i s-ar potrivi?

Apoi ...
În cele din urmă...
89
Antrenamente de scriere creativă. Construirea firului narativ (2)
❶ Învaţă să scrii un basm! Găseşte şi alte idei!
Era odată, pe vremea când lupii şi mieii se luau de gât şi

se sărutau ca fraţii...
Aşa începe un
basm:
Cale lungă prin poveste, că-nainte mult mai este!
Aşa continuă un
basm:
Iar eu încălecai pe-o şa şi vă spusei dumneavoastră aşa.

Aşa se încheie un
basm:
3 personaje oameni 3 încercări 3 personaje fantastice
1. salvarea unei prinţese

2. găsirea unei comori
3. terminarea unei munci
3 feciori de împărat grele într-o singură zi 3 balauri
90
❷ Cu ajutorul ideilor tale, creează propriul basm! Găseşte un titlu potrivit.
Titlu ...
La început ...
Apoi ...
În încheiere ...
91
PĂRȚI DE VORBIRE
Verbul
❶ Subliniază cu o linie verbele din articolul următor.

Jupiter reprezintă a cincea planetă de la Soare. Această planetă gigantică le depășește ca
dimensiune pe toate celelalte planete din sistemul nostru solar. Are volumul de peste o mie de
ori mai mare decât volumul Pământului. Jupiter orbitează complet
în jurul Soarelui în aproximativ 12 ani pământești. Pe suprafața ei se
zărește o pată roșie gigantică. Aceasta reprezintă o furtună uriașă,
care durează de mii de ani. Jupiter are cel puțin șaizeci și trei de
sateliți naturali.
Naveta spațială Galileo a transportat către Jupiter o sondă
spațială mică. Ea a coborât în atmosfera lui Jupiter unde a rezistat
aproape o oră. Apoi, furtunile puternice au distrus-o.
Nava spațială Juno a ajuns pe Jupiter în 2016. Ea ne va informa
despre această planetă misterioasă. Astfel, cercetătorii vor vedea ce se află sub norii groși ce
înconjoară Jupiter.
❷ Scrie:
a) verbe cu sens asemănător celor date b) verbe cu sens opus celor date
●● depășește → ●● a coborât →
●● se zărește → ●● au distrus →
●● durează → ●● va ajunge →
●● a rezistat → ●● va informa →
* Transcrie din text câte două verbe care exprimă acțiuni ce:
 au avut loc în trecut.
 au loc în prezent.  vor avea loc în viitor.
❸ Notează din text:

●● două substantive la numărul plural:
●● două substantive proprii:
●● un pronume și un adjectiv:
●● un cuvânt care exprimă un număr:
●● informația despre Jupiter, care ți s-a părut cea mai interesantă:
92
❹ Completează satelitul.
* Alcătuiește o propoziție dezvoltată, afirmativă, interogativă cu una dintre expresiile găsite de tine.
❺ Realizează corespondența:
a) între substantiv și verb b) între pronume și verb
Jupiter s-a înseninat noi cercetez
Soarele orbitează tu au întrebat
furtuna a strălucit ele observăm
cerul se va dezlănțui eu vei descoperi
Reține!
Verbul își schimbă forma după persoană și număr.
Observă tabelul.
Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a
singular plural singular plural singular plural
a citi (eu) citesc (noi) citim (tu) citești (voi) citiți (el/ea) (ei/ele)
citește citesc
❻ Identifică verbele, arătând numărul și persoana.

Conductorul zâmbește mulțumit. A spus o glumă bună. Când și când, aruncă priviri spre
un domn. Acesta îl asculta. Îl privise la început.
(Proștii, după Liviu Rebreanu)
Verbul Numărul Persoana
93
❼ Completează spațiile, scriind forma corectă a verbelor din paranteză. Adaugă și pronumele
necesare, unde este cazul.
Mircea și Vlad se (a întâlni) în pauză în curtea școlii.
— Salut, Mircea!
— Salut, Vlad! Ce bine că (a vedea). De mult timp (a dori) să
(a întâlni). (a voi) să (a întreba) dacă nu (a avea) o enciclopedie
despre sistemul nostru solar. (a învăța) la școală săptămâna viitoare despre planete
și (a avea) de pregătit un referat. (a vrea) să (a aduna) material
din timp.
— Desigur, Mircea. Îți (a împrumuta) enciclopedia despre Pământ pe care
(a primi) anul trecut, de Crăciun. Te ! (a ajuta)
— Cu plăcere!
❽ Taie forma incorectă.

(tu) scrii (tu) să fii (eu) curăț
(tu) scri (tu) să fi (eu) curățesc
(el) minte (eu) sar (mâncarea) (el) va apare

(el) mințește (eu) sărez (mâncarea) (el) va apărea
(tu) să nu fii (tu) să știi (ea) mi-ar plăcea

(tu) să nu fi (tu) să ști (ea) mi-ar place
●● Alcătuiește cinci enunțuri cu formele corecte ale verbelor găsite de tine.
❾ Completează.
Singular Plural Singular Plural
(eu) cobor (noi) (eu) (noi) recităm
(tu) încerci (voi) (tu) (voi) priviți
(el/ea) străbate (ei/ele) (el/ea) (ei/ele) zâmbesc
94
❿ Transcrie enunțurile, trecând verbele:
a) de la singular la plural.
 Eu voi picta o vază cu flori.
 Tu ai aranjat cărțile în bibliotecă.
 El a ales drumul prin pădure.
 Steaua a strălucit pe cer întreaga noapte.
b) de la plural la singular.
 Voi v-ați pregătit bagajele din timp.
 Noi vom participa la întrecerea sportivă.
 Ele vor interpreta roluri comice la serbare.
 Stropii de ploaie au înviorat chipul florii.
⓫ Scrie propoziții negative după model.

