Isabela Vasiliu -Scraba

METAFIZICA LUI NAE IONESCU,

ÎNăăUNICAăă IăăÎNăăDUBLAăăEIăăÎNF I ARE

" Nae Ionescu adulmecă tăcerea

și ne îngăduie să presimțim ce
autenticitate îl bîntuia "

Andrei Scrima

CUPRINS

cap. 1. OăNEVINOVAT ăEROAREăA LUI MIRCEA ELIADE IăNEB NUITELEăEIă

URM RI
"C dereaăînăCosmos"ă i deconstruc ia modului obi nuit de filosofare. Mircea Eliade i Mircea
Vulc nescuădespreăgîndireaănaeionescian ăînăjurulăproblemei "c deriiăînăCosmos".ăPublica iile academice
ale lui Nae Ionescu i ale lui Heidegger. "Legenda" lui Nae Ionescu i predilec ia lui M. Eliade pentru
publicisticaăProfesoruluiăs u.ă"Ne-amăodihnităînăEliade".

cap.2.ă"C DEREAăÎNăCOSMOS"ă(I).ăROBIAăIDENTIT II EU=EU I

CUNOA TEREAăIZVORÎT ăDINăIUBIRE
NaeăIonescu,ădoctorăînăfundamenteleălogiceăaleămatematicilor,ădară i un fin
cunosc torăalăproblemelorăreligioase.ăOp iunea pentru perspectiva cre tin ăasupraăcondi iei
umane. "Legeaăomului"ăînainteă iădup ăc dere. Cunoa terea-st pînire.ăThomism,ăaugustinismă i esen a
cre tinismuluiădup ăNaeăIonescu.ăIubirea ca "act de cunoa tere" iăcaă"impulsăcreator".ăTr ireaă
traductibil ăînăformeăconceptualeăesteăcunoa tere.

cap. 3. "C DEREAăÎNăCOSMOS" (II). SEMNIFICA IA EXISTEN IAL-

METAFIZIC ăAăPRINCIPIULUIăCRE TIN AL IUBIRII ( "Ordineaămîntuirii"ă i
"ordinea moralei")
"Omul-maimu "ăpostulatădeă tiin ă iăomulădeădup ăc dereaăînăp cat. Oăîncercareădeă
manipulareăprinăintermediulăunuiăNaeăIonescuăîn elesăînămodăprecar.ăDomeniul simplei
filantropii i iubirea de la om la Dumnezeu, inîndădeă"ordineaămîntuirii".ăNimicămaiăomenescă
decîtăiubireaăaproapelui.ă"Renun area la sine" fa ădeă"iubireaădeăsine".ăDeăceăaăfostănevoieădeăîntrupareaă
Logosului.

cap. 4. "C DEREAăÎNăCOSMOS" (III). DEOSEBIREA, CU VALEN E MITICE,

DINTREăDOU ăATITUDINIăÎNăFA A VIE II
 Cartea I-a a Bibliei iăcondamnareaăatitudiniiăactiveăaăomului.ăPedepsireaăomuluiăs ă
fie,ădup ăputin eleăsale,ăcreator.ăAtitudineaămetafizic ăapusean ăavîndălaăbaz ă "preten ia
creatoareăaăomului"ăduceăc treăidealismă i panteism. Noi valen eăinterpretativeăaleămituluiăp catuluiă
originar.ăMetafizicaăr s ritean ăaxat ăpeăproblemaăsalv rii.ăPedepsireaăomuluiăprinăefortulănecesarăspreăaă
redobîndiătr ireaăcontemplativ . "Iubirea care înseamn ăac iuneăesteăoăfals ăinterpretareăaăiubiriiă
iăoăfals ăîn elegere a cre tinismului". O aparen ădeă"viabilitate" amintind de acel Platon istoric,
bine mediatizat, "pe care-lăîntindăfilologiiăînătoateăp r ile". "Existen aătr it "ă i "existen a cunoscut ".

cap. 5."COGITO ERGO SUM". RA IUNEA,ăJUDEC TORă I LEGE

Contactulăcuărealitateaăpeăoăcaleămediat .ăSpiritul metafizic apusean definit prin
tentativaăaristotelismuluiădeăaătransformaăoriceăjudecat ăîntr-oăjudecat ăpredicativ .ă
Autonomiaăgîndirii.ă"Cogito ergo sum" într-oănou ăinterpretare.ăDeosebirea dintre pozi ia
lui Descartes i pozi ia Fericitului Augustin fa ădeă"cogito ergo sum". Calapoade ale
gîndiriiăaritmeticeăînădisolu iaăspirituluiămetafizicăapusean.ăHermeneutic ăfrancez ă
contemporan ăîn marginea conceptului de "eu" la Descartes (Giles Deleuze i Felix
Guattari).

cap. 6. ORIGINALUL DEMERS AL GÎNDIRIIăMETAFIZICEăA LUI NAE IONESCU

LA CURSURILE DE "ISTORIE" A LOGICII SAU DE "ISTORIE" A METAFIZICII
Oăoper ăfilosofic ăaăc ruiăautorănuă i-aăf cutăniciodat ăoăproblem ădinăpublicareaăei.ă
Istoria logicii ca pseudo-activitateăfilosofic ă iăcaădram ăspiritual ăaăcugetuluiăomenesc.ă
Istoriaămetafiziciiăîntr-oămultipl ăabordare.ă"Fiecareăesteăsingurăînăfa aărealit ii". Nae
Ionescu a adus un ton nouăînăUniversitate.ăEfervescen aăspiritual ăînăperioadaădeădebutăaă
tîn ruluiăCioran.ăÎnăceăfelătrebuieăstudiat ăistoriaălogiciiă i istoria filosofiei.

cap.7. RAPORTAREA LA TIMP A METAFIZICII

Lumea conceptelor i lumea esen elorăeterne.ăLaturaămistic ăaămetafiziciiădup ă
exclusivi tii ra iunii. Falsificarea, prin unilateralitate, a ra ionalismuluiăadev rat.ă"Nuăexist ă
activitateăomeneasc ămaiălegat ădeăpersonalitateădecîtăceaăaăfilosof rii".ăRealitateaăistoric ăaămetafiziciiă i
noiciana "limita ie care nu limiteaz "ăilustrîndămi careaăliniar ădeăsuccesiuneăaăteoriilorădină tiin .ă
Raportareaălaătimpăaămetafiziciiăîntr-o prezentare mai pu in obi nuit .ăTeza despre "Yoga. Originile
misticii indiene"ăaăfostăoareăoădovad ăaăcurentuluiămisticăîncurajatădeăNaeăIonescu? Resorturile care
duc la adoptarea "modei"ăsectelorăreligioase.ăCeăaăîn elesăîngrijitorulăcursuluiădină"realitateaăistoric ăaă
metafizicii". Diferen aădeănivelădintreăgîndireaăluiăNaeăIonescuă iăgrilaădeălectur ăaăîngrijitorilorăcursuriloră
sale.

cap. 8. FUNDAMENTAREA METAFIZICII FIIN EI

Metafizica - necesitateăl untric ădeăformulareăconceptual ăaăunorăexperien e. Ra ionalismul "cu
careămisticismulăaăfostăîntotdeaunaăînăceaămaiărodnic ăpace".ăParticipaeaă i bipolaritatea subiect/obiect al
cunoa terii metafizice. Contingen aărealit iiăindic ălumeaătranscenden ei. Fiin a ce- iăcap t ăidentitateaă i
unitatea proprie prin participare, fa ădeă"existen a" din scrierile anticilor. Fiin a ca subiect metafizic.
Felurile de a fi ale fiin ei i Unu/Multiplu din dialogul Parmenide. Subiectul metafizic ca suport al unor
întîmpl riăprinăcare,ăîntr-un fel, fiin a "nu este".

cap.ă9.ăOăMETAFIZIC ăCUăDOU ăÎNF I RI

"Fiecareăpoart ăunăc lug rămortăînăsuflet".ăMîntuireaăînăveac,ă"prinăcultur ",ăăpozi ie magic-
panteist .ăSolu iile metafizice sunt "relative sub specie eternitatis".ăUnă"altăfel"ădeăcauz ă i Dumnezeul
lui Platon. "Fiin a pur iăsimpluăesteămaiămultădecîtăceaămaiăînalt ăform ăaăfiin ei". Metafizica "lui Ulise" -
viziuneătotal ă i de maturitate asupra existen ei. Comunitatea de destin a na iei. Metafizica "lui Ahile" -
transfigurarea unei vie iăîncheiateăînăfloareaăvîrstei.ăMomenteleăfundamentaleăaleăraportuluiănostruăcuă
transcenden a.

cap. 10. EXCURS DESPRE EXISTEN

Conturarea unei metafizici a fiin ei iăproblemaărealit ilor metafizice. Semnifica ia
conceptului de existen .ăTenden ioasa alegere a titlurilor pentru cursurile lui Nae Ionescu.
Kant, ornitoringul i Umberto Eco. "Înăsine existen a nu poate deveni obiect; cel mult poate deveni
subiect: cevaălaăcareăaltcevaăseăraporteaz ".ăPlecîndădeălaăpercep ii,ănuăseăpoateăfaceădeosebireaăîntreă
ceeaăceăexist ăcaăurmareăaăuneiăpercep ii iăceeaăceăexist ărealiter.

cap. 11. UNITATEA FIIN EI. UN OBSCUR PASAJ DIN DISCURSUL PLATONIC
ASUPRA "UNULUI" I CONSIDERA IILE LUI NAE IONESCU DESPRE "NIMIC"
Experien aăimediat ăpeăcareăoăimplic ătr ireaămetafizic .ăDiscursăasupraăunit ii
fiin ei. "Altceva"ăcareădevineă"nimic".ăUnăpasajăconcluzivăcompletăneîn eles din Parmenidele platonic.
"Dumnezeu i fudarea adev ruluiăsuntăfapteăcorelate".ăDescartesă iăSfîntulăAnselm.ăCaă i actul religios,
tr ireaămetafizic ăesteăună"actănoetic".ă

cap. 12. FIIN A -"INSTRUMENT DE IDENTIFICARE PENTRU EXISTEN "

Unăpunctădeăvedereăcontrarăidealismelorădeăoriceăform .ăIdealismul transcendental a suscitat
mereuănevoiaăexprim riiăunorăalteăopinii.ăPozi ia lui Nae Ionescu fa ădeăceleăsus inuteădeăKant.ăLuîndă
contactănumaiăcuărealitatea,ă"noiănuăputemăs ădep im timpul". Timpul metafizic iăformul rileăaforisticeă
naeionesciene pentru viziunile sale revelatoare de esen e.

cap. 13. EDITAREA CURSURILOR LUI NAE IONESCU

Restabilirea textelor ini ialeăaleăcursurilorăluiăNaeăIonescuăeditateăîntreă1941ă i 1944. Discu iileăînă
margineaăcelorăgînditeădeăNaeăIonescu.ăTeoriaăhegelien ădespre "discu iaăideal ".ăăDiferen aăcalitativ ăaă
îngrijiriiăcursurilorăluiăNaeăIonescuăînainteădeă1944ă iădup ă1989.ăImposibilitateaădeăaăîn elegeăgîndireaăluiă
Nae Ionescu la absolven ii " colilorădeăsp lareă i de pervertire a creierelor". O gre al ădeăeditare
perpetuat ăînăceleăpatruăedi ii post-revolu ionare a Prelegerilor de filosofia religiei (1924-1925).
Recunoa tereaădeăformeăsem nîndăîntreăeleă- performan ăaădresajuluiădeăanimaleă i a "specialistei"
Marta Petreu.

cap.14. GÎNDIREAăFILOSOFIC ăA LUI NAE IONESCU IăAMBALAJULăÎNăCAREăESTE

EAăOFERIT ăCITITORILOR
Ad ugareaădeătitluriă i subtitluiri -modul cel mai simplu, mai eficient iămaiăsigurădeăcoborîreăaă
niveluluiăuneiăopereăfilosoficeăpîn ălaăpragulădeăîn elegere al editorului ei. Alte riscuri aleăfragment riiăuneiă
opereăfilosoficeă(Exemplulăîmp r irii dialogului platonic Parmenide).ăOăregul ădeăcitireărapid ă i
condi iileăeiădeăvalabilitate.ăUltimaăoper ăfilosofic ăaăluiăNaeăIonescu,ăîntregulăeiăorganică i arbitrara ei
divizare. Primejdii ale gîndiriiădeăcareăNaeăIonescuăîiăînv aăpeătineriăcumăs ăseăfereasc .ă"Singularitatea",ă
"unicitatea" lui Dumnezeu, la Nae Ionescu i la Platon.

Anexa I: SUB PRETEXTUL UNOR ZVONURI...

Anexa II: THE TWO ASTECTS OF NAE IONESCU'S METAPHYSICS

BIBLIOGRAFIE
Isabela Vasiliu-Scraba
Isabela Vasiliu-Scraba

OăNEVINOVAT ăEROAREăAăȚUIățIRCEAăEȚIADEă
IăNEB NUITELEăEIăURM RI

"Cu cît trec anii, cu atît apare

mai misterioasă legenda
Profesorului Nae Ionescu în
ochii celor care nu l-au cunoscut
și nu i-au ascultat lecțiile..."
Mircea Eliade

REZUMAT:
"C dereaăînăCosmos"ă i deconstruc ia modului obi nuit de filosofare. Mircea Eliade i
MirceaăVulc nescuădespreăgîndireaănaeionescian ăînăjurulăproblemeiă"c deriiăînăCosmos".ă
Publica iile academice ale lui Nae Ionescu i ale lui Heidegger. "Legenda" lui Nae Ionescu i
predilec iaăluiăM.ăEliadeăpentruăpublicisticaăProfesoruluiăs u.ă"Ne-amăodihnităînăEliade".

