Cuprins............................................................................................................................................

3
Motivația Lucrării...........................................................................................................................5
Capitolul I
1. Noțiuni de anatomie și fiziologie a inimii..................................................................................6
1. 1 Configurația externă................................................................................................................6
1. 2 Configurația internă..................................................................................................................7
1. 3 Atriul și Ventricul....................................................................................................................7
1.4 Venele.......................................................................................................................................8
2. Infarctul miocardic acut (IMA)...................................................................................................9
2. 1 Definiție...................................................................................................................................9
2. 2 Etiologie...................................................................................................................................9
2. 3 Patogenie...............................................................................................................................10
2. 4 Tablou clinic..........................................................................................................................10
Modificări paraclinice.........................................................................................................................11
Complicații..........................................................................................................................................12
Tratamentul...................................................................................................................................12
Tratamentul de bază constă în medicație......................................................................................13
Obiectivele tratamentului....................................................................................................................13
Capitolul II
Supravegherea pacientului din momentul internării până la externarea și efectuarea
tehnicilor impuse de afecțiune
Asigurarea condițiilor igienice pacienților internați......................................................................16
Observarea poziției pacientului în pat...................................................................................................16
Schimbarea poziției și moilizarea pacientului.......................................................................................17
Captarea eliminărilor............................................................................................................................17
Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative.................................................................................17
Tensiunea arterială........................................................................................................................17
Pulsul 18
Respirația. 18
Temperatura.................................................................................................................................18
Alimentarea bolnavului.....................................................................................................................18
Administrarea medicamentelor și hidratarea organismului..........................................................18
Recoltarea produselor biologice și patologice.......................................................................................19
Pregătirea pacientului și efectuarea tehnicilor
speciale impuse de afecține.........................................................................................................21
Educație pentru sănătate........................................................................................................................21
Capitolul III - Prezentarea planurilor de îngrijire
Plan de înrijire 1............................................................................................................................25
Supravegherea funcțiilor vitale.....................................................................................................26
Examen de laborator.....................................................................................................................27
Alimentația bolnavului..................................................................................................................28
Administrarea medicamenrelor.....................................................................................................29
Investigații paraclinice..................................................................................................................30
Plan de îngrijire 2..........................................................................................................................31
Supravegherea funcțiilor vitale.....................................................................................................33
Examen de laborator.....................................................................................................................34
Alimentația bolnavului..................................................................................................................35
Administrarea medicamentelor.....................................................................................................36
Investigații paraclinice..................................................................................................................37
Plan de îngrijire 3..........................................................................................................................38
Supravegherea funcțiilor vitale.....................................................................................................40
Examen de laborator.....................................................................................................................41
Alimentația bolnavului..................................................................................................................42
Administrarea medicamentelor.....................................................................................................43
Investigații paraclinice..................................................................................................................44
Analiza cazurilor prezentate în lucrare.........................................................................................45
Bibliografie...................................................................................................................................46
 Motivația Lucrării

Lucrarea de față am întocmit-o pe baza cunoștințelor acumulate în timpul anilor

de practică și din literatura de specialitate . În perioada acestor ani am reușit să acumulez
suficinte informații necesare despre această afecțiune , astfel fiind pusă în situația de a
acorda îngrijirile necesare unui pacient cu simptomatologie și manifestările infarctului
miocardic acut , să nu întâlnesc piedici în scopul redării independenței în cel mai scurt
timp .
Astfel sper ca această lucrare să îmi fie de mare ajutor în profesia de
asistent medical pentru a fi aptă în orice situație de a preveni o recidivă a bolii și dacă
este posibil , chiar să-i dezvolt capacitățile fiziologice și psihologice pentru ca riscul de
recidivă a bolii să fie cât mai scăzut .
Am ales aceast subiect deoarece boala este tot mai frecventă datorită condițiilor
sociale , factorilor de stres , factorilor favorizanți și pune probleme grave asupra
individului . Pe plan mondial cercetările infarctului miocardic acut este în continuă
evoluție , ajungându-se la progrese remarcabile în ceea ce privește diagnosticul și
tratamentul . Astfel a scăzut cu 25% riscul de infarct recurent , AVC (accident vascular
cerebral ) sau a mortalității cardiovasculare . Totuși , se apreciază că 1 din 25 de pacienți
care supraviețuiesc la spitalizarea inițială moare în primul an după infarct .

Motto:
“Oricine ar vrea sa stapaneasca arta medicinii trebuie sa aiba urmatoarele
calitati:darul de la natura, o pregatire corespunzatoare,sa stie sa-si aleaga locul
potrivit pentru studiu,bine initiat,sa aiba dragoste pentru munca si multa, multa
rabdare”.

5
 Capitolul I

1. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A INIMII

Sistemul circulator este format din:

– inimă și vasele de sânge = aparatul cardiovascular;

– sistemul limfatic, format din vasele limfatice și
ganglionii limfatici. Aceste sisteme comunică între ele la
nivelul spațiilor celulare.
Circulația sângelui din ventriculul stâng spre organe și țesuturiși înapoi spre
atriul drept formează circulația mare sau sistemică. Circulația sângelui din ventriculul
drept spre plămâni și înapoi spre atriul stâng alcătuiește circulația mică sau pulmonară.
Inima este un organ musculo-cavitar, de forma unui con turtit, cu rol de pompă
aspiro- respingătoare. Este așezată în etajul inferior al mediastinului, între cei doi
plămâni, deasupra diafragmului. Ea este învelită într-un sac fibro-seros numit pericard.
Dimensiunile și capacitatea variază în funcție de individ, sex și vârstă. Are o greutate
medie de 300 g și o capacitate medie de 500 cm3.

1. 1 Configurația externă

Inima este formată din:

– o față anterioară sau sterno-costală;

– o față inferioară sau diafragmatică pe care se continuă șianțurile de pe fața
anterioară;
– două margini;
– o bază sau față posterioară care corespunde atriului stâng și drept;
– un vârf care apartține ventricului stâng.

6
 Fig. 1

Inima este un organ musculos ai cărui pereți au trei părți:

– Endocardul sau stratul intern – acesta învelește toate cavitățile inimii și se

continuă cu endoteiul arterelor și venelor. Conține fibre nervoase și vase limfatice, dar
nu conține vase sangvine, hrănire afacându-se prin inhibiție;
– Miocardul sau stratul mijlociu – este constituit dintr-o rețea de fibre musculare
ce alcătuiesc un sincițiu;
– Epicardul sau stratul extern – reprezintă foița vișcerală a pericardului seros.

1. 2 Configurația internă

Inima omului are o structură tetracamerală, camerele fiind separate între ele prin
septurile interventricular și interatrial. Atriul și ventriculul de aceeași parte comunică
între ele prin orificiul atrioventricular corespunzător.

1. 3 Atriul și Ventricul

Inima se compune din două atrii și două ventricule. Atriile sunt cele două camere
superioare ale inimii, separate de septul atrial. Atriul stâng și cel drept nu sunt simetrice
și diferă ca și locație, dimensiune și formă. Ele comunică cu ventriculele
corespunzătoare și diferă de acestea în sensul în care sângele din ventricule este împins
afară din inimă și nu către interiorul ei.
7
Atriile se caracterizează prin:

– capacitate mai mică decât a ventriculilor;

– formă cuboidală;
– numărul mare de orificii care se deschid la nivelul lor.

Ventriculii se caracterizează prin:

– capacitatea mai mare decât a atriilor;

– formă piramidală, cu baza spre atrii;
– grosimea mult mai mare a pereților.

Fig. 2

1. 4 Venele

Sunt vasele prin care sângele se întoarce de la țesuturi la inimă. Calibrul lor
crește progresiv cu apropierea de inimă. Venele care trebuie să învingă forța
gravitațională (venele mombrelor inferioare adică venele iliace) sunt prevăzute cu
valvule care se deschid spre direcția de propagare a sângelui, spre centru înpiedicând
întoarcerea acestuia.
8
 În funcție de diametrul vaselor de sânge, venele sunt împărțite, de la cel mai mic
la cel mai mare diametru, astfel: capilare venoase, venule, vene mici, vene medii și vene
mari.