●● Tu ai cerut o limonadă. → Tu n-ai cerut o limonadă.
●● Voi ați plecat la bunici, la țară. →
●● Ea a interpretat un cântec. →
●● Noi am fost invitați la o zi de naștere. →
●● Ele au câștigat jocul de cărți. →
●● El a alergat întreaga cursă. →
●● Ei au urmărit emisiunea de televiziune. →
⓬ Completează enunțurile cu forma potrivită: să-i / săi, v-ar / var, nu-l / nul, că-i / căi, v-a / va.
a) Meșterul putea ajuta cu prepararea soluției de .
b) Miron dorește scrie bunicii o felicitare.
c) Ionel arătat noua lui colecție de timbre.
d) – Ce interesa, domnule?
e) Rezultatul le convenea adversarilor .
f) Toată lumea știa pasionat de matematică.
g) Omul onest alege doar acele care sunt cinstite.
95
Reține!
Timpurile verbului sunt:
●●trecut (acțiunea a avut loc înainte de momentul vorbirii)
●●prezent (acțiunea are loc în momentul vorbirii)
●●viitor (acțiunea va avea loc după momentul vorbirii)
⓭ Scrie verbe la cele trei timpuri.
trecut prezent viitor
⓮ Identifică verbele din textul de mai jos, arătând timpul când se petrece acțiunea.
Într-o zi, capra și-a chemat iezii și le zise:
–– Dragii mamei copilași! Eu mă duc în pădure. Voi închideți ușa după mine. Când voi
veni eu înapoi acasă, vă voi da de știre.
(Capra cu trei iezi, după Ion Creangă)
⓯ Completează tabelul.
Trecut Prezent Viitor
încep
am dezlegat
călătorim
veți schimba
văzusem
vei regreta
⓰ Alege răspunsurile corecte.
citești spuneți
●● timp trecut → tu vor merge ●● timp prezent → voi spargi
ai auzit veți răspunde
vom căuta au cumpărat
●● timp prezent → noi alergăm ●● timp viitor → eu voi colora
descoperim voi avea
a căutat s-au dus
●● timp viitor → ea vom afla ●● timp trecut → ei va dormi
va întreba au alergat
96
⓱ Pentru fiecare dintre grupurile de cuvinte date, scrie câte un singur verb, care să aibă înțeles
asemănător.
a băga de seamă → a observa a da apă la șoareci →
a se da jos → a tăia frunză la câini→
a trage mâța de coadă→ a face lună și bec →
⓲ Analizează în tabel verbele din textul dat.

Copiii au ieșit în grădină. Tata cară uneltele. Mama a adus semințele. Tata zice:
– Maria, tu vei aranja straturile. În timp ce băieții curăță aleile, eu voi pregăti pământul
pentru semănat. Mama va pune apoi semințele.
– Așa vom face! răspund toți în cor.
În curând, grădina va zâmbi veselă.
Persoana Numărul Timp

Verbul
I a II-a a III-a singular plural trecut prezent viitor
au ieșit x x x
⓳ Pune la forma corectă verbele din paranteze.

Soarele de pe cer. Norii ploaia. În curând picurii de
(a dispărea) (a anunța)
ploaie peste grădină. Florile îi cu bucurie.

(a cădea) (a primi)
Peste puțin timp, soarele pe cer.

(a străluci)
97
⓴ Scrie enunțuri în care verbele date să aibă formele cerute.
●● a căuta – persoana a II-a, numărul plural, timpul trecut
●● a deschide – persoana a III-a, numărul singular, timpul viitor
●● a dispărea – persoana I, numărul plural, timpul prezent
●● a coborî – persoana a III-a, numărul plural, timpul trecut
●● a zări – persoana a II-a, numărul singular, timpul viitor
●● a cânta - persoana I, numărul singular, timpul trecut.
s Completează tabelul:
Verb Substantiv Adjectiv
pleacă
șarpe
încântător
plăcere
culege
trecător
rabdă
scrisoare
mâncăcios
98
d Cu fiecare dintre cuvintele date alcătuiește enunțuri, astfel încât acestea să fie pe rând
substantive și verbe.
sare, mână, car, poartă, gem
f Analizează verbele din textul următor, după modelul dat.

O luntre veghea pe undele limpezi ale apei.
Pescarul privește obosit în zare. Norocul nu i-a surâs azi.
Aruncă încă o dată năvodul. Speră că de data aceasta va prinde ceva pește.
veghea – verb, persoana a III-a, numărul singular, timp trecut;
g Scrie un text de 7-10 enunțuri, pornind de la propozițiile date. Subliniază verbele.

Porumbița a aruncat în apă un fir de iarbă. Albina încercă să se urce pe firicel.
99
Substantivul
Felul și numărul substantivelor
Reține!
 Substantivele se clasifică în: substantive comune și substantive proprii.
 Substantivele comune se scriu cu literă inițială mare, numai când se află la
începutul propozițiilor.
 Substantivele proprii se scriu cu literă inițială mare, oriunde s-ar afla în propoziție.
❶ Subliniază cu verde substantivele comune și cu mov substantivele proprii din textul următor:
Planeta Pământ, numită și Terra, este a treia planetă a Sistemului Solar și a cincea ca
mărime, fiind situată între Venus și Marte.
Față de celelalte planete ale Sistemului Solar, Pământul este unic prin existența vieții.
Acest lucru este posibil datorită poziției față de Soare.
(sursa: www/wikipedia.org/wiki/Pământ)
❷ Scrie câte patru substantive comune care să denumească:
●● ființe →
●● lucruri →
●● fenomene ale naturii →
●● însușiri →
●● acțiuni →
●● stări sufletești →
❸ Formează substantive proprii, de la următoarele substantive comune.

crin margaretă
codru dalie
mugur creangă
❹ Adaugă, la sfârșitul următoarelor substantive, câte o vocală pentru a obține alte substantive.
Alcătuiește enunțuri cu substantivele găsite.
● par ● coc ● cal
● lup ● foc ● cap
100
❺ Găsește substantive comune, care să aibă înțeles asemănător cu fiecare dintre grupurile de cuvinte.
●● punct de vedere ●● aurul verde
●● aducere aminte ●● prietenul omului
●● băgare de seamă ●● sanitarul pădurii
❻ Completează cu substantive potrivite, alegând dintre cele aflate în paranteză, astfel încât
enunțurile să aibă înțeles.
●● rea a amorțit zgomotos.
●● a vorbit cu o zgribulită.
●● de păsări se îndreaptă spre .
●● sufla neliniștit pe .
●● au rămas fără multicoloră.
(copacii, vremea, câmpie, stoluri, satul, vântul, Mădălina, păduri, vrăbiuță, podoaba)
❼ Identifică substantivele din textul de mai jos. Completează tabelul.
Pavel a citit o carte despre zeii greci. A reușit, cu ajutorul cărții, să pătrundă în lumea
zeilor din Olimp, să le descifreze misterele și să-i cunoască.
I-a plăcut lupta lui Zeus cu Titanii, dar eroul pe care l-a îndrăgit a fost Hercule. Ar dori să-i
calce pe urme.
Substantivul Felul substantivului Numărul
❽ Treci la numărul singular următoarele substantive:

● povețe → ● mistere →
● amiciții → ● bucurii →
● poveri → ● tinereți →
101
❾ Scrie substantive cu înțeles asemănător celor date. Trece-le la numărul plural.
Model: catastrofă → nenorocire → nenorociri
→ tragedie → tragedii
●● ideal → →
●● luptă → →
●● cărare → →
●● vorbă → →
❿ Pentru fiecare substantiv de mai jos, găsește câte două forme de plural, care să exprime
înțelesuri diferite.
Model: corn → coarne → de animale
→ cornuri → produse de panificație
●● cap →
●● bandă →
●● bob →
●● ghiveci →
* Alcătuiește enunțuri cu substantivele găsite de tine.
⓫ Încercuiește forma scrisă corect.