Mircea Eliade a re inut dorin aăluiăNaeăIonescuădeăaăscrieăoăcarteăintitulat ă"C dereaăînă

Cosmos".ăEraăoătem ălaăcareăfilosofulăNaeăIonescuăadesămeditase,ăcumăseăpoateăvedeaăacum,ădup ăce,ă
odat ăcuăînl turareaăcomunismului,ăauăpututăs ăapar ăpeăpia aăc r ii cursurile i publicistica sa. Dar, mai
ales,ăeraăoătem ăprinăcareăNaeăIonescuărealizaă"deconstruc ia" modului obi nuitădeăfilosofare.ăÎnăloculă
ra ionalismului cartezian - careăîiăp reaă"oăr sturnareă i, mai departe, o falsificare, prin unilateralitate, a
celuiăadev rat"(1) -,ăelăoptaăpentruăunădiscursăfilosoficăpornitădeălaămitulă"c derii"ă i avîndu- i drept int ă
echilibrareaăprinăproiectareaăstructuriiăsaleăspiritualeă"asupraăîntreguluiăCosmos",ăcon tientăc ă"efortulă
min ii omene tiădup ăadev răesteăp rta întreguluiăsuspinăalăfiriiăc treăDumnezeu"(2). Prin latura foarte
personal ăaăgîndiriiă- de o coeren ă i de o uimitoare constan ăideatic ădeăansambluăp strat ăne tirbit ă
de-a lungul anilor -, Nae Ionescu a contrazis una din afirma iileăsale,ăadesărepetat ,ădup ăcare,ăgîndireaă
înăcoordonateleăunuiăsistemăarăfiăprecumăoă"piatr ădeămormînt".ă
Interesantăesteăc ăînăvolumulăscrisădespreăProfesorulăNaeăIonescuăprinăaniiăpatruzeciă i publicat
camădup ăcinzeciădeăani,ăînă1992,ăîntr-unăsubsolădeăpagin ,ăMirceaăVulc nescuămen iona i el tema
"c deriiăînăCosmos". Spre deosebire de Mircea Eliade - care credeaăc ălaămijlocăaăfostădoarăoăinten ie
de a scrie o carte cu acest titlu(3), inten ieănematerializat ăprinăvitregiaăîmprejur rilorăînăcareăNaeă
Ionescu i-aătr ităultimiiădoiăaniădeăvia ă-,ăMirceaăVulc nescuăîmp rt eaăp rereaăc ă"gîndulăîntregăală
Profesorului"ăîndreptatăspreăasemeneaătem ăarăfiăă"ascuns"ăînăcoresponden aăpurtat ădeăNaeăIonescu.ă
A aăc ădespreă"c dereaăînăCosmos"ăseăvaăputeaăaflaăcîndăcoresponden aăîiăvaăfiăpublicat ăînă
întregime(4).
De fapt, nici unul dintre discipolii men iona i mai sus nu- iăluaseăr gazulădeăaăcitiătoateăcursurileă
litografiate iătoat ăpublicisticaăluiăNaeăIonescuăspreăaăurm riămaiăpe-ndeleteăgîndireaăfilosofic ăaă
ProfesoruluiăNaeăIonescu.ăPentruăc ăarăfiăavutăsurprizaăs ăvad ,ăcumăamăv zută iănoi,ăînăceăfelăfuseseă
dejaăgîndit ă"cartea"ăpurtîndăacestătitlu.
Înc ădinăvremeaăstuden iei, dar iădup ăcinciăaniădeălaăterminareaăstudiilorăuniversitare,ăMirceaă
Vulc nescuăf cuseăni teătentativeădeăaăscrieădespreăgîndireaăfilosofic ăaăluiăNaeăIonescu.ăNumaiăc ă
tentativele sale e uaser ăînăcîteăoăschi ădeăportret(5). Cam acela iălucruăseăvaăîntîmplaă i cu cele scrise
(înă1936)ădeăMirceaăEliadeădespreăNaeăIonescu(6),ăeădreptăîns ,ăîntr-oămaiăampl ă i mult mai reu it ă
elaborare.
 Deăfapt,ăîntreăfostulăasistentă iăProfesorulăs uăeraăoămareădeosebireădeăalc tuireăspiritual . Or, ca
s -iăurm reasc ăgîndireaăfilosofic ăarăfiătrebuităcaăMirceaăEliadeăs ăposedeăaceaă"con-naturalitate" pe
care Nae Ionescu a invocat-oăatunciăcînd,ăprimindă38ădeăt ieturiădinăziareleăvremiiăcuprinzîndăarticole
careăseăocupaser ădeăgîndireaăsa,ăaăconstatatăcîtăîiăesteădeăpu inăîn eleas ăfilosofia.ăLaăUniversitateaă
bucure teran ,ăMirceaăEliadeăavuseseăparteădeăs liăplineădeăstuden i,ăasemeneaăfaimosuluiăs uăProfesor.ă
Dar,ăpeăcît ăvremeăasistentulăcaptaăauditorulăprinăbog ia informa iilor, Profesorul impresiona prin
sclipirea min ii iăunitateaăgîndirii.ăAdmirîndătocmaiăaceast ăunitateăideatic ,ăEliadeăvaănotaăînăjurnalulăs uă
c ăNaeăIonescuăaveaăgeniulădeăaăconstruiă"oălec ieăcaăoăsimfonie,ăf r ănimicădeăprisos,ăreluîndăînăultimileă
cinciăminuteătoateătemeleădezb tuteăînăcursulăoreiă iăaducîndu-leălaolalt ,ăl murindu-leăpeăfiecareăînăluminaă
întregului"ă(Memorii.I. Promisiunile echinoc iului. 1907-1937, Ed. Humanitas, Bucure ti, 1991, p.
305).
tiindăbineăcît efortăcereăscriereaăuneiăc r i,ăMirceaăEliadeăaăfostăcelădintîiăcareă-într-un moment
deănefericit ăinspira ie- a lansat gre itaăp rereăc ăNaeăIonescuăarăfiăună"filosofăf r ăoper "(7), un tip
"socratic", interesat cu predilec ieăs ăghiceasc ă iăs ăîncurajezeăînclin rileăpersonaleăaleădiscipolilorăs i.ă
TotădeălaăfostulăasistentăalăluiăNaeăIonescuăseărepet ,ăpîn ălaăsa ietate,ăc ăpentruăcelăispititădeămrejeleă
filosof rii,ă"sistemulăfilosofic"ăarăfiăcaăoă"piatr ădeămormînt".
Înămicaăfi ădeădic ionar (pentru EnciclopediaăBritanic )ăMirceaăEliadeăaăconsemnatăc ă
"publica iile academice ale lui Nae Ionescu au fost pu ine - cîtevaăstudiiădeălogic ,ăpu ine prefe e i o
serieădeăarticoleăînărevistaăteologic ăPredaniaă(1937)",ăexactăînăaniiăînăcareăluiăHeideggerăiăse traduceauăînă
francez ăcursurileăuniversitareădinădeceniulăalătreilea,ăcursuriăcareăfuseser ătip riteăînăGermaniaădeceniuluiă
al aselea ca "publica ii academice".
Camăînăaceea iăperioad ăînăcareăaăscrisădespreăNaeăIonescuăînăEnciclopediaăBritanic ,ăînă
articolul Profesorul Nae Ionescu.30 de ani de la moarte, Mircea Eliade i-a reiterat opiniile, deja
publicate cu toate prilejurile cu care s-aăîntîmplatăs ăscrieădespreăNaeăIonescu.ăAstfelăelăscrieădinănouăc ,ă
lectura "operei" lui Nae Ionescu, - constîndă(la aceaădat )ăînăceleătrei(8) cursuriăpublicateă"înainteădeă
ocupa iaăruseasc ",ălaăcareăseăadaug ăcolec iaădeăarticoleăpublicat ăînă1937ăsubătitlulăRozaăvînturilor- i
tezaădeădoctoratădeălaăMünchen,ăDieăLogistikăalsăVersuchăeinerăneuenăBegründung der
Mathematik -, nu ar avea darul de a "explica, sau justifica, legenda Profesorului Nae Ionescu". Pentru
în elegereaăacesteiălegendeăcareă"cuăcîtătrecăanii,ăcuăatîtăapareămaiămisterioas "ăelălas ăoămic ăporti .ăDară
eaăvaăputeaăfiădeschis ădoarădeăceiăcareăvorăajungeăs ăcitesc ă"multeleăsuteădeăarticoleăpublicate"ădeă
Profesor.
Predilec iaăluiăMirceaăEliadeăpentruăpublicisticaăfilosofuluiăNaeăIonescuăesteădeăîn eles. Mai ales
amintindu-neăp rereaăsaădup ăcareătip rireaăvolumuluiăRozaăvînturilor a fost "una dintre cele mai
nea teptateăbucuriiădinăcîteăi-aăd ruitătinere ea".ăMaiăgreuădeăîn elesăesteăîns ăimboldulăunoraădeăaărepetaă
papagalice teăceleăcîtevaăgre iteăopiniiăaleăluiăMirceaăEliade,ăînăabsolutătoateăprilejurileăcîndăsper ă(înă
van)ăc ăvorădeveniăcuăatîtămaiăfaimo i,ăcuăcîtăvorăcontribuiămaiăeficientălaăruinareaăfaimeiăfilosofuluiăNaeă
Ionescu.
Peăvremeaăcîndăcriticiiăliterariădinăperioadaăcomunist ănuămaiăosteneauăs -l citeze iăs -l tot
invoceăpeăGeorgeăC linescu,ădeăparc ămenireaălorăarăfiăfostăs ăfieăsimpleămegafoaneădeădifuzareăaă
p rerilorăavuteăcîndvaădeăGeorgeăC linescu,ăConstantinăNoicaăobservaseăcuăfine eăc ăpreaă"ne-am
odihnităînăC linescu",ă iăc ăn-arăfiăr uăs ăînceap ăfiecareăs ăgîndeasc ă i pe cont propriu. Oricum, spre
deosebire de "fericita" situa ieăînăcareăsubiectiveleăp reriăaleăcriticuluiăGeorgeăC linescuăerauăinvocateă
specificîndu-seăsursa,ăînăcazulăluiăNaeăIonescu,ăaceleăcîtevaăopiniiăeronateăaleăluiăMirceaăEliadeăneă
întîmpin ălaătotăpasulădeăcaă i cum ele ar proveni din foarteămulteăcapete,ăgîndindăsuspectădeăuniform.ă
Atîtădeăuniform,ăîncîtăcuău urin ăseăpoateăobservaăcumăatareăgîndireăseăreduce,ăcaăprinăfarmec,ădoarălaă
gre elile pe care le-aăf cutăMirceaăEliade,ăf r ăs ăb nuiasc ăniciăunămomentăcît ăap ălaămoar ăvorăoferiă
eleădenigratorilorăluiăNaeăIonescu.ăNuăvomădaăexemple,ăpentruăc ăeleăsuntăpeătoateădrumurile.ă i nu
numaiăînăceleăîncropiteălaăcomand ăînăultimaădecad ăaăperioadeiăcomuniste,ăciămaiăalesăînăpu inul care a
fostăscrisădespreăfilosofulăNaeăIonescuădup ădec.ă1989.
Dinăp cateăîns ,ăplicticoasaăpapagaliceal ăaăcîtorvaălucruriăeronatăgînditeădeăunădiscipolăde-al lui
NaeăIonescuălas ăînăumbr ămulteăgînduriădeăoăimpresionant ăprofunzimeăaleăaceluia iădiscipol.ăÎntrucîtă
celeăadesăcitateă(f r ăindicareaăsursei!)ăsunt rupte dintr-unăcontextăvibrîndădeăoămareăadmira ie i
recuno tin ăfa ădeăProfesor.ăFaptăcareăl-aăf cutăpeăHoriaăStamatuăs ăconstateăc ă"MirceaăEliadeăînăniciă
un caz nu i-a uitat Maestrul care l-aăajutatăs ăseăpreg teasc ăa a de bine pentru o mare carier ă
tiin ific .ăÎlăaminte teăînăjurnaleleăsale,ăpublicateăînălimbaăromân ă iăînălimbiăstr ine,ăl-aăamintităpeălargăînă
discu iile cu Rocquet"(9).

NOTE I CONSIDERA II MARGINALE

1. v. Nae Ionescu, Sufetul mistic,ăînăvolumulădeăpublicistic ăRozaăVînturilor, edi ia I-a, 1937,

ap rut ăsubăîngrijireaăluiăMirceaăEliade,ăedi ia a II-a,ăanastasic ,ăEd.ăRozaăVînturilor,ăBucure ti, 1990,
p.23.
2.ăv.ăMirceaăVulc nescuă(înăcolab.),ăIntroducere la volumul Nae Ionescu, Istoria logicii.
1929-1930, edi ia I-a, 1941, edi ia a II-a, 1993, p. 33.
3. "...lui Nae Ionescu nu i-aăfostăîng duităs - i scrie cartea -singura care ar fi fost cu totul i cu
totulăaălui,ăfiindătotodat ă iăpiatraăluiădeămormînt"ă(v.ăMirceaăEliadeă i George Racoveanu, Prefa la
culegerea de texte Convorbiri, 1951,ărepublicat ăînăvol.ăNaeăIonescuăînăcon tiin a contemporanilor
s i, crestoma ieădeăG.ăSt nescu,ăCriterionăPublishingăCo.ăInc.,ăBucure ti, 1998, p. 152).
4.ăv.ăMirceaăVulc nescu,ăNae Ionescu, a a cum l-am cunoscut, Ed. Humanitas, Bucure ti,
1992, p. 150.
5. v. Isabela Vasiliu-Scraba, Deăundeăvineăfarmeculăacestuiăgînditor?ă(Nae Ionescu i
MirceaăVulc nescu),ădinăvol.ăÎnălabirintulăr sfrîngerilor.ăNaeăIonescuăprinădiscipoliiăs i, Ed. Star
Tipp, 2000.
6. Înăpostfa a la volumul RozaăVînturilor Mircea Eliade descrie impactul pe care marcanta
personalitate a Profesorului Nae Ionescu l-aăavutăînăepoc ă i, mai ales, scrie de pe pozi ia discipolului
careăfuseseăîndeaproapeăîndrumatădeămaestrulăs u,ăpeăcare,ăcuămult ăconsidera ieăîlăasemuie te cu
Socrate.
Pîn ălaămoarteaăluiăNaeăIonescu,ăînă15ămartieă1940,ăMirceaăEliadeănuăvaămaiăscrieădespreăNaeă
Ionescu.ăDarăesteăsuficientăs ătrecemăînărevist ăactivitateaăsaăliterar ă i tiin ific ăpentruăaăvedeaăcamăceă
f cuseădeălaăîntoarcereaăsaădinăIndiaăcînd,ăprimulălucruăaăfostăs ăî iăredactezeătezaădeădoctorat,ăpeăcareăîlă
sus ineăînă1933,ăanulăcîndăpublic ă i romanul Maitreyi.ăÎnă1934ăMirceaăEliadeăpublic ăvolumulădespreă
India, studiul despre Alchimiaăasiatic ,ădou ăromane:ăÎntoarcereaădinărai i Lumina ce se stinge i
traducerea romanului Revolt ăînăde ert deăT.ăE.ăLawrence;ăînă1935ăromanulăînădou ăvolumeăintitulată
Huliganii, precum i jurnalul indian intitulat antier. Cuăromanulăpublicatăînă1936, Domni oara
Christina ajunseseăpeăpunctulădeăaăfiădatăafar ădin Universitate, unde ocupa postul de asistent al lui Nae
Ionescuădină1933,ădup ăceăob inuse doctoratul cu lucrarea Yoga. Eseu asupra originilor misticii
indiene,ăpublicat ăînăfrancez ăînă1936.ăÎnă1937ăMirceaăEliadeăpublic ăCosmologie i alchimie
babilonian ,ăîngrije te selec iaădinăarticoleleăluiăNaeăIonescuăap rut ăsubătitlulăRozaăVînturilor iădou ă
volume ale lui B.P. Ha deu, Scrieri literare, morale i politice. Totăînă1937ăpublic ă iăvolumulăs uădeă
povestiri intitulat arpele.ăÎnă1938ătip re te romanul Nunt ăînăcer iăîncepeăs ăscoat ărevistaă
Zalmoxis,ăcare,ăpîn ăînă1942ăvaăap reaăînătreiăvolumeăpublicateălaăParis.ăÎnă1939ătip re te la Editura
Vremea volumul de eseuri intitulat Fragmentarium.
7. VasileăB ncil ăvaăluaăoălimpedeă iădecis ăatitudineăînăcontraăeronateiăopiniiăconformăc reiaă
NaeăIonescuăarăfiăfostăună"filosofăf r ăoper "ăconsemnîndăurm toarele:ă"Eăvorb ăgoal ăc ăNaeăIonescuă
n-aăscris.ăÎnărealitate,ăaăscrisămultă iăchiarăfilosofie,ăfiindc ădespreăoriceăscriaăelăeraăfilosofie"(v.ăVasile
B ncil ,ăEfemeride naeionesciene,ăînărev.ă"Manuscriptum",ănum rulăspecialăînchinatăluiăVasileăB ncil ,ă
nr.3-4/1998).
8.ăNefiindăînă ar ăînăperioadaăînăcareăMirceaăVulc nescu,ăConstantinăFloruă i Constantin Noica
auăîngrijităprimeleăpatruăvolumeădinăoperaăfilosofic ăaăluiăNaeăIonescu,ăMirceaăEliadeăconsemneaz ăînă
mod gre ităc ăpîn ălaăocupa iaăruseasc ăap ruser ădoarătreiăvolume:ăIstoria logicei, 1941; Metafizica,
I-II, 1942-1943 (v. Mircea Eliade, Profesorul Nae Ionescu.30 de ani de la moarte, cuprins înăvol.ă
NaeăIonescuăînăcon tiin aăcontemporanilorăs i, crestoma ieădeăG.ăSt nescu,ăCriterionăPublishingă
Co. Inc., Bucure ti, 1998, p. 155).
9. v. Horia Stamatu, "RozaăVînturilor",ăînărev.ă"CuvîntulăRomânesc",ăHamilton,ăOntario,ăaug.ă
1982,ărepublicatăînăvol. NaeăIonescuăînăcon tiin aăcontemporanilorăs i, crestoma ieădeăG.ăSt nescu,ă
Criterion Publishing Co. Inc., Bucure ti, 1998, p. 348.
Isabela Vasiliu-Scraba
"C DEREAăÎNăCOSMOS" (I)
ROBIA IDENTITA II "EU=EU"
I CUNOA TEREAăISVORÂT ăDINăIUBIRE

