Tema № 14: Economia mondială şi integrarea Republicii Moldova în circuitul economic

mondial
1. Conţinutul şi structura economiei mondiale contemporane.
2. Comerţul internaţional.
3. Balanţa comercială şi balanţa de plăţi externe.
4. Migrarea internaţională a forţei de muncă.
5. Cooperarea şi integrarea economică internaţională. Sistemul monetar
internaţional şi elementele lui de bază.
6. Căile de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi în circuitul
economic mondial.
Scopul temei: cunoaşterea studenţilor cu actuala structură a economiei mondiale şi cu
procesele de cooperare şi integrare a ţărilor în circuitul economic mondial.

Obiectivele temei
 determinarea structurii economiei mondiale;
 analiza diviziunii mondiale a muncii şi specializarea internaţională;
 analiza fluxurilor circuitului economic mondial;
 clasificarea economiilor naţionale în funcţie de nivelul de dezvoltare;
 caracteristica comerţului internaţional şi stuctura lui;
 determinarea factorilor ce au impact asupra comerţului internaţional;
 analiza balanţei comerţului extern al Republicii Moldova;
 analiza balanţei plăţilor externe al Republicii Moldova;
 caracteristica migrării internaţionale a forţei de muncă;
 analiza formelor de cooperare economică internaţională;
 analiza cauzelor şi etapelor de integrare economică internaţională;
 caracteristica mecanismelor de integrare în Uniunea Europeană;
 analiza sistemului monetar internaţional;
 analiza căilor de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi în cadrul
economiei mondiale.

1. Conţinutul şi structura economiei mondiale contemporane. Tendinţele globalizării

Economia mondială – reprezintă ansamblul economiilor naţionale aflate într-o
interdependenţă generală de diviziunea mondială a muncii
Structura economiei mondiale:
1. Economii naţionale (peste 200 ţări)
2. Organizaţii economice-internaţionale (BN,FMI, FMN)
3. Uniunile intergraţioniste (UE,CSI, NATO)
4. Companiile transnaţionale.
5. Fluxurile economice internaţionale
 Clasificarea ţărilor (din economia mondială)
1. Ţări subdezvoltate.
2. Ţări în curs de dezvoltare.
3. Ţări industrial dezvoltate.
Trăsăturile economice mondiale
1. Unităţile de bază a economiei mondiale – constituie economiile naţionale, care se
află într-o interdependenţă.
2. Economia mondială care include 3 subsisteme:
a) piaţa mondială.
b) circuitul economic mondial
c) diviziunea mondială a muncii
3. Economia mondială întruneşte ţări cu diferit nivel de dezvoltare economică.
4. Economia mondială include trei puteri economice principale:
a) SUA,
b) UE,
c) Asia de sud-est + Japonia.
Una din componentele economiei mondiale este globalizarea .
Globalizarea – un proces de aprofundare a interdependenţelor economiilor naţionale la
nivel planetar.
Globalizarea are următoarele tendinţe:
1) Globalizarea comerţului.
2) Globalizarea industriei.
3) Globalizarea spaţiului financiar.
4) Globalizarea serviciilor.
5) Extinderea companiilor transnaţionale.
6) Uniformizarea economică la nivel planetar (reclama, cultură, sport)
Consecinţele globalizării:
1. Extinderea investiţiilor de capital atât în ţările dezvoltate cît şi în ţările în curs de
dezvoltare.
2. Accelerarea dezvoltării a progresului tehnico-ştiinţific în aspect global.
 3. Crearea noilor locuri de muncă şi sporirea nivelului de trai.
4. Dezvoltarea şi modernizarea ţărilor în curs de dezvoltare şi ţărilor subdezvoltate
Consecinţele negative
1) Globalizarea duce la afectarea suveranităţii în ţările bogate şi ţări sărace.
2) Globalizarea duce la instabilitatea economică financiară a economiilor naţionale şi
regionale.
3) Globalizarea duce la afectarea suveranităţii ţărilor aflate în curs de dezvoltare.
4) Globalizarea aprofundează decalajul de salarizare a forţei de muncă în diferite ţări.

2. Comerţul internaţional şi caracteristica lui

Gradul de deschidere a economiei naţionale depinde de :
1) raportul dintre volumul importului şi exportului către mărimea PIB
2) ponderea exporturilor în PIB
3) volumul exportului pe cap de locuitor
4) volumul investiţiilor străine.
Rata economică deschisă constituie raportul dintre volumul exportului şi mărimea
PIB*100%.
Comerţul internaţional nu trebuie confundat cu comerţul extern.
Comerţul extern – reprezintă relaţiile unei ţări cu alte ţări străine în domeniul
exportului şi importului de mărfuri.
Comerţul internaţional – reprezintă totalitatea de mărfuri şi servicii între ţări.