ciocolate - ciocolăți colinde - colinzi
roți - roate chibrituri - chibrite
oglinzi - oglinde mormânturi - morminte
hoteluri - hotele rucsacuri - rucsace
⓬ Formează substantive de la următoarele cuvinte:
●● înalt - ●● aleargă -
●● harnic - ●● cade -
●● bun - ●● dăruiește -
●● fricos - ●● se bucură -
●● caldă - ●● așteaptă -
●● voioasă - ●● primiți -
102
Genul substantivelor
Reține! Substantivul are trei genuri: masculin – (un → doi)

feminin – (o → două)
neutru – (un → două)
⓭ Grupează în tabel următoarele substantive:

zăpadă, prietenie, chiot, zmeu, ciomag, codru, mătase, foșnet, copac, felinar, câmpie,
pescăruș, prisacă, lac, munte
Genul masculin Genul feminin Genul neutru
□
⓮ Notează cu adevărat (A) sau fals (F).
□
●● Cuvântul „salcâm” este substantiv comun, numărul singular, genul masculin.
□
●● Cuvântul „Prut” este substantiv comun, numărul plural, genul neutru.
□
●● Cuvântul „albină” este substantiv comun, numărul singular, genul feminin.
□
●● Cuvântul „dumbravă” este substantiv comun, numărul plural, genul feminin.
●● Cuvântul „vânturi” este substantiv comun, numărul plural, genul neutru.
⓯ Găsește corespondentul pentru genul masculin al următoarelor substantive:

●● ursoaică - ●● găină -
●● tigroaică - ●● oaie -
●● cățea - ●● iapă -
●● croitoreasă - ●● soră -
●● elevă - ●● fată -
⓰ Alcătuiește câte un enunț cu:

●● un substantiv comun, genul masculin, numărul plural.
●● un substantiv comun, genul neutru, numărul singular.
●● un substantiv propriu, genul feminin, numărul singular.
●● un substantiv propriu, genul masculin, numărul singular.
103
⓱ Clasifică în mod corespunzător substantivele date: ochelari, miere, cinste, pui, icre, istorie,
ardei, aur, fotbal, arici, nume, înțelepciune, pantaloni, mazăre.
Substan e
care au formă
numai de
singular
Substan e
care au
formă numai
de plural
⓲ Alcătuiește câte un enunț în care substantivul „elev” să răspundă la întrebările:

●● cine?
●● ale cui?
●● pe cine?
104
⓳ Analizează substantivele în tabel.
●● Frunze ruginii se așterneau ca un covor pe pământul rece.
●● Soarelui, care până acum încălzea cu săgețile lui de foc, i-a slăbit puterea căldurii.
●● Peste coroanele de flăcări ale copacilor, cârduri de păsări zboară în depărtare.
Substantivul Felul Numărul Genul
⓴ Completează cu forme ale substantivului „carte”, ținând seama de întrebări.
●● scrisă de prietenul meu a apărut în librării.

(cine?)
●● Filele sunt frumos ilustrate.
(ale cui?)
●● Am citit despre sistemul solar.
(ce?)
●● Am fost la o expoziție de științifice.
(care?)
●● Maria a scris o dedicație.
(pe ce?)
●● Descoperă informații utile.

(unde?)
105
s Observă și continuă scrierea corectă a substantivelor.
a) • (un) codru - (niște codri) - codrii (aceștia)
multiplu - -
tigru - -
membru - -
• (un) copil - (niște) copii - copiii (aceștia)

fiu - -
vizitiu - -
macaragiu - -
b) • liceu - licee • epopei - epopee
curcubeu - idei -
muzeu - alei -
* Alcătuiește enunțuri cu substantivele găsite la punctul „b)”.
d Taie substantivele scrise greșit.

●● Împăratul avea trei fii / fiii.
●● Barcagii / Barcagiii ne-au trecut pe malul celălalt.
●● Am învățat la matematică submultipli / submultiplii metrului.
●● Echipa noastră de șah are șase membri / membrii.
f Încercuiește forma corectă a substantivelor. Alcătuiește enunțuri cu formele corecte.
ștință zoologie fință alcol reziduu reexaminare

știință zologie ființă alcool rezidu rexaminare
106
Adjectivul (actualizare)
❶ Subliniază adjectivele.
Venus este a doua planetă de la Soare. Este o planetă
fierbinte. Are atmosfera formată din nori denși. Norii păstrează
căldura ca o pătură groasă, făcând astfel ca Venus să fie o planetă
foarte caldă. Pe Venus există nenumărați vulcani activi.
Planeta Venus se învârte în direcția opusă celei în care se
rotește planeta Pământ.
Fiind foarte aproape de Soare, Venus este o planetă
luminoasă. De aceea este numită și Luceafărul.
❷ Scrie câte patru adjective care să exprime:
●● forma →
●● culoarea →
●● mărimea →
●● gustul →
●● însușiri sufletești →
●● însușiri fizice →
❸ Scrie, pentru următoarele substantive, câte patru adjective.

●● pădure →
●● fulgi →
●● soare →
●● fructe →
●● flori →
❹ Cine poate / pot fi?

●● adânc, învolburat, întins →
●● perseverent, disciplinat, silitor →
●● jucăuși, pufoși, albi →
●● ageri, mari, căprui →
●● umbroasă, răcoroasă, deasă →
❺ Pentru fiecare grup de cuvinte, găsește câte un adjectiv cu același înțeles.

bun de gură → zgârie-brânză →
cu stare → pâinea lui Dumnezeu →
vulpe bătrână → spuma laptelui →
coate goale → pana corbului →
pierde-vară → om de frunte →

107
❻ Scrie adjective:
●● cu sens asemănător
dârz - străveziu -
decis - viclean -
fertil - pribeag -
●● cu sens opus
înghețat - plină -
tăcută - permeabil -
folosit - reversibil -
❼ Transformă după model.
●● condiționat - necondiționat ●● cert - incert
hotărât - casabil -
popular - contestabil -
●● constituțional - extraconstituțional ●● dimensionat - supradimensionat
terestru - încărcat -
fin - solicitat -
●● negru - înnegrit ●● bătrân - îmbătrânit
născut - blând -
nămolit - bun -
❽ Formează adjective de la următoarele substantive și verbe.
înălțime - a învăța -
întuneric - a parcurge -
vișină - a ascunde -
ger - a croi -
șarpe - a culege -
liliac - a căuta -
❾ Scrie adjective pentru următoarele substantive, după modelul dat.
Model: vânt puternic / lin
cer → dealuri →
munți → zi →
* Alcătuiește enunțuri cu două dintre grupurile substantiv – adjectiv găsite.
108
Acordul adjectivului cu substantivul
Reține!
Adjectivul are același număr și gen, ca substantivul a cărui însușire o arată.
❿ Completează spațiile libere cu adjectivele potrivite din paranteză.