"Gîndireaădinamic ăaăluiăNaeă
Ionescuăeraădiferit ă i mereu
nou ăcaăvia aăîns i"
P.P. Panaitescu

REZUMAT :
NaeăIonescu,ădoctorăînăfundamenteleălogiceăaleămatematicilor,ădară iăunăfinăcunosc torăală
problemelor religioase. Op iunea pentru perspectiva cre tin ăasupraăcondi iei umane. "Legea
omului"ăînainteă iădup ăc dere.ăCunoa terea-st pînire.ăThomism,ăaugustinismă i esen a
cre tinismuluiădup ăNaeăIonescu.ăIubirea ca "act de cunoa tere" i ca "impuls creator".
Tr ireaătraductibil ăînăformeăconceptualeăesteăcunoa tere.

Condi iaăuman ădinăperspectiv ăcre tin ăaăfostăunulădinăsubiectele de medita ie de

care Nae Ionescu s-a sim ităputernicăatrasăînc ădinăaniiăs iădeăstudiiăînăvedereaădoctoratuluiă
cîndăseăaflaăînăGermania.ă
Eădreptăc ătezaăsaădeădoctorată(gataădeătiparăînăiunieă1916)ăfuseseăaxat ăpeăcriticaă
preten iilorăidentific riiălogicii cu matematica, a logisticii de a se considera un limbaj
universal,ăc ăbibliografiaăeiăcuprindeaănumeăcaăRussell,ăWhitehead,ăBolzano,ăHilbertăoriă
Cantor, iăc ăînăfinal,ăNaeăIonescuăeviden iase presupozi iileăintuitiveăaleălogisticiiăruinîndă
preten ia de fundamentare "a priori" a matematicii(1).ăDarăperspectivaăînăcareă tiuseăs ă
înf i ezeăproblemaăera,ăf r ăniciăoăîndoial ,ămetafizic .ăDeăaltfel,ăînă1923ăstudiuluiăs uă
intitulat "Comentarii la un caz de intransien ăaăconceptelorămatematice",ăpublicatăîn
1922,ăiăseăvaădecernaă"Premiulădeăfilosofieămatematic ".
Întîmplareaăaăf cutăca,ăodat ăcuăie ireaăRomânieiădinăneutralitateă(augustă1916),ăNaeă
Ionescuăs ăfieăre inut,ăpîn ălaăterminareaăprimuluiăr zboiămondial,ăîntr-unălag rădeă
intelectualiăfigurîndăcaăprizonieriădeăr zboi.ăAiciăseăvaăîmprieteniăcuăMonseniorulăVladimiră
Ghica,ăîntreăceiădoiăexistîndăoăadmira ieăreciproc .ăFoarteăprobabilăînăacelea iăîmprejur riăîlă
cunoa te personal i pe filosoful neo-tomistăJacquesăMaritain,ălaăcareăîiăvaătrimiteămaiăapoi
peădiscipoliiăs iăafla iăînăFran a la studii(2).ăTotăaici,ăînădiscu iile purtate cu preo i catolici
vaăfaceădovadaăuneiăatîtădeăimpresionanteăcunoa teriăaăproblemelorăreligioaseăîncîtăvaăfiă
recomandatădeăcatoliciăs ăocupeăpostulădeăreferentălaăoăeditur ăceăpublicaălucr riădeăprofilă
religios(3).
A adar,ădinăGermania,ădup ăsus inereaătezeiădeădoctoratăînă1919,ăNaeăIonescuăseă
întoarceăînă ar ă"doctor"ăînă"fundamenteleălogiceăaleămatematicii"ădară iăînăsubtileăproblemeă
de filosofia religiei. Poate de aceea, cuăatîtaădezinvoltur ,ăî i va ineăcursurileădeălogic ă-
înf i at ăînăceleămaiărecenteăperspectiveăaleăeiă(deăpild ,ă"Filosofia gramaticii ca
introducereăînălogic ". 1923-1924; "Logic ăcuăspecial ăprivireăasupraă tiin elor
exacte". 1926-1927 sau "Logica colectivelor",ăînăultimiiăaniădeăpredareălaăuniversitate)-,ăînă
paralelăcuăprelegeriăasupraăfilosofieiăreligiei,ăsauăcuăaceleăcursuriădeămetafizic ăconstruiteă
înăideeaăuneiăcontraponderiăpentruă"ratarea"ămîntuirii.
 Numaiăc ălaăNaeăIonescu,ăproblematicaăreligioas ăoriăceaămetafizic ăseăputeaăreg siă
laăoricareădinăcursurileăsaleădeălogic ,ădeăistoriaălogicii,ăsauădeăteoriaăcuno tin ei, fapt care
l-aăf cutăpeăfostulăs uăstudentă-Emil Cioran- s ăscrieădespreăacelă"plînsădeăclopote"ăr t cită
într-un tratat de logic ă(4).
Cum bine se tie,ăNaeăIonescuăvaăabordaăproblemeăreligioaseănuănumaiăînăcalitateaăsaă
deăprofesorădeămetafizic ă iădeălogic .ăCiăchiarăînăactivitateaăsaădeăziarist.ăFiindc ăasemeneaă
probleme,ăap ruteăcolateralăînăprelegerileăsale,ăerauă-nu de pu ine ori- regînditeăcuăocaziaă
scrieriiăcîteăunuiăarticolăpeătemeăreligioase.ă iăinvers:ăproblemeleăgînditeăcuăocaziaăvreuneiă
conferin e sau vreunui curs universitar erau men ionate iăînăarticoleleăpublicateăînă
"Cuvîntul".
Înăcadrulămetafiziciiăfiin ei pe careăoăînf i eaz ălaăultimulăs uăcursă(1936-1937),
NaeăIonescuăajungeălaăunămomentădatăs ăseăpreocupeădeănaturaăomuluiădup ăc dere.ăEaăîiăvaă
ap reaăcaăunărezultatăalădezechilibr riiăordiniiăfire tiăaălumiiăînăcareăini ial omul a fost pus
deăDumnezeuăînărîndăcuăcelelalteăf pturiăaleăSale.ă
Nu este greu de observat cum Nae Ionescu face ca discu iaăînăjurulăcondi iei umane
dinăperspectiv ăcre tin ,ăabordat ăînăceaăde-a XVI-a prelegere a ultimului curs de
metafizic ,ăs ă inteasc ăspreăaflareaăceluiămaiăpotrivită"locăînăexisten ",ăpentruăc ăaltăscopăală
specula ieiămetafiziceăarăfiăfostăstr inămoduluiăs uădeăgîndire.ă i fiind vorba de perspectiva
cre tin ,ăelăvaăfaceăcaăîntreagaăproblematic ăaăprelegeriiăs ăgravitezeăînăjurulăinterpret riiă
mituluiăbiblicăalăp catului originar.
Înăprimulărînd,ăNaeăIonescuăvaăprezentaăstuden ilorăcareăarăfi,ăînăopiniaăsa,ăsensulă
interdic ieiăomuluiădeăaămîncaădinăpomulăcunoa terii.ăDup ăinterpretareaăsa,ămitulăbiblicănuă
ar povesti doar cum Dumnezeu l-aăf cutăpeăAdam,ăaăf cut-o pe Eva, i-a a ezatăînăgr dinaă
Raiului i le-aăspusăs ănuăm nînceădintr-unăanumităpomădeăacolo,ăciăcumăDumnezeu,ădup ăceă
l-aăf cutăpeăAdam,ădup ăceăi-a dat i so ie,ăarăfiăzis:ă"Darăiaăs -i pun i o lege!". Cu umorul
s uăpropriu,ăNaeăIonescuăridic ăurm toarea problem :ăoareăDumnezeuăaăf cutălegeaăpeăcareă
aăf cut-o pentru "a-i face mizerie lui Adam?" (Tratatădeămetafizic .ă1936-1937, Ed. Roza
Vânturilor,ă1999,ăp.158).ăR spunsul,ădesigur,ănuăpoateăfiădecîtănegativ.ăNumaiăc ăsolu ia
acesteiăproblemeăaăf cutăs ădifereăîntreăeleătoateăinterpret rileăcareăs-au mai dat mitului
biblicăalăp catuluiăoriginar.ă
Cuăprofunzimeaădeăgîndireăpeăcareăaădemonstrat-o de-atîteaăori,ăprofesorulădeă
metafizic ăd ,ă iădeăast ădat ,ăunăr spunsăsurprinz tor:ăprinălegeaăpeăcareăaăpus-o dup ăceăaă
creatăprimiiăoameni,ăDumnezeuăarăfiăexprimatăîns i condi iaăuman ă(op.ăcit.,ăp.ă159).ă
Pasajulădinăcursăînăcareăexpuneăstuden ilorăasemeneaăsubtil ăinterpretareăesteăatîtădeăviuă i
atîtădeăcaracteristicăluiăNaeăIonescuăîncîtămerit ăs -lăred măînăîntregime:ă"Dumnezeuănuăaă
spus: <<N-aiăvoieăs ăfaciăcutareălucru>>.ăDumnezeuăaăspusăcuătotulăaltceva:ăM ăomule,ătuă
trebuieăs ă tiiăc ăastaănuăeădeănasulăt u,ăastaănuăeănaturaăta.ăDac ătuăfaciăasta,ătuănuă
calciălegeaămea,ăcalciălegeaăta.ăVreiăs ătreciăpeste condi ia ta!"
Laăînceputulăprelegerii,ăelăvorbiseădespreăopozi ia dintre om i existen ăcareăesteă
pornit ădinănecesitateaăomuluiădeăaă ti. Atunci subliniase caracterul neutru al opozi iei
ap ruteănumaiăîntruăcîtăproblemaăcunoa terii presupune un subiect i un obiect de cunoscut.
Acum,ăodat ăajunsăcuăinterpretareaămituluiălaănesocotireaă"legiiăomului",ăelăanuleaz ă
caracterul neutru al cunoa terii, prin care cunoa tereaăeraăredat ămultăpreaăsumar,ădoarăcaă
raport subiect-obiect.ăÎnaintîndăînăinterpretarea mituluiăbiblic,ăvaăar taăc ămîncîndădină
fructulăoprit,ăomulănuănumaiăc ătreceăpesteăcondi iaălui,ăf cîndă"unăactădeăîmpotrivireăfa ădeă
elăînsu i",ădarăatacîndăproblemaăcunoa terii, omul face i un act du m nos,ănuănumaiă"unăactă
deăîmpotrivireăfa ădeăDumnezeu" (op. cit., p.159).
 Pentru a explica de ce problema cunoa teriiăare,ăprinăeaăîns i, un caracter du m nos,ă
Nae Ionescu se opre te la structura actului de cunoa tere. Cunoa terea ar fi, dincolo de
polaritatea subiect-obiect,ăunăactădeăluareăînăposesieăaăobiectuluiădeăc treăsubiect,ăoă
mînuire,ădup ăbunulăplacăalăsubiectului,ăaătotăceăpoateădeveniăobiectădeăcunoa tere, a tot ce
exist ănuănumaiăînăafaraăsubiectului,ădară iăînăopozi ieăcuăsubiectul,ăcaăintrîndăînăcîmpulădeă
cunoa tere al subiectului.
Prin cunoa tere, s-arămaiăîntîmplaăîns ăceva:ăomulăajungeăs ăî i creeze pentru sine o
situa ieăcuătotulăspecial .ăAstfelăelăarănesocotiăordineaănatural ,ăîmpotrivindu-se fa ădeă
Dumnezeu i fa ădeăordineaăfireasc .ăCeeaăce-i spusese arpeleăEvei,ăcîndăaăispitit-oăs ă
m nînceădinăm r,ăanumeăc ămîncîndădinăm răomulăvaăajungeăasemeneaăluiăDumnezeuăs-a
întîmplat.ăÎntr-adev ră"procesulăcunoa teriiăcreeaz ăpentruăomăoăsitua ieăspecial ,ădeăaceea i
natur ăcaăpozi iaăpeăcareăDumnezeuăoăocup ăfa ădeăexisten ă(...)ăCine l-a pus pe om aici?
Dumnezeu nu l-aăpusă(...)ăDinăacestămomentăapareătragediaăuman ,ăprinăaceast ărupere,ă
aceast ăsmulgere,ăcareăseăîntîmpl ăprinăomă iăpentruăom,ăînămomentulăînăcareăintervineă
procesul de cunoa tere." (op. cit., p.161-166).
Ordinea ra ional ăpeăcareăomulăoăintroduceăînălumeăî iăareăizvorulăînăp catulăoriginar,ă
vaăscrieăNaeăIonescuăîntr-unăarticolăpublicatăînăacela i an (5).ăPentruăc ăprinăprocesulădeă
diferen iereăînăcareăomul,ăcaăsubiectăcunosc tor,ăseăinstituieăpeăsineădeasupraăcelorlalte
realit i,ăseăanihileaz ăomogenitateaăcrea iei, se produce o ierarhizare a existen ei, o
