Tuberculoza 

este o boala extrem de contagioasa cauzata de bacteriile Mycobacterium tuberculosis. Cel

mai frecvent provoaca o infectie pulmonara si rareori afecteaza creierul.

Tuberculoza este o boală infecțioasă frecventă și, în cele mai multe cazuri, curabilă,
provocată de diferite tipuri de micobacterii. Cel mai des, tuberculoza atacă plămânii, dar
poate afecta și alte părți ale corpului (pleură, rinichi, peritoneu, piele, ochi, oase etc.).
Tuberculoza se transmite prin aer, când persoanele care suferă de forme active de TBC tușesc,
strănută sau elimină spută în aer (picăturile Pfluger). Una din zece infecții latente progresează
ulterior în boala activă. Lăsată netratată, tuberculoza omoară peste 50% din persoanele
afectate.

Simptomele clasice ale tuberculozei active sunt tusea cronică, cu striuri de

sânge, spută, febră, oboseală cronică, transpirația nocturnă și scăderea în greutate (TBC se
numea în trecut „boala consumării”, din cauza scăderii în greutate a persoanelor infectate).
Infectarea altor organe provoacă o varietate mare de simptome.

Pentru a preveni TBC, oamenii trebuie examinați anual (radiografie pulmonară) pentru
depistarea bolii și educați să aibă o viață echilibrată ca să nu le scadă imunitatea și să fie
vulnerabili la infecție, copii mici trebuie vaccinați.

Un abces reprezintă o pungă de puroi care s-a acumulat în interiorul țesutului corpului.

Semnele și simptomele abceselor includ: roșeață, durere, senzație de căldură și umflare în așa
fel încât, în momentul apăsării, zona se va simți ca și cum ar fi plină de lichid.

Zona de roșeață se ocupă, de obicei, o arie mai mare decât umflătura în sine.

Tratamentul standard pentru abcesele pielii sau a țesutului moale este reprezentat de
incizie și drenaj.

incizia- Tăietură, secționare făcută într-un țesut cu bisturiul sau cu un alt instrument
chirurgical

Drenaj- Scoaterea puroiului dintr-o rană.

La oamenii care au stare de sănătate generală bună nu există beneficii în

folosirea antibioticelor pentru acest tip de abces.[2] Un număr mic de dovezi susține
neacoperirea cu pansament a cavității ce rămâne descoperită după drenaj. [2] Închiderea
acestei cavități după drenaj, față de lăsarea neacoperită a acesteia, ar putea crește viteza de
vindecare, fără a fi prezent riscul de reapariție a abcesului. [8] De multe ori, drenajul prin
folosirea un ac nu este suficient.[2]
Abcesele de piele sunt comune și au devenit din ce în ce mai normale în ultimii ani. [2] Factorii
de risc includ consumul de droguri intravenoase, cu rate raportate de până la 65% la
populația consumatoare.

Botulismul este o boală rară, paralitică ce poate deveni fatală, generată de toxina

produsă de bacteria Clostridium botulinum.

Boala se manifestă prin lipsa puterii, vedere încețoșată, stări de oboseală și dificultăți de
vorbire. Acestea pot fi urmate de o slăbiciune a mușchilor brațelor, pieptului și picioarelor.
Boala nu afectează, de obicei  starea de conștiență  și nu cauzează febră.

Botulismul poate apărea în moduri diferite. Sporii bacteriei sunt comuni, atât în apă cât și în
sol. Ei produc toxina botulinică atunci când sunt expuși la niveluri scăzute de oxigen și
anumite temperaturi.

Botulismul alimentar apare atunci când sunt consumate alimente ce conțin toxina.

Botulismul sugarilor apare atunci când bacteria se dezvoltă în intestine și se eliberează toxina.
De obicei, acest lucru se întâmplă doar la copiii cu vârste sub 6 luni, după această vârstă este
dezvoltată imunitatea.

Botulismul plăgilor este întâlnit cel mai des în cazurile de injectare drogurilor de stradă. În
această situație, în absența oxigenului, sporii pătrund în rană și eliberează toxina. Nu este
transmisibil de la om la om.

Confirmarea diagnosticului este efectuat prin descoperirea toxinei sau bacteriei la persoana în
cauză.[2]

Prevenirea contactării bolii constă, în primul rând, în prepararea corectă a alimentelor.

Toxina este distrusă prin prepararea termică la o temperatură de peste 85 grade Celsius, timp
de mai mult de 5 minute. Nu este recomandat să oferiți miere copiilor sub vârsta de un an,
deoarece aceasta poate prezenta riscul de a conține toxina.

Tratamentul este realizat prin administrarea antitoxinei. În cazul celor care și-au pierdut
capacitatea de a respira singuri, este posibil să fie nevoie de ventilație mecanică, timp de mai
multe luni.

 Antibioticele pot fi utilizate pentru botulismul plăgilor.

Moartea survine de la 5 până la 10% din cazuri. Botulismul poate afecta și o serie de alte
animale.[2]
Holera este o boală infecțioasă bacteriană[3] foarte gravă, care afectează în mod
deosebit intestinul subțire. Boala se manifestă prin tulburări digestive ca
o diaree gravă, vomitări excesive, care duc la o deshidratare rapidă a bolnavului (exicose), prin
pierdere de electroliți (substanțe minerale).

Simptome

După o perioadă de incubație între 2-3 zile urmează de obicei trei stadii de evoluție:

1. Stadiul de vomitare, fecalele fiind moi, cu aspect de orez, apar rar colici 
2. Stadiul de deshidratare (exicoză), hipotermie, apar riduri, față suptă cu oase proeminente
3. Stadiul general grav, cu febră, abatere, dezorientare, comă cu erupții cutanate. În cazul
complicațiilor apar forme de pneumonie, parotidită și septicemie

S-a observat că persoanele cu grupa „0” sanguină sunt mai predispuse la îmbolnăvire.

Tratament
Cel mai important obiectiv al tratamentului este rehidratarea organismului prin administrare
pe cale orală de soluții ce conțin glucoză, carbonat de sodiu, clorură de sodiu și clorură de
potasiu.
Antibioticele folosite sunt

Alte medicamente folosite

Ca măsuri de profilaxie se recomandă respectarea regulilor standard de igienă,

asigurarea cu apă potabilă , eventual acțiuni de vaccinare pe cale orală.