PACHET 1 DIN 3

Disciplina DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN MEDICINA INTERNA

1 Toracenteza are scop:

a. diagnostic sau terapeutic;
b. anticoagulant;
c. antihipertensiv;
d. antiemetic.
2 Instrumentar necesar pentru biopsia pleurala:
a. ace cu diferite mecanisme de actionare;
b. defibrilator;
c. computertomograf;
d. RMN.
3 Indicatii ale bronhoscopiei rigide:
a. hemoptizia masiva;
b. diabetul zaharat;
c. ciroza hepatica;
d. intoxicatii acute.
4 Explorarea functionala ventilatorie are urmatoarele indicatii:
a. diagnosticul afectiunilor pulmonare;
b. excluderea hipertensinuii arteriale;
c. administrarea de talc intre foitele pleurale;
d. diagnosticul cancerului gastric.
5 Peak flow-metrele sunt:
a. dispozitive usor de utilizat;
b. dispozitive simple, care functioneaza in circuit deschis;
c. masoara valorile peak expiratory flow intre 50 si 800 L/min
d. toate afirmatiile de mai sus.
6 Contraindicatiile toracentezei:
a. volumul foarte mic al revarsatului pleural;
b. HTA;
c. neoplasmul gastric;
d. ciroza hepatica.
7 Incidente ale biopsiei pleurale:
a. emfizem subcutanat;
b. accident vascular cerebral;
c. infarct de miocard;
d. hematurie.
8 Contraindicatii ale bronhoscopiei rigide:
a. hipoxemia severa refractara;
b. neoplasmul de colon;
c. insuficienta hepatica;
d. sarcina.
9 Pentru testarea functiei ventilatorii se utilizeaza:
a. computer tomograful;
b. electrocardiograful;
c. pulsoximetrul;
d. spirometrele.

Pagina 1 din 30
PACHET 1 DIN 3

10 Bodypletismograful este prevazut cu:

a. osciloscop;
b. computer flux-presiune;
c. inscriptor electronic in X-Y;
d. toate afirmatiile de mai sus.
11 Materiale necesare toracentezei:
a. ace de punctie sterile;
b. pulsoximetre;
c. concentratoare de oxigen;
d. body test;
12 Complicatii ale biopsiei pleurale:
a. lezarea plamanului;
b. incontinenta urinara;
c. cardiopatia ischemica;
d. ulcerul gastric.
13 Complicatii ale bronhoscopiei rigide:
a. perforatia peretelui cailor aeriene;
b. ruptura uterina;
c. ruptura cardiaca;
d. infectia urinara.
14 Masurarile spirometrice se realizeaza prin urmatoarele metode:
a. masurarea volumului si fluxului;
b. crioterapie;
c. laserterapie;
d. determinarea saturatiei in oxigen.
15 Peak flow-metrele sunt:
a. dispozitive usor de utilizat;
b. dispozitive simple, care functioneaza in circuit deschis;
c. masoara valorile peak expiratory flow intre 50 si 800 L/min
d. toate afirmatiile de mai sus.
16 Complicatii ale toracentezei:
a. pneumotorax;
b. HTA:
c. BPOC;
d. hemoragie digestiva;
17 Toracoscopia se efectueaza cu:
a. spirometrul electronic;
b. toracoscopul rigid;
c. echograful;
d. electrocardiograful.
18 Avantaje ale bronhoscopiei rigide:
a. abord foarte larg si vizibilitate buna la nivelul traheei si bronhiilor principale;
b. costul ridicat al aparaturii;
c. manevra dificila;
d. inexistenta specialistilor.

19 Fluxul expirator maxim se determina cu:

a. peak flow-metre;
b. echografe;
Pagina 2 din 30
PACHET 1 DIN 3

c. electrocardiografe;
d. bronhoscoape.
20 Indicatii diagnostice ale toracoscopiei:
a. mezotelioame;
b. boli pulmonare difuze;
c. neoplasm bronho-pulmonar;
d. toate afirmatiile de mai sus.
21 Incidente ale toracentezei:
a. punctionarea plamanului;
b. refuzul pacientului;
c. varsaturi;
d. migrene;
22 Indicatii ale toracoscopiei:
a. diagnostice si terapeutice;
b. hipotensiune arteriala;
c. ulcer duodenal;
d. insuficienta venoasa cronica.
23 Avantajele fibrobronhoscopiei:
a. confort si toleranta pentru pacient;
b. biopsii de dimensiuni mici;
c. tehnica imprecisa;
d. costuri reduse.
24 Bodypletismografia permite masurarea:
a. volumelor pulmonare si rezistentei la flux;
b. dimensiunilor cordului;
c. tensiunii arteriale;
d. fluxului de intoarcere venoasa.
Echipamentul ce utilizeaza metoda dilutiei heliului pentru determinarea capacitatii reziduale
25
functionale consta in:
a. spirograf cu circuit inchis;
b. dispozitiv de absorbtie a bioxidului de carbon;
c. sursa de oxigen si de heliu;
d. toate afirmatiile de mai sus.
26 Pentru biopsia pleurala se utilizeaza urmatoarele instrumente:
a. bronhoscop rigid;
b. trocare;
c. camera de inhalatie;
d. bronhoscop flexibil.
27 Contraindicatii ale toracoscopiei:
a. lipsa spatiului pleural din cauza aderentelor pleurale;
b. diabetul zaharat;
c. orbirea;
d. surditatea.

28 Indicatii diagnostice ale fibrobronhoscopiei:

a. evaluare a permeabilitatii si a proprietatilor mecanice ale cailor respiratorii superioare;
b. neoplasm rectal;
c. hepatita virala cu virus C;
d. ulcerul duodenal.

Pagina 3 din 30
PACHET 1 DIN 3

29 Fibrobronhoscopul este un tub flexibil din fibre optice utilizat pentru:

a. endoscopie digestiva;
b. fibroscopie;
c. echografie;
d. radioscopie.
30 Bodypletismograful este prevazut cu:
a. cabina inchisa, transparenta, pentru pacient;
b. pneumotahograful;
c. piesa bucala cu obturator;
d. toate afirmatiile de mai sus.
31 Biopsia pleurala prin ac este o metoda:
a. invaziva;
b. neinvaziva;
c. simpla;
d. comoda.
32 Complicatii ale toracoscopiei:
a. hemoragia;
b. HTA;
c. infectia urinara;
d. insuficienta renala.
33 Contraindicatiile relative ale fibrobronhoscopiei:
a. insuficienta respiratorie care necesita ventilatie mecanica;
b. fractura de gamba;
c. ulcerul varicos;
d. surditatea.
34 Bronhoscopul rigid este utilizat pentru:
a. rectoscopie;
b. colonoscopie;
c. bronhoscopie;
d. toracoscopie.
35 Fibrobronhoscopul:
a. este un tub flexibil, lung, din material plastic;
b. are un ocular la capatul proximal;
c. contine fascicole de fibre optice;
d. toate afirmatiile de mai sus.
36 Bronhoscopia este o metoda endoscopica de explorare a:
a. arborelui traheo-bronsic;
b. aparatului cardio-vascular;
c. aparatului digestiv;
d. aparatului reno-urinar.
37 Dispozitive de monitorizare a pacientului in timpul fibrobronhoscopiei:
a. pulsoximetru si tensiometru;
b. oscilometru;
c. spirometru;
d. RMN.
38 Cu ajutorul spirometrelor se determina urmatoarele volume pulmonare:
a. capacitatea vitala si volumul curent;
b. tensiunea arteriala;
c. frecventa cardiaca;
Pagina 4 din 30
PACHET 1 DIN 3

d. frecventa respiratorie.
39 Complicatii ale fibrobronhoscopiei:
a. epistaxis si spasm laringian;
b. perforatie gastrica;
c. constipatie;
d. tulburari de echilibru.
40 Metodele de insertie a fibrobronhoscopului sunt:
a. pe calea orala;
b. pe calea nazala;
c. prin traheostoma;
d. toate variantele de mai sus.