oarecare dependen ă-de om- a existen ei obiective, "cel pu in sub raportul cunoa terii". O
prim ăconsecin ăaăp catuluiăoriginarăvaăfiădeciăinstituireaăuneiădeosebiri dintre crea ie i
om.
Înăordineaăfireasc ,ădinainteădeăp cat,ătoateăerau,ănuăexisten e proprii, ci "existen eăînă
func ieădeăDumnezeu"ădup ăcumăeraăvrereaăluiăDumnezeu.ăNiciăomul,ăniciăcelelalteăf pturiă
ale lui Dumnezeu nu erau "existen e autonome". De aceea o a doua consecin ăaăp catuluiă
originarăarăfiăconflictulăînăcareăseăafl ăomulăcuăDumnezeu,ăoăaătreiaăconflictulădintreăomă i
existen aăpus ăînăcontradic ieăcuănaturaăei,ăînăm suraăînăcareăeaădevineăcondi ionat ădeăcevaă
diferit de "sursa ei fireasc ".
Careăarăfiăconcluziaăcareăseăpoateătrageădeăaici?ăS ărenun e omul la cunoa tere,
cunoa tereaăfiindăunăp cat?ăA aăcumăarat ămitulăbiblic,ăceeaăceăs-aăîntîmplat,ăs-aăîntîmplat.ă
Maiămultăînc ,ăceeaăceăs-aăîntîmplat,ănuăputeaăs ănuăseăîntîmple.ăDarăraporturile care au
începutăs ăexisteă iăcareănuăerauăatunciăcîndăfiecareăîmplineaălegeaăluiăDumnezeu,ăauăcreatăoă
dezordineăireversibil ăînăunivers,ăiarăînăomăauăcreatăsentimentulăuneiăruperiăaăleg turilorăsaleă
organiceăcuăCreatorulăs u,ăunăsentimentădeăînstr inare, o nelini te.
Ordineaănouăcreat ,ăchiară<<obiectiv >>ăcumăesteăea,ănuăeste,ă"pentruăaceasta,ă i
fireasc ".ăÎnăplus,ăchiarădac ăomulăraporteaz ălaăelăîntreagaăexisten ,ăcrezîndu-seăst pîn,ă
existen aăr mâneăcevaă"careăniciodat ănuăaăintratăîn capul oamenilor" (p. 169).
Omulănuăesteăcapabilăs ădep easc ăfalsificareaă iăs r cireaăluiăprinăcunoa tere,
fiindc ăîns i procesul cunoa teriiăaceastaăimplic ,ăatîtaăvremeăcîtăînăcunoa tere omul se
socote te pe sine ca termen ultim al existen ei, ra iuneaăuman ăinstituindu-seăînăacela i
timpă"judec toră i lege".
Sentimentulăînsingur riiăcare-l cople e te pe omul "instalat ca scop al lumii acesteia"
nuăarăaveaăaltăleacădecîtăd ruireaăpersoaneiăproprii,ătopireaăfiin eiăumaneăînăaltceva,ăc utareaă
unui echilibru printr-unăpunctădeăsprijinăînăafaraăomuluiă(Tratatădeămetafizic .1936-1937.,
p.171).ăCamăaceastaăarăînsemnaăcaăomulăs ăexisteădup ăcumăl-aăf cutăDumnezeu:ăs ătr iasc ă
dup ăcumă"aăvrutăDumnezeuăatunciăcîndăl-aăf cut"ă iănuălaăvoiaăîntîmpl rii.ă
Activitateaămetafizic ,ăobserv ăfilosoful,ăîntotdeaunaăaătinsăînspreă"d ruireaă
persoaneiătale,ăînspreătopireaăfiin eiătaleăînăaltceva"(Ibid.).ăÎnăfelulăacesta,ăîns i cunoa terea
îlăpoateăscoateăpeăomădinăimpas.ăDarănuăcunoa terea-st pînire,ăaflat ăsubărobiaăidentit ii
"Eu=Eu"ălaăcareăseăajungeăpeăcaleaăsubordon riiăobiectuluiădeăcunoscutălaăsubiectulă
cunosc tor,ăciăoăcunoa tereăisvorît ădinăiubire.
Înăsistemeleămetafiziceăcuăpreocup riăetice,ăscriaăNaeăIonescuăînă"Func iunea
epistemologic ăaăiubirii "(1919), iubirea i cunoa tereaăpotăs ăseăîntîlneasc ,ăbaăchiarăpotă
s ăiaăna tereăunaădinăalta,ăsauăs ăseăajuteăunaăpeăalta.ăFilosofiaăbudist ăarăconsideraăiubireaăcaă
"mîntuireaăinimii",ăcaăreflexăemo ional al cunoa teriiă"extrarealit ii",ăceeaăpoateăduceăc tre
urmareaăc ,ăsubăraportulăprimordialit ii, "iubire i cunoa tereăsîntăunulă i acela i lucru"(6).
Pentruăplatonism,ăiubireaăarăjucaărolulăunuiăagentă"înăvirtuteaăc ruiaăcunoa terea are loc"
(Ibid., p. 84). De aici caracterul ei ontic i nu epistemologic.
Înăcre tinism,ăcareăaăap rutăcaăoădoctrin ăaăiubirii,ă"începutulă iădesf urarea
procesului cunoa teriiăst ălaăDumnezeu.ăEsteăanumeăvoiaăunuiăDumnezeuăplinădeăiubire,ăcaă
noiăs ăneămîntuimăcunoscîndu-L, i nu o ac iuneăspontan ăaănoastr ,ăintreprins ădeănoi, din
motive stabilite de noi"(Ibid., p.87).
LuiăNaeăIonescuăîiăp reaăc ăînăformuleleăscolasticeădinăfilosofiaăintelectualist ăaă
SfîntuluiăThomaădinăAquinoăesen a cre tinismuluiăseăpierde.ăPentruăc ,ăpeăde-o parte, sub
influen a filosofiei grece ti, "scolasticaăaădesf uratăimagineaăunuiăDumnezeuăînărepaus",ă
iar,ăpeădeăalt ăparte,ăaăf cutădinăiubireă"oăactivitateăseparat ăaăfacult iiădeăaăvoi",ăc reiaă
"trebuieăs -iăprecead ăunăactăalăra iunii"(Ibid., p.88) Ordinea ar fi a adar: facultatea de a
cunoa te, facultateaădeăaăvoiăcuprinzînd,ăcaăactivitateăseparat ,ăiubirea.ă
La Sf. Augustin s-arăg siă- eădrept,ăf r ăoăpreaămareăclaritate-, singura "fundare
filosofic "ăînăcareăesteăîn eleas ăesen a cre tinismului.ăPentruăc ,ăînăopiniaăluiăAugustin,ă
Dumnezeu creeaz ăprinăiubire,ăiarăînăomăarăexistaăiar i primatul iubirii. Iubirea ar precede
atîtăcunoa tereaă(reprezentarea)ăcîtă iăfacultateaădeăaăvoi.ăNaeăIonescuăsubliniaz ăvaloareaă i
adîncimeaăconcep ieiăSfîntuluiăAugustinăf cîndăoăparalel ăcuăoăconstatareădin domeniul
psihologiei. Anumeăc ăceleăcunoscuteădespreăunăanumităobiectăsuntăcuăatîtămaiăcompleteăcuă
cîtăinteresulă i iubirea pentru obiectul de cunoscut este mai mare.
Revenindăînă1937ălaătemaăiubiriiăcaăactădeăcunoa tere,ăelăvaăar taăc ănuănumaiăiubirea,
darăîns i cunoa terea,ăpoateăfi,ăîntr-unăfel,ăprivit ăcaă"identificare"ăaăsubiectuluiăcuăobiectul.ă
Cunoa terea,ădeparteădeăaăfiăoă"fotografiere",ăesteăidentificareăaăunuiăobiectădinăafar ăcuăoă
imagine din con tiin aănoastr ,ăidentificareăprinăîns i imagineaăpeăcareănoiăoăproiect măînă
afar .ă"Nuăveziăceeaăceăeste,ăveziăceeaăceă tiătu"ăarăfiăunăadev rădatoratămisticii:ă"pentruăcaăs ă
veziăceeaăceăeste,ătrebuieăs ădeviăîntîiătuăceeaăceăeste"(7).
iădeăaceast ădat ăNaeăIonescuăporne teădeălaăpremizaăc ăfunc iuneaăfundamental ăaă
iubirii ar fi cunoa terea.ăÎn elegiămaiăbineăpeăcinevaăiubit,ăpentruăc ăprinăiubireăîntreăceiădoiă
poli pu iăînăprezen ăs-aăstabilităoăidentificare.ăDar,ăîntreămonopolaritateaăiubirii,ă
interpretareaăimanent ăaăiubiriiă(înăcareăsubiectul se iube te pe sine iăignor ănecesitateaădeă
a trece dincolo de el) iăconsiderareaăiubiriiăcaăactătranzient,ăactăînăcareăseăpetreceăoă
transfigurareăaărealit iiătr it ăînăfunc ieădeăcel lalt,ăseăcasc ăoăadev rat ăpr pastie.
Fiindc ,ăpeăde-oăparte,ăînăinterpretareaăimanentist ăseăajungeălaădestr mareaă
individului,ălaăpanteism,ălaăconfundareaăsubiectuluiăcuăîntreagaăexisten .ăIar,ăpeădeăalt ă
parte, "orice solu ieăcareănuăconteaz ăcuăcon tiin a existen ei tale, nu este o solu ie
metafizic ,ăpentruăc ăduce la nihilism, la distrugerea omului"(Ibid.).
Teoria iubirii ca act de cunoa tere, a aăcumăamăv zut,ăap ruseăprimaădat ăînălec ia
inaugural ădină1919ăprinăcareăNaeăIonescuă i-aăînceputăstr lucitaăsaăcarier ăuniversitar .
MirceaăEliade,ăfostulăs uăasistent,ăchiarăremarcaseăoăanumit ăconstan ăcuăcareăaceast ătem ă
eraăregîndit ădeămetafizicianulăNaeăIonescu.ă"Func iuneaăepistemologic ăaăiubirii"ăeraăoă
tem ălaăcareăadesărevenea,ăfieăînăprelegerileă inuteălaăUniversitate,ăfieăînăcîteăunăarticolă
publicatăînă"Cuvîntul"ăsauăînăalt ăparte.
Scriindă(înă1937)ăunăarticolăintitulată"Iubirea ca act de cunoa tere",ăNaeăIonescuăî i
va structura medita iileăînăjurulăfunc ieiăgnoseologiceăaăiubiriiăpeăcîtevaănivele.ăLaăîncepută
vaăar taăstructuraă i func iaămetafizic ăaăiubirii,ăpentruăaăl saăde-o parte aceea interpretare
careăconsider ăc ăiubireaăarăfiăînăexclusivitateăoăac iuneăcreativ ,ăinterpretareăînăcareăiubireaă
esteăplasat ăînădomeniulăactivit ii voin ei i crea iunii.
Apoi va diferen iaăîntreă"iubireaăcaăactădeăcunoa tere" i "iubirea ca impuls creator",
careăî iăg se teăindestulareaăînăelăînsu i.ăAceastaăîlăvaăajutaăs ăplasezeăcontempla ia,ăînăcareă
iubireaăesteădrumă(metod ),ăposibilitateădeăaăteădep i,ăimpuls,ăînăsferaăiubiriiăcaăactădeă
cunoa tere. Întrucîtăcontemplatiaăareă"caăultimătermenăîn elegerea, cunoa tereaărealit ii".
Întreăceleădou ăfunc iuni ale iubiri, cunoa terea i ac iunea, prima ar fi
precump nitoare,ădeoareceăîns i filosofia tiin ific ,ăîncercîndăs ăexpliceăcumăareălocă
cunoa terea,ăaăc zutăpesteăadev rulăcon inut de acel dicton mistic: "nu vezi ceea ce este, vezi
ceea ce ti tu".
Înăurm toareaătreapt ăaduceăprecizareaăc ă"bipolaritateaăactuluiădeăiubireăesteă
hot rîtoareăpentruăputin aăîntrebuin riiăiubiriiăcaădrumăînspreăcunoa tere" (Ibid.). Iar apoi
arat ăc ă"iube teăpeăDomnulăDumnezeulăt uădinătoat ăinimaăta,ădinătotăsufletulăt u,ădină
toate puterile tale iădinătotăcugetulăt u,ăînsemneaz ăc ănimicădinăceeaăceăsim i i din
ceeaăceăgînde tiăs ănuăfieăîndreptatăînăalt ăparteădecîtăînspreăDumnezeu;ă...încordareaătaădeă
fiecareăclip ăs ătind ănumaiăînspreăDumnezeu,ăînspreăacestăcentruădeăorientareăaătuturoră
puterilor tale spirituale".(Ibid.).
Or,ăînăm suraăînăcareăoăasemeneaătr ireăesteătraductibil ăînăformuleăconceptuale,ăeaă
este cunoa tere: "prin urmare, -concluzioneaz ăNaeăIonescu,ăidentificareaăcuăDumnezeuă
prin ajutorul iubirii, este cunoa terea lui Dumnezeu" (Ibid.).