-Vasele capilare sunt cele mai mici vase sanvine din sistemul circulator. Având
grosimea de o singură celulă, ele realizează schimbul de substanțe dintre sânge și
țesuturi. Contactul dintre capilare și vene sau artere nu se face direct, ci prin intermediul
venulelor (între vene și capilare) și a arteriolelor (între artere și capilare).
- Venele mari – sângele din circulația mare este colectat de vene care merg paralel cu
arterele, având același nume, fiind conduse în final în două mari trunchiuri colectoare:
vena cavă superioară și vena cavă inferioară, care se deschide în atriul drept.
- Venele mici -sângele din teritoriul pulmonar este colectat în vene lobare care
confluează formând venele pulmonare, câte două pentru fiecare plămân și se varsă în
atriul stâng. Inima funcționează ca o pompă care expulzează intermitent, cu fiecare
sistolă, în sistemul atrial o cantitate de sânge = debit sistolic sau volum bătaie.

2. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT (IMA)

2. 1 Definiție
Infarctul miocardic (IM) sau Infarctul miocardic acut (IMA) numit frecvent și
atac de cord, este întreruperea fluxului sangvin la nivelul unei porțiuni a cordului, ce
determină moartea celulelor miocardice. Cel mai frecvent se produce prin obstrucția
unei artere coronare în urma rupturii unei plăci de aterom, care este un depozit de lipide
și celule albe (în special macrofage) la nivelul peretelui arterial.
2. 2 Etiologie
A. Factorii determinanți în 90-95% din cazuri etiologia IMA sunt reprezentați
de ateroscleroza coronariană iar în 5-6 % din cazuri sunt cauze nonaterosclerotice
multiple, dintre cele mai frecvente amintim:
Boli coronariene obstructive nearterosclerotice:

– arterite, lues, PAN, colagenoze, boala takayasu

– îngroșare parietală: amiloidoză, mucopolizaharidoze, consum de contraceptive,
fibroză după iradiere
– compresie extrinsecă: tumori, anevrism de sinus valsalva
9
Embolii coronariene reprezintă endocardita bacteriană subacută, prolaps de valvă
mitrală, mixomatrial, embolii intraoperatorii sau intracoronarografice.

Traumatismele reprezintă disecție de aortă, plăgi penetrante, disecție în timpul

angioplastiei și coronarografiei.
Anomalii congenitale coronariene

Tromboze coronariene „in situ” trombocitoză, coagulare intravasculară diseminată.

Spasme
coronariene
Disproporție
cerere-ofertă:

– stenoză aortică, cord hipertensiv, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă,

insuficiență aortică.
– tireotoxicoză, feocromocitom
– hipoxie, anemie, intoxicații de cauză pulmonară.
Pacienții cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angină instabilă, multiplii
factori cu risc coronarian și cei cu angină prinzmetal.
B. Factorii favorizanți sunt factorii care cresc aura ventriculară: stres, frig, efort
fizic, efort digestiv, consum de droguri.
Factori care cresc contractilitatea miocardică-simpatomimetice.
Intervenții chirurgicale sau coronarieni cunoscuți sau în timpul intervențiilor pe cord,
proceduri de cardiologie invazivă.
În timpul unor afecțiuni acute severe: accident vascular cerebral, pneumonii severe la
vârstnici, tromboembolii pulmonare.
În aproximativ 50% din cazuri nu se pot identifica factorii precipitanți. Incidența
maximă a infarctului miocardic acut s-a înregistrat dimineața între orele 5 și 10 în
perioada de hipercatecolaminemie motivată.
2. 3 Patogenie
În patogenia infarctului miocardic acut intervine procesul de ocluzie coronariană
durabilă, printr-un proces de tromboză pe vas aterosclerotic în 95% din cazuri.
2.4. Tablou clinic
Debutul IMA este brusc legat de anumite circumstanțe de apariție s-au fără vreo

10
explicație imediată. Durerea are sediul retrosternal și/sau epigastric cu iradiere cu
umărul sau membrul superior stâng (pe marginea cubitală), în ambii umeri, în ambele
brațe, în ambele coate, mandibulă interscapulovertebrală, epigastrică.

Caracterul durerii este de apăsare, constricție, strivire, arsură, iar ntensitatea este
foarte mare, adesea de nesuportat. Durata, în medie, este de peste 30 minute și se poate
întinde la câteva ore, de regulă dispare după 12-24 ore după definitivarea necrozei.
Durerea poate lipsi la aproximativ 20% din pacienți sau este foarte ștearsă (în special la
pacienții cu diabet zaharat, la femei sau la vârstnici). Factorii declanșatori nu cedează la
nitroglicerină sau la alți nitrați, nu cedează la analgetice uzuale sau în repaus.
Fenomenele asociate durerii sunt anxietatea, neliniștea, paloarea, dispneea,
palpitațiile, transpirațiile profunde, grețurile și vărsăturile. Modificările tensiunii
arteriale sunt hipertensiunea sau hipotensiunea arterială. Manifestările digestive sunt
reprezentate de grețuri, vărsături (prin reflex vagal), diaree, sughiț prin iritarea nervului
frenic.
Alte manifestări:

-dispnee (polipnee) care este semn de disfuncție de pompă

11
 -palpitații prin tahiaritmii sau bradiaritmii
Manifestări neurologice reprezentate de sincope

-fatigabilitatea
-astenia fizică accentuată pot fi uneori singurele simtome ale unui infarct indolor
-febra poate fi moderată în primele zile de la debut și se menține 7-10 zile
Semne generale

-anxietate
-agitație (în căutarea unei poziții antialgice)
-paloare
-transpirații
-extremități reci
-pulsul și tensiunea arterilală pot fi normale sau modificate în funcție de manifestările
sistemului nervos vegetativ.
La aparatul cardiovascular nu există modificări specifice, în formele
necomplicate: tahicardie sinusală sau bradicardie în funcție de dominanța vegetativă.
Modificări paraclinice
Modificările EKG sunt tipice și reprezintă unul din criteriile diagnostice pentru
IM. Sunt înregistrate ischemia cu unde T negative, simetrice, leziunea cu
supradenivelarea segmentului SM în faza acută, înglobând și unda și necroza
reprezentată de unda Q patologică în infarctele miocardice transmurale. Examenul de
laborator arată un sindrom biologic inflamator (creșterea VSH, fibrinogen, creșterea
numărului de leucocite), cu augumentarea progresivă exceptând leucocitoza,
hiperglicemia tranzitorie și modificări enzimatice specifice. Creșterea nivelului
mioglobinei începe la o oră de la debut și atinge un maxim după 4-6 ore. Transaminaza
glutam-oxalică începe să crească după 10-12 ore, și atinge un maxim la 48-72 ore, după
care scade rapid.

Creatin-fosfokinaza, și în special izoenzima MB începe să crească în primele 4-6

ore cu un maxim la 12 ore. Lactat dehidrogenaza și în special izoenzimele 1 și 2, cresc
lent atingând un maxim la 7-10 zile. Ca explorări auxiliare se mai folosesc
echocardiografia, scintigramele cu thaliu.
Diagnosticul pozitiv se stabilește pe baza existenței a două din cele trei criterii
menționate: clinic, electric și enzimatic. Diagnosticul diferențial se face luând în

12
considerație numeroase afecțiuni: angina instabilă, afecțiuni pulmonare, afecțiuni
musculo-scheletale ale peretelui toracic.
Complicații
Infarctul miocardic este urmat în proporție de 20-25% de complicații , unele
apărând în 5-7 zile , altele .tardive , la 2-3 săptămâni sau chiar mai târziu .
Dintre complicații precoce enumerăm : tulburări de ritm și conducere ,
insuficiență ventriculară stângă , șocul cardiogen , sincopa - de fapt manifestare a
tahiaritmiilor ventriculare sau a blocurilor de grad înalt – pericardita epistenocardică ,
ruptura de pilier , sept interventricular sau de perete liber ventricular .
Dintre complicațiile tardive menționăm : trombembolismul pulmonar, anevrism
de perete ventricular, apariția angoruluui postinfarct, insufuciență cardiacă globală,
stopul cardiac .
Prognosticul sever : 50% din pacienți cu infarct mor în primele 2 ore. Dintre
supraviețuiri , 20% decedează în faza acută , iar numărul celor ce supraviețuiesc până la
10 ani este de 20-30% și contribuie la limitarea ariei de necroză miocardică .
Tratamentul
Terapia infarctului miocardic acut vizează 3 elemente : combaterea
complicațiilor cu risc vital imediat , dezobstruarea arterei coronare răspunzătoare de
necroza miocardică , tratament patogenic pentru a preveni sau a trata complicațiile
tardive sau precoce .
Primul obiectiv este relativ independent de celelalte și se referă la
electroconversia promptă a fibrilației ventriculare sau la resuscitarea cardio-pulmonară
și cerebrală în caz de stop cardiorespirator . Repausul la pat reduce efortul .
Primele mișcări active se fac la 48-72 ore , mișcarea în perimetrul patului se face
în primele 7 zile , iar în următoarele în cameră și în jurul acesteia . Planul de mișcare
este strict individualizat .