Disciplina DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN CHIRURGIE

1 Celiostomia prin trocar ombilical direct
a. Se face fara pneumoperitoneu in prealabil
b. Nu eludeaza leziunile digestive ale acului Veress
c. Nu evita leziunile de trocar
d. Necesita un trocar Pagynor
2 Insuflatoarele electronice au(cu o exceptie):
a. Autocontrol al presiunii intraperitoneale
b. Posibilitatea aspiratiei fumului din abdomen
c. Pompe de instilatie a laserului(Laser Endopneu)
d. Posibilitatea reciclarii gazului
3 Imaginea in laparoscopie necesita un suport material format din:
a. LASER
b. Sursa de transmisie
c. Cablu monopolar
d. Optica
4 Laparoscopia in bolile hepatice a fost efectuata pentru a evalua
a. Hepatomegalia
b. Boala Crohn
c. Sferocitoza
d. „Capul de meduza”
Pagina 5 din 30
PACHET 1 DIN 3

5 Camera video
a. Contine un captor fotosensibil
b. Un ocular
c. Un tub anodic
d. Un CCD(Charge Coupled Device)
6 Contraindicatiile folosirii trocarului Hasson sunt:
a. Obezitatea
b. Lipsa presiunii abdominale
c. Pneumoepiploonul
d. Pneumoperitoneul
7 Insuflatoarele electronice Synergy permit(cu o exceptie):
a. Gestiunea intrarilor si iesirilor de gaz din abdomen
b. Barodisectia
c. Pneumodisectia
d. Efectul ecartor
8 Optica
a. Poate fi dreapta
b. Nu poate fi cudata
c. Are diametru de 15 mm
d. Are posibilitate de coagulare
9 Laparoscopia in bolile hepatice vizualizeaza(cu o exceptie)
a. Nodularitatea ficatului
b. Un lob Riedel
c. Chist hepatic
d. Sindromul Meigs
10 Obiectivul videocamerei laparoscopice
a. de 27 mm este standard
b. Mai mare de 30 mm distanta focala face o imagine mare,pe tot ecranul
c. Mai mic de 30 mm face o imagine mica si circulara
d. Mai mic de 27 mm face o imagine mica,cu claritate periferica
11 Insuflatoarele Pagynor
a. Trimit gaz la presiune de 6 mmHg
b. Trimit gaz cu 6 litri/min
c. Au debit asigurat electronic
d. Au control permanent al presiunii intraabdominale
12 Efectele biologice ale pneumoperitoneului sunt contrare
a. Celor produse prin laparotomie
b. Apararii naturale
c. cicatrizarii
d. resorbtiei
13 Optica cudata prezinta un trocar accesor pentru trecerea:
a. Laserului
b. Clipsurilor Yoon
c. Anselor Fische
d. Penselor coprostatice
14 Cablurile optice
a. Mai fine dau un randament mai bun
b. Cu diametru mai mare au un randament mai bun
c. Au diametre intre 1,6 si 4,5 mm
Pagina 6 din 30
PACHET 1 DIN 3

d. Mai lungi dau o intensitate mai mare a luminii

15 Camera video laparoscopica
a. Are un captor CCD cu milioane de pixeli
b. Are definitia data de tubul catodic
c. Are rezolutia data de numarul de pixeli asezati pe linii verticale
d. Are definirea verticala data de numarul de puncte de pe o linie
16 Insuflatoarele semiautomate
a. Au un circuit manual cu debit lent
b. Au debit rapid de 24 litri/min
c. Au un circuit de insuflatie automata
d. Functioneaza la presiune abdominala nepreselectata
17 Peritoneul nu poate lupta cu:
a. Microrganismele
b. Celulele endometriale
c. Macrofagele
d. Traumatismul operator
18 Optica
a. Cu fibre de sticla nu are sisteme prismatice
b. Panoramica nu pierde intensitatea luminoasa
c. De 90 de grade nu poate fi folosita in chirurgia toracica
d. Cu viziune axiala este cel mai rar utilizata
19 Cablurile de lumina
a. Cu fibre de sticla sunt flexibile
b. Au rezistenta mare
c. Sunt detasate de laparoscop printr-un racord
d. Sunt nesterilizabile la gaz
20 Pal si SECAM
a. Au 525 linii
b. Au 525 linii si 25 imagini/secunda
c. Au 625 linii
d. Au 625 linii si 25 imagini/sec
21 Panoul frontal al insuflatorului contine un manometru ce afiseaza:
a. gradul de umplere a abdomenului
b. presiunea de insuflatie
c. volumul de gaz din abdomen
d. Volumul restant al buteliei
22 Avantajele laparoscopiei sunt(cu o exceptie):
a. Abdomen deschis
b. Introduce germeni putini
c. Tractiune minima a viscerelor
d. Procedee chirurgicale efectuate in vivo
23 Laparoscopul
a. Cel mai utilizat este de 5 mm
b. De 5 mm da cel mai bun compromis intre luminozitate si camp vizual
c. Pediatric are 10 mm diametru
d. Are camp vizual standard de 70-90 grade
24 Cablurile optice
a. Sunt atasate la laparoscop printr-un racord pe unde se pierde lumina
b. Trebuie sa aiba un diametru inferior celui al opticii
Pagina 7 din 30
PACHET 1 DIN 3

c. Sunt integre daca au pete negre pe sectiune transversala

d. Se incalzesc datorita excesului de fibre al opticii
25 Camera video
a. Are sensibilitatea exprimata in pixeli
b. Cu cat are mai putini lucsi,cu atat este mai putin „gurmanda de lumina”
c. Are sensibilitatea la cele trei culori
Are semnalul analizat in cele trei culori fundamentale(RVB-rosu,verde,brun) si reprodus prin
d.
tricromie aditiva
26 Insuflatorul laparoscopic
a. Permite compensarea pierderilor de gaz intraoperatorii din abdomen
b. Necesita interventia manuala rapida pentru compensarea pierderii de gaz
c. Poate da risc de suprapresiune
d. Nu permite preselectia presiunii
27 Pneumoperitoneul „in suspensie”:
a. A fost folosit prima data de Philip Mouret
b. Este util in hipertensiunea arteriala
c. Ofera etanseitate
d. Are risc de supra-pneumoperitoneu
28 Precautii de utilizare a opticii:
a. Compatibilitate termica cu celelalte elemente ale lantului optic
b. Diferitele interfete necesita diferente de temperatura
c. Pentru evitarea condensului si vederea in ceata,se face insuflatia pe trocarul optic
d. Fenomenul de vedere in ceata poate fi augmentat prin folosirea monoblocului camera-optica
29 Sursa de lumina
a. Este „rece”
b. Cu halogen are focalizare buna
c. Cu arc electric da o lumina de culoare galbena
d. Cu arc electric si xenon are lumina asemanatoare zilei si este ieftina
30 Pentru ameliorarea calitatii imaginii
a. Se micsoreaza numarul captoarelor RBV
b. Contribuie numarul captoarelor CCD
c. Contribuie modul de transmitere spre sursa
d. Se foloseste un CCD pentru cele 3 culori RBV
31 Insuflatorul laparoscopic permite:
a. Decompensarea automata a pierderilor de gaz
b. Suprapresiunea in sistem
c. Preselectia presiunii intraperitoneale
d. Injectia cu oxigen in circuit
32 Metoda „pneumoperitoneului in suspensie” consta in:
a. Suspensia peretelui abdominal cu un tub metalic
b. Introducerea prin laparotomie larga a unui ecartor
c. Efectuarea pneumoperitoneului prin trocarul Hasson
d. Evacuarea si resorbtia dioxidului de carbon
33 Cablurile optice
a. Cu gel transmit lumina printr-un tub rigid
b. Au gel toxic
c. Transmit lumina lejer,regulat si cald
d. Nu filtreaza razele infrarosii