NOTE

1.v. Nae Ionescu, Nae, DieăLogistikăalsăVersuchăeinerăneuenăBegründungăderă

Mathematik (Logistica - încercareăaăuneiănoiăfundament riăaămatematicii),ătez ădeădoctorată
sus inut ălaăUniversitateaădinăMünchen,ăpublicat ăînă"Isvoare de filosofie". Culegere de
studii iătexteăîngrijit ădeăC-tinăFloru,ăMirceaăVulc nescuă i C-tin Noica, vol. II, 1943.
Bucure ti I.E. Torou iu, p. 1-52;ăăînătraducereaăluiăAlexandruăSurdu,ăcuprins ăînăvolumul:ă
Nae Ionescu, Nelini teaămetafizic , Ed. Funda ieiăCulturaleăRomâne,ă1993,ăp.5-56.
2.ă"Dac ăpleciălaăParis,ătreciăpeălaămine.ăAmăs - iădauăunăcuvîntăc treăunăprietenăde-al
meu de acolo, om în eleptăînătotul:ăJacquesăMaritain.ăCredăc - i va fi de folos" -scria
ProfesorulăNaeăIonescuăîntr-oăscrisoareă(dină28ăaug,ă1925)ăadresat ăfostuluiăs uăstudent,ă
VasileăB ncil ă(v.ănum rulăspecialădedicatăluiăVasileăB ncil ,ărev.ă"Manuscriptum", nr.3-
4/1998, p. 250).
3. v. Octav Onicescu, Memorii, vol. I., Ed. tiin ific ă iăenciclopedic ,ăBucure ti,
1982, vol. II., 1984.
4. v. Isabela Vasiliu-Scraba, Înălabirintulăr sfrîngerilor-Nae Ionescu prin
discipoliiăs i, cap. Nae Ionescu i Emil Cioran, Ed. Star Tipp, 2000.
5. v. Nae Ionescu, "Limitele criticei teologice",ăînă"Predania",ăanulăI,ănr.5,ă5-15
aprilieă1937,ăcuprinsăînăvolumul:ăNaeăIonescu,ăSuferin a rasei albe, Ed. Timpul, Ia i,
1994, p. 243.
6. v. Nae Ionescu, "Func iuneaăepistemologic ăaăiubirii ", înăvolumul:ăNaeăIonescu,ă
Nelini teaămetafizic , Ed. Funda ieiăCulturaleăRomâne,ă1993,ăp.81.
 7. v. Nae Ionescu,"Iubirea-act de cunoa tere",ăpublicatăînă"Predania",ăanulăI.,ănr.ă12-
13 din 1-15ănoiembrie,ă1937.ăÎnăpsihologiaăexperimental ă"cunoa terea ca identificare" s-ar
reg siăînăconstatreaădup ăcareă"întotdeaunaănoiăvenimăcuăoăanumit ăpredilec ieăînăfa a
obiectului (...). Cu alte cuvinte, orice existen ădinăafar ăesteăconfruntat ,ăpeărînd,ăcuă
diferiteăimaginiăcareăexist ăînăcon tiin aănoastr ă i acolo unde se potrive te, acolo o
clas m"(Ibid.).

.... (p.ă210ăNaeăIOnăînăcon tăcontemp)ă<<Înălag releăgermane,ăNaeăIonăaăcunoscută

numero i preo i catolici i protestan iădeămareăcultur ,ăprintreăcareă i monseniorul Ghica.
Întorsăînă ar ,ăacestaăaăvorbitădespreăelăcaădespreăoăpersonalitateăromâneasc ...>>ă(Octavă
Onicescu, MEMORII, vol. II, Ed t. i Encicl., 1984).
Isabela Vasiliu-Scraba
"C DEREAăÎNăCOSMOS"(II).ăSEMNIFICATIAăONTOLOGIC-METAFIZIC
A PRINCIPIULUI CRE TIN AL IUBIRII
("Ordineaămîntuirii" i "ordinea moralei")

"A vorbi despre ortodoxia

luiNae Ionescu este ca i cum ai
c utaăs ădemonstreziăîntr-o
noapteăcuălun ,ăc ălunaăesteăpeă
cer".
preot Ghe. Calciu

REZUMAT:
"Omul-maimu "ăpostulatădeă tiin ă iăomulădeădup ăc dereaăînăp cat. Oăîncercareădeă
manipulareăprinăintermediulăunuiăNaeăIonescuăîn elesăînămodăprecar. Domeniul
simplei filantropii i iubirea de la om la Dumnezeu, inîndădeă"ordineaămîntuirii".ă
Nimicămaiăomenescădecîtăiubireaăaproapelui.ă"Renun area la sine" fa ădeă"iubireaădeăsine".ă
DeăceăaăfostănevoieădeăîntrupareaăLogosului.

"P catulăoriginarăeste unaădintreăceleămaiăadînciăproblemeăaleăspirituluiăomenesc"ăleăspuneaăNaeă

Ionescu studen ilorăs iădinăanulăuniversitară1925-1926 (1). Eădrept,ăîns ,ăc ăpentruăcinevaăp trunsăf r ă
sc pareădeăspiritulăscientist,ăaceast ăproblem ănuăseăpune,ăomulăfiindăplasat de tiin ăînăcelămaiăridicată
vîrfăalăierarhieiăcelorlalteăvie uitoare.
i cum educa ia prin colileădeăstatăaăurmatăîntregăsecolulăXXădominantaădeăgîndireăscientist ,ă
instaurat ăîntr-o pozi ieăprivilegiat ăînc ădeălaăsfîr itul secolului al XIX-lea, nuăesteăcîtu i de pu in de
mirareăs ăg simăpeăcopertaăaăIV-aăaăuneiăc r iăpublicîndăprelegerileăluiăNaeăIonescuăasupraăfilosofieiă
religieiăunăextrasăcare,ăscosădinăcontextăcumăera,ăarăfiătrebuit,ăînăinten iaăîngrijitoareiăvolumuluiă(d-na
MartaăPetreu)ăs -i desemnezeăînăexclusivitateăpeăcre tiniiădinăR s ritulăEuropei,ăînăsensănegativ,ădreptă
p c to i.
Iat ăcitatul:ă"...ăiubireaănuăesteăoăleg tur ăpozitiv ,ănuăesteăoănorm ădeăconducereăînămetafizicaă
religioas ăaăR s ritului,ăciăesteăpură i simplu o valorificareăaătaăînămijloculăcelorlal i. i cum to i suntem
p c to i, noi avem ceea ce nume teăR s ritulăoăcomunitateăînăp cat"ă(2).
Afirma iaădup ăcareă"to iăoameniiăsuntăp c to i" este o afirma ie cu care nici un om situat pe
pozi ii scientiste nu este de acord.ăNuăpentruăc ăelăînsu i s-ar crede perfec iuneaăîntruchipat ă i nici
pentruăc ă i-arăînchipuiăc ăceilal iăoameni,ădinăacestăpunctădeăvedere,ăarăfiăaltfelădecîtăel.ăCiăpentruăc ă
preocup rileăsaleăseăînvîrtăînăalteăzoneădecîtăzonaăînăcareăseăafl ăcinevaăcareăajungeăs - iădeaăseamaăc ,ă
într-adev r,ăp catulăoriginarăesteăunaădintreăceleămaiăgraveăproblemeăpeăcareăomulă i le-a pus de la
încre tinarea sa.
CîndăNaeăIonescuăvorbe te de "comunitateaăînăp cat",ăelănuărestrîngeăaceast ăcomunitateălaă
cre tinii din R s ritulăEuropei.ăElăseărefer ălaăîntreagaăcre tin tate.ăConformăreligieiăcre tine,ăexist ăună
p catădeăcareăs-auăf cutăvinova i primii oameni, iădeăpeăurmaăc ruiaăsufer ăconsecin eăîntregăneamulă
omenesc(3).
Seăpareăîns ăc ă i prima parte a fragmentului citatăpeăcopertaăaăIVăaăc r iiăcuprinzîndăPrelegeri
de filosofia religiei.1924-1925.(Biblioteca Apostrof, 1994) a fost re inut ădeăd-na Marta Petreu
datorit ăimposibilit iiădeăaăîn elegeăgîndireaăfilosofic ăluiăNaeăIonescu.ăAltfelănuăseăexplic ădeăceăaărupt
dinăcontextă(f cîndăconfuz )ăoăafirma ieădespreăiubireăcaă<<leg tur ăpozitiv >>ă iăcaă<<norm >>,ăf r ă
niciăunăindiciuăprinăcareăs -iăfieădatăcititoruluiăs ăîn eleag ădeăceăiubireaăesteăsauănuăesteăoăleg turaă
<<pozitiv >>ă i nici ce-i cu iubirea ca <<norm >>.ă
 Confuziaătrezit ădeăfragmentulăscosădinăcontextăeste,ăf r ăîndoial ,ăămaiămareădecîtăarăp reaălaă
primaăvedere,ădeoarece,ăînăfapt,ăfragmentulăcitatăpeăcopertaăaăIV-a,ăînăsubsidiar,ăfaceăreferireălaădou ă
feluri de iubire, unul inîndădeăceeaăceăNaeăIonescu numea "ordinea moralei" iăcel laltădeă"ordineaă
mîntuirii".ăCititorulăneavizatăarăcredeă(împreun ăcuăd-naăMartaăPetreu)ăc ălaămijlocăarăfiădoarăunăsingurăfelă
de iubire, aceea despre care -nu se tie de ce- NaeăIonescuăspuneăc ănuăesteă<<oănorm ădeă
conducere>>ăciădoarăoă"valorificareăaătaăînămijloculăcelorlal i".
Înăfapt,ăîn elesulăfragmentuluiăarăfiăurm torul:ăînămetafizicaăreligioas ăaăR s rituluiăiubireaăapartineă
"ordiniiămîntuirii".ăDeăaceea,ăînăR s rităiubireaăcre tin ănuăpoateăfiăconfundat ăcu simpla "filantropie",
ducîndălaăbunaăconvie uireăîntreăoameniiăsupu i unei acelea iă"ordiniămorale"ăînăcareă<<iubireaăc treă
aproapele>> ar fi actul de iubire de la om la om.
Prinăurmare,ănumaiăf cîndăapelălaădiferen aădintreăoăiubireăimplicat ădeă"ordineaămîntuirii"ă i o
iubirea inîndădeă"ordineaămoralei"ădevineăinteligibilăfragmentulăcitatădeăd-na Marta Petreu pe coperta a
IV-aăaăc r iiăap ruteălaăBibliotecaăApostrofădinăClujăînă1994(într-o a doua edi ie,ărev zut ).ă
Înăopiniaăexpus ăînăcadrulăcursului de filosofia religiei din anul universitar 1924-1925, opinie
reluat ă iăpatruăaniămaiătîrziuălaăcursulădeămetafizic ădină1928-1929,ădup ăNaeăIonescu,ă<<iubireaăc treă
aproapele>> nu este de aceea i esen ăcuăactulădeăiubireădeălaăomălaăDumnezeu,ăilustrînd adev rataă
iubire cre tin ,ămetafizic .ă
Deăambeleăd i, el i-a fundamentat afirma iaăpeăcitatulăbiblicădup ăcareăîntr-unămodătrebuieăs -l
iube tiăpeăDumnezeuă("dinătotăsufletulăt uă iădinătoat ăinimaăta")ă iăîntr-altămodătrebuieăs -l iube ti pe
aproapeleăt u.
Metafizicaăr s ritean ,ăa aăcumăoăconsideraăNaeăIonescu,ăareălaăbazaăeiăînăexclusivitateăactulădeă
iubireădeălaăomălaăDumnezeu.ăMaiămultăînc ,ăînăopiniaăsa,ăactulăreligios,ăfieăc ăneăgîndimălaăreligiaăcatolic ,ă
fieălaăreligiaăortodox , nuăesteăunăactăsocial.ăElăesteăunăactăpersonal,ăindividual,ăfiindc ă"tr ireaădivinit ii
se poate face foarte bine cu ignorarea tuturor celor din jurul nostru" (4).
Laăcursulădeăfilosofiaăreligiei,ăluîndăînăconsiderareăceleădou ăfeluriăaleăiubiriiămen ionateăînăBiblie,ă
profesorulăar taăstuden ilorăcumădinăactulăreligiosănuăseăpoateădeduceănecesitateaăsolidarit ii
con tiin elor umane. Legarea omului religios de ceilal iăoameniănuăreieseădinăpremizaăc ăstructuraă
con tiin eiăumaneăarăînchideăîntr-însaălegea general ăaăiubiriiă(prelegereaăaăX-a).
ÎnăopiniaăluiăNaeăIonescu,ăiubireaăesteăoă<<legeănatural >>,ăesteăcevaăcareăseăîntîmpl ălaămodulă
celămaiăfiresc.ăDeăaiciăconcluziaăsaăc ăiubireaăînăcre tinismănuăpoateăfiăoănorm .ă"Iube te pe aproapele
t uăcaăpeătineăînsu i",ăarăînseamnaăpură iăsimpluăă"urmeaz ălegeaătaănatural ,ăa aăesteănormalăs ăseă
întîmple.ăNuăesteăcevaăpeăcareă i-lăimpunăeu,ăciăesteăcevaăpeăcareăeuăvinăs -lădescop răînătine"ă(v.ăNaeă
Ionescu, Filosofia religiei. 1924-1925, prelegerea a X-a).
Abiaăîn elegîndădeăceă<<iubireaăaproapelui>>ănuăesteăoănorm ,ăseăpoateăîn elegeăînăceăfelăiubireaă
nuăesteăoăleg tur ăpozitiv ,ă"ciăesteăpură iăsimpluăoăvalorificareăaătaăînămijloculăcelorlal i".
F r ăaănegaăceleăspuseădespreăiubireaăcre tin ăînăanulăuniversitar 1924-1925, patru ani mai
tîrziu,ălaăunăăcursădeămetafizic ,ăNaeăIonescuăvaănuan aăîntr-unămodăoriginalăinterpretareaăîndemnuluiădină
VechiulăTestament.ăElăvaăobservaăc ăIisusăHristos,ăspunîndu-iătîn ruluiăbogatăs -lăiubeasc ăpeăaproapeleă
s uăcaăpeăsine,ănuăîiăspuneă iăînăceămodăs ăfac ăacestălucru,ăciăîlălas ăpeătîn răs - iăaleag ăsingură
modalitateaădeăiubire.ăInterpretareaăcomun ăaăcuvintelorăluiăHristos.presupuneăc ăiubireaădeăsineăaă
oric ruiăomăesteămare.ăÎnăatareăsitua ie,ăiubireaăc treăsemenădevineăoăfrîn ăpentruăiubireaădeăsine.ăDară
interpretareaăluiăNaeăIonescuăesteăcuătotulăalta.ăFacereaădeăbine,ăconsideraăprofesorulădeămetafizic ,ă
este "renun are la sine", nu iubire de sine.
Dup ăNaeăIonescu,ăunăadev ratăcre tin nu se iube te pe sine, el nu-l iube teădecîtăpeăDumnezeuă
din tot sufletul iădinătotăcugetulăs u.ăÎnăperspectivaăastfelăconturat ,ădac ăiubireaăc treăsineăesteănul ,ă i
laăunăadev ratăcre tinăeaătrebuieăs ăfieănul ,ăperceptulăiubiriiăaproapeluiăpierdeăoriceăsemnifica ie.
Peălîng ăpostularea situa ieiălimit ăînăcareăiubireaădeăsineădevineănul ,ăNaeăIonescuămaiăscoateălaă
lumin ăsitua iaăintermediar ,ălaăfelădeăneb gat ăînăseam ăcaă iăprima:ă"facereaădeăbineăc treăaproapeleă
neag ăcelăde-al doilea verset al principiului indicat de cre tinism:ăcuăcîtăfaciămaiămultăbine,ăcuăatîtăteă
iube ti mai pu inăpeătine.ăCuăcîtăteăiube tiămaiămultăpeătine,ăcuăatît,ăînăchipănatural,ăfaciămaiăpu in bine. A
faceăbineăcuiva,ăînseamn ăaăteălipsiăpeătineădeăcevaăînăbeneficiulăaltuia,ăaărenun a la ceva din tine, pentru
caăs ădaiăaltcuiva"ă(v.ăNaeăIonescu,ăMetafizic .I.ă1928-1929, prelegerea a XIV-a).ăAstfelăapareăcîtăseă
poate de limpede lipsa se semnifica ieăaăiubiriiăaproapelui,ăsau,ăcumăprecizeaz ăfilosoful,ăfaptulăc ăiubireaă
pentru semen nu este esen ial ăcre tinismului,ămaiăprecis,ă"ordiniiămîntuirii"ăpeăcareăoăinstituieăcre tinismul.
.
ConcluziaăluiăNaeăIonescu,ăanumeăc ăesen a cre tinismuluiănuăesteăorientareaămoral ,
pentruăsistemulăs uăfilosoficănuăesteăcîtu i de pu inăinedit ,ăeaăînscriindu-seăperfectăîn coordonatele de
gîndireătrasateăînc ădeăpeăcîndă ineaăcursulădeăfilosofiaăreligiei,ăînăanulăuniversitară1924-1925.ăIarădac ăneă
gîndimăc ăpentruăfaimosulăprofesorăalăUniversit ii bucure tene iubirea unui cre tinăc treăDumnezeuănuă
este ac iune,ăfiindc ,ăîn resorturile ei cele mai intime, iubirea ine de domeniul unei anume cunoa teri,
coordonateleăgîndiriiăsaleăleăg simătrasateăchiarădină1919,ăînălec iaăinaugural ăpurtîndătitlulă"Func iunea
epistemologic ăaăiubirii".
De i esen a cre tinismului nu este orientareaămoral ,ăbisericaărecomand ăs ăseăfac ăbineă
aproapelui.ăDar,ăobserv ăNaeăIonescu,ăaceast ărecomandareănuăesteăaltcevaădecîtăunămijlocăterapeutică
"caăs ăscapiădeătineăînsu i". Nu este vorba de o verificare a iubirii aproapelui, ci de afirmarea lipsei de
iubireăc treăpropriaăpersoan ,ădeăafirmareaădezinteresuluiăfa ădeăpropriaăpersoan .ă
Prinăinterpretareaăpropus ădeăNaeăIonescu,ăinterpretareăaflat ăîntr-oădeplin ăconsonan ăcuă
tematicaăîntreguluiăcursădeămetafizic ă inutăînăanulăuniversitară1928-1929, sensul versetului biblic cuprins
înăVechiulăTestamentăarăfiăurm torul:ă"toat ăinimaă iătotăcugetulăt uăs ăfieăorientateăasupraăluiăDumnezeu,ă
adic ăs ătr ie tiăîntr-unăfelădeăatitudineăextatic ăînăfa aăluiăDumnezeu,ăcareănuăteămaiălas ăs ă tiiădac ămaiă
exist ăcevaăînăafar ădeăDumnezeu"ă(Ibid.).
ÎnăopiniaăluiăNaeăIonescu,ăpeăcareăoăg simăexprimat ă iăînă1926ăîntr-unăarticolădină"Cuvîntul",ă
echilibrarea pe care ar atrage-oădup ăsineăcumulareaădeăfapteăbuneăcuărezultateăvizibile,ăcareă i-ar fi avut
la baza loră"iubireaăaproapelui",ănuăreprezint ădecîtă"c ldu e emo ii altruiste iăumanitare",ăcareăîncepă i
sfîr escăînăac iuneaăempiric ,ăînă"ordineaămoralei",ădarănuăînă"ordineaămîntuirii".ă
Or, numai ultima ar fi cea care ineăîntr-adev rădeă"iubireaăcre tin ,ămetafizic ",ăa a cum apare
eaăînăcre tinismulăr s riteană(6).ăC ciăeaăesteăsinguraăcareăelibereaz ădeă"robiaăidentit ii Eu=Eu". Iubirea
aproapeluiănuătrebuieăs - iăaib ăscopulăînă"îndestulareaăaproapelui",ăciăînceputulă iăsfîr itulăeiătrebuieăs ăfieă
înăDumnezeu,ăcaă"iubireăaăaproapeluiăprinăDumnezeu",ăpentruăaăputeaă"p iăînăafaraănoastr "(Ibid.).
Iubireaăapropelui,ăcaăsimpl ăfilantropieăîiăp reaăluiăNaeăIonescuă"ceaămaiăgrosolan ă i mai
materialist ,ămaiăantimetafizic ,ămaiăapusean ădesfigurareăaăîn elesuluiăiubirii.ăC ciădac ăiubireaăarăfiă
eficaceăpentruăaproapeleăt u,ăatunciădeăceăaămaiăfostănevoieădeăîntrupareaălogosuluiă i de jertfa lui?"(7).

