GEOGRAFIE

Simona Brie l Adina Micu

caiet de
aplicații 4
clasa
Copertă: Iuliu Duma
Design și dtp: Patricia Pușcaș
Redactor: Corina Șaitiș
Corectură: Anca Pascu
Ilustrații: Monel Țăranu

© Copyright 2016 Sinapsis. Toate drepturile rezervate

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Geografie: caiet de aplicaţii : clasa a IV-a /
Simona Brie, Adina Micu. -
Cluj-Napoca: Sinapsis Publishing Projects, 2016
ISBN 978-606-8616-92-6

I. Micu, Adina
371.671:913(498)
 CUPRINS

I. ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ORIZONTULUI LOCAL ȘI APROPIAT..............................................4

Orizontul apropiat......................................................................................................................4
Clasa, școala, cartierul, localitatea............................................................................................................... 4
Orientarea și distanțele în orizontul apropiat.............................................................................................. 5
Planul........................................................................................................................................................... 7
Orizontul local............................................................................................................................9
Orizontul, linia orizontului, punctele cardinale............................................................................................ 9
Hărți ale orizontului local........................................................................................................................... 11
Caracteristici generale observabile ale orizontului local..........................................................13
Relief, hidrografie, vegetație...................................................................................................................... 13
Populație, așezări, activități ale oamenilor................................................................................................ 16
Modificări observabile și repere de timp.................................................................................18
Modificări observabile în realitatea înconjurătoare................................................................................... 18
Ora, ziua, săptămâna, anul........................................................................................................................ 20
Calendarul.................................................................................................................................................. 22
De la orizontul local la țară.......................................................................................................24
Localitatea natală....................................................................................................................................... 24
Regiunea înconjurătoare............................................................................................................................ 26
De la orizontul local, la regiune și la țară................................................................................................... 28
Test............................................................................................................................................................. 30

II. ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI...................................................................................31

Limite și vecini..........................................................................................................................31
Relieful-caracteristici generale și trepte de relief....................................................................33
Clima, apele, vegetația, animalele și solurile...........................................................................36
Locuitorii și așezările omenești................................................................................................40
Activități economice ...............................................................................................................43
Resurse și activități industriale.................................................................................................................. 43
Agricultura................................................................................................................................................. 46
Căile de comunicație.................................................................................................................................. 48
Marile unități geografice ale României....................................................................................50
Carpații....................................................................................................................................................... 50
Dealurile și podișurile................................................................................................................................ 53
Câmpiile și Delta Dunării............................................................................................................................ 56
Organizarea administrativă a României...................................................................................58
Caracterizarea geografică a județului în care locuiești.............................................................62
Proiect „Școala Altfel‟................................................................................................................................ 62
Test...........................................................................................................................................64
III. ROMÂNIA ÎN EUROPA ȘI PE GLOB................................................................................................66
România în Europa...................................................................................................................66
Europa - un continent al planetei.............................................................................................68
Europa - caracterizare geografică............................................................................................................... 68
Uniunea Europeană................................................................................................................................... 71
Terra – caracteristici generale..................................................................................................73
Terra – o planetă a Sistemului Solar.........................................................................................76
Test...........................................................................................................................................78
RECAPITULARE FINALĂ...................................................................................................................79

3
 Săptămâna 1

I. ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ORIZONTULUI LOCAL ȘI APROPIAT

Orizontul apropiat
Clasa, școala, cartierul, localitatea

Reținem!

ÄÄCompletează tabelul:
Locuiesc la sat Locuiesc la oraș
Numele satului: Numele orașului:
Zona: Cartierul:
Strada: Strada:
Numărul: Numărul:
Numărul de Numărul de
locuitori: cartiere:
Clădiri importante Clădiri importante
din sat: din oraș:
Localități Localități
apropiate: apropiate:
Județul: Județul:
Zona unde se află Cartierul unde se
școala: află școala:
Numărul de clase Numărul de clase
din școală: din școală:
Timpul necesar Timpul necesar
pentru a ajunge pentru a ajunge
la școală: la școală:
4
 Săptămâna 2

Orientarea și distanțele în orizontul apropiat

Reținem!

❶ A. Descrie traseul care trebuie

urmat, pentru a ajunge de la
poartă la sala de clasă.

B. Reprezintă traseul pe care tu îl

parcurgi, de la poarta școlii până în
sala de clasă.

5
❷ Orientează-te pe hartă și găsește locul în care trebuie să ajungă poștașul.

●● Iese din poștă și merge spre stânga lui până la prima intersecție.
●● Merge pe strada Prutului, pe trotuarul din dreapta, apoi pe lângă Bibliotecă până la intersecția
cu strada Dunării.
●● Traversează pe trecerea de pietoni.
●● Continuă drumul pe lângă Magazinul Central și la prima intersecție o ia la dreapta.
●● După 200 de m ajunge la adresa dorită.
ÄÄDescrie traseul de la Gară până la dispensar. Folosește liniarul și află distanța care trebuie
parcursă.
❸ Creează un cartier, așezând clădiri conform coordonatelor.

A B C D E F G H biserică B8

1 poliție F3
2 lac A3-6, B3-6

3 școală H7, H8

4 grădiniță G5, H5

5 dispensar D3, D4

blocuri D6-8, E6, F6

6
magazin G1, E1
7

8 ÄÄTrasează drumuri între clădiri.

6
 Săptămâna 3

Planul

Reținem!

❶ Măsoară și completează tabelul:

Lungimea Lățimea Distanța
Lungimea Lungimea Lățimea Dimensiunile
și lățimea unei dintre
tablei unei bănci ușii catedrei
clasei ferestre bănci
Dimensiuni
în
centimetri
Numărul
de
pătrățele
ÄÄFolosind dimensiunile din tabel, realizează planul clasei.

Legenda:
catedră/bancă
scaun
fereastră
ușă
tablă

7
❷ Realizează planul camerei tale, micșorând toate dimensiunile de 20 de ori.

❸ Studiază „Planul de evacuare“ al clădirii în care înveți și trasează drumul de la clasa ta până
la prima ieșire.

8
 Săptămâna 4

Orizontul local
Orizontul, linia orizontului, punctele cardinale

Reținem!

❶ Privește linia orizontului,

așa cum se vede de pe fereastra
camerei lui Ionuț.

Completează
restul desenului.

❷ Completează enunțurile:
este un spațiu observabil, ce cuprinde atât elemente
, cât și create de om.
Locul unde cerul pare că atinge pământul se numește .
Dacă stăm cu fața spre sud, în spatele nostru este .
Dacă în partea dreaptă a noastră este nordul, atunci în fața noastră este .
❸ Unește:
Orizontul pare întins,  joase

dacă privim din locuri  deschise
Orizontul pare restrâns,  mărginite

dacă privim din locuri  înalte

9
❹ Unește:

nord S apus

sud E miazăzi

est N răsărit

vest V miazănoapte

❺ Completează Roza Vânturilor cu punctele cardinale.

❻ Bifează răspunsurile adevărate:

●● Dacă este înnorat, putem determina ●● Punctele cardinale:

□
punctele cardinale:
□ se determină după poziția Soarelui;

□
cu o hartă; □ se datorează rotației Pământului;

□
cu ajutorul busolei;
este imposibil de determinat.
□ se modifică în funcție de poziția în care te afli.

❼ Înlocuiește cifrele cu litere, pentru a găsi mijloace de orientare.

1 2 3 4 5 6 b) 3 4 6 7 8 5 8
a)
B S

12 2 3 13 14 10 2 5 13 4 11 6 13 10 5 4 7
c)

6 5 9 6 7 2 5 1 10 3 8 7 10 13 10 10
d)

e) 3 9 8 6 2 6 11 4 5 6 7 6

10
 Săptămâna 5

Hărți ale orizontului local

Reținem!

❶ Poziționează conform orientării după punctele cardinale:

● clădirea școlii ● camera ta

N N

V E V E

S S

❷ Notează, în cerc, numele orașului sau al satului în care locuiești, iar în jur scrie denumirea
localităților învecinate.