Pagina 8 din 30
PACHET 1 DIN 3

34 Sursa de lumina
a. Furnizeaza lumina
b. Transmite lumina prin reflexie intr-o oglinda convexa
c. Focalizeaza lumina printr-un concentrator
d. Filtreaza infrarosiile reci
35 La camera video laparoscopica
a. Calitatea imaginii necesita ca definitia receptoarelor sa fie echivalenta cu a camerei video
b. Celulele CCD au timp de expozitie mai lung
c. Marimea CCD nu conteaza pentru calitatea imaginii
d. La aceeasi luminozitate,CCD ½ este mai bun decat CCD 1/3
36 Operatorul verifica prin urmatoarele semne clinice, pozitia varfului acului Veress,cu o exceptie:
a. Fasciculatii musculare
b. Disparitia matitatii hepatice
c. Gonflarea simetrica a peretelui abdominal
d. Ridicarea lent progresiva a presiunii abdominale pe manometru
37 Pneumoperitoneul „in suspensie” este privat de doua avantaje ale laparoscopiei:
a. Etanseitatea si hemodinamica
b. Barohemostaza si pneumodisectia
c. Pierderea de gaz si etanseitatea
d. Decolarea si difuziunea gazului
38 Cablurile optice cu gel
a. Sunt ieftine si lavabile
b. Sunt autoclavabile
c. Sunt nereparabile
d. Sunt utilizabile si in industrie
39 Lantul optic
a. Impiedica cresterea temperaturii in sistem prin filtrarea infrarosiilor
b. Prin puterea sursei poate raci total lumina
c. Nu trebuie pus in solutie antiseptica pt a evita accidentele termice
Depinde in functionare de diametrul si lungimea cablului(care trebuie sa fie mari pt a preveni
d.
supraincalzirea)
40 Cutia electronica a camerei(unitatea de control a camerei) :
a. Capteaza semnalele trimise,prin cablu,de la camera
b. Permite balansul de pixeli
c. Permite echilibrajul intre rosu si verde
Pune in functiune un automatism ca cele trei semnale (Rosu,Verde si Bleu) sa aiba valori
d.
succesive.

Pagina 9 din 30
PACHET 1 DIN 3

Disciplina DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN ATI

Care din urmatoarele procedee este folosit ca ultima modalitate de tratament a insuficientei
1
respiratorii:
a. cu aparate portabile-blon sau burduf-(Ruben, Ambu, etc)
b. cu aparatul de anestezie
c. oxigenarea extracorporeala
d. stimularea electrofrenica (metoda Sarnoff)
2 Monitorizarea ventilatiei artificiale:
a. supravegherea din ora in ora
b. numai cand suna alarmele
c. supravegherea permanenta
d. cand scade TA si creste pulsul
3 Dispozitivele medicale din A.T.I. NU sunt:
a. aparate de ventilatie mecanica
b. monitoare de inalta performanta
c. injectomate/pompe volumetrice
d. iluminarea saloanelor
4 Debitmetrul aparatului de anestezie regleaza:
a. temperatura
b. CO2 expirator
c. fluxul de gaz proaspat
d. oxigenarea cerebrala
5 Indicatia electiva a oxigenoterapiei hiperbare este :
a. anestezie generala
b. tratamentul socului hemoragic
c. tratamentul degeraturilor
d. intoxicatia cu monoxid de carbon
6 Care din urmatorii factori nu influenteaza accidentele imunologice ale transfuziei de singe:
a. incompatibilitatii eritrocitare in system ABO
b. anticorpilor iregulari naturali in serul primitorului
c. anticorpilor imuni in serul primitorului
d. nivelul de hemoglobinei si numarului de leucocite
7 Arsura de gradul II se vindeca spontan in
a. 1 luna
b. 10-14 zile
c. 21 zile
d. sub 7 zile
8 Aparatele de anestezie au obligatoriu un :
a. senzor O2
b. injectomat
c. senzor de temperatura
d. ventilare cu heliu
9 Oxigenoterapia este o metoda de tratament care are ca scop:
a. combaterea hipoxiei tisulare prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul respirator
b. combaterea anemiei prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul respirator
combaterea intoxicatiilor medicamentoase prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul
c.
respirator
d. combaterea efectelor enesteziei prin cresterea concentratiei de O2 in amestecul respirator

Pagina 10 din 30
PACHET 1 DIN 3

10 Care din urmatoarele cai nu poate fi folosita pentru administrarea transfuziei:

a. calea venoasa
b. calea arteriala
c. calea intraperitoneala
d. calea parenteral
11 Estimarea suprafetei arse la copilul 0-4 ani, reprezentata de trunchi este:
a. 32%
b. 13-19%
c. 2x9 ½%
d. 2x(15-18)%
12 Aparatul de anestezie are sursa de alimentare cu gaze medicinale:
a. o singura sursa
b. doua surse
c. nu are sursa de gaze medicinale
d. doar sursa de O2
13 Etapa de transport in sange a oxigenului se realizeaza cu ajutorul:
a. hemoglobinei, precum si in forma dizolvata in plasma
b. hemoglobinei si ferului plasmatic
c. hemoglobinei si proteinelor plasmatice
d. hemoglobinei si elementelor figurate din sange
14 Care din urmatoarele solutii nu realizeaza compensare deficitului de volum sanguin:
a. dextranii
b. solutii electrolitice
c. albuminele
d. administrarea de vitamine
15 Principala cauza a accidentelor prin arsura la copii este datorata :
a. lipsei de supraveghere si neglijentei parintilor
b. arsurile chimice
c. arsurile prin explozie
d. arsurile in spatii inchise
16 Bioinginerul Medical din A.T.I. NU :
a. verifica dispozitivele medicale
b. calibreaza dispozitivele medicale
c. seteaza parametri de ventilatie mecanica
d. decide daca un dispozitiv poate fi folosit
17 Efecte nefavorabile ale oxigenoterapiei apar dupa :
a. utilizarea indelungata a unor concentratii de < 60% O2
b. utilizarea indelungata a unor concentratii de < 25% O2
c. utilizarea indelungata a unor concentratii de >60% O2
d. utilizarea indelungata a unor concentratii de < 40% O2
In care din urmatoarele situatii un pacient NU are contraindicatie temporara de donare de
18
sange:
a. diabetul
b. menstruatia, sarcina, alaptarea
c. 6 luni de la o transfuzie cu singe sau derivati
d. vaccinarile

Pagina 11 din 30
PACHET 1 DIN 3

19 Verificarea dispozitivelor medicale NU se face:

a. cind nu sunt functionale
b. inainte de a fi conectate la pacient
c. cind sunt conectate la pacient
d. cind sunt conectate intr-o priza
20 Partile componente ale unui aparat de respiratie artificiala NU sunt :
a. sursa de energie
b. butelia de O2
c. cadrul de transport
d. compresorul de aer comprimat
Executarea probelor de compatibilitate are ca scop reducerea la minim a riscurilor accidentelor
21
transfuzionale si comporta obligatoriu :
a. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB
b. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB si Rh
c. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB, Rh si prezenta anticopilor iregulari
d. determinarea probelor de compatibilitate in sistemul OAB si prezenta anticorpilor iregulari
22 Monitorul de functii vitale nu poate masura:
a. puls
b. tensiunea arteriala neinvaziva
c. saturatia in O2
d. profunzimea anesteziei
23 Sistemul de reglaje a aparatului de anestezie nu cuprinde :
a. volumul curent
b. reglajele de flux
c. fecventa ventilatorie
d. sistemul compensare termica
24 Pacientul cu traheostomie :
a. poate fi ventilat mecanic
b. nu poate fi ventilat mecanic
c. nu poate fi ventilat mecanic daca este nou-nascut
d. nu se poate ventila in presiune
25 Principala functie a singelui transfuzat este:
a. de transportor de hemoglobina
b. de transportor de fier
c. de transportor de aer
d. de tranportor de anticorpi si vitamine
26 Aparatul de anestezie poate sustine ventilatia mecanica:
a. da, in timpul anesteziei
b. nu, pt ca nu poate ventila mecanic pacientul
c. nu, pt ca administreaza gaz anestezic
d. doar sincronizat cu pacientul
27 Umidifierea in circuitul respirator este obligatorie la :
a. nou-nascuti
b. pacientii hipotermici
c. pacientii febrili
d. pacientii in coma profunda