NOTE

1. v. Nae Ionescu, Cursădeămetafizic .ă1925-1926.ăProblemaăsalv riiălaăFaust, curs litogr.

p.12.
2. v. coperta a VI a volumului Nae Ionescu, Prelegeri de filosofia religiei.1924-1925, edi ia
a II-a, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1994.
3. Desigur, nu pe aceste lucruri bine tiute a mizat d-naăMartaăPetreu.ăÎn eleas ăcumătrebuiaăs ă
fieăîn eleas ,ăfrazaăde pe coperta a IV-a nu i-ar fi re inut aten ia,ădeămanieraăînăcareăs-o arate i altora.
Numaiăc ,ămanipulat ădeămass-media, i,ălaărîndulăei,ămanipulîndăpeăal ii, d-naăMartaăPetreuăaăcrezutăc ă
descoper ăînăpasajulăalesăoătendin ădeăaăsingularizaăînămodănegativăR s ritulăEuropei.ăSingularizareaălaă
modulănegativ,ăînăindiferentăceăcircumstan e este ea eviden iat ,ăseăpareăc ăaădevenit,ădup ăRevolu ia din
dec. 1989, orizontul de a teptareăalămultorăcititoriădinăRomânia.
4.v. Nae Ionescu, Filosofia religiei. 1924-1925, a opta prelegere.
 5. v. Nae Ionescu, Func iuneaăepistemologic ăaăiubirii, 1919. Lec ieăinaugural ăaăcursuluiădeă
Filosofia religiei,ăcuprins ăînăvol.ăNae Ionescu, Nelini teaămetafizic , Ed. Funda iei Culturale
Române,ă1993,ăp.ă75-93.
6. v. Nae Ionescu, "De la un congres...",ăînă"Cuvîntul",ănr.ă570,ă27ăsept.ă1926,ăcuprinsăînă
volumul: Nae Ionescu, Întreăziaristic ă i filosofie, Ed. Timpul, Ia i, 1996, p. 200.
7. v. Nae Ionescu, "Cr ciunul",ăînă"Cuvîntul",ănr.ă2401,ă25ădec.ă1931,ăcuprinsăînăvolumul: Nae
Ionescu, Întreăziaristic ă i filosofie, Ed. Timpul, Ia i, 1996, p. 221.
Isabela Vasiliu-Scraba
"C DEREAăÎNăCOSMOS" (III). DEOSEBIREA, CU VALEN E MITICE,
DINTRE DOUA ATITUDINI IN FA A VIE II.

"Bisericaădeăr s rităp streaz ă

ne tirbit ătradi ia cre tinismuluiăînă
formaăeiăceaămaiăautentic "
Nae Ionescu

REZUMAT:
Cartea I-a a Bibliei iăcondamnareaăatitudiniiăactiveăaăomului.ăPedepsireaăomuluiăs ăfie,ădup ă
putin eleăsale,ăcreator.ăAtitudineaămetafizic ăapusean ăavîndălaăbaz ă"preten ia creatoare a
omului"ăduceăc treăidealismă i panteism. Noi valen eăinterpretativeăaleămituluiăp catuluiă
originar.ăMetafizicaăr s ritean ăaxat ăpeăproblemaăsalv rii.ăPedepsireaăomuluiăprinăefortulă
necesarăspreăaăredobîndiătr ireaăcontemplativ .ă"Iubireaăcareăînseamn ăac iuneăesteăoăfals ă
interpretare a iubirii iăoăfals ăîn elegere a cre tinismului". O aparen ădeă"viabilitate"ăă
amintind de acel Platon istoric, bine mediatizat, "pe care-lăîntindăfilologiiăînătoateăp r ile".
"Existen aătr it "ă i "existen aăcunoscut ".

Manifestat ăsubăchipulăuneiăprejudec iădeălarg ăr spîndire,ăexist ălaămul i oameni tendin a de a