V E

11
❸ Studiază harta și rezolvă cerințele:
Legendă
CERTEJU
DE
SUS Renghet Drum național

GEOAGIU Drum județean

HĂRĂU
Herepeia Cale ferată
DEVA
Aurel Vlaicu
Poienița Tomii RAPOLTU MARE
SIMERIA
Municipiu
ORĂȘTIE
Oraș
Măr�neș�
BĂCIA Comună
BERIU
Sat
HUNEDOARA Stațiune

CĂLAN
ORĂȘTIOARA
BĂILE CĂLAN
TELIUCU DE
INFERIOR Costeș� SUS

●● Notează punctele cardinale.

●● Știind că între localitățile Beriu și Costești sunt 9 km, stabilește cât reprezintă 1 cm pe hartă.

●● Numește orașele de pe hartă și subliniază municipiile.

●● Scrie numele a trei sate, în ordine alfabetică.

●● Taie denumirea localităților care nu au acces la calea ferată:

Mărtinești, Simeria, Rapoltu Mare, Băcia, Teliucu Inferior.

●● Scrie numele comunei care este cea mai apropiată de Orăștie.

❹ Citește definițiile și identifică termenul explicat:

: partea de pe hartă/plan, în care sunt explicate semnele convenționale;

: precizează de câte ori au fost micșorate suprafețele reale;
: hartă care cuprinde obiectivele turistice;
: hartă care redă relieful și alte elemente naturale;
: reprezentarea în plan, micșorată, conform unei scări, a unei suprafețe;
: figuri simbolice sau culori folosite pentru a reprezenta diferite elemente.

12
 Săptămâna 6

Caracteristici generale observabile ale orizontului local

Relief, hidrografie, vegetație

Reținem!

❶ Completează săgețile cu denumirea formelor de relief.

13
14
Legendă

de județ

Harta fizică a județului Timiș

❷ a) Colorează harta județului Timiș (pagina 14), folosind culorile convenționale pentru formele
de relief și pentru ape.

b) Desenează simbolurile pentru cereale, pomi fructiferi și viță de vie, așa cum apar în legendă,
știind că cerealele se cultivă cu precădere în zonele de câmpie, pe dealuri se găsesc livezi de
pomi fructiferi, iar vița-de-vie se cultivă în special în zona Recașului.

❸ Ordonează denumirile apelor, în ordine crescătoare, după mărime:

□ □ □ □
curgătoare: râu, fluviu, pârâu, izvor

□ □ □
stătătoare: lac, ocean, mare

❹ Răspunde cu adevărat (A) sau fals (F).

□□ Câmpia se mai numește și șes.
□□ Dealul se mai numește podiș.
□□ Podișurile pot exista la înălțimi mai mari de 1 000 de metri.
□□ Dealurile au înălțimi cuprinse între 200 și 800 de metri.
□□ Culoarea convențională pentru munți este galbenul.
□□ Apele curgătoare se grupează în râuri și oceane.
□□ Vegetația nu este doar naturală.
□□ Vegetația cuprinde doar plantele și animalele existente într-o anumită zonă.

❺ Rezolvă rebusul.
8. 5. 1. Locul unde o apă curgătoare iese din pământ;
1. O 9. 2. Apă stătătoare;
3. Apă stătătoare întinsă;
4. M 4. Cea mai înaltă formă de relief;
7. S 5. Vegetație ce crește fără intervenția omului;
6. Cea mai întinsă apă stătătoare;
6.
7. Relief sub formă de platou;
2.
8. Apă curgătoare;
3. E
9. Câmpie.
S

●● Literele încercuite formează numele unui râu din țara noastră. Găsește-l.

15
 Săptămâna 7

Populație, așezări, activități ale oamenilor

Reținem!

❶ Bifează variantele corecte de răspuns:

a) Într-o localitate, activitățile oamenilor sunt influențate de:
□
□
forme de relief;
primărie;
□
□
resurse/bogății naturale;
tradiție.
b) Populația unui oraș:
□
□
variază de la un om la altul;
cuprinde persoanele care au împlinit 14 ani;
□
□
este formată din persoanele care locuiesc în acel oraș;
se referă la locuitorii de naționalitate română.
❷ Folosind culorile convenționale, colorează cu aceeași culoare forma de relief pentru tipul de
sat specific.
munte deal câmpie

sate adunate sate răsfirate sate risipite

16
❸ Studiază harta și încercuiește varianta corectă de răspuns.

Legendă

, sat

Harta administrativă a județului Buzău

●● Față de orașul Buzău, satul Mărăcineni este în:
a) Nord b) Sud c) Est d) Vest
●● Localitatea cea mai vestică a județului este:
a) Calvini b) Padina c) Siriu d) Vâlcele
●● Numărul de așezări urbane din județul Buzău:
a) 2 b) 3 c) 4 d) 5
●● Referindu-ne la populație, afirmația corectă este:
a) Buzău < Nehoiu b) Pogoanele > Costești
c) Grebănu = Racovițeni d) Râmnicu Sărat < Ziduri
❹ Unește:
populația rurală   localitate care administrează satele mai mici din jur
populația urbană   așezare ai cărei locuitori se ocupă în special cu
agricultura
recensământ   producerea de bunuri, realizată în principal în fabrici
sat   oraș cu număr mare de locuitori
oraș   totalitatea oamenilor care locuiesc la sat
comună   numărul oamenilor care locuiesc în oraș
municipiu   cultivarea plantelor și creșterea animalelor
activități industriale   operația de înregistrare a populației
activități agricole   așezare mai mare, centru industrial, comercial

17
 Săptămâna 8

Modificări observabile și repere de timp

Modificări observabile în realitatea înconjurătoare

Reținem!

❶ Caută, în careu, cuvinte ce denumesc surse ale modificărilor de lungă durată în realitatea
înconjurătoare. Încercuiește-le cu verde pe cele create de natură și cu albastru pe cele produse
de om.

I N C A L Z I R E A C L I M E I
E R U P T I E V U L C A N I C A
A G T R I N S U M A R E U A L E
X E R N I C A N D R E E N V K A
A R E D A E N A T M A G D E A B
A I M A S N P R I E B A A N L O
C B U A B D U E S T I B T A I T
A B R A L I T R A Z B O I E N I
D E A L B U P O L U A R E A R B
A L U N E C A R I D E T E R E N

❷ Ce efecte crezi că ar avea descoperirea unui zăcământ important în apropierea localității tale?

a) pentru populație:
b) pentru mediul înconjurător:

18
❸ Privește imaginile și identifică ce ar fi putut cauza modificările:

__________________

__________________

__________________

__________________

__________________

__________________

__________________

__________________

❹ Cum pot fi prevenite alunecările de teren?

□ defrișări; □ plantarea de arbori;
□ cultivarea viței-de-vie pe pante; □ săparea de șanțuri.

❺ Ce pot face oamenii ca să prevină dezastrele provocate de inundații?

19
 Săptămâna 9

Ora, ziua, săptămâna, anul

Reținem!

❶ Stabilește denumirea mișcărilor planetei noastre și ce influențează aceste mișcări.

mișcarea de _____________________ mișcarea de _____________________

consecință: _____________________ consecință: _____________________
_______________________________ _______________________________

❷ Numește fenomenul naturii care apare:

a) în diminețile de vară:
b) în diminețile reci de toamnă:
❸ Calculează și scrie orele pe glob.

Londra București Praga Tokyo Moscova New York Sydney

GMT GMT+2 GMT + 1 GMT + 9 GMT + 3 GMT - 7 GMT + 9

05:00
16:00

20
❹ Completează cu numere:

o oră = _________ minute o săptămână = _________ zile

o oră = _________ sferturi de oră un an = _________ luni
o oră = _________ jumătăți de oră un an = _________ sau _________ zile
o zi = _________ ore un an = _________ săptămâni

❺ Calculează:
Dacă o oră = 60 de minute ⇒ 3 ore = _____ x _____ = _____ minute

Dacă o oră = _____ minute ⇒ o zi = _____ x _____ = _____ minute

Dacă o zi = _____ ore ⇒ 5 zile = _____ x _____ x _____ ore

Dacă o zi = _____ ore ⇒ o săptămână = _____ x _____ = _____ ore
Dacă un an = _____ luni ⇒ 7 ani = _____ x _____ = _____ luni
Dacă un an = _____ luni ⇒ un deceniu = _____ x _____ = _____ luni

❻ Unește:

echinocțiu de toamnă ● 20 sau 21 martie ● ziua este egală cu noaptea

solstițiu de iarnă ● 21 sau 22 decembrie

● cea mai lungă zi din an
echinocțiu de primăvară ● 21 iunie

solstițiu de vară ● 22 sau 23 septembrie ● cea mai scurtă zi din an

Știați că...?

