DEZVOLTAREA

RAŢIONAMENTULUI
MORAL

Cîşlaru Mălina-Elena
Stoica-Popovici Bianca
Cuvinte cheie:
 Comportamentul prosocial al preşcolarilor
 Afectul incidental
 Statutul sociometric
 Costul ajutorului
 Influenţe asupra dezvoltării morale
 Factori care influenţează comportamentul moral
 Determinanţii comportamentului prosocial
 Introducere

Disponibilitatea copilului față de nevoile celorlalți se

formează încă din copilărie, de la vârste timpurii, în contextul
dezvoltării teoriei minții. Tema referitoare la comportamentul
prosocial și afectul incidental în copilărie este relativ nouă în
literatura de specialitate, atenția cercetătorilor concentrându-se în
special asupra relației dintre afectul direct și comportamentul
prosocial. Comportamentul prosocial este definit de către
Wosinska (2005) ca o „activitate care prilejuiește prosperitatea
altei persoane, chiar dacă acest act este săvârșit cu intenția de a
obține o recompensă exterioară sau a unei recompense interioare –
restaurarea bunei dispoziții’’. Psihosociologul Septimiu Chelcea
consideră comportamentul prosocial ca fiind „un comportament
intenționat, realizat în afara obligațiilor profesionale și orientat
spre susținerea, conservarea și promovarea valorilor sociale”.
 FUNDAMENTUL TEORETIC AL CERCETĂRII

Există mai multe moduri în care copiii pot manifesta

comportamente prosociale faţă de alţii. Iniţierea socială, incluziunea
şi joaca pozitivă sunt competenţe ale comportamentului social mai
degrabă decât ca fiind prosociale.
Factorii de mediu care influenţează diferenţele individuale în
ceea ce priveşte comportamentul prosocial la copii includ modelarea
comportamentului de către părinţi şi metodele folosite în disciplina
copiilor.
Autorii Clark şi Ladd au observat că preşcolarii care manifestau
comportament prosocial erau mai bine pregătiţi pentru adaptarea la
cerinţele mediului şcolar,au mai mulţi prieteni şi raportează o mai
bună calitate a relaţiilor de prietenie, faţă de cei cu un nivel scăzut al
tendinţei de a-i ajuta pe ceilalţi.
 Afectul incidental
Spre deosebire de afectul direct, afectul incidental este „reacţia
emoţională generată de situaţia contextuală. Metodele utilizate
pentru a induce afectul incidental pozitiv sau negativ constau în:
prezentarea unor stimuli emoţionali, cum ar fi muzică într-un ritm
plăcut sau alert, imagini supărătoare.
De asemenea, este folosită o tehnică de inducţie prin care
participanţii sunt rugaţi să evoce amintiri emoţionante sau să-şi
imagineze evenimente ipotetice. O altă tehnică se bazează pe
clipuri video.
Media şi suma rangurilor obţinute în ceea ce priveşte
acordarea ajutorului unei ţinte în condiţia afectului incidental
negativ vs. condiţia afectului incidental pozitiv.
 3.Metedologia cercetării

Cercetarea a avut ca scop investigarea relației dintre starea

afectivă indusă – afectul incidental pozitiv sau negativ și
comportamentul prosocial al preșcolarilor. S-a urmărit de asemenea
analiza relației dintre comportamentul prosocial și statutul sociometric
al țintei, respectiv costul implicat de ajutor. Dorim să subliniem faptul
că în acest studiu am abordat comportamentul prosocial din perspectiva
subtipului instrumental și anume tendința declarată a copiilor de a oferi
ajutor unei ținte sociale aflate în dificultate.

OBIECTIVELE CERCETĂRII:
1. Explorarea influenței afectului incidental pozitiv și negativ asupra
comportamentului prosocial la preșcolari de 5-7 ani.
2. Investigarea relației dintre comportamentul prosocial și statutul
sociometric al țintei.
3. Analiza relației dintre comportamentul prosocial și costul implicat de
ajutor.
 IPOTEZELE CERCETĂRII:
Studiul 1
I1 - În condiția afectului incidental pozitiv, tendința
declarată de acordare a ajutorului este semnificativ mai
mare decât cea din condiția afectului incidental
negativ.
Studiul 2
I1 – Cu cât statutul sociometric al victimei este mai
ridicat, cu atât tendința declarată de ajutor crește.
I2 – Cu cât costul implicat de ajutor este mai mare, cu
atât tendința declarată de ajutor scade.
Tabelul nr.1
Media rangurilor Suma rangurilor
Ranguri negative 13a 8.12 105.50
Ranguri pozitive 3b 10.17 30.50
Egale 14c
Total 30