În locul bordeiului , moșneagul clădise din munca lui o
casă cu patru odăi , cu ferestre de soarele al zilei.
(neobosită, sărac, strălucitor, luminate, încăpătoare)
⓫ Realizează acordul dintre adjectivele din paranteză și substantivele pe care le determină.
●● Pe cărările (pustiu) ale pădurii (întunecoși) zboară
frunzele (multicolori) spulberate de vântul (puternică)
al toamnei (târziu) .
●● Sălciile (pletos) se oglindeau în apa (limpezi) și
(reci) a lacului (adâncă) .
●● Un drum (șerpuită) se strecura în valea (înguste) .
Vârfurile (semeț) ale munților se arătau printre norii (plumburiu)
. Un râu (limpezi) susura printre pietrele (cenușiu)
.
⓬ Treci la numărul plural grupurile substantiv-adjectiv.
Model: apă străvezie → ape străvezii → străveziile ape
holdă aurie →
rochie vișinie →
frunză arămie →
scoarță maronie →
Model: nor plumburiu → nori plumburii → plumburiii nori
fulg argintiu →
copil zglobiu →
băiat hazliu →
părinte grijuliu →
* Alcătuiește enunțuri cu patru dintre grupurile de pe a treia coloană.
109
⓭ Analizează adjectivele în tabel.
●● Pe cerul albastru, în zarea depărtată se vede un stol de păsări călătoare.
●● Troienele albe și mari de nea, care au acoperit pământul negru, s-au topit.
●● În mijlocul lacului adânc, pe o frunză mare de nufăr, stăteau două broscuțe verzi.
●● Pe deasupra pădurii întinse plutește o ceață deasă și albăstruie.
Substantivul pe care-l
Adjectivul Numărul Genul
determină
⓮ Alcătuiește enunțuri după următoarele scheme. Folosește cuvinte de legătură.

●● s + a + v + s + a
●● a + s + v + s + a + a
●● v + a + s + s + a + a
●● v + s + s + a + s + a + s + s
110
⓯ Încercuiește, în fiecare caz, grupul substantiv-adjectiv. Alcătuiește enunțuri cu acestea.
● fulg ușor ● privește voios ● râu repede
adie ușor băiat voios merge repede
● zbor lin ● respiră greu ● scrie frumos

zboară lin exercițiu greu fluture frumos
⓰ Analizează substantivele și adjectivele din enunțul următor.

În livadă, pomii și-au aplecat crengile îngreunate de fructele coapte și gustoase.
livadă – substantiv comun, numărul singular, genul feminin
îngreunate – adjectiv, numărul plural, genul feminin (crengile)
⓱ Realizează portretul prietenului tău, folosind cât mai multe adjective.
111
Numeralul
Reține!
Numeralul exprimă:
 un număr – doi, zece, cincisprezece, patruzeci și șase etc.
 ordinea obiectelor prin numărare – a doua, al nouălea etc.
❶ Subliniază numeralele din text.

Saturn este a șasea planetă de la Soare. Această planetă
are mai mult de o mie de inele strălucitoare, deoarece razele
Soarelui se reflectă în gheața din care sunt formate.
Saturn are cel puțin cincizeci și trei de sateliți naturali.
Cel mai mare satelit se numește Titan. Al doilea ca mărime
este Rhea, iar al treilea este Dione. Cel mai mic satelit are
circumferința aproximativ egală cu distanța parcursă de jur
împrejurul a cinci blocuri.
O navă spațială are nevoie de patru ani pentru a ajunge
de la Pământ la Saturn.
❷ Scrie cu litere următoarele numere.
11 87
14 65
16 118
18 122
30 914
❸ Găsește numeralele care s-au ascuns pe orizontală și pe verticală. Colorează-le.

D O I X P C I N C I
A P V Y M O P Z B C
S T R E I R U E V X
S Z F C B U X C P R
U N S P R E Z E C E
S O A G S T U A S D
O U E Ș A S E F A S
V Ă F R A U V Z P X
X A D F G N C G T H
Y B P D O U A T E B
❹ Rezolvă exercițiile. Scrie rezultatele cu litere.
42 : 6 x 8 + 4 = 35 + 7 x 5 – 8 x 8 =
9x8–7x9= 100 – 6 x 4 – 8 x 9 =
15 x 4 : 6 x 10 = 6 x 5 + 45 : 9 – 17 =
112
❺ Încercuiește forma scrisă corect.
●● unșpe, unsprezece
●● paișpe, paisprezece, patrusprezece
●● șaptisprezece, șapteșpe, șaptesprezece
●● optisprezece, optsprezece, optusprezece
●● nouăsprezece, noosprezece, nouășpe
●● șaizeci, șasezeci
●● al nouălea, al noolea, al noălea
●● al doăzecelea, al douăzecilea, al douăzecelea
●● al o sutălea, al o sutelea.
❻ Alătură fiecărui numeral câte un substantiv potrivit.
doi doisprezece
două douăsprezece
a șasea al douăzecilea
al șaselea a douăzecea
* Alcătuiește câte un enunț cu trei dintre grupurile numeral – substantiv.
❼ Scrie numeralele din paranteze la forma potrivită.

(un) mașină (doisprezece) creioane
(o) copac (două sute doi) probleme
(douăzeci și două) de iepuri (nouăzeci și două) de copaci
(o sută doi) flori (treizeci și doi) de case
(douăsprezece) copii (cincizeci și doi) de cărți
❽ Grupează numeralele în funcție de ceea ce exprimă:
opt, a doua, al nouălea, doisprezece, șaizeci, întâi, al treisprezecelea, cincizeci și șase,
al optulea, al douăzecilea, o mie unu, al treilea, zece, a treizecea, două mii șase, patru.
Numerale care exprimă numărul Numerale care exprimă ordinea prin numărare
113
❾ Completează enunțurile cu numerale potrivite, ținând seama de întrebări.
●● a găsit ușa descuiată.
cine?
●● Pe al pom s-a așezat o vrăbiuță.
pe al câtelea?
●● A rezolvat probleme corect.
câte?
●● elevi s-au înscris la concurs.
câți?
❿ Alcătuiește enunțuri în care numeralul „zece” să răspundă pe rând, la întrebările:
cine? câți? cu cine?
⓫ Analizează părțile de vorbire învățate.