●● La Polul Nord, soarele răsare la 22 martie și apune după o jumătate de an, la 23 septembrie.

●● La Polul Sud, ziua polară durează de la 23 septembrie până la 21 martie, iar noaptea polară
de la 21 martie până la 23 septembrie.

●● Ceasul atomic - cel mai precis ceas existent. El nu depinde de rotația planetei, de frecarea
cu atmosfera sau de alți factori naturali. Primul ceas atomic a fost construit în 1945, în SUA. În
prezent, eroarea pe care o poate înregistra un astfel de ceas, este de o secundă la un milion
de ani. Majoritatea activităților umane nu necesită un grad de precizie atât de mare, dar există
domenii care au nevoie de sincronizări de timp foarte precise, de exemplu tehnologia GPS.

21
 Săptămâna 10

Calendarul

Reținem!

❶ Completează calendarul cu denumirile lunilor care pot să aibă:

28 de zile 29 de zile 30 de zile 31 de zile

❷ Curiozități despre calendar:

●● Lunile anului care încep într-o duminică, au întotdeauna o zi de vineri care cade în data de 13.
●● Numele lunii ianuarie vine de la zeul roman Ianus, zeul ușilor și al porților, cel cu două fețe,
cu una privind spre anul trecut și cu cealaltă spre anul ce urmează.
●● Numele din trecut ale lunilor:
decembrie – Undrea iunie – Cireșar
ianuarie – Gerar iulie – Cuptor
februarie – Făurar august – Gustar
martie – Mărțișor septembrie – Răpciune
aprilie – Prier octombrie – Brumărel
mai – Florar noiembrie – Brumar

●● Calendarul se repetă la fiecare 28 de ani.

22
❸ Completează calendarul lunii în care te afli și rezolvă cerințele:
Luna: Anul:
Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică

Luna începe într-o zi de: __________.

Luna se termină într-o zi de: __________.
Această lună este a __________ din an și are __________ zile.
Anul în care ne aflăm __________ bisect.
În această lună sunt __________ săptămâni întregi.
În această lună sunt __________ zile libere și __________ zile de școală.
Notează ce dată va fi în fiecare zi de joi a lunii: ________________________________.
Observă cu atenție șirul de numere scris la enunțul anterior și spune din cât în cât sunt
elementele acestui șir: ______________________________.

❹ Încercuiește varianta corectă de răspuns:

Dacă acum este martie, luna precedentă a fost:
a) februarie b) aprilie c) ianuarie
Dacă data de 12 este într-o zi de marți, marțea următoare va fi data de:
a) 19 b) 13 c) 20
Dacă alaltăieri a fost vineri, mâine va fi:
a) marți b) duminică c) luni
Dacă ieri a fost 16, atunci de azi într-o săptămână va fi:
a) 7 b) 23 c) 24
Dacă data de 1 a fost luni, atunci data de 15 va fi:
a) luni b) marți c) duminică
Dacă acum este luna februarie, peste o jumătate de an va fi:
a) iunie b) august c) septembrie
În luna aprilie, Dănuț a împlinit 5 luni. Ce vârstă va avea în luna decembrie a aceluiași an?
a) 12 luni b) 1 an c) 1 an și o lună

23
 Săptămâna 11

De la orizontul local la țară

Localitatea natală

Reținem!

Proiect - Localitatea natală

●● Numele: ●● Tipul de localitate:

●● Forma de relief: ●● Hidrografie:

●● Populație: ●● Minorități:

●● Localități învecinate, în ordine alfabetică: ●● Instituții:

24
 ●● Locuri în care poți să îți petreci timpul liber:
Cluburi sportive, culturale: În aer liber:

●● Harta zonei în care locuiesc:

●● Cele mai frumoase locuri:

●● Ce poate fi îmbunătățit în localitatea mea natală:

25
 Săptămâna 12

Regiunea înconjurătoare

Reținem!

❶ Identifică, pe hartă, cel mai apropiat oraș de localitatea ta.

❷ Scrie numele a cel puțin șase localități, pe care principalul drum care traversează orașul sau
satul tău le leagă de acesta.

❸ Scrie numele localităților învecinate, pe care le-ai vizitat.

❹ Prezintă atracții turistice în zona localității în care locuiești.

❺ Scrie:

●● numele județului
●● orașul reședință de județ
●● forme de relief din județ

26
❻ Alege ce se potrivește:
Localitatea mea natală se află în:

□
□
Oltenia
Muntenia
□
□
Dobrogea
Banat
□
□
Crișana
Moldova
□ Ardeal □ Maramureș □ Bucovina
Activitățile agricole, specifice regiunii în care locuiesc, sunt:

□
□
păstoritul
cultivarea cerealelor
□
□
pescuitul
creșterea pomilor
□
□
cultivarea viței de vie
apicultura
□ cultivarea legumelor fructiferi

❼ Notează numele unor localități apropiate de cea în care locuiești tu, care au fost martorele
unor evenimente istorice deosebite și consemnează câteva detalii despre acestea.

❽ Dezbateți în clasă și alegeți o zonă din apropierea localității voastre, care are nevoie să fie
ecologizată. Stabiliți planul pentru o activitate numită „Împreună salvăm natura“.

●● Data:

●● Ora de pornire:

●● Ora de întoarcere:

●● Mijlocul de transport:

●● Participanți:

●● Materiale necesare:

●● Instituții care ne-ar putea sprijini:

27
 Săptămâna 13

De la orizontul local, la regiune și la țară

Reținem!

●● Completează cu scara de proporție potrivită fiecărei hărți:

Harta administrativă a orașului Piatra Neamț Harta administrativă a Moldovei
Scara: Scara:

Piatra Neamț

Harta administrativă a României

Scara:
50 km 1: 80.000 1: 1.400.000
28
 DESCRIE, apoi desenează forma de relief COMPARĂ:
aflată în orizontul tău apropiat. a) numărul de locuitori din localitatea ta, cu
populația din reședința de județ.

b) distanța dintre localitatea ta și orașul

Constanța, cu distanța dintre București și
Constanța. (folosește harta);

c) numărul de zile ale lunii în curs cu numărul

de zile ale lunii februarie.

ASOCIAZĂ elementelor geografice ANALIZEAZĂ afirmațiile și stabilește dacă

culoarea convențională potrivită. se potrivesc cu localitatea în care locuiești.
câmpie Notează cu A (adevărat) sau F (fals).
□

 albastru
este traversată de un râu;
lac
□

are multe terenuri agricole;
munte 
 galben □
□
se află la peste 200 de metri altitudine;
este reședință de județ;
□
deal 

se află în apropierea unei autostrăzi;

podiș
râu
  maro
□ este o localitate importantă pentru
turism;
□


 verde populația nu depășește 1 000 de

mare 

locuitori.

APLICĂ ce ai învățat, pentru a completa ARGUMENTEAZĂ dacă o hartă la scara

enunțurile. 1 : 1 000 000 are mai puține detalii decât o
hartă la scara 1 : 100 000.
Localitatea mea natală se află într-o zonă
de ____________________. Pe hartă, această
formă de relief este reprezentată cu
_________________. Localitatea aceasta este
în județul _________________. Alte forme de
relief din județ sunt ______________________
_____________________________________.

29
 Săptămâna 14

Test

❶ Notează, în casete, denumirea formelor de relief și colorează folosind culorile convenționale

pentru acestea.