a. Afect incidental negativ < afect incidental pozitiv

b. Afect incidental negativ > afect incidental pozitiv
c. Afect incidental negativ = afect incidental pozitiv
Tabel nr.2
Afect pozitiv/afect negative
Z –.2.106a
Asymp. Sig. (2-tailed) .035
a. bazat pe rangurile positive

Studiul 2
Pentru verificarea primei ipoteze a studiului 2 a fost comparată frecvenţa
scorurilor obţinute pentru măsurarea tendinţei de acordare a ajutorului
(comportament prosocial) unei ţinte cu statut sociometric scăzut cu frecvenţa
scorurilor obţinute pentru măsurarea tendinţei de acordare a ajutorului
(comportament prosocial) unei ţinte cu statut sociometric ridicat.
Tabelul nr. 3
Media rangurilor Suma rangurilor
Ranguri negative 0a 0.00 .00
Ranguri pozitive 13b 7.00 91.00
Egale 17c
Total 30

a. Statut sociometric ridicat < statut sociometric scăzut

b. Statut sociometric ridicat > statut sociometric scăzut
c. Statut sociometric ridicat = statut sociometric scăzut

Tabelul nr. 4
Afect pozitiv/afect negative
Z –.3.606a
Asymp. Sig. (2-tailed) .000
a. bazat pe rangurile negative
 Tabelul nr. 5
Media rangurilor Suma rangurilor
Ranguri negative 18a 10.00 180.00
Ranguri pozitive 1b 10.00 10.00
Egale 11c
Total 30
a. cost mare ajutor < cost mic ajutor
b. cost mare ajutor > cost mic ajutor
c. cost mare ajutor = cost mic ajutor

Tabelul nr. 6
Cost mare/cost mic
Z –.3.900a
Asymp. Sig. (2-tailed) .000
a. bazat pe rangurile pozitive

Aceste rezultate, privite din perspectiva teoriei acţiunii sociale, arată faptul
că, la preşcolari, implicarea într-o acţiune altruistă de ajutorare a cuiva aflat în
dificultate presupune o suită de procese cognitive, afective şi motivaţionale,
care se finalizează într-o decizie de intervenţie, luată în urma evaluării
costurilor şi beneficiilor.
 5. Concluzii şi aprecieri finale

Modelul de cercetare propus se bazează pe cercetări

recente din cogniția socială, fiind investigată relația dintre
starea afectivă indusă și comportamentul prosocial al
preșcolarilor.
De asemenea, a fost explorată relația dintre
comportamentul prosocial și statutul sociometric al
persoanei aflate în dificultate, precum și costul implicat de
ajutor. Rezultatele studiului atrag atenția asupra importanței
climatului afectiv pozitiv pentru disponibilitatea de a oferi
ajutor celorlalți, care constituie un aspect important al
relațiilor interpersonale armonioase.
În același timp, a fost evidențiat faptul că există o
diferență între costul implicat de ajutor și frecvența acordării
ajutorului, cu cât costul implicat de ajutor este mai mic, cu
atât tendința de ajutor crește.
 Implicațiile practice ale studiului realizat, fundamentarea
teoretică și suportul empiric adecvat temei propuse vin în sprijinul
psihologilor, educatorilor și specialiștilor care lucrează cu copiii.
Ținând cont de rezultatele studiului, implementarea în grădiniță
a unor programe care stimulează sensibilitatea față de nevoile altora
și disponibilitatea de a oferi ajutor, în care climatul afectiv pozitiv
joacă un rol important, vine în acord cu nevoile copiilor de
experimentare a unor relații sociale cu încărcătură afectivă pozitivă.
De asemenea, facilitarea implicării copiilor în experiențe
socio-emoționale cu încărcătură afectivă pozitivă, care să stimuleze,
pe lângă sensibilitatea față de nevoile celorlalți și a empatiei,
gândirea și conduita morală, va crește manifestarea
comportamentelor altruiste în rândul copilor, în sensul de a oferi
ajutor celorlalți în mod intenționat și necondiționat, indiferent de
statutul celuilalt.
 Influenţa asupra dezvoltării morale