Comerţul exterior are următoarea structură

1) Comerţul exterior.
2) Exportul şi importul de capital.
3) Migrarea internaţională a forţei de muncă.
4) Fluxurile financiare creditului intern.
5) Schimburile în domeniul progresului tehnico-ştiinţific
6) Transportul şi turismul internaţional.
Tendinţele
1) Creşterea cu un ritm mai mare al volumului comerţului internaţional faţă de ritmul de

creştere al PIB.
2) Creşterea ponderii volumului exportului de mărfuri şi servicii în PIB.

3) Diversificarea pieţelor internaţionale şi apariţia pieţelor specializate.

4) Creşterea ponderilor ţărilor dezvoltate industrial în domeniul comerţului intern.

5) Creşterea ponderii noilor ţări industriale în compartimentul industriei.

6) Aplicarea sistemului de măsuri netarificate.

7) Dezvoltarea transportului şi telecomunicaţiilor internaţionale care generează substanţial

schimbul de mărfuri şi servicii.

Factorii ce influenţează comerţul internaţional:

1) Specializarea internaţională bazată pe divizarea mondială a muncii.
2) Cooperarea şi integrarea economiei internaţionale.
3) Extinderea companiilor internaţionale.
4) Instituţionalizarea comerţului internaţional.

Formele pieţei internaţionale:

1) Bursele generale, specializate de valori.
2) Pieţe regionale.
3) Târgurile şi expoziţiile internaţionale.
4) Pieţele de licitaţie.
Politici în domeniul exterior:
1) Politica liberului schimb - prevede schimbul liber de mărfuri şi servicii între state .
2) Politica protecţionistă – prevede aplicarea taxelor înalte în exportul şi importul de
mărfuri , ea promovează exportul de mărfuri şi limitează importul de mărfuri care se
fabrică în interiorul ţării.
 3. Balanţa de plăţi externe şi componentele ei
Balanţa de plăţi externe (BPE) – reprezintă un instrument economic-statistic, care
reflectă încasările şi plăţile faţă de străinătate.
În conformitate cu deciziile fondului monetar internaţional, include două grupe de
indicatori;
1) Contul curent (balanţa curentă) care include:
a) balanţa comercială
b) balanţa serviciilor , veniturilor, transferurilor
3. Contul capital
a) Activele, pasivele ţării respective.
b) Investiţiile nete de capital
c) Împrumuturile din străinătate - rezervele.
BPE – e considerată echilibrată, dacă încasările şi plăţile sînt egale.
BPE – este considerată excedentară , dacă încasările din străinătate  plăţile externe
BPE – este considerată deficitară dacă încasările  plăţi externe.

4. Cooperarea şi integrarea economică internaţională. Sistemul monetar

internaţional şi elementele lui de bază
Cooperarea economică internaţională – este o formă de colaborare între ţări, ea
prevede unirea eforturilor materiale, financiare şi umane în scopul obţinerii efectelor
pozitive reciproc avantajoase.

Cooperarea economică internaţională se manifestă în următoarele forme:

1. Cooperarea în domeniul de producţie.
2. Cooperarea tehnico-ştiinţifică.
3. Cooperarea în domeniul comercializării şi a marketingului.
4. Cooperarea financiar bancară.
5. Cooperarea în domeniul serviciilor de turism, transport,
telecomunicaţii şi asigurări internaţionale.

Una din componentele de bază ale economiei mondiale este integrarea economică
internaţională.
Integrarea economică internaţională cuprinde următoarele etape :
1) Crearea unei zone de comerţ preferenţial.
2) Crearea unei zone de comerţ liber.
3) Crearea pieţei comune
4) Crearea uniunii economice.

Avantajele integrării economice internaţionale

1) Integrarea asigură o productivitate mai înaltă a muncii şi un nivel ridicat de trai a
populaţiei.
 2) În condiţia integrării, concurenţa este mai intensă şi consumatorii beneficiază de
preţuri mai joase şi o varietate mai mare de bunuri.
3) Integrarea economică permite o producţie de servicii ceea ce contribuie la
scăderea costurilor de producţie şi la extinderea mărfurilor în uniunea ţărilor
integrate.
4) Integrarea economică contribuie la optimizarea investiţiilor de capital.
5) Integrarea economică permite: folosirea mai raţională a forţelor de muncă care
liber migrează de la o ţară la alta.

