Agheorghiesei Maria Vanessa

Română-Engleză L121

Biblioteca ideală

Conform definițiilor din dicționarul explicativ al limbii române, termenul de

„bibliotecă” provine din combinația termenilor grecești biblios (carte) și theke (cufăr) și
denumește 1. Încăpere, sală în care se păstrează și se citesc cărțile sau 2. Instituție de cultură
care colecționează cărți, periodice etc. spre a le pune în mod organizat la dispoziția cititorilor.
Aceste definiții, deși în totalitate corecte din punct de vedere teoretic, nu ilustrează adevărata
esență a spațiului pe care îl numim „bibliotecă”.

Cu riscul de a devia de la realitate, în cele ce urmează voi prezenta câteva idei cu privire
la ceea ce eu numesc „biblioteca ideală”.

Biblioteca ideală pentru mine, în primul rând ar fi poziționată favorabil din punct de
vedere topografic. Cum? Foarte simplu! (pentru că într-o lume ideală totul e simplu) În orice
oraș s-ar afla, biblioteca ideală ar fi așezată în cel mai plăcut loc din orașul acela, locul pe unde
treci într-o zi senină de primăvară pentru a face o plimbare și a te bucura de natură, locul pe
care toată lume îl știe și toată lumea îl iubește. O curte cu spațiu verde, copaci, flori, fântâni și
bănci pe care iubitorii de literatură și-ar petrece timpul în compania unei cărți bune ar fi de
asemenea ideală. În acest loc, o clădire veche dar bine păstrată și întreținută ar fi spațiul perfect
pentru sediul central al bibliotecii ideale. O clădire cu un trecut istoric interesant ar introduce
cititorii într-un spațiu ideal care le-ar facilita intrarea în lumea lecturii, indiferent de subiectul
și domeniul ales. Înăuntru, clasicele mese și scaune nu ar putea fi înlocuite, cel puțin nu în
totalitate, ele fiind de un adevărat folos celor ce citesc și studiază. Totuși, pe lângă acestea
propun „spații de relaxare”, cu fotolii sau pur și simplu perne pe care cititorii pot sta comod în
timp ce savurează o carte de aventuri, mistere sau clasicele romane de dragoste. Poate muzica
clasică sunând în surdină ar crea o atmosferă plăcută, însă e posibil ca nu toată lumea să se
poată concentra astfel, așa că asta rămâne de văzut.

Dintr-o bibliotecă ideală în zilele noastre, nu ar putea lipsi tehnologizarea atât de

necesară, chiar indispensabilă în orice domeniu al vieții de zi cu zi. Astfel, în sala de lectură ar
trebui să existe calculatoare, laptopuri sau alte astfel de aparaturi moderne care să permită și să
faciliteze atât căutarea cât și citirea diferitelor materiale pe care biblioteca le pune la dispoziție.
În acest fel, și resursele oferite ar fi în număr mult mai mare. Acest lucru este deja disponibil
într-o oarecare măsură și la BCU Iași, unde bazele de date precum JSTOR sau Wiley Online
Library facilitează atât activitatea angajaților cât și a vizitatorilor bibliotecii.
Agheorghiesei Maria Vanessa
Română-Engleză L121

Alte aspecte care ar face dintr-o bibliotecă obișnuită o bibliotecă ideală ar fi buna
organizare a cărților pe rafturi, în funcție de subiecte, perioade sau autori. Facilitarea sistemului
de împrumutare ar fi de asemenea un detaliu important care ar putea fi digitalizat, așa cum și
transportarea cărților în incinta bibliotecii ar putea fi tehnologizată prin introducerea roboțeilor
deja disponibili în diferite instituții. De asemenea, important de ținut în seamă este faptul că o
bibliotecă ideală are nevoie de oameni ideali pentru a exista, de angajați și cititori pasionați și
responsabili, care iubesc cultura și literatura și practică lectura cu răspundere, fără a deteriora
sau pierde lucrurile din proprietatea bibliotecii.

În concluzie, plecând de la ceea ce dicționarul definește ca fiind bibliotecă, îndrăznesc

să spun că pentru mine, la modul ideal, biblioteca nu ar fi doar „spațiu de citit” sau „de studiat”,
ci „spațiu de gândit”, „de simțit”, „spațiu de trăit”, în care iubitorii de literatură să se simtă
acasă, iar cei ce încă nu și-au descoperit pasiunea pentru lectură, să o găsească.