❷ Completează rebusul și vei descoperi cum se numește localitatea de origine a unei persoane.
1. Tot ceea ce cuprindem cu privirea, până la 1.
linia orizontului.
2.
2. Reprezentarea micșorată a unor suprafețe.
3. Totalitatea plantelor dintr-o regiune. 3.
4. Localitate urbană. 4.
5. Parte de pe hartă ce cuprinde explicații 5.
pentru semnele convenționale folosite. 6.
6. Este format din 52 de săptămâni.
❸ Unește:

miazăzi E răsărit

opus estului N opus nordului

miazănoapte S apus

dacă privești spre nord, în stânga este V îl arată acul busolei

❹ Ce este linia orizontului?

❺ Dă exemple de cinci semne convenționale și ilustrează-le grafic.

30
 Săptămâna 15

II. ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI

Limite și vecini
Reținem!

❶ Completează harta cu numele țărilor învecinate și trasează granițele, folosind culorile

convenționale.

HALMEU

31
❷ Unește cuvintele cu înțeles asemănător:
graniță țară
localizat hotar
stat situat

❸ Bifează apele care constituie granițele naturale ale României.

□ Mureș □ Someș □ Tisa
□ Dunăre □ Jiu □ Bâlea
□ Olt □ Prut □ Marea Neagră
❹ Găsește în careu numele țărilor care se învecinează cu România. Rescrie-le în ordine alfabetică.

K V B E Z M N U R
B L U C R A I N A
M O L D O V A G O
Z R G H J F D A P
F H A L N W E R U
S E R B I A S I I
Y B I Q O L T A H
C V A X P P D Y J

❺ Încercuiește răspunsul corect:

●● Localitate aflată în sudul țării:
a) Pristol b) Păltiniș c) București d) Reni
●● Localitate care nu se află pe malul Dunării:
a) Vama Veche b) Reni c) Pristol d) Sulina
●● Țară situată în sudul României:
a) Ungaria b) Ucraina c) Moldova d) Bulgaria
●● Granița cu Republica Moldova este:
a) convențională b) pe Dunăre c) naturală d) mixtă
❻ Privește tabelul și rescrie țările:
Țara Ungaria Ucraina Moldova Bulgaria Suedia
Suprafața (km2) 93 028 603 700 33 846 110 879 88 361
Populația 10 076 000 46 398 114 4 148 000 7 761 000 9 465 507
●● în ordinea crescătoare a populației:

●● în ordinea descrescătoare a suprafeței:

32
 Săptămâna 16

Relieful - caracteristici generale și trepte de relief

Reținem!

❶ Unește fiecare termen cu definiția potrivită:

relief   înfățișarea concretă a terenului, cu o anumită înălțime

formă de relief  
totalitatea denivelărilor suprafeței terestre, care redau
forma exactă a acesteia

unitate de relief  
o suprafață bine delimitată, pe întinderea căreia se găsesc
forme de relief asemănătoare între ele.

❷ Notează numele unităților de relief din țara noastră pe treapta de înălțime corespunzătoare:

33
34
Harta fizică a României
❸ Notează pe harta de la pagina anterioară denumirea principalelor unități de relief și colorează,
folosind culorile convenționale.
❹ Consultă o hartă și încercuiește orașul care aparține fiecărei unități de relief:
●● Munții Carpați:
a) Focșani b) Brașov c) Satu Mare
●● Subcarpați:
a) Constanța b) Râmnicu Vâlcea c) Târgu Mureș
●● Depresiunea Transilvaniei:
a) Botoșani b) Cluj-Napoca c) Timișoara
●● Podișul Moldovei:
a) Arad b) București c) Suceava
●● Podișul Getic:
a) Buzău b) Târgu Jiu c) Sibiu
●● Podișul Dobrogei:
a) Constanța b) Iași c) Craiova
●● Câmpia Română:
a) Pitești b) Drobeta Turnu-Severin c) Deva
●● Câmpia de Vest:
a) Botoșani b) Brăila c) Oradea

❺ Notează denumirea unităților de relief indicate:

●● este în interiorul arcului carpatic →
●● cea mai întinsă unitate de relief din sudul țării →
●● podiș învecinat cu Marea Neagră →
●● brăzdează țara sub forma unui arc de cerc →
●● înconjoară Munții Carpați în sud și în est →
●● se află la vestul arcului carpatic →
●● este situată la granița cu Ungaria →
●● este mărginit de râurile Prut și Siret →
●● unitate de relief mai înaltă de 800 de m,
situată în sudul Subcarpaților →

❻ Știați că ...?
În nordul Podișului Dobrogei mai există urmele unor munți foarte vechi, Munții Măcinului.
În prezent înălțimea maximă este de 467 m, ca urmare a eroziunii cauzate de vânturi și
precipitații.

35
 Săptămâna 17

Clima, apele, vegetația, animalele și solurile

Reținem!

❶ Completează rebusul și vei obține, pe verticala marcată, numele fluviului care traversează țara
noastră. 1. Ce formează Dunărea la vărsare?
2. Care este numele țării din sud, de
care România este despărțită natural de
către Dunăre?
3. Care braț al Dunării este cel mai
potrivit pentru navigație?
4. În ce mare se revarsă Dunărea?
5. Care este numele celei mai mari
hidrocentrale construite pe Dunăre?
(trei cuvinte)
6. Din ce țară izvorăște Dunărea?
7. Care este cel mai mare lac de la malul
Mării Negre ?

❷ Notează denumirile principalelor râuri din România, trasate pe harta alăturată.

36
37
Harta râurilor din România
❸ Unește:
●● se stabilește pentru un anumit loc, într-un moment dat;
clima
●● se stabilește pentru un teritoriu întins, după măsurători făcute
într-un interval mare de timp;
●● se referă la precipitații, vânturi și temperaturi;
vremea
●● este temperată.

❹ Colorează cu maro săgețile care arată direcția în care bate Austrul, știind că el suflă pe direcția
S-V, iar cu albastru cele pentru Crivăț, având în vedere că direcția sa este N-E.
Aduce precipitații

Vânt uscat
❺ Folosește harta pentru a afla pe malul cărui râu se află fiecare oraș. Încercuiește:
Cluj-Napoca: a) Someș b) Târnava Mare c) Prut
Oradea: a) Argeș b) Crișul Repede c) Dunărea
Arad: a) Olteț b) Trotuș c) Mureș
Timișoara: a) Barcău b) Tisa c) Bega
Craiova: a) Someș b) Jiu c) Moldova
Râmnicu Vâlcea: a) Ialomița b) Olt c) Bistrița
Galați: a) Timiș b) Dunărea c) Arieș
București: a) Dâmbovița b) Siret c) Crișul Alb
Bacău: a) Crișul Negru b) Arieș c) Siret
❻ Stabilește forma de relief căreia îi este specific fiecare animal sau plantă și colorează, folosind
culorile convenționale.

ciocănitoare brad urs capră neagră grâu iepure

șoarece de
rapiță măr mistreț jneapăn stejar
câmp

38
❼ Unește:

lac vulcanic   Lacul Amara

lac de baraj natural   Lacul Razim
lac pe țărmul mării   Lacul Bâlea
lac de hidrocentrală   Lacul Sfânta Ana
lac glaciar   Lacul Roșu
lac sărat   Lacul Vidraru

❽ Completează diagrama:

Importanța
apei

❾ Notează C înaintea coniferelor și F înaintea foioaselor:

□ brad □ stejar □ molid

□ alun □ zadă □ jneapăn
□ pin □ ulm □ plop
□ fag □ carpen □ tei

❿ Scrie cuvintele potrivite, acolo unde acestea lipsesc:

Clima țării noastre este ___________, cu ___________ anotimpuri. Ea a fost stabilită
___________, studiindu-se ___________, precipitațiile și ___________, într-o perioadă lungă
de timp. Acestea diferă de la un ___________ la altul și de la o ___________de relief la alta.
Apele sunt ___________ (râuri, ___________) sau ___________ (lacuri, ___________).
Lacurile se clasifică la rândul lor în: ___________ și ___________.
Vegetația reprezintă totalitatea ___________ spontane răspândite pe suprafața
pământului.
Unele animale sunt protejate în ___________.
39
 Săptămâna 18

Locuitorii și așezările omenești

Reținem!