considera via aăactiv ăcaăfiindătotăceăpoateăfiămaiădeădorit.ăFa ădeăaceast ăprejudecat ,ăpozi ia lui Nae
Ionescuăarăputeaăsurprinde.ăConsiderîndălucrurileădinăperspectiv ămetafizic ,ăelăconstat ăîntîiă i-ntîiăc ă
atitudineaăactiv ăesteăcaracteristic ăuneiăanumeăstructuriăspirituale,ăpentruăcaăapoiăs ăexclud ăatitudineaă
activ ădinăsferaăatitudinilorămetafizice,ăaxateăpeăproblemaăsalv rii,ăargumentîndu- i p rereaăprină
condamnareaăatitudiniiăactiveă"înăîns i cartea I a Bibliei" (1). Cuăacesteăpreciz ri,ăNaeăIonescuăî i
preg te te terenul pentru comentarea i interpretarea consecin elorăp catuluiăoriginar.ă
Cursulădeămetafizic din anul universitar 1928-1929,ălaăcareăelăvaăînf i a studen ilorăFacult ii
de Litere iăFilosofieămitulăbiblic,ăesteăstructuratăînăjurulăcunoa teriiăcontemplative,ăastfelăc ăizgonireaădină
Rai i condamnarea primilor oameni la pedeapsa de a- iăcî tiga pîineaăcuăsudoareaăfrun ii,ăînă
hermeneuticaăsa,ăvaămarcaăîncetareaăst riiăcontemplative.ăDarăceeaăceăesteăcuăadev ratăinteresantăînă
ineditaăsaăinterpretareăîncepeăodat ăcuăvalorizareaăpeăcareăoăvaăfaceăatitudiniiăactive(sauăcreatoare)ăaă
omului.
Atitudinea metafizic ăfundat ăpeăceeaăceăNaeăIonescuănume te "preten ia creatoare a omului", ar
aveaălaăbaz ăconfundareaăluiăDumnezeuăcuălumea.ăSistemeleăprinăcareămîntuireaăesteăc utat ăprinăcrea ie,
suntă"sistemeăpanteiste,ăcareăidentific ăpeăom,ăadic ăexisten a, cu Dumnezeu" (Ibid.). Asupra acestei
afirma ii va reveni tangen ial iăînăarticolulă"Na ionalism i ortodoxie"ăpublicatăînă"Predania"ădină1-15
iunieă1937,ăcîndăvaăconsemnaăc ă"celăpu inăînăuneleăformeăaleăei,ăculturaănuăeădecîtăoăconsecin ăaăc deriiă
lui Adamăînăp cat"(2).
Mîncîndădinăpomulăinterzis,ăprimiiăoameniăauăvrutăs ăfieăasemeneaăluiăDumnezeu.ă arpele cu o
astfelădeăpromisiuneăoăispitiseăpeăEva.ăÎnăinterpretareaăpropus ădeăast ădat ămituluiămiblic,ăNaeăIonescuă
eviden iaz ăc ăDumnezeuăi-ar fi pedepsităpeăoameniăprină"ceeaăceăvoiauăeiăs ăfie,ădarăceeaăceănuăputeauă
eiăs ăfie.ăC ciăceăînseamn ăaăfiăDumnezeu?ăÎnseamn ăaăcrea;ăiarăpedeapsaăoamenilorăaăfostăcaăs ăcreeze"ă
(Cursădeămetafizic .ă1928-1929, prelegerea a XII-a).
Numaiăc ,ăspreădeosebireădeăDumnezeuăcareăcreaz ăf r ăconsumareădeăsubstan ,ăf r ăefortă i
f r ădurere,ăomul,ădup ăputin eleăsale,ăobserv ăNaeăIonescu,ăcreaz ădoarăcuăpre ul efortului i al durerii,
munca omului fiind o creere cu consum de substan .ăAtitudideaăcontemplativ ăpeăcareăprimii oameni o
aveauăînăRai,ădevine,ăînăhermeneuticaăsa,ăîns i consfin irea deosebirii dintre Creator iăcreatur .ă
 Dup ăfireaăcuăcareăDumnezeuăaăînzestratăini ial omul, omul nu este creator. El devine creator,
"dup ăputin aăomeneasc ",ăodat ăcuăizgonirea dinărai.ă"Cîndăomulăaăvrutăs ăfieăcaă i Dumnezeu, -
interpreteaz ăNaeăIonescuăp catulăoriginar-, Dumnezeu i-aăspus:ăvreiăs ăfiiăDumnezeu?ăFiiădup ăputin ele
tale. iăatunciăaăînceputăaceast ăc dereăaăomului;ăelăaăînceputăs ăfieăDumnezeu,ădup ăputin ele lui" (Ibid.).
Hermeneuticaămituluiăbiblicăexpus ăînăceaăde-a XVI-aăprelegereăaăultimuluiăs uăcursădeă
metafizic ă(1936-1937),ăfuseseăelaborat ăînăjurulăproblemeiăcondi ieiăumaneădinăperspectiv ăcre tin .ă
Atunci el eviden iase <<legea omului>>, propunerea sa de interpretare fiind, a aăcumăamăar tatăcevaă
maiăînainte,ăcentrat ăpeăom,ăcaăsubiectămetafizic.ă
Înăinterpretareaăprezentat ăînăcontextulăcunoa terii metafizice, pe Nae Ionescu l-a interesat mai
pu in problema condi iei umane, de i nici ea nu lipse te din viziuneaăproprieăasupraămituluiăp catuluiă
originarăpeăcareăoăprezint .ăDarăceeaăceăl-a interesat mai mult la cursul inutăînă1928-1929 a fost
atitudineaăomuluiăînăfa a vie ii.ăAcum,ăcuăoăsubtil ăhermeneutic ăelăvaăfaceăcaădeosebireaădintreăstareaă
activ ă iăstareaăcontemplativ ăs ăcapeteăoăimpresionant ăperspectiv ămitic .
Dac ăne-amăîntoarceăîns ă iămaiămultăînătimp,ăcamăînăvremeaăcîndăî iăîncepeaăcarieraădidactic ălaă
Universitatea din Bucure ti scriind lec iaăinaugural ăasupraă<<func iunii epistemologice a iubirii>>,
amăputeaăconstataăcum,ăspreăsfîr itulăacestuiăampluăstudiuăasupraăreligiozit ii ortodoxe, Nae Ionescu
invocaseăînăleg tur ăcuămitulăbiblicăalăp catuluiăprimilorăoameniăp rereaăluiăOrigene,ădup ăcare,ă arpele
arăfiăîntinsăEveiăm rulăfiindc ă tiaăc ăeaăîlăvaăprimi;ăceeaăceăduceălaăconcluziaăc ăînainteădeăaăp c tui,ăeraă
înăomăposibilitateaădeăaăp c tui (3).
Înăceaăde-aănouaăprelegereăaăultimuluiăs uăcursădeămetafizic ă(1936-1937), vorbind despre
<<posibilitate>>, Nae Ionescu va face remarca dup ăcareă<<existen a>> precede <<posibilitatea>>.
Aceastaăesteăoăbinecunoscut ăpresupozi ieăfilosofic ,ădeămareăvechimeăînăistoriaăspiritualit ii umane,
care a stat iălaăbazaă<<dialecticelor>>ăinterpret riăhegelieneădinăFenomenologia Spiritului.ăC ciătoate
"etapele" de evolu ieădialectic ăaă"Spirituluiăabsolut"ăfuseser ădeduseădeăHegelăa posteriori, pornind de
laăceleădejaăexistente,ăînăciudaăpreten iilor de aprioritate, de ivire a existen ei "Spiritului absolut" din
condi iile de posibilitate oferite de diversele momente istorice.
Deăfapt,ăniciăconstatareaăc ăarăfiăexistatăînăomăposibilitateaădeăaăp c tuiănuăinfirm ăprecump nireaă
"existen ei"ăasupraă"posibilit ii",ăîntrucîtăpovesteaăbiblic ăporne te de la un dat existent, anume
imperfec iunea naturii umane i,ăînămodulăeiăpropriu,ănuăred ăaltcevaădecîtătocmaiăaceast ăimperfec iune.
Numaiăc ăimperfec iuneaăomuluiădup ăc dere,ăobserv ăNaeăIonescu,ăarăechivalaăcuă"oăschimbareădeă
esen ".ăDeăaceeaă"numaiăomeniaăluiăCristosăaădesf cutăcerculădeăfierăalăacestei vecinice iăîntunecateă
robii...A a s-aăstabilităleg turaăfireasc ăîntreăomă i Dumnezeu i s-a ridicat din nou omul la con tiin a
esen ei lui divine"(4).
Laăcursulădeămetafizic ăcentratăasupraăcunoa terii mistice (1928-1929),ăNaeăIonescuăfocalizeaz ă
întreaga interpretare a mitului biblic asupra consecin elorăp catuluiăs vîr it de Adam, pentru ca
hermeneuticaăoferit ăs ăpoat ăfiăpus ălaătemeliaăîntregiiăsaleăviziuniămetafiziceăexpus ăînăacelăan.ăAstfel,ă
mitulăp catuluiăoriginarăvaăfiăinvestităcuăvirtuteaăde aăluminaăoăinedit ăperspectiv ăasupraămetafiziciiă
r s riteneăconturat ăprinăopozi ieăcuămetafizicaăapusean .ă
Cum u or s-aăpututăconstata,ălaătrecereaăunuiădeceniuădeăcîndăscriseseăFunc iunea
epistemologic ăaăiubirii (1919),ărespectivăînăanulăuniversitar 1928-1929, iăapoiăiar iădup ăaproapeă
unădeceniu,ălaăcursulădeămetafizic ădină1936-1937, Nae Ionescu a eviden iat noi i noi valen e
interpretativeăaleămituluiăbiblic.ăElăaăregîndităproblemaăp catuluiăoriginar,ăf r ăs ăseărepete.ăChiarămaiă
mult, de fiecareădat ,ănouaăinterpretareăpropus ăeraăintegrat ăperfectăînămodulăs uădeăvalorificareăaă
existen eiăsubăspeciaăabsolutului.ăFaptăceănuăputeaăs ăr mîn ăneobservatădeăstr luci iiăs iădiscipoli (5).
Într-adev r,ălaăprimulăs uăcursădespreăteoriaăcunoa terii metafizice,ăNaeăIonescuăî i propusese
caătem ăcunoa tereaăimediat ,ăpentruăcaăpeăurm ăs ăabordeze,ăîntr-un alt curs, cunoa terea
"mediat "(1929-1930).ăProbabilăc ăuniiăcititoriăauăobservatădejaăinten iaăsemnal riiăcunoa terii imediate
prin interpretarea din 1928-1929 a versetului din Vechiul Testament, interpretare prin care Nae
Ionescuăaăc utatăs ăarateăc ăiubireaăcareăarăînsemnaăac iuneăesteăoăfals ăinterpretareăaăiubirii,ă iăînăacela i
timpăoăfals ăin elegere a cre tinismului (6).ăDinăîndemnulăbiblicăvorbindădespreădou ăfeluriădeăiubire,ăNaeă
Ionescu re inuseădoarăiubireaăsuperioar ,ăpentruăDumnezeu.ăOdat ăcuăr sturnareaăîndemnuluiă"iube te- i
aproapeleăcaăpeătineăînsu i"ăelămaiăajunseseălaăîndemnulăcre tinescădeăaănuăteăiubiăpeătine,ădeăaăf ptuiă
bineleăîn beneficiulăsemenului,ătocmaiăspreăafirmareaălipseiădeăiubireăpentruăpropriaăpersoan ,ăindicîndă
drumul ascezei necesare pentru ajungerea la cunoa tereaămistic .ă
Aceea iăproblematic ăaăcunoa teriiăimediateăpoateăfiăreg sit ,ăeădrept,ădoarăătangen ial, i înănouaă
interpretareăpropus ădeăNaeăIonescuăpentruămitulăbiblicăalăp catuluiăoriginar,ăcuătoateăc ăelăvaăfaceăs ă
cad ăaccentulăpeăincapacitateaăomuluiădeăaăfiăcreatorăasemeneaăluiăDumnezeu.ă
SpreădeosebireădeăLucianăBlaga,ăcare,ăîntr-oăviziuneămetafizic ădiferit ,ăconsideraăc ăaspectulă
"paradisiac" al cunoa terii s-arăîntîlniăînăcadrulăcunoa teriiăpozitive,ălipsit ădeăoriceăpreocupareăpentruă
misterulămetafizic,ăînăopiniaăluiăNaeăIonescu,ă"paradisiac "ăarăfiăcunoa tereaăimediat ăaămisteruluiă
metafizic, altfelăspus,ă"atitudineaăcontemplativ ăpeăcareăDumnezeuăoăasiguraseăomului"ă i pe care mai
apoi,ăp c tuind,ăomulăaăpierdut-o. (v. Nae Ionescu, Metafizica. I, 1928-1929, prelegerea a XII-a,
prima edi ie 1942, edi ia a II-a, Paris, 1978. Înăedi ia a III-a, Humanitas, 1991 la p. 109).
Aflatăînăgr dinaăRaiului,ăomulăeraăscutitădeăefortulădeăaăajungeălaăstareaăcontemplativ .ăAbiaădup ă
izgonireaădinăRai,ăpentruăaăatingeăstareaăcontemplativ ,ăomulăvaăfiănevoităs ădepun ăîndelungiăsfor ri.ă
Doar a aăvaăputeaăelăs -l iubeasc ăpeăDomnulăDumnezeulăs uădinătoat ăinimaăsaă iădinătotăcugetulăs u.ăÎnă
Vechiul Testament adresareaăesteăîns ălaăpersoanaăaăII-a. Tot la persoana a II-a va fi i deslu irea pe
careăNaeăIonescuăoăofer ăacestuiăîndemnăbiblicăstuden ilorăs i:ă"tu,ăînăîntregulăt u,ăs ăfiiăabsorbitădeă
Dumnezeu. Nimic din ceea ce se mi c ăînătineăs ănuăcad ăal turiădeăDumnezeu.ă intaăîntregiiătaleă
activit i,ăîncordareaătaădeăfiecareămomentăs ătind ătocmaiăînspreăDumnezeu,ăînspreăcentrulădeăorientareă
a tuturor puterilor tale spirituale" (Ibid., p. 126).
P catulăoriginarăatrageădup ăsineăoăpedeaps .ăÎnăinterpretareaăpropus ămituluiăbiblicăînăanulă
universitar 1928-1929ăpedeapsaăseăvaădubla.ăC ciăeaăurmeaz ăaăprindeăconturădiferitădup ăfiecareă
dintreăceleădou ăatitudiniăaleăomuluiăînăfa a existen ei.
Pentruăatitudineaăactiv ,ă-sau, cum o mai nume te Nae Ionescu, "pozi ia creatoare" a omului,
pedeapsa va fi pe linia dorin ei imposibil de realizat a omului de a fi asemenea lui Dumnezeu. Dorin a
care l-aădusăpeăomăspreăp cat,ăspuneaăNaeăIonescuăînănouaăsaăinterpretareăaămituluiăbiblic,ăs-a realizat,
cuăsemnificativaăprecizareăc ăomulăizgonitădinăRaiădevineăcreatoră"dup ăputin ele omene ti". i nu cum
esteăDumnezeu,ăf r ămic orare de substan ,ăciăcuăpre ul efortului pe careăvaătrebuiăs -lădepun ,ăc ciă
munca omului este o creare prin consum de substan .ă
Echilibrareaămetafizic ăînăcadrulăpozi iei creatoare va duce la idealism i la panteism. "Sistemele
metafiziceăcareăauălaăbaz ămunca,ăcrea ia, -observaăcuămult ăfine e Nae Ionescu-, sunt sisteme care
confund ăpeăomăcuăDumnezeu"(Ibid.).
Pentru cel de-alădoileaămodădeăsituareăînăfa a existen ei, pedeapsa vine tot din efortul pe care
omulătrebuieăs -lădepun ,ădeăast ădat ăpentruăaăredobîndi,ăînăm suraăînăcareămaiăpoateăelăredobîndi,ă
paradisiacaătr ireăcontemplativ .
ÎnăopiniaăluiăNaeăIonescu,ămetafizica,ăde iănuăseăconfund ăcuăreligia,ăareăpuncteădeăcontactăcuă
via aăreligioas ăînăm suraăînăcareămetafizicaăesteătr ireă"undeătimpulă i spa iulănuăauăintratăînc ăînăac iune",
fiindă"scufundareaănoastr "ăînăceeaăceăesteăesen ialărealit ii (ens qua ens).
Elămaiăatr geaăstuden ilorăs iăaten iaăc ă"preocupareaămetafizic ănuăesteănumaidecîtăoă
preocupareăceăseăr sfrîngeăînăceeaăceăseănume teăcultur ăscris ,ăciăesteăoăpreocupareălegat de
r d cinileăomenesculuiădinănoi"ă(v.ăNaeăIonescu,ăMetafizica.I., 1928-1929, prelegerea a VI-a, Ed.
Humanitas, 1991, p. 61).
Oăconvingereăasem n toareăseăreg se teăînăcursulăs uădeăFilosofia religiei(1924-1925)ăînă
respingereaăclasific riiăpeăcareăSchleiermacherăoăf cuseăformelorădeăvia ăreligioas .ăNaeăIonescuăseă
declaraăîmpotrivaăîmp r iriiăreligiilorăîntreă"religii viabile", despre care tim multe ca urmare a bunei lor
mediatiz riădecurgîndădinăspiritulăorganizatoricăceăleăesteăcaracteristic,ă i "religii neviabile", despre care
se tie mult mai pu in,ăcamătotăatîtăcîtăseă tie, observa Nae Ionescu, despre <<misticismul lui Platon>>
.
Caăs ăneăd mămaiăbineăseamaădeăpre ulăpusădeăNaeăIonescuăpeăviabilitateaărezultat ădină"ceea
ce se tie", ca urmare a uneiăbuneămediatiz ri,ăvomăamintiădeăîmp r ireaăpeăcareăelăaăf cut-o cu acel
prilejăfilosofieiăplatonice.ăDup ăcriteriulăluiă<<ceăseă tie>>, "viabil" ar fi acel <<Platon istoric>> pe
care,ăspuneăNaeăIonescu,ă"îlă tieătoat ălumeaă i pe care-lăîntindăfilologii dinătoateăp r ile" (v. Nae
Ionescu, Opere. I. Ed. Crater, Bucure ti, 2000, p.106).
Înăcompara ieăcuămareaăr spîndireăaăcuno tin elor despre acest <<Platon istoric>>, despre
misticaăplatonic ăseă tie foarte pu in.ăConformăcriteriuluiăamintit,ă"neviabil " arăfiălaturaămistic ăaăfilosofieiă
platonice(7),ăpeăcareăNaeăIonescuăoăconsideraăceaămaiăautentic ăfa et ăaăplatonismului,ădup ăcumăreieseă
dinăamintirileăluiăMirceaăVulc nescu,ădinăvremeaăcîndăîiăeraăstudentăluiăNaeăIonescu.ăTocmaiăacelăPlatonă
mistic "pe careămaiămultăîlăb nuie te omul" (8),ădarăînăjurulăc ruiaăs-aăcreatăoăfaim ăatîtădeădurabil ăîncîtăaă
str b tutăvecurile,ăarăfiă"neviabil".
Împotrivaăuneiăclasific riăatîtădeăimpropriiăobiectuluiăc reiaăiăseăaplic ,ărenumitulăprofesorăală
Universit ii bucure teneămaiăfaceăurm toareaăobserva ie.ăFormulaăreligioas ăaăcatolicismului,ăprins ăcumă
esteăîntr-o organiza ieăpolitic ă iălumeasc ,ăs-arăputeaăs ădeaănumaiăaparen aăc ăesteăînc ăviabil ,ăpentruă
c ăeaănuăfaceădecîtăs ăcontinueăoăvia ăreligioas ă"maiămultăla suprafa ă i mai mult pentru iluziune"
(Ibid.).
Aceea iăp rereăap reaă iăînălec iaăinaugural ăaăcursuluiădeămetafizic ă inutăînăanulăuniversitară
1919-1920.ăAiciăNaeăIonescuăf ceaăprecizareaăc ăfaptulăreligiosănuăesteătr ităînămas ,ădat ăfiindănaturaă
saăindividual .ăMaiămultăchiar,ăreligiaăniciănuăesteăpentruămul ime,ăscriaăNaeăIonescu,ăinvocîndăopiniaăunuiă
"prietenămaiăînăvîrst ,ăexcelentătomist,ăc lug ră iăstr lucităprofesorădeăfilosofieălaăoăuniversitateăcatolic ă
din Apus"(9).
Afirma ia poate oca, dac ăn-ar urma explica iileăluiăNaeăIonescu,ădup ăcare,ă"mul imile nu pot
tr iădecîtăformeleăexterioareăaleăuneiăreligiuni;ăînăcazuriăspecialeăseăpoate,ă-a aăcum,ăcuăoămîn ăsavant ădeă
regizorăconsumat,ăoăprovoac ăBisericaăapusean ă-,ăs ătreac ăpesteămul imi un val de frenezie. Dar,
iar i,ăm ăîndoiescăc ăacestăvalădeăfrenezieăarăfiăînăesen aăluiăreligios.ăC ci,ăpeăcîndăînăiubireaăcre tin ă
c treăDumnezeuăpersoanaătaăproprieăseăprecizeaz ,ăridicîndu-seădinăceăînăceămaiăpur ădinăleg turileăsaleă
vremelnice, practicileăBisericiiăCatoliceănuăducătocmaiădecîtălaăoădepersonalizareăaăindividului,ăfaptă
comunăînătoateăfenomeneleădeăpsihologieăcolectiv "ă(10). Înăconcluzie,ăadev rataăreligiozitateăarăfiă
aceea care pur iăsimpluătr ie teăînăformaădeăvia ăreligioas ăcareăîiăesteăproprie,ăf r ăs ăaibeănevoieădeă
mediatizare,ădup ăcum,ătr ireăfiind,ănuăareănevoieăniciădeăexprimareăînăafar .ăDeăaceea,ămoralitateaădeă
ordinăreligiosăarăfiătr ireaăactuluiăreligios,ăexteriorizareăluiăînălumeaăsufleteasc ă iănuăînălumeaămaterial .
Pentru noi, cre tiniiăorientali,ăremarcaăNaeăIonescuălaăcursulăs uădeămetafizic ădină1928-1929,
"universul este o existen ăpeăcareănoiăoătr im;ăpentruăceiădinăApusăuniversulăesteăoăexisten ăpeăcareăeiăoă
cunoscă(...).ăNoiănuăneăridic mădeasupraăuniversului,ănoiăsuntemăîn untrulălui.ăDeăaiciărezult ănotaă
caracteristic ,ăcontemplativ ,ăaămetafiziciiăR s ritului"ă(op.ăcit.,ăp.ă81).ă
Astfelăapare,ăînătoat ăclaritateaăei,ădeosebireaăconstatat ădeăNaeăIonescuădintreă"existen aătr it "ă i
"existen aăcunoscut ",ăprimaăfiindădefinitorieăpentruă"structuraăspiritual ăr s ritean "ă i a doua pentru cea
"apusean ".ă
A adar,ăuneleădintreăperspectiveleădeăabordareăaleăproblemelorămetafiziceăexpuseăînăaniiă
universitari 1928-1929 i 1936-1937 au descins la Nae Ionescu dinăcîteăoănou ăinterpretareăaămituluiă
biblicăalăp catuluiăoriginar.ăDac ăînălec iaăinaugural ădină1919ăelăaminteaăînătreac tădeăinterpretareaădat ă
mituluiădeăOrigene,ăineditaăinterpretareăaăp catuluiăoriginarăpeăcareăNaeăIonescuăoăexpuneălaăcursulădeă
metafizic ă inutăînă1928-1929ăpoateăfiăsocotit ăemblematic ăpentruăîntregulăcurs.ă
 NOTE