5. Căile de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi în circuitul

economic mondial
Una din principalele forme de integrare economică internaţională este Uniunea
Europeană.
Actualmente UE întruneşte 27 ţări. Populaţia UE constituie – 484 mln locuitori. UE
produce mai mult de 40% din producţia industrială mondială.

Principalele instituţii ale UE sunt:

1) Comisia europeană.
2) Parlamentul European.
3) Consiliul UE.
4) Curtea de justiţie a UE.
Criteriile de aderare la UE:
1) Statul – candidat la aderare trebuie să fie un stat European.
2) Criteriul politic, care prevede:
a) Stabilitatea instituţiilor care garantează democraţia şi statulde drept.
b) Respectarea drepturilor omului.
c) Protecţia minorităţilor.
d) Reforma administraţiei publice.
3) Existenţa unei economii naţionale de piaţă:
a) Existenţa unui consensus referitor la direcţiile generale de politică
economică.
b) Atingerea stabilităţii macroeconomice şi reducerea deficitului balanţei de
plăţi externe.
c) Reforma structurală în economie.
d) Privatizarea şi restructurarea întreprinderilor de stat.
a) Revizarea echilibrului dintre cererea şi oferta pe pieţele factorilor de
producţie.
b) Reglementarea dreptului de proprietate în protejarea proprietăţii private.
c) Dezvoltarea adecvată a sectorului financiar.
d) Capacitatea ţării de a face faţă presiunii concurenţiale şi a forţelor pieţei de
UE (armonizarea cu legislaţia europeană, a acordării ajutoarelor de stat astfel
încât să fie creat mediul concurenţial de tip European.)
e) Dezvoltarea unui mediu de afaceri reale şi deschise.
Tratatul de la Mastrit a fixat următoarele condiţii pentru ţările care tind să adere la UE:
1) Stabilitatea preţurilor
2) Finanţele publice (deficitul bugetar nu trebuie să fie  de 3% din PIB)
3) Datoria publică a ţării nu trebuie să fie  de 60% din PIB ţării respective
4) Ratele de schimb valutar nu trebuie să întreacă media europeană cu 2,25% mii lei.
5) Rata dobânzii nu trebuie să depăşească mai mult de 2% media europeană.

Procedura de aderare la UE include următoarele etape:

1) Statul candidat la aderare trebuie să depună cererile respective.
2) Consiliul UE analizează cererea ţării respective şi se pronunţă pozitiv sau negativ.
3) Statul candidat trebuie să respecte strict cerinţele de aderare.
4) Actul de aderare trebuie să fie ratificat de statul candidat şi de fiecare membru al
UE
5) Actul de aderare a statului candidat după confirmarea de UE devine un tratat
internaţional.

RM în scopul aderării la UE are2 acorduri:

1) Acordul de parteneriat şi cooperare, care prevede aprofundarea integrării
economice şi politice în structurile UE.
2) Planul de acţiuni UE – RM elaborat pe o perioadă de 3 ani care prevede:
a) ajustarea legislaţiei şi actelor normative ale RM la legislaţia europeană.
b) sporirea comerţului cu ţările UE
c) atragerea investiţiilor de capital directe din ţările UE.

Concepte-cheie

 economia mondială  exportul de mărfuri

 diviziunea mondială a muncii
 specializarea internaţională
 fluxul economic internaţional
 circuitul economic mondial
 comerţul internaţional
 piaţa mondială
 preţul mondial
 politica liberschimbistă
 politica protecţionistă
 balanţa comercială
 importul de mărfuri
 balanţa de plăţi externe
 migrarea internaţională a forţei de muncă
 cooperarea economică internaţională
 integrarea economică
 globalizarea economică
 uniunea vamală
 sistemul monetar internaţional
 Fondul Monetar Internaţional
 Banca Mondială
 Rezumat