Necesarul de oxigen poate fi acoperit parțial prin administrarea de oxigen prin

sondă nazală sau mască , cu un debit de 4-6 l/minut . Administrarea de antiagregant -
aspirina 250-325 g a devnit un gest de rutină Durerea și anxietatea generează stimularea
simpatică , care crește frecvența cardiacă și rezistența vasculară periferică . Combaterea
acestora se realizează prin administrarea de anxiolitice ca :
-diazepamul sau fenobarbitalul și analgezice , de la cele de tipul algocalminului până la
cele din clasa opiaceelor ( petidină ,mialgin , morfină , meperidină sau hidromorfonă )

13
 Tratamentul de bază constă în medicație
Trombolitică = streptokinaza , urokinaza ,care se administrează în primele
6 ore de la debutul clinic .Administrarea de medicație trombolitică este urmată de
tratament anticoagulant , cu heparină în doză de 20.000-30.000 Ul/24h timp de 5-7 zile ,
apoi tratament anticoagulant oral cu antivitamina K (cumarinice sau warfarină ) .
Tratamentul anticoagulant se aplică imediat la prima intenție pacienților tardiv
prezenți , care nu mai au indicație pentru tratament trombolitic . Tot pentru recanalizarea
aortei obstruate se poate folosi de urgență și angioplastia coronaniană cunoscută sub
denumirea de angioplastia transluminală percutană ca prim tratament .
Nitroglicerina sau nitrații sunt folosiți drept coronarodilatatoare și pentru
reducerea pre -și postsarcină prin efectul ce-l au asupra circulației sistemice.
Se mai folosesc inhibitorii de angiotensin -converteză ( captopril , enalapril ),
dar utilizarea lor este incă un subiect controversat .
Blocantele canalelor lente de calciu au ca singură indicație angina pectorală
precoce postinfarct , fiind preferat diltiazemul .
Din măsurile generale necesare luate subliniem : regimul alimentar hipolipidic ,
fracționat în 5-6 mese zilnice , menținerea greutății corporale optime , combaterea
constipației , suprimarea fumatului , evitarea stresului . În paralel se va aplica un
program intensiv de recuperare a capacitații de efort .
Obiectivele tratamentului
1. Prevenirea extinderii necrozei
2. Limitarea întinderii necrozei
3. Restabilirea fluxului coronarian
4. tratamentul complicațiilor
5. Reabilitarea bolnavului
Măsuri generale
-oxigeno terapia , repaus
-calmarea durerii : Algocalmin , Fortral , Mialgin
-sedarea se face cu Diazepam intravenos , Nitroglicerină sublingual la 15 minute
-tratamentul antiaritmic cu Xilină 1% pentru prevenirea excitabilității miocardului
-tratarea complicațiilor ( hipotensiune , puseu hipertensiv )
-transport de urgență spre o unitate de terapie intensivă coronariană

14
 Mijloace de tratament
Nitrații – nitroglicerina , perfuzia intravenosă urmată de nitrat per oral după
24-48 de ore ( izosorbit ,mononitrat sau dinitrat ).
Nitroprusiatul de sodiu în edem pulmonar acut cu hipertensiune importantă .
Tratament tromboembolic – Streptokinaza este antigenică , tratamentul nu poate
fi repetat sub 1 an .
Tratamentul anticoagulant și antiagregant plachetar se face cu Heparină .
Betablocantele se administrează intravenos în primele 12 ore de la debut în
infarctul miocardic acut cu insuficiență de pompă sau tulburări de conducere .
Se utilizează : Metoprolol , Esmolol , Atenolol , Timolol , Propanolol .
Tratamentul cronic
În mod obligatoriu , supravietuitorul unui infarct miocardic va fi explorat prin
coronarografie în vederea stabilirii unei eventuale indicații de by-pass aorto-coronarian
sau angioplastie transluminală , cu instalarea unui stent .
Dintre măsurile generale necesare amintim :
-regim alimentar hipolipidic , fracționat în 5-6 mese pe zi
-menținerea greutății corporale optime, combaterea constipației
-suprimarea fumatului
-evitarea stresului
Mobilizarea bolnavului
1. Repaus absolut la pat în prima săptămână
2. Durata imobilizării va fi adaptată în funcție de evouția simptomelor și de
prezența complicațiilor
3. Dacă pacientul nu are dureri ,febră sau alte complicații , începând chiar din
primele zile ,se pot face mișcări pasive ale degetelor de la mâini și picioare
4. Treptat se permite schimbarea poziției în pat , mișcări active ale membrelor
5. Mobilizarea se face progresiv , sub controlul pulsului și al tensiunii arteriale
, inițial în p r e z e n ț a medicului .

15
 Capitolul II

Supravegherea pacientului din momentul internării până la

externarea și efectuarea tehnicilor impuse de afecțiune .

2. 1 Internarea pacientului în spital

Internarea în spital constituie un eveniment important în viața bolnavului , el se
desparte de mediul său obișnuit și în stare de infirmitate sau semiinfirmitate este nevoit
să recurgă la ajutorul cadrelor medicale .Internarea este primul contact al bolnavului cu
spitalul , acest prim contact este hotărâtor pentru câștigarea încrederii bolnavului , factor
indispensabil pentru asigurarea unei colaborări sincere între bolnav și personalul de
îngrijire , în vederea recâștigării sănătății celui internat .
Bolnavul trebuie să simtă atenția cu care este înconjurat și să fie convins că ,
colectivul în mijlocul căruia a ajuns vrea să-l ajute și că v-a depune tot efortul pentru a-l
vindeca.
Bolnavii cu infarct miocardic sunt internați fără bilet de trimitere , vor fi luați în
evidență la serviciul de primiri unde vor fi trecuți în registrul de internare ,li se
întocmesc foaie de observație clinică cu datele personale . La serviciul medical de
primire se pregătește bolnavul pentru examenul medical .
Bolnavii cu infarct miocardic vor fi internați pe secția de medicină internă ,
terapie intensivă sau cardiologie .
Asigurarea condițiilor de spitalizare
Scopul spitalizării bolnavilor , în majoritatea cazurilor , este vindecarea , pentru a
realiza acest lucru trebuie create condițtii prielnice necesare ridicării forței de apărare și
regenerare a organismului și scoaterii lui de sub eventualele influențe nocive ale
mediului înconjurător .
Asistenta medicală v-a avea grijă să-i fie asigurat bolavului un climat liniștit ,
salon bine încălzit , îngrijit si bine aerisit .
Asistenta v-a așeza bolnavul într-o poziție cât mai comodă în pat , este bine ca
paturile să fie prevăzute cu somiere reglabile pentru a se evita pozițiile forțate . Se vor
înlătura toți excitanții auditivi , vizuali si olfactivi cu efecte negative asupra sistemului
nervos .
16
 Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece întârzierile pot provoca
bolnavului emoții inutile . Se v-a respecta somnul bolnavului care prin inhibația
scoarței cerebrale constituie un factor terapeutic important . Condițiile create în spital
trebuie să asigure bolnavului un somn mai bun decât cel obișnuit .

Asistenta medicală are datoria de a vizita bolnavul frecvent, indiferent de

solicitări, fără însă să deranjeze odihna acestuia.
Saloanele, coridoarele și încăperile anexe trebuie astfel mobilate și amenajate ca
să se apropie cât mai mult de anturajul obișnuit al bolnavului. Foile de observație și de
temperatură nu vor fi ținute în saloane. Personalul administrativ care intră în secție în
interes de serviciu, precum și vizitatoriicare vin la bolnavi vor fi instruiți de asistentă
pentru a păstra o comportare modestă, liniștită pe secție.