❶ Apreciază valoarea de adevăr a următoarelor afirmații:

□□ Cele mai mici așezări omenești sunt satele.
□□ Principala activitate a locuitorilor din mediul rural este comerțul.
□□ Comuna este formată dintr-un sat și terenurile învecinate.
□□ Municipiul este un oraș cu populație numeroasă.

❷ Bifează afirmațiile ce caracterizează populația unei țări.

□ reprezintă locuitorii de pe teritoriul unei țări; □ este răspândită în mod egal pe teritoriul țării;
□ cuprinde doar populația majoritară; □ variază în funcție de condițiile de viață
□ cuprinde populația majoritară, dar și
minoritățile; □
existente;
variază în funcție de relief, climă și
economie.
❸ Notează pe harta alăturată denumirea principalelor orașe din România: București, Iași,
Constanța, Timișoara, Cluj-Napoca, Galați, Brașov, Craiova, Ploiești, Oradea, Bacău.

40
41
Harta fizică a României
❹ Unește între ele afirmațiile potrivite așezărilor rurale.

se întinde pe suprafețe mici predomină activitățile economice se numesc „sate“

pot fi risipite, răsfirate sau

ocupă suprafețe întinse predomină activitățile agricole
adunate

❺ Descoperă cine formează populația României.

1 2 3 4 5 6
populația majoritară:

minorități: 3 7 8 9 6 7 1 6 12 6 13 2 1110 5 6

1 1 2 3 6 8 1 1014 6

8 10 1 3 7 5 6 15 7 16 6
S

7 1 3 10 5 6 15101417 6

1011 1 10 6 1714 1 7 6 5 6 10 5 6
și alții...

❻ Încercuiește definiția corectă.

●● Densitatea populației:
a) desiș;
b) numărul de persoane în medie, pe o unitate de suprafață;
c) vârsta medie a populației.

●● Recensământ:
a) însămânțare de primăvară;
b) numărul locuitorilor la un moment dat;
c) numărătoare, înregistrare oficială a populației.

●● Diaspora:
a) deal de înălțime mică;
b) grup care trăiește în afara granițelor țării;
c) creșterea populației.

42
 Săptămâna 19

Activități economice
Resurse și activități industriale

Reținem!

❶ Completează:

Ramură a industriei Materii prime utilizate Produse finite obținute

energetică
metalurgică
a construcțiilor de mașini
chimică
alimentară

43
❷ Completează harta, conform legendei și informațiilor alăturate acesteia.

Legenda
Petrol ●● Câmpia de Vest, Câmpia Română, Subcarpați, Marea Neagră
Gaze de sondă ●● Câmpia de Vest, Câmpia Română, Subcarpați, Marea Neagră
Gaz metan ●● Depresiunea Colinară a Transilvaniei
Cărbuni ●● în Carpații din sud-vestul țării
Sare ●● Depresiunea Colinară Transilvaniei, Subcarpați
Fier ●● în zonele de extracție a cărbunilor
Aluminiu ●● în nordul Carpaților Occidentali
Cupru ●● în Carpații Occidentali și Orientali
Aur, Argint ●● în Carpații Occidentali

❸ Trece următoarele produse în tabel, la locul potrivit:

mobilă, benzină, staniol, pavaj, vopsea, bijuterie, hârtie, statuie.

Materia
primă lemn granit petrol aluminiu aur

Produsul finit

44
❹ Dă câte trei exemple pentru fiecare categorie.

❺ Unește:
întreprindere economică mare, ce cuprinde mai
mină  
multe fabrici;

carieră   unitate industrială de prelucrare a țițeiului;

combinat  
centrală electrică ce funcționează pe bază de
cărbune;

rafinărie  
centrală în care energia apei este transformată
în energie electrică;

hidrocentrală   loc subteran de unde se extrag minerale;

termocentrală   loc de unde se scoate piatră, nisip, marmură.

❻ Bifează:
Resurse Resursă Resursă Materie primă Sursă de energie
naturale inepuizabilă epuizabilă
combustibil
resurse minerale
ape
vânt
sol
vegetație
energie solară

45
 Săptămâna 20

Agricultura

Reținem!

❶ Unește:

Zona Solul Culturi specifice

câmpie   negru   pășuni

deal   stâncos   pomi fructiferi

munte   brun-roșcat   cereale

46
❷ Scrie următoarele plante în tabel, la locul potrivit:
secară, in, orz, ovăz, soia, orez, mazăre, floarea-soarelui, rapiță, mei, varză, hamei, morcov,
dovlecel, spanac.
Cereale Plante industriale Legume

❸ Încercuiește răspunsul corect:

●● Solurile fertile sunt:
a) cele mai roditoare;
b) erodate;
c) montane.
●● Agricultura se practică cel mai adesea:
a) pe malul mării;
b) în mediul urban;
c) în mediul rural.
●● Creșterea animalelor se practică pentru producerea alimentelor și …
a) produselor făinoase;
b) materiilor prime pentru industria ușoară;
c) țesăturilor.
●● Termenul de ovine se referă la:
a) capre;
b) oi;
c) vite.
❹ Concurs!
●● Găsește în cel mai scurt timp, cât mai multe cuvinte, în careul de mai jos și completează
tabelul:
V S W F G S O I A C Plante cultivate Animale crescute
A A C C J C A P R E de om în ferme
R L W M X L K O I A
Z A G R A U O R Z P
A T A C O V A C I A
K A I N A L B I N E
L H N C A R T O F I
C A I P O R U M B P

47
 Săptămâna 21

Căile de comunicație

Reținem!

❶ Studiază harta din manual și completează căsuțele cu numele unei localități.

Localitate pe Localitate
Aeroport traseul unei pe un drum Nod feroviar Port
autostrăzi național
Transilvania

Moldova
Oltenia,
Muntenia
Dobrogea

❷ Fă corespondența, completând tabelul:

I. tren, avion, vapor, autoturism etc.
A. căi de transport II. punct de intersecție a cel puțin trei linii
B. mijloc de transport principale de cale ferată
C. nod feroviar III. șosea, cale ferată, căi aeriene, căi navale etc.

A B C

48
❸ Completează spațiile libere:

Căile de comunicație speciale sunt , prin care se transportă petrol,

, apă, precum și liniile și de telecomunicații.

❹ Notează câte un mijloc de transport sau o cale de comunicație în fiecare chenar.

❺ Cu ce îți place să călătorești? Motivează răspunsul.

49
 Săptămâna 22

Marile unități geografice ale României

Carpații

Reținem!

❶ Unește fiecare grupă de munți cu limitele sale:

Carpații Orientali   Valea Prahovei – culoarul Timiș-Bistra-Cerna

Carpații Meridionali   Dunăre - Valea Barcăului
Carpații Occidentali   Granița de Nord - Valea Prahovei

❷ Reprezintă cu maro Munții Carpați pe harta României, scrie denumirea grupelor montane și
a râurilor care le separă, apoi completează tabelul:

Carpații Orientali Carpații Meridionali Carpații Occidentali

cel mai înalt vârf

o trecătoare

50
 Legendă
Vârf muntos
Trecătoare/Culoar/Pas
2303m
Vf.Pietrosul Rodnei
P.Tihuța
2100m
Vf.Pietrosul
Călimanilor1907m
P.Ciucea
Vf.Toaca
1836m
Vf.Vlădeasa
1849m
Vf.Bihorul

P.Oituz

51
Vf.Padeș Tr.Turnu Roșu
1374m Cul.Orăș�ei
Cul. Rucăr-Bran
2544m Vf.Ciucaș
2519m Vf.Moldoveanu 2505m 1954m
Vf.Parâng Vf.Omu

Vf.Svinecea Mare
1224m

Harta României - Munții Carpați

❸ Completează spațiile libere:
Pe teritoriul României, Carpații sunt dispuși sub forma unui în jurul
Depresiunii Colinare a . Ei se împart în grupe. Cel
mai înalt vârf muntos se află în grupa .
Din punctul de vedere al vechimii, Carpații sunt considerați munți .
Ei s-au format prin și ca urmare a .
❹ Completează rebusul și vei descoperi numele celui mai înalt vârf din țara noastră.
1. Cea mai înaltă formă de relief;
2. Cale naturală de trecere între doi munți;
3. Munții din grupa Orientalilor s-au format, în mare parte, în urma unor erupții ...;
4. Formă de relief mai joasă, înconjurată de munți;
5. Culoarea convențională pentru munți;
6. Pantă a unui munte;
7. Văi înguste, săpate de ape, între doi versanți înalți;
8. Forma pe care o au Munții Carpați, pe teritoriul României;
9. Modalitate de formare a munților, prin apropierea plăcilor tectonice;
10. Zonă întinsă pe înălțimile montane, acoperită cu iarbă.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

❺ Completează schema resurselor din Munții Carpați:

Resurse

din subsol de la suprafață

52
 Săptămâna 23

Dealurile și podișurile

Reținem!