Pe al doilea raft al bibliotecii se află zece cărți cu coperte groase.
⓬ Alcătuiește enunțuri după schemele:

●● n + s + v + s + a
●● n + s + a + v + s + s
⓭ Alcătuiește un scurt text cu titlul „Meciul de fotbal”, în care să folosești cât mai multe numerale.
114
Pronumele personal
Reține!
Numărul singular
pers. I eu (pe) mine, mă, m-, mie, îmi, mi
pers. a II-a tu (pe) tine, te, ție, îți, ți
pers. a III-a el, ea (pe) el, ea, îl, l-,o, lui, ei, îi, i
Numărul plural
pers. I noi (pe) noi, ne, nouă, ni
pers. a II-a voi (pe) voi, vă, v-, vouă, vi
pers. a III-a ei, ele (pe) ei, ele, îi, i, le, lor, li
Pronume personal de politețe
dumneata Domnia ta
dumneaei Domnia sa
dumnealui Domnia noastră
dumnealor Domniile voastre
dumneavoastră Domniile lor
❶ Subliniază cu o linie pronumele personale din interviul cu Dumitru Prunariu,

un important cosmonaut român.
O zi în spațiu
— Domnule Prunariu, ați petrecut în spațiu 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde.
Cum arată o zi spațială? Care este programul zilnic la peste 350 de km distanță de Terra?
— O zi la bordul stației cosmice orbitale este ca o zi obișnuită de activitate. Noi lucram deja
un program de 24 de ore. Ne trezeam de obicei pe la 7, aprindeam lămpile din interior și pentru
mine și colegii mei începea ziua de lucru. Sunt multe de făcut într-o navă. Sunt echipamente
și aparate științifice în funcțiune. Ele trebuiau urmărite, iar datele înregistrate. După o scurtă
pauză la prânz, ne continuam activitatea. Eu, când aveam timp liber, mă plasam în fața unui
hublou și priveam Pământul. Pe la 11 seara, după ceas, acopeream hublourile, stingeam lumina
și ne culcam. (sursa web: www.formula-as.ro/dumitru-prunariu)
❷ Scrie în căsuțe pronumele personale potrivite.
a) ascultați cu atenție. f) -am văzut aseară în parc!
b) În timpul liber, culege plante medicinale. g) -ați adus echipamentul sportiv?
c) Pe mine așteaptă colegii. h) Colegii -au văzut plecând.
d) Prietenul meu -a rugat să- ajut. i) Părinții -au încurajat mereu.
e) Pe au observat- destul de târziu. j) Pe -ați invitat la teatru?
❸ Alcătuiește enunțuri cu grupurile pronume-verb: te-am invitat, m-ai chemat, am întrebat-o,
l-au certat, v-am spus.
115
❹ Analizează, în tabel, pronumele personale.
●● Eu prefer cărțile scrise de Ion Creangă. ●● Numai noi am rezolvat corect problema.
●● Am vorbit cu voi despre examen. ●● Împreună cu ei am organizat un concurs de desene.
●● Tu ai ales prăjitura cu fructe. ●● Ele n-au fost de acord să meargă la film.
Pronumele Persoana Numărul

personale
I a II-a a III-a Singular Plural
eu x x
Reține!
Pronumele personal de persoana a III-a are forme pentru genul masculin și
genul feminin.
❺ Formulează enunțuri cu următoarele forme ale pronumelui personal.

a) persoana a III-a, numărul plural, genul feminin
b) persoana I, numărul singular
c) persoana a III-a, numărul singular, genul masculin
d) persoana a II-a, numărul plural.
❻ Transcrie corect următoarele enunțuri:

a) Lasăl pe iel să citească.
b) Iele doresc săl întâlnească pe actorul îndrăgit.
c) Vau propus săi ajutați la construirea casei.
d) Au salvato în urma apelului pe care lau primit.
116
❼ Completează enunțurile cu formele potrivite ale pronumelui personal de politețe: dumnealui,
dumneavoastră, dumitale, dumnealui, dumneata, dumnealor.
●● Casa arată foarte frumos.
●● — Bunico, îți amintește de vremea copilăriei ?
●● vorbește răspicat în fața publicului.
●● nu sunt din acest oraș.
●● Înfățișarea era distinctă față de a celorlalte persoane.
❽ Citește textul.
„Bătrânul zise băiatului:
— Bine, să prinzi și pentru tine și pentru ea.
— Ție două păsări și mie două păsări… nu e-așa, tată moșule?
— Firește, ție două, lui două și mie una.
— Vrei și tu, tată moșule? întrebă băiatul cu mândrie.
— Cum de nu… mie un scatiu, răspunse bătrânul.
Băiatul bătea din palme. Ce fericit este el acum!”
(Bunicul, după Barbu Ștefănescu Delavrancea)
 Încercuiește răspunsul corect:
●● În text există:
a) 9 pronume personale b) 10 pronume personale c) 11 pronume personale
●● Propoziția în care nu există niciun pronume personal este:
a) Bătrânul zise băiatului: b) – Vrei și tu, tată moșule? c) Ce fericit este el acum!
●● În propoziția „Ce fericit este el acum!” pronumele el ține locul substantivului.
a) palme b) bunicul c) băiatul
●● Pronumele personale din propoziția „- Firește, ție două, lui două și mie una.” sunt la persoanele:
a) I și a II-a b) a II-a și a III-a c) I, a II-a și a III-a
❾ Analizează toate părțile de vorbire învățate.

Puiul păștea iarba crudă. Mama lui îl supraveghea.
117
❿ Bifează doar enunțurile în care cuvintele: noi, ei, lui, o, voi sunt pronume personale.
□ Noi suntem de acord cu propunerea antrenorului.
□ Mircea este mândru de ghetele sale noi.
□ Ei, ei! își dojenea bunicul nepoții.
□ Ei au cerut permisiunea să plece.
□ Lui nu îi este frică de nimic.
□ Mama își adormea copilașul: „Lui, lui, dormi pui!”.
□ Maria a stors o lămâie și două portocale pentru suc.
□ Am văzut-o pregătindu-se intens pentru concurs.
□ Înainte de a lua vreo decizie, voi analiza toate propunerile.
□ Voi ați citit cartea într-o săptămână.
⓫ Alcătuiește câte o propoziție în care:

a) cuvântul mine să fie pronume personal
b) cuvântul mine să fie substantiv
c) cuvântul nouă să fie adjectiv
d) cuvântul nouă să fie pronume personal
e) cuvântul mie să fie pronume personal
f) cuvântul mie să fie numeral.
⓬ Dezvoltă ideea de mai jos într-un text, în care să folosești și pronume personale.
Mihai, nesocotind culoarea roșie a semaforului, a traversat strada.
118
PĂRȚI DE PROPOZIȚIE
Predicatul exprimat prin verb
Reține!
Predicatul este partea principală de propoziție. Se află cu una dintre întrebările:
ce face subiectul?, cum este subiectul?, ce se spune despre subiect?.
❶ Subliniază predicatele din următorul fragment dintr-un interviu cu Dan Puric.