Pagina 12 din 30
PACHET 1 DIN 3

28 Acumulatorii dispozitivelor medicale NU sunt :

a. inepuizabili
b. incarcati periodic
c. schimbati la 2 ani, 4 ani
d. optionali
29 Arsurile actinice sunt :
a. consecutive expunerii la actiunea razelor solare sau a surselor artificiale de raze ultaviolete
b. actiunii locale a dezinfectantilor
c. actiunii infectiilor fungice la nivelul tegumentelor
d. actiunii substantelor caustice
30 Donatorii de singe sunt acele persoane :
a. care accepta voluntar prelevarea de singe in scop umanitar
b. cei care doneaza in vederea autotransfuziei
c. poliglobulicii sau hipertensivii care necesita in scop terapeutic prelevarea de singe
d. prelevarea de singe in scopul efectuarii analizelor medicale
31 Senzorul SPO2 masoara:
a. saturatia in O2 invaziv
b. saturatia in O2 din singe integral
c. saturatia in O2 a tesutului neinvaziv
d. concentratia in CO2 din sange integral
32 Alarmele de culoare rosie la aparatele de ventilatie reprezinta :
a. alarma nivel scazut
b. alarma de nivel mediu
c. alarma de nivel ridicat
d. se poate ignora
33 Cauzele care influenteaza scaderea concentratiei de O2 in aerul respirator
a. altitudinea joasa
b. administratrea O2 pe masca
c. aerul viciat, altitudinea crescuta
d. oxigenoterapia hiperbara
34 Dispozitivele ce asigura suportul ventilator nu pot fi dedicate:
a. numai pt nou-nascut
b. numai adult
c. numai pacientilor cu anemie
d. de la nou-nascut la adult
35 Reglarea FiO2 se face numai pe :
a. aparatul de anestezie
b. ventilator
c. monitor de functii vitale
d. obligatoriu pt sistemele de ventilatie
36 Toate tipurile de aparate de anestezie au :
a. aceeasi modalitate de calibrare
b. aceelasi tip de vaporizor
c. acelasi tip de senzor de O2
d. acelasi principiu de ventilatie manuala

Pagina 13 din 30
PACHET 1 DIN 3

37 Autotransfuzia presupune:
a. administrarea directa a singelui de la donator la primitor
b. recoltarea si reinfuzarea singelui la acelasi pacient
c. recoltarea si transfuzarea singelui la un pacient cu acelasi grup sanguin
d. recoltarea si transfuzarea singelui la un pacient cu acelasi grup sanguin si Rh
38 Care modurile de ventilatie mecanica nu pot fi aplicate la nou-nascut:
a. sincronizate cu pacientul si controlate
b. controlate in presiune
c. sincronizate cu pacientul
d. mod de ventilare inteligent
39 Modul de calibrare a unui sensor de flux este universal valabil:
a. da, pentru toate dispozitivele
b. nu
c. senzorul de flux nu se calibreaza
d. senzorul de flux se calibreaza doar la nou-nascut
40 Aparatele de ventilatie mecanica
a. au calce sodata
b. nu au calce sodata
c. au calce sodata pe inspir
d. au calce sodata pe expir

Pagina 14 din 30
PACHET 1 DIN 3

Disciplina DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN CARDIOLOGIE

1 Precizați afirmația falsă cu privire la indicațiile utilizării balonului de contrapulsație intraaortică:

a. insuficiență cardiacă după o procedură chirurgicală
b. șoc cardiogen
c. regurgitare mitrală
d. insuficiență aortică severă
Care din următorii parametrii nu face parte din standardizările impuse de „American Association
2
of Medical Instrumentation” pentru oxigenatoarele cu membrană?
a. indexul cardiac
b. raportul C02 la debitul sanguin
c. debitul sanguin de referinţă
d. indexul de hemoliză
3 Precizați afirmația falsă cu privire la bioproteze:
a. bioprotezele porcine permit un flux sanguin apropiat de cel nativ
b. bioprotezele din pericard bovin pot avea un design flexibil
bioprotezele din pericard bovin au suprafețele expuse fluxului sangvin mai aspre neinfluențând
c.
curgerea
bioprotezele cardiace de origine porcină sunt alcătuite din 4 părți principale: țesut, stent, inel de
d.
sutură, ”învelișul stentului”
Utilizarea balonului în contrapulsație intraaortică are efect favorabil asupra funcției ventriculului
4
stâng prin:
a. creșterea indexului cardiac
b. creșterea presiunii medii arteriale
c. reducerea presiunii de umplere a ventriculului stâng
d. creșterea presiunii de umplere a ventriculului stâng
Schimbătoarele de căldură pentru circuitele de circulație extracorporală realizează
5
răcirea/încălzirea rapidă a sângelui folosind ca mediu de transfer:
a. apa
b. freon
c. plasma
d. ulei mineral
6 Precizați afirmația falsă cu privire la condițiile de îndeplinit ale sistemelor de asistare circulatorie:
a. minim trombogenic
b. minim hemolitic
c. risc mic de infecții
d. activarea cascadei coagulării
7 Precizați afirmația falsă referitor la oxigenatorul cu membrană:
structurile de membrană au fost concepute pe două criterii: cu fibre escavate (hollow fiber) şi
a.
plicaturate
fibrele membranei sunt realizate din polipropilenă şi pot crea micropori cu dimensiuni mai mici de
b.
1 micron permițând separarea componentei gazoase de cea fluidă
rezistenţă minimă la difuziune din interiorul microporilor membranei permite realizeazarea
c.
schimbului gazos
d. proporția de oxigen din amestecul gazos ce intră în oxigenator nu influențează oxigenarea sângelui
8 Balonul de contrapulsaţie intraaortică este utilizat cel mai frecvent la bolnavii cu
a. insuficiență aortică
b. șoc cardiogen
c. stenoză aortică
d. disecție de aortă

