Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
indicațiile scenice:
se mai numesc și didascalii
reprezintă vocea dramaturgului (autorul piesei de teatru)
nu sunt rostite de personaje
apar - înaintea textului dialogat
- în interiorul acestuia (între paranteze rotunde)
sunt externe și interne
indicatiile scenice externe includ:
titlul
lista personajelor
date despre spațiu și timp
informații despre decor
TIMP ȘI SPAȚIU
acțiunea este limitată ca timp și spațiu
PERSONAJE
la acțiune participă mai multe personaje (dar există și piese cu personaj unic)
personajul dramatic seamănă cu personajul din textul narativ
este construit în mod direct
- prin notațiile autorului (din lista personajelor și din didascalii)
- prin intervențiile celorlalte personaje
este construit în mod indirect; trăsăturile sale se deduc din:
- fapte
- comportament
- gesturi
- limbaj
- relațiile cu celelalte personaje
MOD DE EXPUNERE
personajele comunică și se comunică prin replici
modul de expunere specific este dialogul
dialogul dramatic
permite conturarea acțiunii, a timpului, a spațiului
este un miijloc de caracterizare a personajelor
convenția dialogului dramatic: spectatorii aud un dialog care, în aparență, nu le este
adresat
o varietate a dialogului este monologul
monologul poate fi:
monolog propriu-zis = destinat unui personaj (o replică mai amplă adresată unui
personaj care nu uzează de dreptul său la replică)
solilocviu = se ţine în absenţa sau în prezenţa unui personaj de care se face abstracţie