— Domnule Dan Puric, vorbiți-ne despre cele mai dragi amintiri! (...)
— Odată, mi-aduc aminte, ne-a zis învățătoarea un lucru extraordinar: „Copii, mâine
să-mi vorbiți de linia orizontului, să-mi arătați unde-i linia cerului, acolo unde se unește cerul
cu pământul. Să-mi căutați, să vă uitați în jur, să vedeți unde-i linia orizontului”. Și eu am luat-o
pe bune și am început să merg pe deal, să văd unde se unește cerul cu pământul și am mers
vreo 10 km. M-am rupt, și tot nu l-am găsit și nici acum nu l-am găsit... O copilărie fantastică!
Și-atunci am zis: „Doamnă învățătoare, eu nu găsesc orizontul!”.
(sursa: http://www.revista-satul.ro/interviu-dan-puric/)
❷ Continuă dialogul dintre învățătoare și băiat cu încă cinci replici. Subliniază predicatele în textul tău.
❸ Completează cu predicate potrivite:

a) panorama munților. e) în vizită oaspeți dragi.
ce am făcut? ce vor face?
b) Grânele aurii secerișul. f) Ploile culturile.
ce fac? ce au făcut?
c) Soarele în scurt timp. g) Noi o întrecere sportivă.
ce va face? ce vom face?
d) Glasul viorii auzul. h) Ciocârlia în înaltul cerului.
ce face? ce a făcut?
❹ Alege predicatele potrivite dintre cele scrise în paranteză și completează enunțurile.
Casa . Copilul înăuntru.
Mama lui după ajutoare. În scurt timp pompierii.
Câinele o clipă flăcările, apoi . Nu trecu mult și
din casă aducând copilul.
Toți l- cu bucurie.
(ieși, au înconjurat, ardea, striga, era, au sosit, dispăruse, privi)
119
❺ Analizează în tabel predicatele din propozițiile:
a) Actorii au urcat pe scenă. e) Noi eram pe malul lacului.
b) Eu voi petrece o vacanță binemeritată. f) – Când vei veni la noi?
c) Rădăcinile copacilor susțin solul. g) – Auziți un zgomot ciudat?
d) Pe o creangă a stejarului poposi o veveriță. h) Ochii ei isteți cercetau împrejurimile.
Predicatul Prin ce este Persoana Numărul Timpul Întrebarea

exprimat
❻ Completează proverbele cu predicatele potrivite.

●● Buturuga mică carul mare.
●● Când doi , al treilea .
●● Cine după doi iepuri, niciunul.
●● Cine la urmă mai bine.
●● Cine vânt, furtună.
●● Cine carte, patru ochi.
●● Lauda de sine bine.
●● Leneșul mai mult , scumpul mai mult .
●● Lupul blana, dar năravul ba.
●● Minciuna picioare scurte.
●● Nevoia îl pe om.
●● Nu pădure fără uscături.
❼ Taie forma incorectă.
a) Picăturile limpezi cade / cad pe pământ.
b) Zăpada acoperea / acopereau munții.
c) Luna va dispărea / va dispare după un nor.
d) Soarele topește / topesc țurțurii de gheață.
e) Nuferii au împânzit / a împânzit lacul.
f) Trei va trece / vor trece râul.
g) În curând în librării va apărea / va apare o carte nouă.
h) Mi-ar place / Mi-ar plăcea să plec la munte.
i) Mihai curăță / curățește morcovi pentru supă.
120
❽ Subliniază predicatele și stabilește numărul de propoziții din fiecare enunț.
a) Gaița de munte sau alunarul colecționează toamna alunele, în perioada coacerii lor.
Își umple gușa cu alune și zboară apoi în pădure. □ □
Le ascunde sub mușchiul de pădure, în grămezi de 3-10 bucăți. □
În timpul iernii, chiar dacă zăpada ajunge la 50 cm, ea reușește să descopere „depozitele”
de alune și să se folosească de rezervele acumulate. □
b) Ningea în continuu. □
Copiii au făcut bulgări de zăpadă și au început să lovească trecătorii de pe stradă. □
Un domn le-a strigat să se oprească. □
Gândindu-se la ce se va întâmpla, copiii s-au oprit. □
❾ Alcătuiește câte o propoziție, în care predicatul să fie exprimat prin:
a) verbul „a împleti” la pers. a III-a, numărul singular, timpul viitor.
b) verbul „a alerga” la pers. a II-a, numărul plural, timpul prezent.
c) verbul „a pluti” la pers. a III-a, numărul plural, timpul trecut.
d) un verb la pers. I, numărul singular, timpul viitor.
e) un verb la pers. a III-a, numărul singular, timpul prezent.
f) un verb la pers. a II-a, numărul singular, timpul trecut.
❿ Analizează predicatele din cele două texte, după modelul dat:

a) Cățelul porni înainte prin iarbă. Fetița văzu că, de o parte și de alta a cărării, florile
dorm. Într-un colț de umbră, apăru o luminiță.
b) Nicu știa pe unde vor răsări ghioceii. Ei stau acum sub zăpadă, dar vor ieși când va
sosi timpul potrivit.
porni = predicat, exprimat prin verb, persoana a III-a, numărul singular, timpul trecut
121
⓫ Transformă:
a) propozițiile simple în propoziții dezvoltate;
●● Copilul cântă.
●● Avionul a aterizat.
●● Vacanța va sosi.
b) propozițiile dezvoltate în propoziții simple.

●● Pe frunza de sus a tufei de iasomie, un cărăbuș își odihnea piciorușele obosite.
●● La culoarea roșie a semaforului, mașina a oprit brusc.
●● În scurt timp, zăpada de pe crestele munților înalți, se va topi.
⓬ Taie forma incorectă a fiecărui verb.