❶ Subliniază definiția dealurilor cu galben, iar pe cea a podișurilor cu portocaliu.

●● forme de relief mai întinse, netede sau ușor ondulate, mărginite de văi adânci;
●● forme de relief cu pante mai puțin abrupte decât ale munților, culmi domoale, rotunjite,
separate de văi.
❷ Enumeră resursele de la suprafață, specifice zonelor de deal și podiș.

53
 Legenda

54
Harta fizică a României
❸ Colorează dealurile și podișurile, apoi completează harta (pagina 54) cu denumirea unităților
de relief colorate și cu resursele existente, ajutându-te de tabel. Întocmește legenda hărții.

Semnul
Resursa convențional Dealurile Podișul Depresiunea Podișul
Colinară a Subcarpații Moldovei Podișul
de Vest Getic Transilvaniei Dobrogei

Petrol X X X
Gaze
X X X
naturale
Cărbuni X X X
Sare X X X

❹ Marchează cu unitatea de relief care se află:

a) în sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei
□ Carpații Meridionali □
b) în vestul Podișului Moldovei
□ Subcarpații □
c) în estul Podișului Dobrogei
□ Marea Neagră □
d) în sudul Subcarpaților
□ Carpații Occidentali □
e) în estul Dealurilor de Vest
□ Carpații Meridionali □
f) în nordul Podișului Getic
□ Câmpia Română □
g) la granița cu Republica Moldova
□ Podișul Moldovei □
h) la granița cu Bulgaria
□ Podișul Getic □
Câmpia de Vest □
Delta Dunării
Carpații Orientali □
Carpații Occidentali
Delta Dunării □
Câmpia Română
Podișul Getic □
Câmpia de Vest
Carpații Occidentali □ Câmpia de Vest
Subcarpații □
Carpații Meridionali
Podișul Dobrogei □
Dealurile de Vest
Podișul Dobrogei □
Depresiunea Colinară a Transilvaniei

❺ Ce poate promova turismul din zonele de deal și podiș?

55
 Săptămâna 24

Câmpiile și Delta Dunării

Reținem!

❶ Colorează zonele de câmpie cu verde și scrie în locul potrivit următoarele denumiri: Arad,
Argeș, Barcău, Bârlad, Bega, București, Buzău, Câmpia de Vest, Câmpia Română, Chilia,
Craiova, Crișul Alb, Crișul Negru, Crișul Repede, Dâmbovița, Delta Dunării, Dunărea, Ialomița,
Jiu, Mureș, Olt, Oradea, Ploiești, Prahova, Sfântu Gheorghe, Siret, Slatina, Slobozia, Someș,
Sulina, Timișoara, Tulcea, Vedea.

56
❷ Notează elemente de floră și de faună specifice zonei de câmpie.

Flora Fauna

❸ Curiozități din Delta Dunării.

●● Completează spațiile lacunare
și rebusul, pentru a descoperi numele
celor două localități din extremitățile
Deltei Dunării.
În Delta Dunării se întâlnesc
singurele (8) pe
nisip, din țară: Letea și Caraorman, unde
cresc liane de până la 25 m. În pădurea
Caraorman cresc stejari cu vârste mai
mari de un (5)
cel mai (1) stejar
10. din țară, „Stejarul îngenunchiat“.
Are circa 400 de ani și un diametru
de 3,8 metri. În Delta Dunării cresc
(6) plante carnivore: otrățelul de baltă și aldrovanda.

Cea mai mare pasăre din deltă este (3) creț, cu o anvergură a aripilor
de 3,2 metri, iar cea mai mare pasăre prădătoare este (2) codalb
(anvergura aripilor – 2,5 metri). La polul opus se află pitulicea „Ochiul Boului“, cea mai mică
pasăre din țară, cu o anvergură a aripilor de până la 17 (9) și o greutate
de 13 (10).
În categoria insectelor există și o specie de (7) imens, de noapte.
Este denumit „Ochi de păun“ și are o anvergură a aripilor de 18 cm.
Cel mai longeviv animal este țestoasa de (4), care poate atinge
vârsta de 120 de ani.

57
 Săptămâna 25

Organizarea administrativă a României

Reținem!

❶ Completează tabelul:
Județul Reședința de județ Indicativul auto
Teleorman
Vrancea
Covasna
Bacău
Tulcea
AB

❷ Unește:
a) județul cu reședința sa; b) județul cu indicativul auto;
Timiș   Brașov Ilfov   SV
Brașov   Timișoara Constanța   CL
Mureș   Târgu Mureș Giurgiu   IF
Prahova   Deva Suceava   GR
Hunedoara   Ploiești Călărași   CT
❸ Notează pe harta de la pagina următoare indicativul rutier pentru fiecare județ și denumirea
celor mai mari orașe: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Craiova, Brașov,
Galați, Ploiești, Oradea.
58
59
Harta administrativă a României
❹ Încercuiește răspunsul corect:
●● Numărul de județe din România este:
a) 40 b) 41 c) 42
●● Numărul aproximativ de orașe din România este:
a) 42 b) 320 c) 20 milioane
●● Județul mărginit la sud de Dunăre este:
a) Brăila b) Botoșani c) Dolj
●● Județul ce cuprinde Delta Dunării este:
a) Cluj b) Tulcea c) Vâlcea
●● Un județ aflat la granița cu Ungaria este:
a) Arad b) Galați c) Vaslui

❺ Completează rebusul cu reședința județelor indicate și vei descoperi numele capitalei țării:

→ BR
→ BZ
→ DJ
→ SJ
→ BH
→ AG
→ CS
→ OT
→ DB
❻ Completează cu informații despre orașul București:
●● Localizare: regiunea istorică:
unitate de relief:

●● Instituții ale statului:

●● Transport:

●● Organizare:

60
❼ Recunoaște următoarele obiective turistice, simboluri ale capitalei:

1 2 3

4 5 6

7 8 9
61
 Săptămâna 26

Caracterizarea geografică a județului în care locuiești

Proiect „Școala Altfel‟
●● Harta județului:__________________
(*Caută imaginea județului pe internet, listeaz-o și lipeste-o în caiet.)

●● Poziție:
□ Banat, Crișana □ Muntenia □ Oltenia
□ Transilvania □ Moldova □ Dobrogea
●● Județe vecine:

●● Forme de relief: □ câmpie □ deal □ munte

●● Climă:

●● Hidrografie: - ape stătătoare:

- ape curgătoare:

●● Vegetație:
●● Faună:
●● Soluri:

62
●● Organizarea administrativă
- reședința de județ:

- orașe:

- câteva localități rurale:

●● Populație - majoritară

- minoritară

●● Resurse:

●● Activități agricole:

●● Activități industriale:

●● Transport:

●● Obiective turistice:

Desenează sau lipește imagini cu obiective turistice din județ.

63
 Săptămâna 27

Test
❶ Scrie formele de relief din țara noastră în ordine crescătoare, după înălțime, apoi notează în
dreptul fiecăreia, denumirea unei unități de relief.