Asigurarea condițiilor igienice pacienților internați

Toaleta bolnavului constituie una din condițiile indispensabile ale procesului de

vindecare. A fi curat, îngrijit și ați proteja tegumentele și mucoasele sunt o necesitate
pentru a avea o ținută decentă și pielea sănătoasă astfel încât aceasta să-și poată
îndeplinii funcțiile.
Asistenta medicală are datoria de a verifica zilnic curățirea salonului. Acesta se
curăță de două ori pe zi și de câte ori s-a murdărit cu sânge, alimente, secreții din timpul
procesului de îngrijire. Lenjeria de pat trebuie păstrată curată și bine întinsă pentru a
evita escarele. Atât lenjeria de pat cât și lenjeria bolnavului vor fi schimbate de câte ori
este nevoie.
Bolnavii cu IMA transpiră abundent, asistenta va șterge mereu cu un prosop
uscat regiunile transpirate. Baia generală și parțială se face la pat fără să obosească
bolnavul, în primele zile fără să fie ridicat. Scopul toaletei corporale este îndepărtarea de
pe suprafața pielii a stratului cornos, descuamat și impregnat cu secrețiile glandelor
sebacee și sudoripare, microbi care aderă la piele. Pentru efectuarea toaletei bolnavului
asistenta trebuie să respecte următoarele:
– să asigure o temperatură adecvată în salon pentru a feri bolnavul de răceală;
– să pregătească materialele necesare astfel ca îngrijirea să se desfășoare în timp
util;

17
 – să acționeze rapid cu mișcări sigure dar totodată blânde pentru a scuti
bolnavul de alte suferințe și oboseală;
– să menajeze bolnavul protejându-l cu un paravan față de cei din jur;
– controlul regiunilor expuse escarelor și prevenirea acestora.

Observarea poziției pacientului în pat

Bolnavul cu IMA va sta în poziție semișezândă. Repausul absolut la pat în prima

săptămână este obligatoriu, Durata imobilizării va fi adaptată în funcție de evoluția
simptomelor și de prezența complicațiilor. Dacă bolnavul nu are dureri, febră sau alte
complicații începând din prima săptămână se pot face chiar mișcări pasive ale degetelor de
la mâini și picioare. Durata repausului la pat în poziție semișezândă este două trei
săptămâni.

Schimbarea poziției și moilizarea pacientului

Mobilizarea bolnavului se face progresiv, șederea pe marginea patului, șederea în

fotoliu, ridicarea din pat, controlul pulsului și al tensiunii arteriale, inițial în prezența
medicului.

18
 Captarea eliminărilor

Se va servi bolnavul cu urinar și bazinet de câte ori este nevoie, fără să fie ridicat
din poziția șezândă. Asistenta va urmări tulburările de micțiune, volumul de urină, în 24
de ore și caracterele calitative ale urinii. Constipația trebuie combătută cu ajutorul
clismelor uleioase sau cu laxative ușoare.

Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative

Urmărirea ideală a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanentă

în primele zile a electrocardiogramei, a tensiunii arteriale și a ritmului cardiac. În secțiile
obișnuite de boli interne, în lipsa aparaturii de monitorizare, supravegherea constă în
măsurarea tensiunii arteriale, frecvemței pulsului și a respirației la o oră, la nevoie mai
des, în funcție de starea bolnavului, înregistrarea electrocardiogramei, precum și a
temperaturii de câte ori este indicat de medic.

Tensiunea arterială

Valoarea normală a tensiunii arteriale sistolice sau maxime variază între 120-140 mmHg
iar tensiunea arterială diastolice sau minime între 70-80 mmHg. Măsurarea tensiunii
arteriale se face cu ajutorul tensiometrului. Se notează în foaie de temperatură cu creion
de culoare roșie, pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatură se socotesc 10
mmHg.

19
 În cazul IMA, hipotensiunea arterială poate să apară imediat sau la câteva ore,
precedată de o ușoară creștere a tensiunii arteriale. Când tensiunea arterială scade brusc
pericolul șocului cardiogen este iminent.
Are valori normale la adult cuprinse între 60-80 pulsații/minut, se obține prin
comprimarea arterei radiale pe un plan osos și se notează în foaie de temperatură cu un
creion roșu, o linie orizontală corespunzând la 4 pulsații. Bolnavii cu IMA prezintă o
ușoară creștere a frecvenței pulsului până la 90-100 pulsații/minut.

Respirația
Are frecvență normală cuprinsă între 16-18 respirații/minut, reprezentând o
ușoară variație în funcție de sex și vârstă. Se notează în foaia de temperatură cu creion
de culoare verde, pentru fiecare linie orizontală considerându-se o respirație/minut.
Bolnavii cu IMA prezintă disnee cu polipnee, semn de disfuncție de pompă.
Temperatura
Temperatura are valori normale între 36-37°C, se măsoară cu termometrul în
axilă, cel mai frecvent. Se notează în foaia de temperatură cu creion albastru, pentru
fiecare linie a foii se socotesc două divixiuni de grad. Bolnavii cu IMA prezintă o
creștere a temperaturii 37,5-38,5°C datorită substanțelor piretogene produse în focarul
de necroză.
Alimentarea bolnavului
Se v-a evita consumul de cantități mari la o masă prin servirea meselor
fracționate . Se va face alimentația pasivă la pat în primele zile în decubit dorsal .
Treptat se v-a trece la alimentația activă în pat numai la recomandarea medicului în
poziția șezândă . După mobilizarea bolnavului se poate servi masa în sala de mese .
Regimul alimentar v-a fi hiposodat și hipocaloric . În primele zile v-a fi alcătuit
20
din lichide și piureuri date lent cu lingura , ceaiuri , compoturi , supe , lapte , sucuri de
fructe , oua moi și mai târziu vor fi eliminate alimentele care produc gaze sau întârzie
tranzitul intestinal . Se interzice total fumatul .
Administrarea medicamentelor și hidratarea organismului
Administrarea medicamentelor se face cu mare punctualitate , deoarece
întârzierile pot provca emoții inutile bolnavului . Tratamentul se face la pat , in poziție
orizontală . Deși medicamentele se dau strict la indicația medicului , în unele cauzuri de
urgență , asistenta v-a trebui să intervină cu unele medicamente cum este Nitroglicerina
si Oxigenul . Obiectivele tratamentului infarctului miocardic acut sunt , repausul la pat ,
combaterea durerii și tratamentul anticoagulant .
Sedarea durerii – se face cu Mialgin 0,10 g subcutanat și intramuscular , eventual
intravenos diluat în 10 ml ser fiziologic sau glucoză 10% .
Morfina se administrează 0,01-0,02 g ( 1 fiolă =0,02 ) subcutanat ,
intramuscular , eventual intravenos , încet diluat în ser fiziologic , sub controlul
respirației . Morfina poate provoca o hipotensiune arterială și deprimarea ventilației
pulmonare .
Asocierea cu Atropină 1mg subcutanat sau intramuscular , eventual 0,5 mg
intravenos poate preveni aceste fenomene .
Fortral se administrează 30mg intravenos sau intramuscular .
Tratamentul anticoagulant și trombolitic se face cu Streptokinază care are
proprietăți trombolitice și se administrează în primele 6 ore în perfuzie rapidă 150000
Ul în 45 minute .

Heparina împiedică coagularea și se administrează intravenos ,inițial 10000 Ul

apoi 5000- 10000 Ul la fiecare 4-6 ore .
Concomitent se administreaza Trombostop 4-6 tablete pe zi în funcție timpul
Quick.
În primele ore și zile se administrează sedative și tranchilizante cum ar fi
Diazepam 2-5 mg de1-2 ori/zi și Meprobamat 0,5-1 comprimate de 2-4 ori/zi .

Se urmărește tensiunea arterială și pulsul , menținerea tensiunii arteriale se face

cu perfuzie de Glucoză 5% Dextran.
Corectarea extrasistolelor se face cu Xilină de uz cardiologic , 200 mg
intramuscular sau intravenos .