Pagina 15 din 30
PACHET 1 DIN 3

9 Precizați afirmația falsă referitoare la valvele mecanice:

a. au durabilitate dovedită
b. sunt mai zgomotoase comparativ cu valvele biologice
c. necesită tratament permanent cu anticoagulante
d. nu necesită tratament permanent cu anticoagulante
10 Complexul cord-pulmon artificial este folosit de obicei:
a. în operațiile pe cord deschis
b. în stopul cardio-respirator
c. în infarctul miocardic
d. în insuficiența cardiacă
11 Precizați afirmația falsă referitoar la alegerea protezelor biologice:
a. au o durabilitate foarte mare
b. incidență mică de tromboembolism
c. oferă posibilitatea de gestație la femei tinere
d. valvele din pericard bovin prelucrate cu glutaraldehidă se deteriorează mai repede
12 Balonul de contrapulsație intraaortică este utilizat cel mai frecvent la:
a. bolnavii cu șoc cardiogen care însoțește infarctul miocardic acut
b. pacienții cu puseu hipertensiv
c. bolnavii cu insuficiență aortică acută traumatică
d. pacienții cu hipertrofie ventriculară stângă
13 Indicați afirmația falsă cu privire la sistemele de oxigenare artificială prin membrană:
transferul de gaz din mediul lichid în cel gazos sau invers nu este influențat de debitul de sânge
a.
prin oxigenator
concentrarea de oxigen într-un volum de sânge se va obţine prin creşterea timpului de contact
b.
dintre interfeţele membranei şi hematii
transferul de gaz din mediul lichid în cel gazos sau invers este dirijat de diferenţa de presiune
c.
parţială
transferul de gaz din mediul lichid în cel gazos sau invers este limitat de rezistenţa la difuziune prin
d.
membrana sintetică
14 Precizați afirmația falsă cu privire la sistemele de asistare circulatorie:
a. nu poate fi asigurată o asistare biventriculară
dacă sângele este preluat din atriul drept și introdus în artera pulmonară se obține o asistare de
b.
ventricul drept
c. dacă sângele este preluat din atriul stâng și introdus în aortă se obține o asistare de ventricul stâng
d. sistemele de asistare circulatorie ventriculară reduc nevoile energetice ale contracțiilor miocardice
15 Precizați afirmația falsă cu privire la complexul cord-pulmon artificial
a. este folosit în operațiile pe cord deschis
b. este folosit în timpul operației de transplant de cord
c. este folosit în intervențiile de angioplastie cu stent
d. este folosit în operațiile de revascularizare miocardică prin bypass aorto-coronarian
Referitor la oxigenarea artificială prin membrană, precizați afirmația falsă cu privire la oxigenatorul
16
cu membrană:
a. debitul sanguin cross current oferă avantajul unui debit secundar
debitul sanguin counter current are avantajul de a diminua mult ocluzia fibrelor prin
b.
microtromboză
controlul oxigenării sângelui se realizează prin creșterea sau scăderea proporției de oxigen în
c.
amestecul gazos introdus în oxigenator
d. oxigenatoarele cu debit sanguin cross current prezintă avantajul de a diminua mult ocluzia fibrelor
prin microtromboză

Pagina 16 din 30
PACHET 1 DIN 3
Precizați varianta falsă referitor la tromboembolism în cazul pacienților purtători de proteze
17
valvulare:
a. este mai frecvent la pacienții cu valve mecanice
b. fibrilația atrială cronică crește riscul de tromboembolismului la pacienții cu proteze mitrale
c. cu cât este mai bună hemodinamica valvei cu atât este mai mare posibilitatea tromboemboliilor
Tromboembolismul la pacienți cu schimbare de valvă mitrală este mai scăzut la aceia cu atriu
d.
stâng mic, ritm sinusal și capacitate cardiacă normală
18 Precizați afirmația falsă cu privire la indicațiile utilizării balonului de contrapulsație intraaortică:
la pacienții care au suferit o afectare ventriculară preoperator și care dezvoltă ischemie masivă în
a.
timpul intervenției chirurgicale
la anumiți pacienți care au o funcție cardiacă normală la începutul intervenției, dar care se
b.
deteriorează rapid în urma procedurilor chirurgicale
c. ca o legătură intermediară spre transplantul cardiac
d. la pacienții cu insuficiență aortică severă
19 Precizați afirmația adevărată cu privire la balonul de contrapulsație intraaortică:
a. este indicat la pacienții cu insuficiență aortică severă
b. este indicat la pacienții cu disecție de aortă
c. este indicat la pacienții cu anevrism de aortă
d. este indicat la pacienții cu șoc cardiogen
20 Precizați afirmația adevărată cu privire la complexul cord-pulmon artificial
a. realizează înlocuirea temporară a funcţiilor pulmonare şi cardiace
b. asigură suportul cardio-pulmonar în cardiologia intervențională
c. asigură oxigenarea sângelui în timpul operațiilor de implantarea a stimulatoarelor cardiace
d. se implantează în cutia toracică în locul inimii
Balonul de contrapulsaţie intraaortică reprezintă unul dintre dispozitivele utilizate pentru asistarea
21
circulatorie în domeniul:
a. chirurgia aortei
b. cardiologie intervențională
c. transplantul cardiac
d. chirurgia bariatrică
22 Precizați afirmația falsă referitor la asistarea circulatorie ventriculară:
a. este folosită în condițiile în care funcția cardiacă este sever afectată
b. complexitatea și costurile ridicate restricționează utilizarea acestei terapii
debitul cardiac realizat de sistemele de asistare circulatorie ventriculară este in general de 3-10
c.
litri / min
dacă sângele este preluat din atriul drept și introdus în artera pulmonară se obține asistarea
d.
ventriculului stâng
23 Precizați afirmația falsă referitor la oxigenatorul cu membrană:
elementul fundamental al acestui tip de oxigenator îl constituie interpunerea unei membrane
a.
artificiale între componenta gazoasă şi cea lichidiană
b. transferul gazos depinde numai de difuziunea prin membrană
c. oxigenatorul cu membrană permite un amestec direct între sânge și gaze
d. membrana este prevăzută cu micropori capabili de a selecta schimbul gazos transmembranal
24 Precizați afirmația falsă legată de valvele biologice:
a. sunt silențioase
b. sunt netrombogene
c. sunt inerte din punct de vedere chimic
d. sunt trombogene

Pagina 17 din 30
PACHET 1 DIN 3

25 Precizați afirmația falsă cu privire la complexul cord-pulmon artificial

a. realizează înlocuirea temporară a funcţiilor pulmonare şi cardiace
b. conține elemente pentru controul temperaturii sângelui
c. este întâlnit în salile de chirurgie cardiovasculară
d. poate fi folosit pe termen lung în insuficiența cardiacă
Referitor la oxigenarea artificială prin membrană, precizați afirmația corectă cu privire la
26
interacțiunea membranei artificiale cu sângele:
când sângele intră în contact cu o suprafață străină, proteinele se depun pe partea vasculară a
a.
membranei
în contact cu suprafața artificială a membranei albuminele nu suferă modificări structurale în
b.
funcție de suprafața polimerilor
c. la stratul de proteine modificat nu se pot adauga trombocitele
d. cheagul alb este format din proteine și globule roșii
27 Precizați afirmația falsă cu privire la urmărirea postoperatorie a pacienților cu proteze mecanice:
a. tratementul anticoagulant trebuie ajustat în funcție de INR
se recomandă examinarea ecografică pentru evaluarea funcției protezei și a funcției ventriculului
b.
stâng
c. nu se recomandă control în clinica de chirurgie cardiovasculară la o lună post-operator
d. dozarea INR-ului ar trebui efectuată la 2 săptămâni
Precizați afirmația falsă cu privire la principiul de funcționare al balonului de contrapulsație
28
intraaortică:
a. se utilizează un balon alungit cu un volum de 40 cm3
b. balonul este atașat unui cateter cu dublu lumen care permite folosirea coaxială a sistemului
diametrul balonului umflat ar trebui să fie cu 10 – 20 % mai mic decât diametril aortei toracice
c.
ascendente
diametrul balonului umflat ar trebui să fie cu 10 – 20 % mai mare decât diametril aortei toracice
d.
ascendente
29 Precizați afirmația falsă cu privire la balonul de contrapulsație intraaortică:
imediat înaite de declașarea perioadei de contracție a ventriculului stâng, balonul de
a.
contrapulsație este brusc dezumflat
dezumflarea balonului de contrapulsație determină o reducere a presiunii telediastolice din aortă
b.
cu 10-15 mmHg
c. dezumflarea balonului duce la o reducere a rezistenței la ejecție a ventriculului stâng
evacuarea gazului din balon duce la o diminuare relativă a volumului sanguin intraaortic cu 100
d.
cm3
30 Precizați afirmația falsă cu privire la complexul cord-pulmon artificial
a. necesită schimparea pompelor cu role după folosire
conține elemente de monitorizare, oxigenare, reglarea temperaturii sângelui conectare şi control
b.
computerizat
c. realizează înlocuirea temporară a funcţiilor pulmonare şi cardiace
d. necesită schimbarea pompelor centrifugale după folosire
31 Precizați afirmația falsă cu privire la complicațiile pacienților purtători de proteze cu:
a. tromboembolism
b. hemoragii gastrointestinale
c. hemoragii urogenitale
d. adenomul de prostată