, ,

❷ Pentru fiecare enunț, încercuiește varianta corectă:

●● România se învecinează în partea de Nord cu:
a) Bulgaria b) Ucraina c) Ungaria
●● Granița cu Republica Moldova este:
a) convențională b) naturală c) variată
●● Hotarul dintre România și Ungaria este:
a) temperat b) convențional c) natural
●● Cel mai înalt vârf se află în Carpații:
a) Orientali b) Occidentali c) Meridionali
●● La Sud de Podișul Moldovei se află:
a) Câmpia Română b) Carpații Occidentali c) Câmpia de Vest
●● Delta Dunării este:
a) un podiș b) rezervație naturală c) un județ
●● Dealurile au altitudini cuprinse între:
a) 100 - 400 m b) 200 – 800 m c) 300 – 1 000 m
●● Clima pe teritoriul României este:
a) calmă b) caldă c) temperată
●● Cea mai mare apă curgătoare din România este:
a) Marea Neagră b) Dunărea c) Bistrița
●● Producerea energiei electrice cu ajutorul apei se realizează în:
a) centrală eoliană b) termocentrală c) hidrocentrală

❸ Apreciază valoarea de adevăr a următoarelor enunțuri cu A sau F:

□ Solurile cele mai fertile se găsesc în zona de câmpie.
□ Fauna unei regiuni este direct influențată de vegetația existentă.
□ În România, majoritatea populației este concentrată în localitățile urbane.
□ Industria metalurgică se ocupă cu producerea de aparate electrocasnice.
□ O ramură a agriculturii se ocupă cu producerea uleiului de floarea-soarelui.

64
❹ Scrie câte o denumire pentru fiecare cerință:
●● lac de baraj natural →
●● râu ce traversează Câmpia Română →
●● reședință de județ la malul Mării Negre →
●● unitatea geografică din vestul Carpaților Occidentali →
●● animal specific zonei de câmpie →
●● râul care desparte România de Republica Moldova →
❺ Prezintă trei aspecte legate de geografia localității în care locuiești.

❻ Notează denumirea unităților de relief numerotate pe hartă.

1→ 5→
2→ 6→
3→ 7→
4→ 8→
65
 Săptămâna 28

III. ROMÂNIA ÎN EUROPA ȘI PE GLOB

România în Europa
Reținem!

❶ Privește harta Europei și încercuiește răspunsul corect.

●● Pe continentul Europa, România este situată în:
a) sud-est b) centru c) vest
●● Ca suprafață, România este o țară:
a) mică b) medie c) mare
●● O altă țară europeană cu ieșire la Marea Neagră este:
a) Italia b) Ucraina c) Polonia
●● Țara cu care România se învecinează în partea de Nord este:
a) Bulgaria b) Ucraina c) Ungaria
●● Țara care nu este despărțită de România prin Dunăre:
a) Serbia b) Moldova c) Bulgaria
●● Țara din vecinătatea României cu cea mai mare suprafață este:
a) Republica Moldova b) Bulgaria c) Ucraina
●● Țara din vecinătatea României cu cea mai mică suprafață este:
a) Republica Moldova b) Bulgaria c) Ucraina
66
❷ Găsește țara noastră pe harta de mai jos și coloreaz-o.
Localizează țările vecine.

Marea Neagră

❸ Completează cadranele cu informații despre țările vecine. Colorează steagurile.

Numele țării: Numele țării: Numele țării: Numele țării: Numele țării:

Capitală: Capitală: Capitală: Capitală: Capitală:

Relief: Relief: Relief: Relief: Relief:

Poziție față de Poziție față de Poziție față de Poziție față de Poziție față de
România: România: România: România: România:

Alte informații: Alte informații: Alte informații: Alte informații: Alte informații:
Mulțumesc!= Mulțumesc! = Mulțumesc! = Mulțumesc! = Mulțumesc! =
Cпасибі! Xвала! Köszönöm! благодаря! Mulțumesc!

67
 Săptămâna 29

Europa - un continent al planetei

Europa - caracterizare geografică

Reținem!

❶ Completează:
Europa este așezată în emisfera . șaselea
umede
Ca suprafață, este al continent din lume, iar ca
doilea
număr de locuitori este al . La
temperatură
se învecinează cu continentul Asia, fiind înconjurată de ape în celelalte
puncte cardinale. oceanului
est
Relieful este . Pe continentul Europa se
ghețari
întâlnesc atât , cât și activi.
vulcani
Clima este , cu diferențe de variat
între N și S. De asemenea, zonele vestice sunt mai , nordică
datorită influenței . temperată
❷ Ce unități geografice mărginesc Europa? Unește.
N● ● Marea Mediterană
S● ● Munții Urali
E● ● Oceanul Arctic
V● ● Oceanul Atlantic
68
❸ Bifează formațiunile geografice care se află în Europa.
●● Ape curgătoare: ●● Ape stătătoare:
□ Nil □Marea Nordului
□ Sena □Marea Bering
□ Rin □Marea Baltică
□ Amazon □Marea Moartă
□ Nistru □Marea Neagră
●● Vulcani: ●● Munți:
□ Sangay, Ecuador □ Munții Himalaya
□ Santa Maria, Guatemala □ Munții Alpi
□ Stromboli, Italia □ Munții Pirinei
□ Vezuviu, Italia □ Munții Anzi
□ Hekla, Islanda □ Munții Scandinaviei

❹ Completează rebusul cu denumirile capitalelor din țările date, pentru a descoperi cel mai mic
și cel mai mare stat din Europa.

1. Republica Cehă 1.
2. România 2.
3.
3. Bulgaria
4.
4. Republica Moldova
5.
5. Austria
6.
6. Franța 7.
7. Grecia 8.
8. Spania 9.
9. Federația Rusă 10.
10. Marea Britanie 11.
11. Germania

●● cea mai mică țară → 0,44 km2

●● cea mai întinsă țară → 17.101.081 km2 din care 1 în Europa și în Asia
4
❺ Stabilește două trasee pentru a călători din România în Spania. Scrie denumirea țărilor
traversate.

traseul A →

traseul B →

69
❻ Europa în cifre
●● (15 + 25) x 100 + 63 x 4 + 111 x 5 +1=

→ altitudinea, în metri, a celui mai înalt vârf muntos – vârful Mont Blanc din Alpi

●● (3000 + 350 x 2 + 90 : 9) x 100 =

→ suprafață în km2 al celui mai mare lac de pe glob, numit Marea Caspică. Spre comparație,
suprafața României este de 238 391 km2.

●● (4 + 3 x 29 – 72 : 12) + 1900 : 100 =

→ lungimea în km a celei mai lungi peșteri din lume – Hӧlloch, situată în Alpii Calcaroși din
Elveția

●● 10 000 – [1500 x 4 – (81 – 13) + 31 x 12] =

→ lungimea în km a celui mai mare fluviu din Europa: Volga

●● 321 : 3 x 6 – (200 – 65) – 17 x 2 =

→ numărul de zile cât a durat erupția vulcanului Etna, și care s-a încheiat în martie 1993. Acest
vulcan are altitudinea maximă de 3 340 m și a erupt ultima dată în 2015, când a aruncat lavă
la peste 250 m în aer.

●● (36 x 29 x 10 – 4300 : 2 + 60 x 50 : 10) x 0 + 1 300 =

→ lungimea în km a Munților Carpați, ce reprezintă cel mai lung lanț muntos european.

70
 Săptămâna 30

Uniunea Europeană

Reținem!

1958
Germania
Franța
Belgia
Luxemburg
Italia
1973
Danemarca
Irlanda
Marea Britanie
1981
❶ Colorează în culorile Uniunii Europene țările componente.
Grecia
1986
Spania
Portugalia
1995
Austria
Suedia
Finlanda
2004
Polonia
Cehia
Slovacia
Ungaria
Slovenia
Estonia
Letonia
Lituania
Malta
Cipru
2007
România
Bulgaria
2013
Croația

71
❷ Încercuiește varianta corectă de răspuns.
●● Anul înființării Uniunii Europene:
a) 1958 b) 1993 c) 2007
●● Anul în care România a fost acceptată în Uniunea Europeană:
a) 2004 b) 2007 c) 2015
●● Numărul statelor membre:
a) 26 b) 27 c) 28

❸ Identifică următoarele simboluri europene și cărui stat din Uniunea Europeană aparțin ele.