21
 Menținerea permeabilității căilor aeriene se face prin aspirație , la nevoie se
face oxigenoterapie .
Recoltarea produselor biologice și patologice
În cazul bolnavilor cu infarct miocardic acut , asistenta medicală v-a recolta
sânge pentru probe de laborator indicate de medic :
-fibrinogen 200-400 mg/dl
- glicemie 70-130 mg/dl
- leucocite 4000 – 11000 mm3
- VSH <20mm/h
- colesterol 125-200 mg/dl
- acid uric <7 mg/dl
- TGO – < 34 UI
- TGP - < 50 UI
Recoltarea pentru aceste analize de laborator se face prin puncție venoasă la
nivelul plicii cotului în eprubete sterile și uscate sau prin puncție capilară prin
înțeparea pulpei degetului .
Pentru determinarea fibrinogenului este necesar 0,5 ml citrat de sodiu 3,8% și
4,5 ml de sânge . Valori normale sunt 200-400 mg % . La pacienții cu infarct
miocardic fibrinogenul este crescut .

Pentru determinarea leucocitelor se recoltează sânge prin înțeparea pulpei

degetului . Valorile normale sunt între 4200-4000 mm3 .Bolnavii cu infarct miocardic
prezintă leucocitoză cu valori între 10000-15000 mm3 .
Pentru determinarea glicemiei se recoltează 2 ml sânge pe 4 mg florură de sodiu
plus anticoagulant. Valori normală este de 75-115 g% . Bolnavii prezintă hipoglicemie
în primele 24-48 ore .
Pentru determinarea VSH-ului se recoltează 1,6 ml sânge într-o seringă de 2 ml
care conține 0,4 citrat de sodiu 3,8% . Valorile normale sunt 1-20mm/1h , la femei
valorile sunt cu 1-3mm mai mari . În infarctul miocaric VSH-ul este crescut .
Pentru determinarea colesterolului se recoltează 5-10 ml sânge.
La adulți: - nivelul optim este < 200 mg/dl
- borderline 200-239 mg/dl
- nivel crescut ≥ 240 mg/dl
În cazul bolnavilor cu infarct , colesterolul nu prezintă modificări .
22
 Pentru determinarea acidului uric se recoltează 5-10 ml sânge . Valorile normale
sunt între 3- 5 mg% , acidul uric nu prezintă modificări în cazul pacienților cu infarct
miocardic .
Pentru determinarea transaminazelor sunt necesari 5-10 ml sânge , valorile
normale sunt : TGO 2-34 Ul , TGP 2-50 Ul . Bolnavii cu infarct prezintă TGO crescut
40-3000 Ul .
Recoltarea sângelui se face dimineața pe nemâncate , iar eprubetele vor fi
însoțite de un buletin de analize care conțin numele bolnavului , numărul salonului și al
patului , diagnosticul clinic , natura produsului , analiza cerută , data recoltării și numele
celui care a efectuat recolarea .
Pregătirea pacientului și efectuarea tehnicilor speciale impuse de afecține
Electrocardiograma (EKG) – reprezintă înregistrarea grafică a fenomenelor
bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac , înregistrarea se face cu aparate speciale
numite elecrocardiografe .
Pregătirea bolavului -se pregătește psihic bolnavul pentru a-i înlătura emoțiile ,se
transportă bolnavul cu căruciorul în sala de înregistrare , bolnavul v-a fi culcat comod pe
patul de consultații si rugat să-și relaxeze musculatura .
Montarea electrozilor pe bolnav – se montează pe părțile moi ale extremităților
plăcile de metal ale electrozilor . Sub placa de metal a electrozilor se asează o pânză
înmuiată într-o soluție de electrolit , o lingură de sare la un pahar de apa sau pastă
specială pentru electrozi . Se fixează 4 electrozi pe membre și 6 precordial .
Montarea electrozilor pe membre
-roșu la mâna dreaptă
-galben la mâna stângă
-verde la piciorul stâng
-negru la piciorul drept

Montarea electrozilor precordial

V1- spațiul 4 intercostal pe marginea dreaptă a sternului V2- spațiul 4 intercostal pe
marginea stângă a sternului V3- spațiul între V2 și V4
V4- spațiul 5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară
V5- la intersecția de la orizontala dusă la V4 și linia axilară anterioară stângă V6- la
intersecția dintre orizontala dusă din V4 și linia axilară mijlocie stângă .

23
 Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a cinci unde notate în
mod convențional cu litere P , Q , R , S, T. Între două cicluri cardiace se înscrie linia de
0 potențial . EKG este interpretată întodeauna de medic în lumina datelor clinice .
În cazul bolnavilor cu IMA , electocardiograma arată unde Q anormale acestea
reprezentând cele mai importante semne electocardiografice de infarct miocardic acut,
ele exprimând necroza , undele R sunt mai puțin ample, iar modificările undei T reflectă
noțiunea de EKG de ischemie.
Educație pentru sănătate
Pofilaxia IMA
La externare bolnavul este instruit asupra modului de viață :
- bolavul trebuie să ducă o viață ordonată evitând suprasolicitările .
- să respecte regimul dietetic rațional hipolipidic , fara sare , glucide ,
hidrocarbonate și fracționat în 5-6 mese pe zi .
- se va reduce consumul de cafea .
- se va evita fumatul și alcoolul .
- se va respecta tratamentul medicamentos și modul de administrare a
medicamentelor .
- să practice sporturi ușoare.
- să aibă un program rațional de muncă și viață ,
- să se prezinte periodic la control .
Externarea bolnavului
Momentul plecării bolnavului din spital este stabilit de medic , asistenta va aduna
toată documentația relativă a pacientului și o va pune la dispoziția medicului , în vederea
formulării epicrizei .
Asistenta va fixa cu bolnavul ora exactă a plecării , pentru a-i putea asigura
alimentația până în ultimul moment . Externarea bolnavului se efectuează pe baza
biletului de iesire din spital , pe baza acestui bilet se eliberează hainele bolnavului
.Asistenta medicală înștiințează familia bolnavului privind indicațiile primite de la
medic cuprinse în biletul de ieșire , ajută pacientul la împachetarea lucrurilor , la
îmbrăcare și încălțare.
Bolnavul va fi condus până la poarta spitalului de către asistentă .

24
 Capitolul III
Prezentarea planurilor de îngrijire

Plan de înrijire 1
Culegerea datelor :

Nume : T
Prenume : R
Vârstă : 68 ani
Sex : masculin
Domiciliu : strada Eroii Revoluției , nr. 50, Județul Călărași
Profesia : pensionar
Anamneză medicală
- antecedente heredocolaterale : tata HTA ( hipertensiune arterială ) , mama sănătoasă .
- personale -HTA , gastrită cronică .
Diagnostic clinic :
Infarct miocardic acut posteroinferior

Istoricul bolii
Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani , cu tratament neglijent , cu
antecedente de gastrită cronică . Prezintă în timpul serii , în timpul unui stres emoțional ,
durere violentă retrosternală cu iradiere în membrul superior prelungită 30 de minute ,
care nu cedează la Nitroglicerină sublingual , asociată cu anxietate , transpirații reci ,
greață , vomă , motiv pentru care solicită serviciul de urgență .
Motivele internării
- dureri retrosternale cu caracter de apăsare, zdrobire
- transpirații reci
- dispnee
- iradierea durerii în membrul superior stâng

Problemele pacientului

- dificultate în a respira
- circulație deficitară
- deficit de volum lichidian
- dificultate în a se odihni
- alterarea integrității fizice și psihice

25
Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare
Fundamentală îngrijire
Nevoia de a Dificultate în a Pacientul să Pentru ca -recoltez sânge pentru În urma
respira și a avea o respira datorită prezite o respirație pacientul să HLG,VSH, intervențiilor
bună circulație. durerii și anxietății cu frecvență respire liber pe TGO,TGP,glicemie, pacientul respira
manifestate prin normală . nas voi umezi colesterol, fibrinogen, mai ușor ,dispneea
dispnee aerul din salon TQ,T Howell se reduce.
-instalez perfuzia cu
-bradipnee -administrez soluție glucoza 10% si
-hipoventilație. oxigen pe mască , nitroglicerina 2f,
bronhodilatatoare Mialgin 2f, Heparina
și antialgice la 250ui
indicația administrez Isodinit tb,
medicului , asigur Nifedipina tb, Diazepam tb
poziția
semișezândă.
Nevoia de a evita Circulație Pacientul să Măsor și notez -bolnavul este cooperant si În urma
pericole deficitară datorită prezinte un ritm zilnic în foaia de in afara oricărui pericol. intervențiilor
alerării mușchiului cardiac în limite temperatură: pacientul prezintă
cardiac și normale. -tensiunea un ritm cardiac
pereților arteriali . arterială , pulsul , normal
-manifestat prin respirația , și tegumente
bradicardie și temperatura , normal colorate .
tegumente ușor diureza , scaunul.
cianotice. Efectuez masaj și
mișcări pasive și
active ale
membrelor ,
 administrez
medicația indicată
de medic și
urmăresc efectul
acestuia.