Multe studii cultural asupra dezvoltării morale

se concentrează asupra implicării copiilor în situaţii
morale care apar în mod firesc în viaţa de zi cu zi.
Pe lângă valorile şi instituţiile sociale şi
culturale există şi alte influenţe asupra dezvoltării
morale ,printer care experienţele de viaţă ale
individului,interacţiunile cu cei de aceeaşi
vârstă,disciplina parental,factori de personalitate
precum temperamentul şi emoţiile sau sentimentele
morale.
Influențele persoanelor de aceeași vârstă asupra judecății morale
Atât Piaget, cât și Kohlberg au subliniat că interacțiunile
copiilor cu cei de vârsta lor constituie un imbold important pentru
dezvoltarea morală. Un test indirect al rolului celor de aceeași
vârstă asupra dezvoltării morale a copiilor este dacă cei cu mai
multă experiență în relațiile cu cei de vârsta lor au o judecată
morală mai avansată.
Așa par să stea lucrurile, deoarece studiile corelaționale arată o
legătură pozitivă între anumite aspecte ale interacțiunilor unui copil
cu cei de vârsta sa și nivelul lui de moralitate morală.
Relațiile cu persoanele de aceeași vârstă și dezvoltarea morală
se influențează totuși reciproc: copiii care judecă în mod competent
despre diferite aspecte morale tind să aibă mulți prieteni.
 Influențele părinților asupra judecății morale

Dialogurile cu părinții pot cultiva dezvoltarea morală!

Eficiența disciplinării în promovarea internalizării
valorilor și principiilor morale ale părinților depinde de stilul
de pedeapsă și de temperamentul copilului. Au fost
identificate 3 stiluri de disciplinare de către părinți:
1. Stilul afirmare a puterii implică folosirea ordinelor, a
amenințărilor și a forței fizice.
2. Stilul retragere a iubirii utilizează dezaprobarea verbală,
zeflemeaua sau mascarea afecțiunii față de copil.
3. Stilul inducție implică raționarea împreună cu copilul pentru a
explica de ce sunt interzise anumite comportamente și adesea
îl face pe copil să se simtă vinovat arătând cum comportarea
sa urâtă ar fi putut să rănească ori să supere pe cineva.
Factori psihologici care influenţeză comportamentul
moral

La copiii sfioşi,înclinaţi către timiditate şi

anexietate ,o disciplinare blândă şi evitarea tacticilor
bazate pe afirmarea puterii promoveză cel mai bine
dezvoltarea conştiinţei lor.
La copiii îndrăzneţi ,cel mai bine funcţionează o
abordare bazată pe cooperare şi receptivitate ,deoarece
valorifică motivaţia pozitivă a copilului de a accepta
valorile părinţilor.
 Comportamentul prosocial
Comportamentul moral este definit de modul în care
acţionează oamenii spre deosebire de felul cum
gândesc. Acesta include acţiuni pe care societatea le
consideră dezirabile şi pe care încearcă să le încurajeze
la copii.

Empatia şi compasiunea
Acţiunea morală necesită mai mult decât nişte
gânduri morale,este nevoie şi de ceea a ajuns să fie
cunoscut ca sentimente morale sau emoţii morale
,printer care se numără empatia şi compasiunea.
 Ajutorarea și împărțirea cu alții
Comportamentul de ajutorare se accentuează odată cu
vârsta. În comparație cu copiii ma mici, cei mai mari și
adolescenții tind mai mult să ajute chiar dacă aceasta costă
ceva, poate deoarece copiii mai mari sunt mai capabili să își
dea seama ce ar avea de câștigat din punct de vedere fizic,
psihologic sau moral dacă îi ajută pe alții.
Indivizii de orice vârstă nu își oferă întotdeauna ajutorul,
chiar dacă pot. Conform studiilor, copiii tind mai mult să
ajute după ce au fost învățați cum să o facă și când li s-a
atribuit responsabilitatea de a ajuta.
 Un comportament prosocial înrudit cu ajutorarea este împărțirea cu alții.
Copiii mici nu sunt întotdeauna dispuși să împartă. Totuși, ca și în cazul oferirii
ajutorului, împărțirea cu alții apare remarcabil de devreme. Copiii de doar 1 an îi
vor da adesea părintelui sau altui copil o jucărie sau ceva de mâncare. Împărțirea
cu alții poate îndeplini o varietate de funcții interpersonale.
Soluţionare conflictelor
Deşi estimările variază, conflictele dintre prieteni şi
dintre fraţi apar destul de regulat în copilărie şi în
adolescenţă.Copiii soluţioneză conflictele în 3 feluri.
Negocierea include compromisul,dezangajarea include
retragerea,coerciţia forţarea de cedare.