72
 Săptămâna 31

Terra – caracteristici generale

Reținem!

❶ Notează pe planiglob denumirea celor șapte continente și a celor patru oceane.

73
❷ Știind că trei sferturi din suprafața planetei sunt acoperite de apă, colorează cu albastru partea
ce corespunde apei și cu maro pe cea a uscatului.

❸ Unește ce se potrivește.
ecuator ● ● punctele aflate în extremitatea nordică și sudică a planetei;
poli ● ● jumătatea Pământului aflată la nord de Ecuator;
emisfera nordică ● ● reprezentare în plan a suprafeței sferice a Pământului;
oceanul planetar ● ● linia imaginară ce împarte Pământul în două emisfere;
planiglob ● ● totalitatea mărilor și oceanelor de pe suprafața Terrei.

❹ Studiază graficele.
mil km2 a) Scrie denumirea continentelor în
ordinea crescătoare a suprafeței.
40

30

20

10
Su ica
No rica
a

lia

a
ia
ric

tic

p
rd
de er

As
An d

ra

ro
de me

rc
Af

Am

st

Eu
ta

Au
A

b) Scrie denumirea continentelor în

ordinea descrescătoare a numărului
de locuitori? De ce crezi că lipsește
Antarctida din diagramă?

74
❺ Care formă este mai apropiată de cea a Pământului?

Terra

❻ Scrie câte un exemplu pentru fiecare cerință:

●● continent traversat de Ecuator →

●● continent aflat în emisfera nordică →

●● cel mai sudic continent →

●● cel mai mare ocean →

●● ocean în vecinătatea Europei →

❼ Recorduri pe glob!
Descoperă dimensiunile următoarelor obiective geografice, transformând din valorile scrise cu
cifre romane, în cifre arabe.
ÄÄȘtiai că, pentru scrierea numerelor mai mari s-a convenit folosirea parantezelor,
astfel (|) = 1 000?
●● Cel mai înalt punct: vârful Chomolungma, din Everest, Munții Himalaya
(VIII) DCCC XLVIII m = m

●● Cel mai lung curs de apă: fluviul Nil (VI) DCLXXI km = km

●● Cel mai înalt vulcan activ Kliucevskaia Sopka, din regiunea Kamceatka, Rusia
(IV) DCCL m = m

●● Cel mai mare deșert: Sahara este de XXX VII = de ori mai mare decât
România

●● Cel mai lung tunel: Seikan, din Japonia, care unește pe sub apă două insule are

LIV km = km
●● Cea mai înaltă cascadă: Cascada îngerilor din Venezuela, CMLXXIX m = m

●● Cea mai lungă peșteră: Mammoth Cave din SUA CDLXXXIV km = km

75
 Săptămâna 32

Terra – o planetă a Sistemului Solar

Reținem!

Sistemul Solar Soarele

Venus Mercur

Pământ Marte

Jupiter Saturn

Uranus Neptun

76
❶ a) În imagine, este notată în partea de jos, durata unui an, luându-se ca unitate de măsură
ziua și anul pe Terra. Explică în ce mod se determină durata unui an și din ce motiv această
durată diferă atât de mult de la o planetă la alta.

b) În partea de sus este scrisă durata unei zile, pentru fiecare planetă. Explică în ce mod se află
durata unei zile. Notează câteva observații pe care le deduci din aceste valori.

❷ Unește:
planetă ● ● corp ceresc alcătuit dintr-un nucleu luminos, înconjurat de gaze și
pulbere, care uneori se prelungește sub forma unei cozi;
satelit ● ● bucată desprinsă dintr-un corp cosmic, care străbate atmosfera și
cade la suprafața pământului;
cometă ● ● planetă mică, puțin strălucitoare, ce își are orbita între Marte și
Jupiter;

asteroid ● ● corp ceresc care se învârte în jurul Soarelui;

● corp ceresc ce se învârte în jurul altui corp ceresc, aflat la rândul său
meteorit ●
în mișcare.

77
 Săptămâna 33

Test
❶ Completează rebusul și vei descoperi numele singurei planete din Sistemul Solar, unde se știe
că există viață.
1. Continentul pe care se află România.
2. Continent despărțit de Europa prin munții Urali.
3. Țară vecină României, care are granița pe râul
Prut.
4. Țară de care România este separată doar de
granițe convenționale.
5. Satelitul natural al Terrei.
6. Cea mai mare planetă din Sistemul Solar.
❷ Unește fiecare stat cu capitala sa și taie denumirea țării care nu este vecină cu România.
Austria ● ● Belgrad
Bulgaria ● ● Budapesta
Moldova ● ● Chișinău
Serbia ● ● Kiev
Ucraina ● ● Sofia
Ungaria ● ● Viena
❸ Numește câte un element geografic din Europa, pentru fiecare cerință:

munți: →
vulcani: →
apă stătătoare: →
apă curgătoare: →
❹ Bifează țările care aparțin Uniunii Europene:
□ Cehia □ Croația □ Norvegia
□ Belgia □ Vatican □ România

❺ Notează:
●● un continent din Emisfera Nordică →
●● un continent din Emisfera Sudică →
●● cel mai populat continent →
●● cel mai mare ocean →
●● oceanul din vecinătatea Europei →
❻ Scrie numele planetelor din Sistemul Solar, în ordinea în care sunt dispuse.

78
 Săptămâna 34

RECAPITULARE FINALĂ
❶ Apreciază valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, cu adevărat (A) sau fals (F):
□ Linia orizontului este linia unde cerul pare că se unește cu pământul.

□ Acul busolei arată nordul sau sudul, în funcție de modul cum este ținută.

□ Soarele răsare din partea de est.

□ Semnele convenționale se referă la dimensiunea obiectelor de pe hartă.

□ Culegerea care cuprinde mai multe hărți se numește atlas.

□ Solurile de câmpie sunt de obicei cele mai fertile.

□ Scara de proporție a hărții poate fi numerică (1:1 000) sau grafică (0 1 km

).

□ Mișcarea de rotație a Pământului în jurul Soarelui determină formarea anotimpurilor.

❷ Completează spațiile libere.

România este o țară de mărime situată pe continentul Europa.

Relieful țării este . Munții au forma ,
înconjurând Depresiunea . Câmpiile din țara noastră sunt
potrivite culturilor de .
România are o mulțime de bogății, atât la suprafață, cât și . Dintre
acestea amintim , , , .
Din punct de vedere al organizării administrative, țara noastră este împărțită în 41 de
, plus .
Începând cu anul , România face parte din Uniunea .

❸ Notează ce reprezintă următoarele denumiri (Ex. Europa = continent).

nord =
America de Nord =
Pacific =
Marte =
Ucraina =
Budapesta =
Carpați =
Barcău =
Subcarpați =
Oradea =

79
❹ Completează rebusul. 1. 2.
1. Podiș din sud-vestul Subcarpaților.
2. Câmpia din sudul țării. 4.
5. 10
3. Țară aflată la sud de România.
6.
4. Grupa Munților Carpați cu cele
mai înalte vârfuri. 7.
5. Râul care desparte România de
3.
Republica Moldova.
9.
6. Reședința de județ a Timișului.
7. România are deschidere la Marea
_____________.
8. Fluviul ce traversează țara
8.
noastră.
9. Capitala României.
10. Județul care are ca reședință
orașul Sibiu.

❺ Rezolvă rebusul și vei descoperi localitatea, în care există o mare uzină în care se produc
autoturismele.
1. materie primă folosită pentru producerea maselor plastice;
2. industria care are ca obiect producerea vopselurilor;
3. industria care se ocupă cu extragerea resurselor naturale;
4. industria destinată producerii energiei electrie;
5. industria care are ca scop producția de utilaje;
6. industria prelucrării minereurilor;
7. produsul final obținut în industria confecțiilor.
Care este marca autoturismelor produse în această localitate? ___________________

1.
2.
3.
4.
5. de mașini
6.
7.
ÄÄDacă ai terminat, exersează-ți cunoștințele de geografie cu jocul ȚOMANAP.
Țări Orașe Munți Ape Nume Animale Plante
C
O

80