Nevoia de a bea și Deficit de volum Pacientul să fie Supraveghez -administrez medicația Pacinetul este
mânca lichidian datorită echilibrat volemic pulsul, antivomitiva, conform echilibrat volemic,
transpirațiilor reci în decurs de 2-3 T.A( tensiunea indicației medicului nu prezintă semne
manifestate prin zile. arterială) apetitul -Torecan 1f de deshidratare.
adinamie, neliniște semnele de
deshidratare,
scaunul, greutatea
corporală
Fac bilanțul zilnic
între lichidele
ingerate și cele
eliminate.
 Administrez pe cale
parenterală soluții
perfuzabile prescrise de
medic

Nevoia de a Dificultate în a Pacientul să aibă Respect orele de somn ale administrez Pacientul prezintă un
dormi și a se se odihni datorită un somn bolavului, aerisesc salonul, medicația somn odihnitor.
odihni anxietății, durerii odihnitor din asigur o temperatură recomandata de
și dispneei punct de vedere adecvată, administrez la medic:
manifestată prin caliativ și indicația medicului Diazepam10mg
insomnii. cantitativ. somnifere. Nitroglicerina
sublingual.

Nevoia de a fi Altearea Pacientul să-și Voi schimba Să-i asigur ce are Pacientul prezintă
curat îngrijit de a integrității fizice și recapete poziția bolavului nevoie pentru o o stare de bine și
proteja psihice datorită independența de în pat la fiecare 2 igienă colaborează activ.
tegumentele și efectului bolii mișcare, ore. corespunzătoare. Nu prezintă escare
mucoasele manifesată prin încrederea în Efectuez masaj pe de decubit, se
durere, limitarea personalul regiunile deplasează fără
mișcărilor, frică. medical. predispuse la ajutor.
Să nu prezinte escare.
escare de decubit. Liniștesc bolnavul
cu privire la starea
sa.
 SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE

Data T.A Puls Respirația Temperatură Diureză Scaun

2022
16.01.22 160/120mmHg 85p/minut 19r/minut 36,6°C 1250 ml Normal

82p/minut 17r/minut 36,8°C

17.01.22 150/100mmHg 78p/minut 17r/minut 37,7°C 1300 ml Normal

79p/minut 16r/minut 37°C

18.01.22 140/80mmHg 74p/minut 18r/minut 36,9°C 1350 ml Normal

70p/minut 17r/minut 36,8°C

19.01.22 110/70mmHg 73p/minut 17r/minut 36,9°C 1450 ml Normal

65p/minut 17r/minut 37°C

20.01.22 111/70mmHg 69p/minut 18r/minut 36,6°C 1400 ml Normal

69p/minut 18r/minut 36,8°C

26
 EXAMEN DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valoari normale

VSH 0,4 ml citrat de Na 3,8% , se VSH = 4/12mm VSH= 1-10mm/h
aspiră sânge până la 2 ml. -5/15mm/h
Leucocite L=10000 L= 4000 – 11000 mm3

Hemoglobină Hgb= 13% Hgb = 14-16%

Se recoltează 2 ml de sânge.
Trombocite T=21500 T = 150-400000mmc

Hematocrit Htc=42% Htc = 40=45%

Fibrinogen 0,5 ml citrat de Na 3,8% și 4,5 F = 180mg% F = 200-400mg%
ml sânge .
Glicemie 2 ml sânge pe florură de Na 4 G = 130mg% G = 80-120mg%
mg .
Uree 5-10 ml sânge , puncție U = 80mg% U = 20-40mg%
venoasă .
Creatinină C = 2,4mg% C = 0,6-1,2mg%

Acid uric 5-10 ml sânge , puncție A.U = 1-2mg% A.U =2-6mg%

venoasă.
Colesterol 5-10 ml sânge , puncție 260mg 180-280mg
venoasă .
Examen sumar Recipiente sterile , din jetul Normal
de urină mijlociu .
Enzime 5-10 ml sânge , puncție TGO = 25U/L TGO = 2-20U/L
venoasă .
TGP = TGP = 2-26U/L

13,5U/L

27
 ALIMENTAȚIA BOLNAVULUI

Perioada Alimentație permisă Alimentație interzisă

16.01.22 În primele 24-48 ore regimul este strict : Alimente hipercalorice
- sucuri de fructe
-ceaiuri 1000-1500 ml Alimente care conțin NaCl

17.01.22 Ceaiuri, compoturi, supe, lapte,sucuri de Grăsimi, prăjeli, varză, făinoase

fructe , ouă moi , piure. în cantități mari

18.01.22 În plus pâine cu unt Alimente care conțin NaCl

19.01.22 Lactate Alimente hipercalorice

28
 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Data Medicamente Mod de administrare

16.01.22 Diazepam 1seara/oral

Mialgin 2ml IV( intravenos)

Heparină 1300Ul/H
17.01.22 Aspirină 1/2 oral

Betaloc 100mg

Trombostop 0-0-2 (seara) oral

Diazepam 0-0-1 (seara) oral

18.01.22 Betaloc 100mg

Aspirină 1/2 oral

Trombostop 0-0-2 (seara) oral

19.01.22 Captopril 10mg oral

Betaloc 100mg

Tromostoop 0-0-2 (seara) oral

Diazepam 0-0-1(seara) oral

20.01.22 Betaloc 100mg

Tromostoop 0-0-2 (seara) oral

Diazepam 0-0-1(seara) oral

29
 INVESTIGAȚII PARACLINICE

Data Examene curente Pregătire pentru examen Îngrijiri după

examen
16.01.22 EKG Bolnavul va fi ațezat în decubit Nu necesită
dorsal, își va relaxa musculatura. înjrijiri speciale.

Montarea electrozilor pe membre :

-roșu la mâna dreaptă

-galben la mâna stângă
-verde la piciorul stâng
-negru la piciorul drept
Precordial :
V1- spațiul 4 intercostal pe marginea
dreaptă a sternului
V2- spațiul 4 intercostal pe marginea
stângă a sternului
V3- spațiul între V2 și V4
V4- spațiul 5 intercostal stâng pe linia
medioclaviculară
V5- la intersecția de la orizontala dusă la
V4 și linia axilară anterioară stângă
V6- la intersecția dintre orizontala
dusă din V4 și linia axilară mijlocie
stângă .

17.01.22 Radiografie toracică

EKG

18.01.22 EKG
19.01.22 Radiografie toracică

EKG

30
 Plan de îngrijire 2

Culegerea datelor

Nume: V Prenume: A

Sex: feminin Vârsta: 60 ani

Domiciliu: județul Călărași , strada Griviței, Nr. 20
Profesia : pensionar
Anamneza medicală – antecedente heredocolaterale- tata(decedat) , mama astm
bronșic

- personale- neagă
Diagnostic clinic : Infarct miocardic acut anterior
Motivele internării- durere violentă retrosternală cu caracter apăsare zdrobire ,
transpirații reci dispnee , iradierea durerii în umărul stâng și de-a lungul marginii
cubitale a membrului superior stâng.
Isoricul bolii : bolavul fumător ,obez, prezintă în cursul diminneții dureri
retrosternale cu caracter de apăsare , zdobire. În timpul consultului efectuat de echipa
salvării , bolnavul prezintă stop cardio respirator , resuscitat de aceștia (masaj cardiac
extern). De menționat prezemța durerilor toracice cu caracter angios în antecedente
cărora bolnavul nu le-a acordat importanță.
Problemele pacientului :
- riscul alterării circulației și respirației
- anxietate
- alterarea mobilității fizice
- disconfort- durere
- dificultate în a se odihni.

