Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sudarea Mig - Mag Notiuni de Baza
Sudarea Mig - Mag Notiuni de Baza
NOTIUNI DE BAZA
Este interzis a transmite sau a copia aceasta documentatie sau a exploata comercial
sau comunica continutul acesteia.
Orice incalcare acestei interdictii, va face raspunzator si va obliga la plata de daune.
Textul si figurile corespund stadiului tehnic la tiparire.
O prima clasificare se poate face dupa tipul electrodului. Astfel, procedeele pot fi
impartite in procedee cu electrod nefuzibil si procedee cu electrod fuzibil.
Electrodul nefuzibil – sau „permanent” – este fabricat din wolfram, de aceea acest
procedeu se numeste sudare in mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil – in
engleza gas tungsten-arc (GTA) welding.
In cazul sudarii cu electrod fuzibil acesta este in acelasi timp si unul din polii arcului
electric si material de adaos. Are aceeasi compozitie chimica sau foarte apropiata de
cea a materialului de baza. Acest procedeu se numeste sudare in mediu de gaz
protector cu electrod fuzibil – in engleza gas metal-arc (GMA) welding.
La sudarea in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil se folosesc atat gaze inerte, cat
si gaze active. De accea, se face deosebirea dintre sudarea in mediu de gaz protector
inert cu electrod fuzibil (MIG) si sudarea in mediu de gaz protector activ cu electrod
fuzibil (MAG).
O alta distinctie se face in functie de tipul de gaz de protectie utilizat - intre sudarea
MAGM, unde se utilizeaza amestecuri de gaze pe baza de argon cu adaos de
componente active, cum ar fi CO2 si O2 (cunoscuta si ca GMMA = “gas-mixture metal-
arc” welding) si sudarea MAGC, unde se utilizeaza dioxid de carbon CO2 tehnic
(cunoscuta si ca GMA-CO2).
In anul 1952, inginerii rusi au folosit pentru prima data CO2 (dioxid de carbon) la sudare,
astfel a luat nastere procedeul cunoscut astazi ca si sudarea MAG. In scurt timp, acest
procedeu s-a raspandit cu repeziciune in Europa vestica pentru sudarea otelurilor
nealiate si slab aliate.
In decursul ultimilor ani, sudarea MIG/MAG a castigat o importanta tot mai mare, nu
doar pentru sudarea otelurilor de constructii nealiate si slab aliate, ci si pentru sudarea
aluminiului si a otelurilor inalt aliate – datorita tehnologiei arcului electric pulsat.
Gazul de protectie iese dintr-o duza de gaz, care inconjoara electrodul concentric si
protejeaza arcul electric de actiunea atmosferei.
Variante constructive
Sistem compact
dispozitivul de avans al sarmei este incorporat in
sursa de sudura
distanta de la sursa la locul de munca este limitata
de lungimea pistoletui
sarma este impinsa
Sursa de curent trebuie sa permita o reglare fina, pentru a permite obtinerea unui set
parametri optimi pe intregul domeniu de. In cazul unei instalatii cu reglaj in trepte, pasul
trebuie sa fie adaptat domeniului de curent corespunzator instalatiei(de ex. 18 – 36
trepte la o instalatie de 300A). In cazul surselor de curent mai sofisticate (cum ar fi
sursele de curent cu invertor), puterea poate fi reglata continuu (adica, fara trepte) cu
ajutorul unui potentiometru.
La alegerea unei instalatii de sudare in mediu de gaz protector este important ca sursa
de curent sa aiba o putere de iesire suficienta. Pe placuta indicatoare sunt prezentate
datele tehnice ale instalatiei.
Durata activa (DA) a unei surse de curent este data in procente. In mod normal, pe
placuta indicatoare este data intensitatea permisa a curentului si tensiunea
corespunzatoare pentru o durata activa de 100% si respectiv 60%. La interpretarea
informatiilor trebuie tinut cont de durata ciclului care poate fi 5 sau 10 min si de
temperatura mediului ambiant care poate fi 25° sau 40° C. La susele FRONIUS
informatiile se refera la o durata a ciclului de 10 min. la o temperatura a mediului
inconjurator de 40°C.