1. Economia mondială reprezintă ansamblul economiilor naţionale şi al relaţiilor economice

internaţionale generate de diviziunea mondială a muncii. În structura economiei mondiale
intră: instituţiile economice internaţionale, comerţul internaţional de mărfuri şi servicii,
mişcarea internaţională a capitalului, migrarea internaţională a forţei de muncă, cooperarea
şi integrarea economică internaţională, schimbul dintre ţări în domeniul ştiinţei şi tehnicii.
2. Diviziunea mondială a muncii îşi găseşte expresia în specializarea internaţională, care
urmăreşte scopul de adaptare a potenţialului economic naţional la cerinţele pieţei
mondiale, de dimensiunile teritoriului şi a populaţiei ţării respective, de nivelul aparatului
de producţie, de tradiţiile naţionale şi de alţi factori economici şi extraeconomici.
3. Totalitatea fluxurilor economice privite în strânsa lor interdependenţă formează circuitul
economic mondial. Circuitul economic mondial include: fluxurile comerciale
internaţionale, de investiţii de capital, de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice, de prestări de
servicii, de forţă de muncă, de cooperare economică, valutar-financiare etc.
4. Comerţul internaţional, ca parte componentă a economiei mondiale, include: exportul şi
importul de mărfuri, serviciile de transporturi şi de expediţii, serviciile de asistenţă
tehnică, serviciile turistice etc.
5. În domeniul comerţului internaţional sunt promovate două forme de politici comerciale:
politica liberului schimb, care prevede circulaţia liberă a mărfurilor între state, şi politica
protecţionistă, care protejează producătorii autohtoni, aplicând faţă de mărfurile străine
taxe vamale ridicate.
6. Un rol important în comerţul internaţional îl are balanţa comercială, care include exportul
şi importul de mărfuri şi servicii. Balanţa comercială al Republicii Moldova în ultimii ani
este pasivă, deoarece dimensiunile importului întrec dimensiunile exportului.
7. O componentă importantă a economiei mondiale o constituie migrarea internaţională a
forţei de muncă. Cauzele migrării sunt: inegalitatea proceselor de investire a capitalului în
diferite ţări, existenţa deosebirilor naţionale în nivelul de salarizare; situaţia social-politică
nestabilă în unele ţări; motivele de ordin religios şi a.
8. Cooperarea economică internaţională reprezintă o formă de colaborare între state
desfăşurată pe baze contractuale, vizând unirea eforturilor materiale, financiare,
tehnologice şi de cadre ale partenerilor, pentru efectuarea unor activităţi comune în scopul
obţinerii de avantaje reciproce.
9. Un rol deosebit în actuala economie mondială îl joacă integrarea economică, care
reprezintă un proces complex de dezvoltare bazat pe o treaptă calitativ nouă, superioară a
interdependenţelor şi specializărilor între economiile diferitor state, şi este determinată de
un ansamblu de factori, între care un rol esenţial îl are revoluţia tehnico-ştiinţifică
contemporană.
10. Una din cele mai efective forme de integrare economică este Uniunea Europeană, care
actualmente întruneşte 15 ţări, dispune de o populaţie de 367,8 mln. locuitori, produce
25% din Produsul Intern Brut mondial şi realizează aproximativ 2/5 din comerţul mondial.
11. În condiţiile actuale creşte rolul sistemului monetar internaţional, care reprezintă un
ansamblu de reguli şi instituţii şi care reglează schimburile de monede între ţări şi fluxurile
valutar-financiare. Principalele instituţii ale sistemului monetar internaţional sunt: Fondul
Monetar Internaţional; Banca Mondială; Corporaţia Financiară Internaţională ş. a.
12. O problemă de importanţă majoră pentru Republica Moldova este integrarea ei în circuitul
economic european şi mondial. Integrarea republicii în cadrul Uniunii Europene
presupune crearea şi dezvoltarea unei economii funcţionale, compatibile cu principiile,
normele, mecanismele, instituţiile şi politicile economiilor moderne. Integrarea în circuitul
economic mondial prevede extinderea substanţială a exporturilor de mărfuri şi servicii,
atragerea masivă a investiţiilor străine directe şi valorificarea eficientă a creditelor străine.

Probleme de recapitulare

1. Determinaţi noţiunea, structura şi trăsăturile economiei mondiale.

2. Analizaţi conţinutul şi formele de manifestare a specializării internaţionale.
3. Analizaţi formele de clasificare a ţărilor care fac parte din economia mondială.
4. Ce reprezintă balanţa comercială şi care sunt componentele ei?
5. Analizaţi cauzele şi formele migrării internaţionale ale forţei de muncă.
6. Ce reprezintă cooperarea economică internaţională şi care sunt formele ei de
manifestare?
7. Argumentaţi necesitatea şi căile de integrare ale Republicii Moldova în Uniunea
Europeană şi în circuitul economic mondial.

Bibliografie

1. Niţă Dobrotă. Economie politică. Bucureşti, 1997, p. 483 – 512.

2. D.Moldovanu. Relaţii economice externe ale Republicii Moldova: afirmare şi
perspective. Chişinău, 1996, p. 8 – 13, 39 – 129.
3. A.Cojuhari, V.Umaneţ. Bazele teoriei economice. Chişinău, 1993, p. 206 – 216.