31
Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare
fundamentala îngrijire autonome
Nevoia de a Riscul alterării Pacientul să fie Supraveghez -recoltez sânge Pacientul este
respira și a avea o circulației și echilibrat T.A, respirația, pentru Hb,Ht, echilibrat
bună circulația respirației din circulator și pulsul. circulator și
cauza respirator. TGO,TGP, respirator, nu au
complicațiilor glicemie,uree, apărut complicații.
bolii manifestate
prin dispnee , fibrinogen, TH
hipotensiune -administrez
arterială,
transpirații reci. medicația indicata de
medic
-nitroglicerina
-nitropector
algocalmin1f, piafen
1f
-heparina 5000UI
-perfuzie cu soluție
glucoza 5%
Nevoia de a Anxietatea din Pacientul să fie Educ pacientul să Îi aduc la cunoștință Pacientul este
comunica cauza echilibrat psihic, aibă o viață informații despre echilibrat psihic.
necunoașterii să fie informat ordonată, evoluția bolii cu
prognosticului asupra regimului echilibrată, port acordul medicului.
bolii manifestate de viață și de discuții liniștitoare.
prin îngrijorare, alimenație care
teamă. trebuie respectat.
Nevoia de a evita Disconfort din Să se amelioreze Asigur repaus fizic -administrez Durerile se
pericole cauza alterării durereile in 2-3 al bolnavului în medicația prescrisa ameliorează la
mușchiului ore de la perioada dureroasă. de medic administrarea
cardiac administrarea Administrez medicației, dar nu
manifestat prin medicației de medicația indicată dispar în totalitate.
dureri urgență. de medic.
retrosternale fără
cedare la
Nitroglicerina
Nevoia de a se Alterarea Pacientul să-și Asiugură poziția Pacientul reușește
mișca și a avea o mobilității fizice recapete semișezândă să realizeze
bună postură legate de deficitul independența de absolută la pat a obiectivele impuse
motor și senzorial mișcare afectată bolnavului. devenind mai
manifestat prin relativ. Mobilizez optimist.
impotența pacientul 2 ore.
funcțională. Efectuez masaj al
membrelor timp
de 10 minute.
Supraveghez
mișcările active
ale bolnavului.
Nevoia de a dormi Dificultate în a Pacientul să Se va favoriza -administrez
și a se odihni dormi și a se beneficieze de odihna din timpul medicația Pacientul să
odihni datorită, confort fizic și zilei prin creearea recomandata de prezinte un somn
durerii, anxietății, psihic pentru a se unui climat de medic odihnitor.
stresului, odihni. liniște. Se vor -Diazepam 10 mg
manifestat prin administra
insomnie și sedative la
oboseală. indicațiile
medicului.
 SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE

Data T.A Puls Respirația Temperatura Diureză Scaun

10.04.22 140/90mmHg 82p/minut 19r/minut 36,6°C 1000ml Normal

81p/minut 20r/minut 36,4°C

11.04.22 130/80mmHg 80p/minut 17r/minut 37,5°C 1100ml Normal

75p/minut 18r/minut 37,2°C

12.04.22 150/90mmHg 76p/minut 18r/minut 36,5°C 950ml Normal

73p/minut 18r/minut 36,8°C

13.04.22 140/90mmHg 72p/minut 19r/minut 36,4°C 1150ml Normal

65p/minut 18r/minut 37°C

14.04.22 140/80mmHg 76p/minut 18r/minut 36,5°C 1100ml Normal

72p/minut 17r/minut 36,7°C

15.04.22 130/70mmHg 76p/minut 17r/minut 36,5°C 1200ml Normal

78p/minut 18r/minut 36,8°C

33
 EXAMEN DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezulate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de Na VSH= 10-23mm/h VSH = 1-10/ 7-
3,8% , 1,6 ml sânge 15mm/h
Lecucocite L= 8800mmc L= 4500-11000

Hemoglobină Se recoltează 2 ml de Hgb= 14% Hgb = 14-16%

sânge.
Trombocite T= 220000 T = 150-400000mmc

Hematocrit Htc= 45% Htc = 40=45%

Fibrinigen 0,5 ml citrat de Na F=180mg% F = 200-400mg%
3,8% și 4,5 ml sânge.
Glicemie 2 ml sânge pe florură G=110mg% G = 75-115mg%
de Na 4 mg.
Uree U=27mg% U = 20-40mg%

Acid uric 5-10 ml sânge , puncție A.U= 2,67mg% C = 0,6-1,2mg%

venoasă.
Creatinină C=0,92mg% A.U =2-6mg%
Enzime 5-10 ml sânge , puncție TGO= 52U/L TGO = 2-34U/L
venoasă.
TGP= 31,1U/L TGP = 2-50U/L

34
 ALIMENTAȚIA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise Alimente interzise

Primele 24-48 ore Regim strict hidric: sucuri de fructe, Aimente hipersodice și
ceaiuri 1000-1500ml. hipercalorice.
Prima săptămână Regim cu 800-1000 calorii, supe, creme, Făinoase în cantități mari.
piureuri de legume iaurt, budinci, lapte.
A doua săptămână Regim normal sau hiposodat, Vor fi interzise alimentele
hipolipidic,normoglucidic, compus din cae produc gaze sau întârzie
piureuri de legume, carne fiartă, legume. tranzitul intestinal.
A treia săptămână Regim practic care trebuie respectat tot Grăsimi, prăjeli, varza.
timpul, format din 55% glucide, 15%
proteine și 30% lipide proporțional cu
vârsta, sexul, gradul de activitate.

35
 ADMINISTRA MEDICAMENTELOR

Data Medicamente Mod de administrare

10.04.22 Glucoză 5% 500ml IV

Xilină 200mg IV

Heparină 140U/H IV

Propranolol 1mg IV

Fortral 30mg IV
11.04.22 Diazepam 0-0-1(seara)

Propranolol 1mg IV

Trombostop 1/2-1/2-0
12.04.22 Acelasși tratament Aceeași doză
13.04.22 Nifedipin 0-1-1

Propranolol 1mg IV

Aspirină 3x1/zi
14.04.22 Același tratament Aceeași doză

36
 INVESTIGAȚII PARACLINICE

Data Examene curente Pregătirea pentru Îngrijiri după examen

examen
10.04.22 EKG Se explică bolnavului Nu necesită îngrijiri
modul de desfășuare a speciale.
Radiografie toracică examinării. Se cere
bolnavului să stea
nemișcat, examinarea se
face în camere liniștite
la 20 °C.
11-15.04.22 EKG

Radiografie toracică

37
 Plan de îngrijire 3

Culegerea datelor
Nume:C Prenume: L Sex: masculin Vârstă: 75 ani
Domiciliu: Județul Călărași, strada Ghe. Doja , nr.124
Profesia: pensionar
Anamneza medicală
- antecedente heredocolaterale: mama(decedată ) cardiopatie ischemică , tata (decedat)
ulcer gastric.
- antecedente personale - apendicectomie (1965).
Diagnostic clinic :
Infarct miocardic acut anterior , H.T.A

Istoricul bolii : pacientul în vârstă de 75 ani, fără antecedente cardiace se prezintă

de urgență la clinică acuzând durere precordială cu caracter constrictiv cu iradiere
în membrul superior stâng însoțită de dispnee paroxistică, transpirații reci,
adinamie, amețeli.
Motivele internării-durere precordială cu caracter constrictiv cu iradiere în
membrul superior stâng
- dispnee
- transpirații reci
- adinamie.
Problemele pacientului
- riscul alterării circulației și respirației
- proces inflamator
- anxietate
- disconfort
- dificultate în a se odihni.

38
Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare
fundamentala îngrijire
Nevoia de a Riscul alterării Pacientul să fie Supraveghez temperatura, Oxigenoterapie Pacientul este echilibrat
respira și a avea o circulației și echilibrat T.A respirația, pulsul la circulator și respirator.
bună circulație respirațieii din circulator și interval egal de timp.
cauza respirator. Efectuez EKG, asigur
comlicațiilor bolii poziția semișezândă
manifestate prin pentru favorizarea
dispnee respirației.
paroxistică,
hipotensiune
arterială.
Nevoia de a Anxietate, Pacientul să Port discuții liniștitoare Îi comunic ce mi-a Starea generală a bolnavului
comunica senzația de moarte prezinte o stare și încurajatoare cu transmis medicul despre s-a îmbunătățit.
iminentă din generală bună. bolnavul, îl educ cu evoluția stării de sănătate.
cauza lipsei de privire la menținerea
cunoaștere a bolii unui mod de viață
manifestată prin sănătos.
agitație și teamă.