(eu) creez (tu) să vi (el) lucră (noi) vom fi
crez să vii lucrează vom fii
●● Alcătuiește propoziții, în care predicatele să fie exprimate prin formele corecte ale verbelor date.
⓭ Subliniază predicatele exprimate prin verbul „a fi”. Pentru fiecare enunț, scrie un verb cu înțeles
asemănător.
Când va crește, Luca vrea să fie pilot.
În curtea bunicului, sunt zece pui de găină.
Atlasul geografic este patru sute de lei.
Pe pământ, sunt numeroase specii de animale.
Spectacolul este o oră și douăzeci de minute.
Dan nu știe unde este pâine de cumpărat.
⓮ Elimină cratima și reformulează propozițiile după modelul dat.
a) Lumea se-ntreabă despre soarta câinelui. → Lumea se întreabă despre soarta câinelui.
b) Mamei mele nu-i place ploaia. →
c) Nu-mi trebuie supliment la mâncare. →
d) Fetele nu-l caută pe terenul de joacă. →
e) Bunica mi-aduce o felie de tort. →
122
⓯ Alcătuiește enunțuri, în care predicatele să fie exprimate prin verbe cu înțeles opus celor date.
a întreba →
a critica →
a întuneca →
a risipi →
a urca →
a pierde →
⓰ Transcrie enunțurile, înlocuind expresiile prin care sunt exprimate predicatele, cu verbe care
au înțeles asemănător.
99 Intrând în clasă, băiatul a dat binețe tuturor celor prezenți.
99 Mama l-a luat la rost pentru mizeria de pe haine.
99 Vreo două ore, copilul a bătut din gură fără întrerupere.
99 Radu nu dă doi bani pe prietenia sa cu Mircea.
99 Inamicul a pus mâna pe întregul oraș.
99 Anca nu-și dă seama de greșeala ei.
99 Vânătorul luă la ochi prada speriată.
⓱ Alege forma corectă a predicatului pentru fiecare enunț.

a) Întreaga clasă de elevi a plecat / au plecat în drumeție.
b) Ionuț și Maria va merge / vor merge în vizită la bunici.
c) Majoritatea a votat / au votat împotriva legii braconajului.
d) Fiecare dintre cei trei copii purta / purtau tricouri albastre cu dungi verzi.
e) Nicio fată dintre cele prezente n-a știut / n-au știut răspunsul corect.
f) Grămada de mere răspândea / răspândeau un miros îmbietor în întreaga casă.
g) Un stol de păsări călătoare a apărut / au apărut la orizont.
h) O armată de furnici grăbite și-a făcut apariția / și-au făcut apariția în curte.
123
Subiectul
Reține!
Subiectul este parte principală de propoziție. Se află cu una dintre întrebările:
cine?, ce?, despre cine (despre ce) se vorbește în propoziție?
❶ Identifică, prin subliniere, subiectele din propozițiile următoare. Completează tabelul.

●● Frunzulițe gingașe au ieșit din muguri.
●● S-au întors la cuiburile lor păsările călătoare.
●● Pe câmpia întinsă a înverzit iarba.
●● El rămase încremenit câteva clipe.
●● Dumneavoastră m-ați învățat numai lucruri bune.
●● A doua a primit ca răsplată o carte.
●● Din ascunzișurile întunecate ale pădurii pândesc lupii și urșii.
●● Tu, eu și Mihai am participat la concursul de matematică.
Subiectul Partea / Părțile de vorbire prin care este exprimat
❷ Pentru subiectele din prima coloană, găsește predicatele potrivite din a doua coloană. Scrie
propozițiile simple obținute, apoi transformă-le în propoziții dezvoltate.
Păsările au explicat
Gâzele vor scrie
Cinci s-au întors
Ele au sosit
Dumnealor mișună
124
❸ Alcătuiește propoziții dezvoltate, în care cuvintele „pădurea” și „izvorul” să fie subiecte și să se afle:
●● la începutul propoziției
●● în interiorul propoziției
●● la sfârșitul propoziției
❹ Pentru următoarele predicate: a încremenit, stăteau, ați ajuns, găsește subiecte care să fie
exprimate prin pronume personale și pronume personale de politețe.
❺ Completează cu subiecte multiple.

●● spintecau văzduhul în zborul lor.
●● cântă voioși în curte.
●● Coapte de soare, așteaptă culegătorii.
●● zboară din floare în floare.
●● S-au împodobit cu puzderie de flori din livadă.
●● s-au adunat în poiana din pădure.
❻ Alcătuiește câte o propoziție în care subiectul să fie exprimat prin:

●● substantiv comun, genul neutru, numărul singular;
●● substantiv propriu;
●● pronume personal, persoana a II-a, numărul plural;
●● numeral care să exprime numărul;
●● substantiv propriu și pronume personal, persoana I, numărul singular;
●● pronume personal de politețe și substantiv propriu.
125
❼ Analizează subiectele și predicatele din textul următor, în tabel.
●● Iepuroaica a ieșit cu puii ei în grădină. Ea îi poftește la mâncare. Doi mănâncă varză crudă. Al
treilea și al patrulea au găsit un morcov.
Parte de Prin ce
Cuvântul propoziție este Felul Numărul Genul Persoana Timpul
exprimat
❽ Pune verbele din paranteză la forma potrivită, pentru a realiza acordul dintre subiect și predicat.
●● Copacii (a răspândi) miresme de primăvară.
●● Prietenului meu, Maria (a împrumuta) o carte.
●● În casă (a intra) el și ea.
●● Dumneavoastră (a veni) la noi duminică.
❾ Notează cu adevărat (A) sau fals (F).
●● Între subiect și predicat nu se pune niciodată virgulă.
●● O propoziție poate avea mai multe predicate.
●● Propoziția simplă este formată întotdeauna din două cuvinte.
●● Subiectul și predicatul sunt părți principale de propoziție.
❿ Realizează acordul dintre subiect și predicat.
99 Un ropot de aplauze (verbul a încheia, timp viitor) spectacolul de teatru.
99 O serie de cărți (verbul a lipsi, timp trecut) de pe raftul de bibliotecă.
99 Mulțimea de oameni (verbul a părăsi, timp prezent) piața centrală.
99 Un grup de studenți (verbul a merge, timp viitor) cu bursă în Franța.
99 Jumătate dintre copii (verbul a scrie, timp prezent) compunerea în liniște.
99 O parte dintre elevi (verbul a învăța, timp trecut) tot timpul anului școlar.
⓫ Scrie câteva enunțuri despre jocul tău preferat. Subliniază subiectele.
126
Repet ce am învățat!
❶ Citește cu atenție textul.
A fost odată ca niciodată.
A fost un împărat și se numea Împăratul Roșu. El
era foarte mâhnit că, în zilele lui, niște zmei furaseră Soarele
și Luna de pe cer.
Trimise deci oamenii prin toate țările și răvașe prin
orașe, să dea de știre tuturor că oricine va reuși să scoată
Soarele și Luna de la zmei, acela va lua pe fiică-sa de nevastă
și încă jumătate din împărăția lui, iar cine va umbla și nu va izbândi nimic, acela să știe că i se
va tăia capul.
Mulți voinici îndrăzniră să creadă că vor scoate la capăt o asemenea însărcinare, dar
nu știau de unde să înceapă și unde s-o sfârșească, văzând că nu toate muștele fac miere.
Împăratul însă se ținu de cuvânt.
Pe vremea aceea se afla un om viteaz pe nume Greuceanu. Auzind și el făgăduința
Împăratului Roșu, ce se gândește, ce se răzgândește, că numai își luă inima în dinți,
încumetându-se pe ajutorul lui Dumnezeu și pe voinicia lui, și plecă el la împărat să se
închine cu slujba. Pe drum se întâlni cu doi oameni pe care patru slujitori împărătești îi
duceau la împăratul cel aspru să-i taie, deoarece fugiseră de la o bătălie crâncenă ce o
avusese împăratul. Ei erau triști, bieții oameni, dar Greuceanu îi mângâie cu niște vorbe
dulci, încât le veni inima la loc, că era și meșter la cuvânt Greuceanu nostru.
El își puse nădejdea în întâmplarea aceasta și își zise: „Îmi voi încerca norocul. De voi
izbuti să înduplec pe împărat a ierta pe acești oameni de la moarte, mă voi încumeta să mă
însărcinez și eu cu cealaltă treabă, iar de nu, sănătate bună! Mă voi duce de unde am venit.
Acesta să fie norocul meu. Niciodată nu strică cineva să facă o încercare.”
(Fragment din Greuceanu, de Petre Ispirescu)
❷ Rezolvă cerințele:
●● Luna și Soarele au fost furate de către:
□ împărat
□ Greuceanu
□ zmei
●● Celui care va aduce înapoi Luna și Soarele, împăratul îi va da:
□ întreaga împărăție
□ fiica de soție și jumătate din împărăție
□ fiica de soție
●● Ce calități ale lui Greuceanu reies din faptul că acesta dorește să-i salveze pe cei doi oșteni
de la moarte?
127
❸ Selectează din fragmentul marcat:
●● două substantive comune:
●● două substantive proprii:
●● două substantive însoțite de adjective:
●● două pronume personale:
●● un pronume personal de politețe:
●● două numerale:
●● câte un verb pentru fiecare timp:
❹ Scrie câte un verb cu sens asemănător expresiilor:
• își luă inima în dinți • le veni inima la loc
❺ Găsește în fragmentul marcat:
●● subiectele predicatelor următoare: - se află ; plecă .
●● predicatele subiectelor următoare: - Greuceanu ; voinici .
❻ Transformă următoarele cuvinte în:
●● substantive – mâhnit - dulci - să închine -
●● adjective – inimă - se gândi - vorbă -
●● verbe – făgăduință - ajutorul - bătălie -
❼ Analizează toate părțile de vorbire din propoziția:
Greuceanu și fratele lui s-au întâlnit cu doi bieți oameni.
❽ Ce argumente ar putea aduce Greuceanu, în favoarea salvării celor doi oșteni? Realizează un
dialog, din 5-7 replici, dintre Greuceanu și Împăratul Roșu pe această temă.
128

