ELEV:STOIAN MARIA SORINA CLASA:III-B Aparitia Bioeticii ca o "noua" reflectie si originea termenului
Dupa circa 25 de ani de la aparitia in literatura a termenului de "bioetica" datorata
oncologului Van Rensselaer Potter este util sa reparcurgem drumul miscarii de idei cu acest nume, care a avut un suces rapid si substantial.Exista de acum anumite contururi istorico - filozofice ale acestei dezvoltari. Bioetica, in sensul propriu al cuvantului, apare in Statele Unite, si nu numai prin Potter, care i-a dat numele si i-a conferit o anumita semnificatie; introducand termenul,el a subliniat ca bioetica trebuie sa constituie "o noua disciplina care sa combine cunoasterea biologica cu cea a sistemului valorilor umane". "Am ales - scria el - radacina bio - pentru a reprezenta cunoasterea biologica, stiinta sitemelor fiintelor; si etica pentru a reprezenta cunoasterea sistemului valorilor umane". Distinctia neta intre valorile etice (ethical values) care reintra in cultura umanista in sens larg, si faptele biologice (biological facts) se afla, dupa Potter, la baza acelui proces stiintifico - tehnologic lipsit de discernamant si care punea in pericol omenirea si insasi supravietuirii pe pamant. Din acest motiv, el va numi bioetica stiinta supravietuirii (science of survival). Instinctul supravietuirii nu era suficient si aparea, in consecinta, necesitatea unei noi stiinte, bioetica. Bioetica, de asemenea, nu trebuia sa se focalizeze numai asupra omului, spune Potter, ci trebuia sa cuprinda si biosfera in intregul ei adica orice interventie stiintifica a omului asupra vietii in general. In afara acestui traseu al nasterii bioeticii, mai exista inca o "mostenire" ce trebuie luata in seama, mostenire care astazi a devenit preponderenta fata de cea a lui Potter, astfel incat W.T.Reich vorbeste despre o geneza "bilocata" a termenului de bioetica. in acei ani trebuie recunoscut impulsul puternic imprimat de un faimos obstetrician de origine olandeza, Andre Hellegers, angajat in cercetari in domeniul demografic si fondator al Kennedy Institute of Ethics. El considera bioetica un fel de maieutica, o stiinta capabila de a reuni valori prin dialogul si confruntarea dintre medicina, filozofie si etica. Dupa Hellegers, deci, obiectul acestui domeniu de studiu nou il constituie aspectele etice implicate in practica clinica. Asa cum s-a afirmat, conceptia lui despre bioetica va fi in consecinta cea care va prevala. Bioetica va fi considerata de majoritatea oamenilor de stiinta ca o disciplina specifica capabila sa sintetizeze cunostintele medicale si pe cele etice. Community and Family Medicine ; apoi, Center for Population Research, deja present in cadrul universitatii din 1964 ; The Asian Bioethics Program, care-si propune sa evalueze implicatiile etice determinatede impactul cu dezvoltarea stiintifico-tehnologica in domeniulbioeticii in tarile din Asia ; The European Program in Profesional Ethics, care a desfasurat programe educative, intai in Germania si apoi in alte tari europene. "Center for Bioethichs" si "Kennedy Institute" isi au sediul intr-o universitate , Georgetown - fondata de iezuiti in 1789 - care prin constitutie,este deschisa studentilor si cercetatorilor de orice confesiune religioasa. Publicatiile Institutului si Centrului sunt numeroase, ca si temele abordate, dar una dintre ele merita mentionata in mod special, fiind unica in felul ei "Encyclopedia of Bioethics", ingrijita in 1978 de W.T.Reich, afost reeditata in 1995 in 5 volume, are 3000 de pagini, contine 464 de articole prezentate in ordine alfabetica si redactate de 437 de autori. O alta activitate importanta a centrului a fost activarea unui serviciu de informatie bibliografica online, Bioethicsline, sprijinit de National Library of Medicine in Bethesda in Maryland si distribuit prin sistemul MEDLARS in Statele Unite si in lume. Cu ajutorul lui T.L. Beauchamp si J.F. Childress, se formeaza doctrina bioetica in Statele Unite inclusa in faimoasa opera Principles of biomedical ethics, care traseaza teoria principialismului. Un alt ganditor care se numara printre parintii Bioeticii este E.D.Pellegrino ere impreuna cu D.C. Thomasma a introdus concepte noi privind relatia medic-pacient. In Australia este cunoscuta activitatea desfasurata de Center for Human Bioethics de pe langa Monash University din Melbourne, condus de P. Singer cunoscut prin extremul sau "laicism" care este si co-director al revistei Bioethics, organ oficial al "International Association of Bioethics". Tot]n Australia opereay[ dou[ centre de bioetic[ de inspira'ie catolicf - The Thomas More Center si St. Vincent's Bioethichs Center. In Europa, in anul academic 1975-1976, au fost create in Spania pe langa Facultatea de Teologie de la San Cugat del Valles (Barcelona) seminarii de studiu in diferite domenii ale bioeticii; din aceste seminarii de studiu s-a nascut Instituto Borja de Bioetica, condus de un discipol si colaborator al lui A. Hellegers, Francisco Abel s.j., care a primit statut de fundatie privata in 1980. Tot in Spania din 1983 functioneaza Sociedad Andaluza de Investigacion Bioetica, a carei activitate este demonstrata de publicarea periodicului Bioeticay Rigoarea istorica ne obliga sa afirmam ca deja cu cativa ani inaintea lui Potter si a lui Hellegers, si anume in 1969, aparuse faimosul Hastings Center, datorat filozofului Daniel Callahan si psihiatrului Willard Gaylin, a caror preocupare era de a studia si a formula norme mai ales in domeniul cercetarii si experimentarii biomedicale, fara insa a se folosi termenul de bioetica. In Statele Unite discutia privind problemele etice ale experimentarii era deja acutizata de denunturile si procesele legate de unele abuzuri rasunatoare care se refereau la experimente facute pe om. In anul 1963, de exemplu, la Jewish Chronic Disease Hospital din Brooklyn fusesera injectate, in timpul unui experiment, celule tumorale unor pacienti in varsta, fara consimtamantul lor In perioada 1965 - 1971, la Willowbrook State Hospital din New York, s-au facut studii pentru imunizarea impotriva hepatitei virale, inoculand virusul unor copii handicapati internati in spital. Aceste experiente ne duc cu gandul la experimentele salbatice ce se faceau in lagarele de concentrare din perioada nazista.