Nevoia de a Proces inflamator Pacientul să Măsor temperatura regulat. Administrez Pacientul nu prezintă
menține datorită focarului prezinte o antipiretice: modificări ale curbei
temperatura de necroză temperatură în -paracetamol termice.
corpului în limite manifestat prin parametri normali.
normale subfebrilitate.
Nevoia de a evita Disconfort din Să se amelioreze Asigur repausul fizic și Administrez medicația Durereile se ameliorează
pericole cauza alterării durerile în 2-3 ore psihic al pacientului în indicată de medic. la administrarea
mușchiului de la perioada dureroasă . Efectuez EKG. medicației.
cardiac administrarea
manifestat prin tratamentului de
dureri urgență.
precordiale cu
caracter
constrictiv.
Nevoia de a dormi Dificultate în a se Bolnavul să Asigur poiziție comodă La indicația medicului se Pacientul prezintă un somn
și a se odihni odihni datorită, declare că are pentru a avea un somn vor administra sedative și odihnitor și liniștitor dupa 2
durerii, anxietății, un somn eficient. somnifere, se va diminua zile.
manifestat prin odihnitor anxietatea prin discuții
ore de odihnă după 2-3 zile. încurajatoare, se va asigura
insuficiente. confortul de noapte.
 SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE

Data T.A Puls Respirația Temperatura Diureza Scaun

05.06.22 130/90mmHg 70p/minut 20r/minut 36,6°C 1000ml Normal

75p/minut 18r/minut 36,8°C

06.06.22 130/80mmHg 60p/minut 18r/minut 36,9°C 1200ml Normal

65p/minut 19r/minut 37°C

07.06.22 140/90mmHg 65p/minut 17r/minut 36,9°C 1400ml Normal

73p/minut 17r/minut 37,1°C

08.06.22 140/90mmHg 60p/minut 17r/minut 37,2°C 1450ml Normal

68p/minut 18r/minut 37.4°C

08.09.22 150/90mmHg 75p/minut 18r/minut 36,9°C 1500ml Normal

76p/minut 19r/minut 37°C

41
 EXAMEN DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de Na 3,8% , VSH=6/14mm/h VSH = 1-10/ 7-
1,6 ml sânge 15mm/h
Leucocite L=9700mmc L= 4500-11000

Hemoglobină Se recoltează 2 ml de Hgb=13g% Hgb = 14-16%

sânge.
Trombocite T=200000mmc T = 150-400000mmc

Hematocrit Htc=39,4% Htc = 40=45%

Fibrinogen 0,5 ml citrat de Na 3,8% F=170mg% F = 200-400mg%
și 4,5 ml sânge.
Glicemie 2 ml sânge pe florură de G=115mg% G = 75-115mg%
Na 4 mg.
Uree U=26mg% U = 20-40mg%

Creatinină 5-10 ml sânge , puncție C=2,4mg% C = 0,6-1,2mg%

venoasă.
Acid uric A.U=7,94mg% A.U =2-6mg%
Colesterol 5-10 ml sânge , puncție C=260mg% C=180-280mg%
venoasă .
Sumar de urină Recipient curat. Densitate 1017 Densitate 1015-1025

41
 ALIMENTAȚIA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise Alimente interzise

05.06.22 - 08.06.22 Ceaiuri, compoturi, supe, lapte, Alimente care conțin NaCl,
sucuri de fructe, ouă moi, calorii și sunt solide ca și
piureuri de castante consistență.
09.06.22 Pâine cu unt, lactate, lapte Grăsimi, prăjeli, varză, făinoase
dulce sau acru, cașcaval, brânză în cantități , mari, alimente
topită, mezeluri hipersodate și hipercalorice.
necondimentate: șuncă, carne
slabă pasăre, vită, pește, fructe
și legume proaspete.

42
 ADMINISTRAREA MEDICAMENRELOR

Data Medicamente Mod de administrare

05.06.22 Glucoză 5% 500ml IV

Xilină 200mg IV

Heparină 140U/H IV

Propranolol 1mg IV

Mialgin 2ml IV
06.06.22 Aspirină 3x1/zi

Propranolol 1mg IV

Nitoglicerină 0-1-1(prânz,seara)

Trombostop 1/zi
07.06.22 Același tratament Aceeași doză
08.06.22 Același tratament Aceeași doză
09.06.22 Propranolol 1mg IV

Aspirină 3x1/zi

Trombostop 1/zi

Nifedipin 0-1-1(prânz,seara)

43
 INVESTIGAȚII PARACLINICE

Data Examen curent Pregătirea pentru exame Îngrijiri după examen

05.06.22 EKG Se explică bolnavului modul Nu necesită îngrijiri
de desfășuare a examinării. Se speciale.
Radiografie toracică cere bolnavului să stea
nemișcat, examinarea se face
în camere liniștite la 20 °C.
06.06.22 EKG

Radiografie toracică

44
 Analiza cazurilor prezentate în lucrare

Concluzii generale asupra lucrării

Capitolul 1 al lucrării se referă la I.M.A în general definit ca o necroză a
mușchiului cardiac într-o primă fază, iar ulterior apariția unei scleroze cicatriciale.
Deoarece este o urgență necesită acordarea îngrijirilor imediate până în momentul
spitalizării.
Consider că pentru o bună cunoaștere a bolii, asistenta trebuie să cunoască
simptomatologia, etiopatogenia, formele clinice, tratamentul, complicațiile,
investigațiile paraclinice și de laborator, prognosticul.
Capitolul 2 tratează modul în care se îngrijește un pacient cu I.M.A , intervențiile
pe care le acordă asistenta la internare în vederea asigurarii condițiilor de spitalizare,
igienei personale, poziției în pat, urmărirea faciesului și a funcțiilor vegetative, vitale,
pregătirea și efectuarea tratamenetelor, alimentația, recolarea probelor de laborator și
investigații paraclinice, educația pentru sănătate , profilaxia, externarea.
Capitolul 3 bolnavul T.R , în vârstă de 68 ani se prezintă de urgență la spital
acuzând : durere precordială cu caracter constrictiv cu iradiere în memebrul superior
stâng, dispnee paroxistică, transpirații reci, adinamie. În urma efectuării examinărilor
clinice și paraclinice s-a pus diagnosticul de I.M.A posteroinferior. În urma îngrijirilor
specifice și a tratamentului aplicat durerea și anxietatea se remit , parametrii funcțiilor
vitale și culoarea tegumentelor se normalizează , starea generală a bolnavului evoluează
spre ameliorare.
Bolnavul V.A în vârstă de 60 ani , fumător, obez prezintă tablou clinic al I.M.A
complicat cu stop cardiorespirator. Prin resuscitare și masaj cardiac extern se reușește
menținerea ritmului cardiac spontan, iar sub tratament fibrinolitic anticoagulant și
nitrați, evoluția este favorabilă fără complicații.
Bolnavul C.L în vârstă de 75 ani s-a internat în secția de Terapie intensivă cu
durere violentă precordială, cu iradiere în membrul superior stâng, prelungită cu peste
30 minute care nu cedează la nitroglicerină sublingual. După investigațiile clinice și
paraclinice și de laborator se pune diagnosticul de I.M.A anterior.

45
 BIBLIOGAFIE

1. Ecografia in infarctul miocardic acut, Maria Dorobanțu, editura

Academiei Romane 2007
2. Urgențe medico-chirurgicale, Lucreția Titircă, editura Medicală ,
București 2002
3. Medicină internă pentru cadre medicale, Corneliu Borundel , editura
All, volumul IV, 2015
4. Tehnica îngrijirii bolnavului, Carol Mozes editura Medicală 2002.
5. Bolnavul cu infarct miocardic, Camelia Cristina Diaconu, Editura
Medicala, 2018
6. Internet

46
47