32 Precizați afirmația adevărată cu privire la oxigenatorul cu membrană:

Elementul fundamental al acestui tip de oxigenator îl constituie interpunerea unei membrane
a.
artificiale între componenta gazoasă și sânge
b. transferul gazos nu depinde de difuziunea prin membrana artificială

Pagina 18 din 30
PACHET 1 DIN 3
membrana artificială nu este prevăzută cu micropori capabili de a selecta schimbul gazos
c.
transmembranal
d. schimbul gazos se efectuează prin amestec direct dintre componenta gazoasă și sânge
33 Precizați afirmația corectă referitor la balonul de contrapulsație intraaortică:
balonul de contrapulsație intraaortică este cel mai complex dintre sistemele de asistare
a.
circulatorie
b. umflarea balonului este realizată la sfârșitul perioadei de ejecție a ventriculului stâng
prin umflarea bruscă a balonului 100 cm3 de sânge sunt dizlocuiți de volumul echivalent al
c.
balonului
balonul de contrapulsație intraaortică este frecvent folosit la pacienții cu insuficiență aortică
d.
severă
Precizați afirmația falsă cu privire la considerațiile fiziologice și hemodinamice ale utilizării
34
balonului în contrapulsație intraaortică
prin umflarea bruscă a balonului, 100 ml de sânge sunt dislocuiți de volumul echivalent al
a.
balonului
b. creșterea presiunii din aortă va conduce teoretic la îmbunătățirea perfuziei coronariene
c. umflarea bruscă a balonului determină creșterea presiunii din aorta toracică și crosa aortei
d. umflarea bruscă a balonului este executată la sfârșitul perioadei de ejecție a ventriculului stâng
35 Precizați afirmația adevărată cu privire la complexul cord-pulmon artificial
a. nu este folosit în operațiile de implantare a dispozitivelor de asistare ventriculară
b. este folosită în operațiile de implantare a dispozitivelor de asistare ventriculară
c. este folosit de obicei în cardiologia intervențională
d. sunt folosite exclusiv pope cu role pentru pomparea sângelui
Care dintre următoarele situații reprezintă indicație de utilizare a balonului de contrapulsație
36
intraaortică:
a. insuficiența aortică severă
b. regurgitare mitrală severă
c. disecție de aortă
d. anevrism aortic
37 Primele proteine care se depun pe partea vasculară a membranei oxigenatorului sunt:
a. gamaglobuline, protrombine, ceruloplasmine
b. albuminele, fibrinogenul şi globulinele
c. transferine
d. factori de coagulare
38 Precizați afirmația falsă cu privire la proteza valvulară optimă:
a. exercită o rezistență minimă la fluxul sanguin
b. permite doar regurgitări nesemnificative în momentul închiderii
c. designul trebuie să cauzeze turbulențe minime in vivo în timpul condițiilor de curgere fiziologice
d. designul trebuie să cauzeze stază importantă in vivo în timpul condițiilor de curgere fiziologice
39 Precizați afirmația falsă cu privire la balonul în contrapulsație intraaortică:
a. este indicat la pacienții cu șoc cardiogen
b. este contraindicat la pacienții cu insuficiență aortică severă
c. este contraindicat la pacienții cu insuficiență mitrală severă
d. este contraindicat la pacienții cu disecție de aortă
40 Precizați afirmația falsă cu privire la complexul cord-pulmon artificial
a. se găsește în sălile de chirurgie cardiovasculară
b. poate răci și încălzi sângele pacientului
c. necesită prezența unui operator (perfuzionist) în timpul funcționării
d. pompează sângele cu ajutorul unor pompe cu curgere axială

Pagina 19 din 30
PACHET 1 DIN 3

Disciplina DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN ORTOPEDIE

1. Proteza simplă cervico-cefalică este:
a. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural având o coadă centro-medulară acetabulară;
b. O proteză ce înlocuiește capul și colul femural având o coadă centro-medulară femurală;
c. O proteză ce înlocuiește capul femural având o coadă centro-medulară acetabulară;
d. O proteză ce înlocuiește colul femural având o coadă centro-medulară femurală;
2. Indicația principală a protezei cervico-cefalice este:
a. Necroza aseptică de cap femural la persoanele tinere;
b. Fractura de col femural la persoanele tinere;
c. Fractura diafizei femurale indiferent de vârstă;
d. Fractura de col femural la persoanele vârstnice;
3. Una dintre afirmațiile de mai jos nu este adevărată:
a. Proteze intermediară bipolară este o variantă a protezei cervico-cefalice;
b. Proteza bipolară este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică și proteza totală;
c. În cazul protezei bipolare articulația șoldului se transformă într-o articulație cu 4 suprafețe;
d. Proteza totală este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică și proteza bipolară;
4. Artroplastia reprezintă:
a. Intervenția chirurgicală prin care se restabilește mobilitatea unei articulații ca și buna funcționare a
mușchilor, ligamentelor și a altor pǎrți moi care o controleazǎ;
b. Intervenția chirurgicală prin care nu se restabilește mobilitatea unei articulații, dar se asigurǎ buna
funcționare a mușchilor, ligamentelor și a altor pǎrți moi care o controleazǎ;
c. Intervenția chirurgicală prin care se restabilește mobilitatea unei articulații dar nu și buna
funcționare a mușchilor și a altor pǎrți moi care o controleazǎ;
d. Intervenția chirurgicală prin care se restabilește mobilitatea unei articulații cu ablația mușchilor și a
altor pǎrți moi care o controleazǎ;
5. Principiul operației de implantare a unei proteze cervicocefalice constǎ ȋn:
a. Rezecția capului femural;
b. Rezecția-reconstrucția alloplasticǎ a capului femural;
c. Rezecția diafizei femurale;
d. Rezecția capului femural și a diafizei femurale cu reconstrucția alloplasticǎ a acestora;
6. Avantajele hemiartroplastiei șoldului includ:
a. Mobilizarea tȃrzie cu sprijin total al pacientului;
b. Mobilizarea tȃrzie cu sprijin parțial al pacientului;
c. Mobilizarea precoce cu sprijin total al pacientului;
d. Mobilizarea precoce cu sprijin parțial al pacientului;
7. Indicațiile protezei bipolare includ:
a. Fractura recentǎ a diafizei femurale;
b. NACF stadiul IV, cu cotil intact la persoanele vȃrstnice;
c. NACF stadiul III, cu cotil intact la persoanele vȃrstnice;
d. Fractura recentǎ a colului femural;
8. Dintre avantajele protezei bipolare fac parte:
a. Autocentrarea componentelor protezei, astfel nemaifiind necesarǎ o poziționare chirurgicalǎ
precisǎ;
b. Mișcǎrile anormale se efectueazǎ ȋn articulația externǎ a protezei;
c. Mișcǎrile extreme se realizeazǎ ȋntre cupa articularǎ externǎ și capul femural;
d. Inserție relativ simplǎ dar cu o duratǎ mai mare decȃt pentru o protezǎ totalǎ;
9. Contactul permanent metal-cartilaj atrage o scǎdere a:
a. Ptroteinkinazei;
b. Titrului proteoglicanilor;
c. Titrului proteoglicanilor cȃt și a titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;
d. Ptroteinkinazei, titrului proteoglicanilor cȃt și a titrului anticorpilor antitiroperoxidazei;