Sursa de curent a carei placuta indicatoare indica 450A poate fi utilizata 100% la 360 A.
© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare
7
Tipul de protectie al carcasei instalatiei de sudare este dat printr-o combinatie de litere
si cifre, de ex.: IP 23.
Protectie impotriva contactului electric IP 2x’ (nu patrund obiecte straine cu Φ≥12,5 mm)
Pistoletul de sudare
Este componenta instalatiei de sudare cu care lucreaza efectiv operatorul sudor, din
aces motiv poate fi definit ca „interfata” cu instalatia de sudare. Multe defecte si erori
aparute in timpul sudarii sunt cauzate de pistoletul de sudare. Manuirea cu grija a
pistoletului garanteaza o functionare sigura a instalatiei de sudare si reduce costurile de
exploatare.
T
e Domeniul arcului electric
n
s
i 16
u
13
n
e 10
a
7
U
4
Intensitatea curentului I
Domeniul hasurat este valabil doar pentru un material de adaos, un diametru de sarma
si un tip de gaz de protectie.
Caracteristica arcului
T electric
e
n Domeniul caracteristicii
s arcului electric
i
u
n = Punct de lucru
e
a Lungimea arcului electric
lung
U
mediu
scurt
Punctul de lucru
Punctul de lucru reprezinta punctul de intersectie al caracteristicii statice presetate
(setarea instalatiei) cu caracteristica domeniului corespunzator al caracteristicii arcului
electric.
Caracteristica arcului electric cu care se intersecteaza caracteristica statica presetata
depinde de viteza de avans a sarmei.
Punctul de lucru defineste lungimea arcului electric, viteza de avans a sarmei, rata de
depunere (in kg/h) si – prin extensie – chiar si adancimea patrunderii si marimea baii
topite.
Redresor
Redresorul are sarcina de a transforma curentul alternativ monofazat sau trifazat in
curent continuu rectificat, necesar pentru sudarea MIG/MAG. Transformarea se face
printr-un montaj corespunzator de diode.
Avantaje:
Sudare fara stropi sau cu stropi extrem de putini cu stropi putini in intregul domeniu de
viteza de avans a sarmei
Nu exista zona arcului tranzitoriu
Extinderea domeniului de lucru (pot fi sudate materile pana la o grosime de 0,8 mm)
Controlul patrunderii
Posibilitatea sudarii tablelor subtiri cu sarme de diametru mai mare
Dezavantaje:
Preturi de achizitie mai ridicate.
Faza curentului de baza cu un curent principal IG. In aceasta faza procesul de sudare
are doar atata energie pentru ca arcul sa arda stabil si pentru ca atat capatul sarmei
electrod cat si suprafata piesei sa fie preincalzite.
Valorile reale din procesul de sudare vor fi permanent comparate cu valorile prescrise
pentru parmetrii de sudare cu ajutorul unui microprocesor, iar abaterile vor fi corectate
instananeu. Aceasta constuie premisa principala pentru reproductibilitatea rezultatelor
sudarii.
Gaze de protectie
Gazul de protectie trebuie selectat in functie de material si de specificul aplicatiei.
Compozitia si calitatea gazului de protectie influenteaza:
Starea arcului electric
Transferul materialului de adaos
Rata de depunere
Forma baii de sudare
Adancimea patrunderii
© Timisoara, reprezentanta producatorului de echipamente de sudare
18
Compozitia chimica a baii de sudare
Caracteristicile mecanice ale cordonului sudat.
Procedeu
Comportare Clasificare – fig.
DIN 1910 Materiale
chimica din DIN EN 439
Partea 4
MIG Inert I1 Toate metalele in afara de oteluri
(131) I2 Aluminiu, cupru
I3 Aluminiu, cupru
MAGM Slab M 11 Oteluri inoxidabile si inalt aliate
(135) oxidante M 12 Oteluri inoxidabile si inalt aliate
M 13 Oteluri slab aliate
M 21 Oteluri nealiate si slab aliate, sarme tubulare
M 22 Oteluri nealiate si slab aliate
M 23 Oteluri nealiate, slab aliate si inoxidabile
M 31 Oteluri nealiate si slab aliate
Puternic M 32 Oteluri nealiate si slab aliate
oxidante M 33 Oteluri nealiate
MAGC C Oteluri nealiate, oteluri slab aliate (cu
(135) restrictii), sarme tubulare
O formula a lui Faust spune ca debitul gazului de protectie exprimat in l/min, trebuie fie
de 10 -12 ori diametrul sarmei exprimat in mm.