Diferenţele individuale

Există diferenţe individuale în ceea ce priveşte

comportamentul prosocial.Studiile pe gemenii adulţi au
descoperit o mai mare similaritate în ceea ce priveşte
empatia şi altruismul autodeclarat la gemenii identici
decât la cei fraternali.
 Diferenţele de gen

Un steriotip de gen larg răspândit este că persoanele de sex feminin

sunt mai amabile,atente ,mai generoase, mai grijulii şi nu sunt mai
înclinate să împartă cu alţii,să aline,ori să ajute decât cele de sex
masculin.Totuşi datele empirice sugerează că există doar o diferenţă
mică între sexe,în favoarea fetelor.

Diferenţe sociale şi cultural

Prima anchetă la nivel naţional asupra altruismului şi empatiei care
a fost realizată în Statele Unite le-a cerut oamenilor să răspundă la
întrebări despre 15 acte de altruism diferite. Prin urmare,respectarea
normelor religioase este un factor social în comportamentul prosocial.
Printre factorii culturali de la nivelul comportamnetului prosociale se
numără diferenţele dintre tehnicile de împăcare.
Determinanții comportamentului prosocial

Explicațiile comportamentului prosocial implică

factori biologici, cognitivi și emoționali în cadrul
psihologiei omului și factori socioculturali având
legătură cu socializarea în familie, în comunitate și
modul de viață.
Explicațiile evoluționiste pornesc de la ideea
conform căreia comportamentele altruiste sunt cele
de pe urma cărora beneficiază altcineva, dar care nu
îi oferă nici un avantaj limpede individului ce le
manifestă (ex: donarea unor bani în scopuri
caritabile, împărțirea unei tablete de ciocolată).
 Selecția de rudenie și altruismul reciproc

Selecția de rudenie implică ideea că oamenii se comportă în

moduri care cresc șansele de supraviețuire mai degrabă a genelor
lor decât a lor înșile. O persoană își poate transmite genele fie
reproducându-se, fie crescând șansele de reproducere a cuiva care
are gene identice ori similare, adică ale unei rude. Cu cât acest al
doilea individ are mai multe gene în comun cu primul, cu atât
devine mai adaptabil în încercarea de a salva viața acelui individ.

Conform altruismului reciproc, oamenii sunt programați

genetic să fie de ajutor deoarece aceasta crește probabilitatea ca
într-o bună zi să primească și ei ajutor de la persoana pe care au
sprijinit-o sau de la alt membru altruist al grupului din care fac
parte.
 Sentimentele morale și judecata morală

Comportamentul altruist se autoconsolidează în mare

parte, afectând sentimentele morale chiar și în absența
unor recompense sau a aprobării exterioare. Copiii care
sunt martori la bucuria resimțită de cineva pe care l-au
ajutat sau care împărtășesc ușurarea acelei persoane ce a
scăpat de necaz își consolidează comportamentul de
ajutorare.
Nu încape nici o îndoială că, la copii, comportamentul
prosocial apare pentru că îi răsplătește atât pe cel care îl
manifestă, cât și pe cel care beneficiază de el.
 Participarea socială şi socializarea
Pe parcursul copilăriei şi al adolescenţei,frecvenţa comportamentelor
prosociale creşte. Schimbările comportamentale ale capacităţilor afective
şi cognitive ale copiilor contribuie la această creştere.Ocazia copiilor de a
manifesta un comportament prosocial se modifică,începând cu contextual
familial.
Copiii învaţă nu doar din ce spun părinţii lor,ci şi din ceea ce fac ei.
Conform studiilor de laborator ,copiii impart mai mult cu alţii sau îi ajută
mai mult după ce au văzut pe altcineva manifestând comportamente
similare.
De asemenea,consolidarea parental este esenţială pentru implicarea
adolescenţilor în activităţi comunitare,mai ales atunci când părinţii înşişi
nu participă.