Pagina 20 din 30
PACHET 1 DIN 3
10. Dintre dezavantajele protezei bipolare fac parte:
a. Luxația precoce;
b. Uzura polietilenei;
c. Decimentarea asepticǎ;
d. Toate de mai sus;
11. Proteza bipolarǎ constǎ ȋn:
a. Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22, 28, 32
mm;
b. Cupǎ metalicǎ femuralǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 22, 28, 32 mm;
c. Cupǎ metalicǎ acetabularǎ cu un insert de polietilenǎ, tijǎ metalicǎ cu un cap cu Ø de 55 mm;
d. Nici un rǎspuns nu este corect;
12. Funcția principalǎ a componentei femurale este reprezentatǎ de:
a. Inlocuirea diafizei femurale;
b. Inlocuirea capului și a colului femural;
c. Inlocuirea capului și a colului femural, precum și a diafizei femurale;
d. Inlocuirea capului și a colului femural, diafizei femurale precum și a cavitǎții acetabulare;
13. Componentele femurale sunt de trei tipuri principale:
a. Cimentate, necimentate ȋn sistem press-fit, cimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
b. Cimentate, necimentate, cimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
c. Cimentate, necimentate ȋn sistem press-fit, necimentate cu suprafațǎ poroasǎ;
d. Cimentate cu suprafațǎ poroasǎ, necimentate ȋn sistem press-fit, necimentate cu suprafațǎ
poroasǎ;
14. Cupele acetabulare cimentate sunt confecționate din:
a. UHMWPE;
b. UHMWPR;
c. UHMWRE;
d. UHMWPH;
15. Componenta acetabularǎ necimentatǎ este alcǎtuitǎ din:
a. Armǎtura metalicǎ și insertul din polietilenǎ sau titan;
b. Armǎtura metalicǎ și insertul din polietilenǎ sau ceramicǎ;
c. Armǎtura din polietilenǎ sau ceramicǎ și insert metalic;
d. Armǎtura din ceramicǎ și insertul din polietilenǎ;
16. Armǎtura metalicǎ a componentei acetabulare necimentate se fixeazǎ astfel:
a. Prin ȋnșurubare ȋn capul femural;
b. Prin ȋnșurubare sau press-fit ȋn cotil;
c. Prin ȋnșurubare sau press-fit atȃt ȋn capul femural cȃt și ȋn cotil;
d. Prin ȋnșurubare sau press-fit atȃt ȋn capul femural, diafiza femuralǎ cȃt și ȋn cotil;
17. Avantajele hemiartroplastiei șoldului includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Eliminarea pseudartrozei;
c. Eliminarea eșecului fixării osoase;
d. Toate de mai sus;
18. Dezavantajele hemiartroplastiei includ:
a. Mobilizarea precoce cu sprijin total;
b. Apariția eroziunilor la nivelul cavității acetabulare;
c. Eliminarea pseudartrozei;
d. Nici una de mai sus;
19. Principiul „excenticității pozitive” include:
a. Poziția de varus a cupei blindate;
b. Repartiția echilibrată a forțelor de presiune ȋn cavitatea cotiloidă;
c. Toate de mai sus;
d. Nici una de mai sus;

Pagina 21 din 30
PACHET 1 DIN 3
20. În cazul componentelor acetabulare necimentate, insertul:
a. Este fixat ȋn interiorul cupei blindate;
b. Este fixat ȋn exteriorul cupei blindate;
c. Nu se folosește, deoarece componenta acetabulară necimentată nu include un insert;
d. Se fixează atȃt ȋn interior cȃt și ȋn exterior, deoarece conține două componente;
21. Scopurile protezarii soldului includ urmatoarele deziderate, cu exceptia:
a. Recuperarea mobilitatii articulare;
b. Recuperarea stabilitatii articulare;
c. Corectarea chirurgicala a unor modificari structurale de configuratie anatomica a soldului;
d. Restabilirea lungimii membrelor.
22. Urmatoarele afirmatii despre proteza intermediara bipolara sunt adevarate, cu exceptia:
a. Interventie chirurgicala mai putin socanta;
b. Rezultate superioare protezelor cervicocefalice;
c. Montaj facil al protezei in timpul interventiei chirurgicale;
d. Nu permite totalizarea sa.
23. În figura alăturată este ilustrat următorul tip de implant :

a. placă;
b. tijă centro-medulară;
c. şurub;
d. fixator extern.
24. În figura alăturată este ilustrat următorul tip de implant :

a. placă;
b. tijă centro-medulară;
c. şurub;
d. nici una de mai sus.
25. În figura alăturată este ilustrat următorul tip de implant :

a. placă;
b. tijă centro-medulară;
c. şurub;
d. nici una de mai sus.

Pagina 22 din 30
PACHET 1 DIN 3
26. În figura alăturată este ilustrat următorul tip de implant :

a. placă;
b. tijă centro-medulară;
c. şurub;
d. fixator extern.
27. Figura alăturată reprezintă :

a. o fractură de femur fixată cu un şurub;

b. o fractură de extremitate superioară de tibie fixată cu o placă în « L »;
c. o fractură de radius fixată cu tijă centro-medulară;
d. o fractură de rotulă fixată cu un şurub.
28. Figura alăturată reprezintă:

a. o fractură de femur fixată cu tijă centromedulară;

b. o fractură de femur fixată cu placă şi şuruburi;
c. o fractură de tibie fixată cu fixator extern;
d. o fractură de radius fixată cu şuruburi.

Pagina 23 din 30
PACHET 1 DIN 3
29. Figura alăturată reprezintă:

a. o proteză de umăr;
b. o proteză de şold;
c. o proteză de genunchi;
d. toate de mai sus.
30. Figura alăturată reprezintă:

a. o proteză de umăr;
b. o proteză de şold;
c. o proteză de genunchi;
d. nici una de mai sus.
31. Figura alăturată reprezintă:

a. o proteză de umăr;
b. o proteză de genunchi;
c. o proteză de cot;
d. o proteză de şold.

Pagina 24 din 30
PACHET 1 DIN 3
32. Figura alăturată reprezintă:

a. o proteză de cot;
b. o proteză de şold;
c. o proteză de umăr;
d. o proteză de genunchi.
33. Indicațiile protezei bipolare includ:
a. Fractura recentǎ a diafizei femurale;
b. NACF stadiul IV, cu cotil intact la persoanele vȃrstnice;
c. NACF stadiul III, cu cotil intact la persoanele vȃrstnice;
d. Nici una de mai sus.
34. În cazul componentelor acetabulare necimentate, insertul:
a. Este fixat ȋn exteriorul cupei blindate;
b. Nu se folosește, deoarece componenta acetabulară necimentată nu include un insert;
c. Se fixează atȃt ȋn interior cȃt și ȋn exterior, deoarece conține două componente;
d. Nici una de mai sus.
35. Armǎtura metalicǎ a componentei acetabulare necimentate se fixeazǎ astfel:
a. Prin ȋnșurubare ȋn capul femural;
b. Prin ȋnșurubare sau press-fit ȋn capul femural şi cotil;
c. Prin ȋnșurubare sau press-fit atȃt ȋn capul femural, diafiza femuralǎ cȃt și ȋn cotil;
d. Nici una de mai sus.

36. Obiectivele artroplastiei totale de genunchi sunt, cu exceptia:

a. Restabilirea biomecanicii și realinierii articulare
b. Reintegrare socială
c. Instabilitate articulară
d. Absența durerilor
37. Clasificarea protezelor de genunchi în funcție de stabilitatea antero-posterioară :
a. Implanturi nestabilizate- păstrarea LIA si LIP
b. Implanturi parţial stabilizate- păstrarea LIA si LIP
c. Implanturi suprastabilizate- păstrarea LIA si LIP
d. Implanturi de reconstrucție tumorală - păstrarea LIA si LIP

38. Indicațiile artroplastiei unicompartimentale de genunchi:

a. Ruptura ligamentului colateral intern
b. Afectarea degenerativă a unui singur compartiment
c. Afectarea degenerativă tricompartimentală
d. Degradarea protezei primare

Pagina 25 din 30
PACHET 1 DIN 3

39. Următoarele afirmații despre artroză sunt adevărate:

a. Este determinată de bacilul Koch
b. Artroza idiopatică este determinată de poliartrita reumatoidă
c. Prevalența și severitatea crește cu vârsta
d. Nu are indicație chirurgicală