De exemplu: Φsarma = 1,2 mm sarma rezulta un debit de gaz cuprins intre 12-14 l/min.
Directia de sudare
Directia de sudare
Directia de sudare
Sarma – electrod
Exista 2 tipuri principale de sarma-
electrod:
Sarme pline:
Sarme tubulare:
Diametrul sarmei-electrod:
Diametrul nominal in mm 0,8 0,9 1,0 1,2 1,4 1,6 2,0 2,4
Sarma plina x x x x x x x
Sarma tubulara x x x x x x
Diametrul sarmei trebuie ales in functie de aplicatia
specifica. Exemplu:
Grosimea piesei 0,8 0,9 1,0 1,2 1,4 1,6 2,0 2,4
1 mm x x x x
7 mm x x
15 mm x x x
Sarma tubulara
Pana la o anumita limita, miezul unei sarme tubulare are aceeasi functie ca si invelisul
unui electrod:
Formarea zgurii
Introducerea de elemente de aliere in baia de sudare
Protectia baii fierbinti de actiunea coroziva a mediului
Domenii de utilizare:
Pentru oteluri inalt aliate
Santiere navale
Sudarea in pozitie
Rata de depunere
Rata de depunere creste cu scaderea diametrului sarmei (pentru o intensitate constanta
a curentului), deoarece sarma cu diametru mai mic are o rezistenta electrica mai mare.
Factorul decisiv pentru rata de depunere este viteza de avans a sarmei. Rata de
depunere este exprimata in kg/h sau g/min.
Formula:
Cusaturile de colt (7) sunt imbinari de sudare la care piesele sunt perpendiculare una
pe alta in doua plane.
Cusatura cap In cap (1-6) este considerata ca fiind imbinarea de sudare la care piesele
de imbinat se afla in acelasi plan.
Defecte la sudare
Defecte la sudare datorate gazului de protectie necorespunzator
Insuficient gaz de protectie in baia de sudare duce la reactii intre aer si baie de sudare
si la cusaturi sudate cu pori cu stabilitate insuficienta.
Defect:
Curentul de aer (de ex. pe
santier) perturba
acoperirea gazului de
protectie
Consecinte:
Gaz de protectie insuficient,
formarea porilor in cusatura sudata
Defecte de topire pot aparea cand arcul electric nu atinge marginile rostului sau stratul
depus anterior, deoarece baia de sudare fuga inainte.
In cazul in care pozitia pistoletului este incorecta, arcul electric topeste doar o margine a
rostului de sudare. Acest fapt poate conduce la defecte de topire si, prin aceasta, la
imbinari instabile.
Pistoletul nu este tinut pe Pistoletul este prea inclinat spre o margine Pozitie incorecta a
mijloc. a rostului de sudare. pistoletului datorata
accesului restrictionat.
Efecte:
Radiatia ultravioleta este cea mai periculoasa pentru ochi.
“Fulgerarea” sudorului poate produce dureri de ochi, lacrimare, fobie de lumina si
umflarea ploapelor. Conjunctiva ochilor si in unele cazuri si cornea sunt atinse.
Masuri de protectie:
Reparatiile la racordurile de retea defecte sau la sursele defecte trebuie facute doar
de un electricean specialist.
Lucrarile de intretinere cat si reparatile simple trebuie efectuate doar de un sudor
calificat.
N.B.: Fara imbracaminte din fibre usor fuzibile, cum sunt nylonul sau perlonul!
Chiar daca urmati instructiunile de protectie se poate intampla sa aiba loc mici
accidente. De accea fiecare trebuie a fie informat despre masurile speciale de la locul
accidentului pentru acordarea primului ajutor!