Limba Romana - Caiet Auxiliar - Clasa A IV-a

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Limba Romana - Caiet Auxiliar - Clasa A IV-a

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Anca Veronica Tăut l Elena Lăpușan l Adina Achim l Anicuța Todea

© Copyright 2016 Sinapsis. Toate drepturile rezervate

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Simplă Soarele răsare.

*Scrie pe carte câte cuvinte au ultimele două propoziții.

❹ Schimbă locul cuvintelor în următoarele propoziții simple, după modelul dat.

❻ Transformă următoarele propoziții dezvoltate în propoziții simple.

●● Elevii cu chipurile vesele și bronzate se adună în curtea școlii.

●● Învățătorii și profesorii se bucură și ei de începerea noului an școlar.

●● Cu forțe proaspete, ei se vor aventura din nou pe tărâmul cunoașterii.

99 Discută diferența dintre textul dat și cel obținut de tine.

●● provizii pentru iarnă.

a) printre copacilor adie crengile vântul molcom

b) s-a o îmbrăcat natură ruginie haină cu întreaga

⓫ Transformă propozițiile date în propoziții negative.

●● Turmele se întorc în sat la sfârșitul toamnei.

●● Munții sunt acoperiți de zăpadă.

b) o propoziție dezvoltată, interogativă:

c) o propoziție afirmativă, exclamativă:

99 o propoziție simplă, afirmativă.

99 o propoziție dezvoltată, formată din cinci cuvinte.

99 o propoziție simplă, negativă.

99 propoziția „Puternic sufla vântul tomnatic!” în propoziție interogativă.

99 propoziția „Frunza tânjea.” în propoziție dezvoltată.

99 propoziția „Câteva tovarășe fluturară prin aer.” în propoziție negativă.

Cu părul nins, cu ochii mici

Torcea, torcea, fus după fus,

Căta la noi așa de blând,

• Notează A pentru adevărat și F pentru fals.

• în interiorul propoziției sunt:

• la sfârșitul propoziției sunt:

●● o propoziție în interiorul căreia să folosești două puncte.

●● o propoziție exclamativă formată din șase cuvinte.

●● o propoziție simplă, interogativă.

●● o propoziție negativă în interiorul căreia să folosești virgula.

●● o propoziție dezvoltată, care să înceapă cu linie de dialog.

●● o propoziție în care să folosești cratima pentru scrierea unor cuvinte.

❷ Completează textul următor cu semnele de punctuație potrivite:

99 Alcătuiește enunțuri cu câte două ortograme scrise la fiecare punct.

❹ Folosește liniuța de unire (cratima) și rescrie propozițiile date, după model.

Dorește să își petreacă vacanța la munte.

Am vrea să o întâlnim cât mai curând.

Știi că îmi doresc să te vizitez.

99 Semnele de punctuație care apar în text sunt:

99 Propoziția – Nu ți-a scris Mari? este o propoziție

99 În text, linia de dialog s-a folosit pentru că

99 În enunțul – Atunci, zic, cum facem?, virgulele marchează

99 În exemplul drept să-ți spun, cratima s-a folosit deoarece

❶ Folosește ghilimelele acolo unde este nevoie.

❶ Completează textele cu semnele de ortografie și de punctuație corespunzătoare.

c) Gigel e la ora de matematică□ Fiindcă nu este atent □ doamna învățătoare îl întreabă □

❶ Citește următoarele instrucțiuni din manualul de utilizare a a Notebook Computer-ului.

** ● „… o soluție de detergent neabraziv pentru a nu produce zgârieturi”.

● „… a fost deteriorată din cauza unor accidente.”

● „… a preveni disconfortul sau rănirea cauzate de expunerea la căldură.”

● „… solvenți puternici, cum ar fi diluanți, benzen sau alte produse chimice…”

Cometele sunt corpuri cerești mici, de aparență nebuloasă, care

●● Alcătuiește enunțuri cu două dintre cuvintele explicate.

Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. A intrat în baltă.

picioarele în unda rece, care-i trimite fiori până sub aripi.”

❶ Citește următorul articol.

❸ Transcrie enunțurile, înlocuind cuvintele subliniate cu altele cu sens asemănător.