40. Următoarele afirmații despre Necroza aseptică a capului femural nu sunt adevărate:
a. Este o afecțiune plurietiologică și monopatogenică
b. Fractura de col femural determină traumatismul direct al vaselor capului femural
c. Nu există factori de risc nontraumatici implicați în patogenia NACF
d. Tratamentul în stadiul final este artroplastia totală de șold

Pagina 26 din 30
PACHET 1 DIN 3

Disciplina DISPOZITIVE MEDICALE PENTRU DIAGNOSTIC SI TERAPIE IN NEUROCHIRURGIE

1. Care din urmatoarele afectiuni beneficiaza de diagnostic şi tratament in cadrul disciplinei de
neurochirurgie:
a. traumatismele vertebrale
b. accidentele vasculare cerebrale
c. tumorile medulare
d. toate de mai sus
2. Anamneza in diagnosticul neurochirurgical cuprinde, cu excepţia:
a. motivele internării
b. examenul neurologic
c. antecedentele eredocolaterale
d. istoricul bolii
3. Examenul clinic neurochirurgical cuprinde urmatoarele evaluări cu expţia:
a. funcţiile neuropsihice
b. motilitatea
c. examenul de laborator
d. evaluarea nervilor cranieni
4. Evaluarea motilităţii in cadrul examenului clinic neurochirurgical nu cuprinde:
a. evaluarea forţei musculare
b. evaluarea troficităţii musculare
c. evaluarea sensibilităţii tactile
d. evaluarea mişcărilor involuntare
5. Din cadrul sindroamelor specifice domeniului neurochirurgical nu face parte:
a. sindromul comiţial
b. sindromul uremic
c. sindromul medular
d. sindromul meningeal
6. Tehnicile neurochirurgicale interventionale şi de ghidaj intraoperator nu cuprind:
a. terapia endovasculara
b. endoscopia
c. neuronavigatia
d. dializa peritoneala
7. Care din explorările paraclinice enumerate nu sunt destinate explorării vasculare
neurochirurgicale:
a. angio-Computertomografia
b. doppler-ul carotidian
c. angiografia coronariana
d. AngioRMN
8. Care tehinică nu este utilizată in reperajul şi ghidajul neurochirurgical:
a. stereotaxia
b. brakiterapia
c. neuronavigaţia
d. echo-grafia
9. Care din explorarile paraclinice enumerate nu presupune utilizarea de substanţă de contrast:
a. mielografia cu contrast
b. angiografia Seledinger
c. doppler-ul carotidian
d. AngioRMN
10. Care din dispozitive implantabile nu sunt folosite in chirurgia spinală:
a. proteza de disc intervertebral
b. stenturile
c. suruburile transpediculare
d. casetele intervertebrale
Pagina 27 din 30
PACHET 1 DIN 3
11. Sistemul reticulat activator ascendent de la nivelul trunchiului cerebral respunzător de inducerea
stării de comă poate fi evaluat prin semnele clinice directe, cu excepţia:
a. abolirea reflexului de mictiune
b. abolirea reacţiei de trezire
c. abolirea respiraţiei
d. abolirea stării de conştienţă
12. Monitorizarea presiunii intracraniene nu se face de la nivelul:
a. sistemului ventricular
b. parenchimului cerebral
c. ventriculilor atriali
d. spaţiului subarahnoidian
13. Din cadrul patologiei vasculare neurochirurgicale nu face parte:
a. anevrismul sacular
b. cavernoamele cerebeloase
c. fistulele arterio-venoase brahiale
d. malformaţiile arterio-venoase medulare
14. Electrozii cronici de stimulare sunt folosiţi predominent în:
a. neurochirurgia funcţională
b. neurochirurgia pediatrică
c. neurochirurgia discului intervertebral
d. neurochirurgia vasculară
15. Evaluarea comei pe scala Glasgow nu implică:
a. evaluarea raspunsului respirator
b. evaluarea raspunsului verbal
c. evaluarea raspunsului motor
d. evaluarea raspunsului ocular
16. Scopul reconstrucţiei cutiei craniene este
a. estetic
b. de protecţie mecanică
c. terapia sindromului de trepanaţie
d. unul sau mai multe din scopurile menţionate este valabil în funcţie de particularităţile cazului
17. Electrozii cronici de stimulare se aplică
a. pe structuri osoase
b. pe structuri nervoase excitabile
c. în ţesutul cartilaginos
d. pe tendoane
18. Principiul de baza al computer tomografiei are la baza:
a. campul magnetic
b. radiatia Roentghen
c. ultrasunetele
d. radiatia laser
19. Punctajul maxim şi minim obţinut prin evaluarea stării de comă pe scala Glasgow este:
a. 6 şi 3
b. 15 şi 3
c. 13 şi 5
d. 15 şi 1
20. Monitorizarea presiunii intracraniene este indicată în
a. toate stările de şoc
b. uremie
c. faza de debut a tumorilor cerebrale
d. hipertensiunea intracraniană nechirurgicală, mai ales la pacienţi comatoşi

Pagina 28 din 30
PACHET 1 DIN 3
21. Hidrocefalia presupune urmatoarele afirmaţii, cu excepţia:
a. acumulare de LCR la nivelul ventriculilor cerebrali
b. apariţia triadei simptomatologice (tulburari de memorie, mers, micţiune)
c. tratamentul prin drenaj ventriculo-peritoneal
d. dializa LCR
22. Drenajul ventriculo-peritoneal:
a. este un drenaj ventricular extern
b. asigură evacuarea lichidului cefalorahidian din ventriculii cerebrali în cavitatea peritoneală
c. asigură monitorizarea presiunii intracraniene
d. asigură comunicarea între ventriculii cerebrali şi cisternele bazale
23. Electrocorticografia este indicată în:
a. delimitarea hematoamelor intracerebrale
b. investigarea sindromului depresiv
c. investigarea epilepsiei generalizate în scopul instituirii terapiei anticonvulsivante cronice
d. investigarea epilepsiei focale în vederea ablaţiei chirurgicale a focarului epileptogen
24. Pompele cu medicamente pentru administrare intratecală cronică au indicaţie frecventă în terapia:
a. durerii incurabile sau a spasticităţii
b. tumorilor cerebrale
c. comelor metabolice
d. epilepsiei
25. Starea de coma nu presupune:
a. abolirea starii de constienta
b. absenta reactiei de trezire
c. absenta mictiunii
d. absenta reactiei de orientare
26. Dispozitivul de masurare a presiunii intracraniene nu cuprinde:
a. un captor de presiune
b. un amplificator de presiune
c. un traductor de presiune
d. un sistem de inregistrare
27. Tehnica utilizata in monitorizarea vitezei de circulatie sangvine intracraniene este:
a. angiografia
b. echografia Doppler
c. spirometria
d. computertomografia cu emisie de pozitroni
28. Care din dispozitivele medicale enumerate nu este destinat unei interventii neurochirurgicale:
a. aspiratorul electric
b. electrocoagularea
c. endoscopul
d. analizor biochimic
29. Hemoragiile intracraniene nu cuprind:
a. hematoamele epicraniene
b. hematoamele subdurale
c. hematoamele extradurale
d. hematoamele intraparinchimatoase
30. Sistemul de Neuronavigaţi cuprinde urmatoarele componente cu excepţia:
a. antena de recepţie
b. cadrul de referinţă fix
c. unitatea computerizată de prelucrare de imagine
d. analizor de lichide

Pagina 29 din 30
PACHET 1 DIN 3
31. Care din echipamentele de mai jos nu sunt utilizate in interventiile neurochirurgicale:
a. aspiratorul cu ultrasunete
b. aspiratorul cu ultraviolete
c. coagularea bipolara
d. aspiratorul electric
32. Metodele de explorare imagistica ale creierului sunt neinvazive, cu exceptia:
a. Computer tomografia
b. Rezonanta magnetica
c. Angiografia cerebrala prin cateterism
d. Ecografia transcraniana

Pagina 30 din 30