1.v. Nae Ionescu, METAFIZICA, I. Teoria cunoa terii metafizice. Cunoa terea
imediat ă(1928-1929), prelegerea a XII-a;ăînăreeditareaădină1991ă(Ed.ăHumanitas) la
p. 109.
2. v. Nae Ionescu, Na ionalism i ortodoxie"ăpublicatăînă"Predania"ădină1-15 iunie 1937,
cuprinsăînăvolumul:ăNaeăIonescu,ăSuferin a rasei albe, Ed. Timpul, Ia i, 1994, p. 253-257.
3.v. Nae Ionescu, Func iuneaăepistemologic ăaăiubirii,ăînăvolumul:ăNaeăIonescu,. Nelini tea
metafizic , Ed. Ed. Funda ieiăCulturaleăRomâne,ăBucure ti, 1993, p. 92.
4. v. Nae Ionescu, "... i s-aăf cutăom",ăînăvolăRozaăVînturilor, edi ia a II-a, 1990, p. 48.
5.v. Isabela Vasiliu-Scraba, Înălabirintulăr sfrîngerilor- Nae Ionescu prinădiscipoliiăs i:ă
Petre u ea,ăEmilăCioran,ăConstantinăNoica,ăMirceaăEliade,ăMirceaăVulc nescuă i Vasile
B ncil ,ăvolumăînăcursădeăapari ie.
6.v. Nae Ionescu, METAFIZICA, I. Teoria cunoa terii metafizice. Cunoa terea
imediat ă(1928-1929), prelegerea a XIV-a;ăînăreeditareaădină1991ă(Ed.ăHumanitas) la
p. 124.
7.v. Isabela Vasiliu-Scraba, Misticaăplatonic , Ed. Star Tipp, 1999.
8. v. Nae Ionescu, Opere. I. Ed. Crater, Bucure ti, 2000, p.106.
9.ăEsteăfoarteăprobabilăcaăNaeăIonescuăs ăseăfiăreferitălaăJacques Maritain(1882-1973), cu care
seăîmprieteniseăînăGermania.ăMaiăînăvirst ăcuă8ăaniădecîtăel,ăMaritainăaăfostăună"str lucităprofesorădeă
filosofie" la Institutul Catolic din Paris i un "excelent neotomist", de altfel, principalul reprezentant al
acestui curent filosofic.
10. v. Nae Ionescu, Func iuneaăepistemologic ăaăiubirii,ăînăvol.ăNaeăIonescu,ăOpere. I. Ed.
Crater, Bucure ti, 2000, p.95-96.
Isabela Vasiliu-Scraba
<<COGITO ERGO SUM>>. RA IUNEA - JUDEC TORă I LEGE

<<Ra iuneaăîmbuc t e te
universul; ea desface iădespic ă
totul.ăNumaiăînăminteaă
purt toruluiădeăDumnezeuă(...)ă
începeăvindecareaăexisten ei,
închidereaăr nilorălumii>>
Nae Ionescu

REZUMAT :
Contactulăcuărealitateaăpeăoăcaleămediat .ăSpiritul metafizic apusean definit prin tentativa
aristotelismuluiădeăaătransformaăoriceăjudecat ăîntr-oăjudecat ăpredicativ .ăAutonomiaăgîndirii.ă
"Cogitoăergoăsum"ăîntr-oănou ăinterpretare.ăDeosebirea dintre pozi ia lui Descartes i pozi ia
Fericitului Augustin fa ădeă"cogitoăergoăsum".ăCalapoadeăaleăgîndiriiăaritmeticeăînădisolu ia
spirituluiămetafizicăapusean.ăHermeneutic ăfrancez ăcontemporan ăînămargineaăconceptuluiădeă
"eu" la Descartes (Giles Deleuze i Felix Guattari)

Înăîncercareaădeăconturareăaă"structuriiăspiritualeăapuseane",ăNaeăIonescuăîiă
semnaleaz ătendin aădeăanaliz ,ăcaracteristic ăgeneral ăaăcunoa teriiăconceptuale,ăînăcareă
medierea contactului cu realitatea are loc prin intermediul ra iunii.
Amăv zutădejaăineditaăinterpretareăaăp catuluiăoriginarăpeăcareăNaeăIonescuăaă
prezentat-oălaăcursulădeămetafizic ă inutăînă1928-1929.ăDespreăeaăafirmasemăc ăpoateăfiă
socotit ăemblematic ăpentruădiferen ierea -cu valen e mitice- peăcareăNaeăIonescuăoăpuneăînă
eviden ăîntreădou ăatitudiniăînăfa a vie ii.ăPrima,ăînăcareăexisten aăesteă<<tr it >>, ar ilustra
<<structuraăspiritual ăr s ritean >>.ăAădoua,ăînăcareăexisten aăesteă<<cunoscut >>,ăarăfiă
caracteristic ăpentruă<<structuraăspiritual ăapusean >>.ă
Cunoa tereaămetafizic ăînăApusulăEuropeiăîiăapareăluiăNaeăIonescuădeviat ăînspreă
cuno tin a ra ional ,ăfaptăcareăaădus,ăpeăde-o parte, la disolu ia spiritului metafizic, iar pe de
alt ăparteălaăscientismulădeăast zi.ăOr,ăveritabileiăcuno tin e metafizice i-ar fi specific
contactulănemediat,ăîn elegereaăcaăposibilitateădeăidentificare,ătr s turiăcareăarăfiăîntrutotulă
caracteristiceăpentruăspiritulămetafizicăr s ritean.
S ăvedemăîns ămaiăîndeapropeăcumăî iăîntemeiaz ăNaeăIonescuăafirma ia prin care
metafizicaăoccidental ăesteăa ezat ăcevaămaiălaăcoad ădecîtăarăfiădispu iăuniiăs ăoăa eze,
urmîndăînăfinalăaăvedeaădac ăaăfostăsauănuăîndrept it ăp rereaăluiăNaeăIonescuădup ăcareă
metafizicaăoccidental ăarăfiăsortit ăpieirii,ădeoareceăeaăcuprindeăînăsineăîns iăpropriiăs iă
germeni de disolu ie.
Întîiă i-ntîi,ăNaeăIonescuăstabile te cam ce s-arăîn elege, înăopiniaăsa,ăprină"metafizic ă
occidental ".ăÎnăpofidaăunorăp reriăadesăvehiculate,ă"metafizicaăoccidental " ar cuprinde nu
numai toate curentele filosofice din perioada ce i-aăurmatăluiăDescartes,ăcumăîndeob te se
arat ăprinăc r ile de istoria filosofiei occidentale,ăciăîn elesul ei ar fi mult mai larg.
DemersulăgîndiriiăluiăNaeăIonescuătocmaiăînăaceast ădirec ieăseăvaăîndrepta,ăpentruăaăar taăc ă
"metafizicaăoccidental "ănuăesteăoăsimpl ăetichet ăsubăcareăfigureaz ăunănum rămaiămareăsauămaiămică
deăgînditori, ci reprezint ăînăsineăunăanumeătipădeăgîndireădinăcareănuătrebuieăînl turat ăgîndireaă
filosofic ădeătipăscolastic.ă
 Desigur,ăaădiscutaădespreămetafizicaăoccidental ăpunîndu-lăpeăDescartesălaăr scruceă
deădrumuriănuăesteăunălucruădinăcaleăafar ădeănou.ăNumaiăc ăvomăvedeaăc ă iăînăprivin a lui
Descartes,ăNaeăIonescuăareănout i de spus, dintr-oăperspectiv ăcuătotulăpersonal ădinăcareă
abordeaz ăproblemaăspiritualit ii europene, cu partea ei de <<occident>> i <<orient>>.
Scriindăînă1921ăDescartes-p rinte al democratismului contemporan, el
consemnaăsup rareaăfilosofuluiăfrancezăpeăgîndireaăscolastic ăcareă "nu tiaăs ăfieădecîtă
speculativ ",ăprecumă iăfaptulăc ă"metafizicaăluiăDescartesănuăseăpoateăîn elegeăf r ăconceptulădeă
Dumnezeu;ăeaăîlăpresupuneălaătot pasul,ăcaăpeăunulădinăelementeleăfundamentaleăchiarăînăprocesulăeiă
genetic. Dar introducerea explica iuniiămecanicisteăaărealit iiătrebuiaăs ăduc ăînăchipănecesarălaăstabilireaă
unuiăfelădeăautonomieăaăgîndiriiă(...).ăPrecipitareaăacestuiăsubstratăînăformulaănumaiărelativănou :ăcogito
ergo sum eraăfatal ă(...)ăDescartesăaăîn elesăîns ăaătrageătoateăconsecin ele (...). A aăc ănuăeăniciăoă
mirareăc ,ălaăDescartes,ăcogito devenindăpiatraăunghiular ăaăunuiăidealismăegocentric,ăelăpromovaă(...)ăună
fel de siguran ăînchis ăînăsine,ăcareănuămaiăputeaăîng duiă- i nici nu sim ea nevoia - uneiăcomunic riă
directe,ăextatice,ăcuăDumnezeuă(...)ăCrizaăcareăfr mînt ăast ziăomenireaăeste,ăf r ăîndoial ,ăunăfaptă(...)ă
Omulăeuropeanăvaăr mâne,ăa adar,ăînc ămult ăvremeăomulăra ionalist, practic, al filosofiei carteziene."(v.
Nae Ionescu, Opere.VI, Ed. Crater, 1999, p.342-343)
Într-un mod cu totul nea teptat,ălaăcursulădeămetafizic ădină1928-1929, Nae Ionescu
îlăasociaz ăpeăcartezianulăcogito ergo sum cu tentativa aristotelismului mai vechi i mai
nouădeăaătransformaăoriceăjudecat ăîntr-oăjudecat ăpredicativ ,ăînăscopulăeviden ierii unor
judec i existen iale.ăAceast ătransformare,ădeăaltfel,ăimposibilădeărealizatăpentruătoateă
tipurileădeăjudec i, ar oferiăunăavantajădeălocăneglijabil,ăfiindc ăînăacestămodăs-arăar taă"c ă
ra iuneaăesteăapropiat ăexisten ei" (1).ăApropiereaăcelorădou ăs-ar face tocmai prin
escamotarea distinc ieiădintreărealitateaăîns i,ădevenit ăcon inut al cunoa terii noastre, i
felul de exprimare al cunoa terii (op. cit., p.73).
Ceăarărezultaădeăaiciăînăcurenteleămetafiziciiăoccidentaleăcareăî iăauăobîr iaăînă
Aristotel? Nici mai mult, nici mai pu inădecîtăoăconfuzieăfundamental ,ă"analoag ăcuă
confuzia argumentului ontologic "(Ibid.),ăcareăf ceaăoănepermis ătrecereădinălogic ăînă
metafizic ,ădeoareceăjudec ile existen ialeăformulateăînăplanălogic,ăjudec i prin care unui
subiectăiăseăatribuieăcevaă(indiferentăce),ăpresupunăimplicităc ădeălaăatributăs-ar putea ajunge
la substan ,ăceea ce este fals. Substan a,ăpentruăaăfiăceeaăceăeste,ătrebuieăs - iăp strezeănuă
numai transcenden a, ci i obiectivitatea ei.
Înăaccep iunea pe care i-a dat-oăDescartes,ăremarc ăNaeăIonescu,ă<<cogito ergo
sum>> ar corespunde lui <<cogito, ergo sum cogitans>>,ăcuget,ădeciăsuntăînăstareădeă
cuget tor>>ă(Cursădeămetafizic . 1928-1929, Ed. Humanitas, 1991, p. 89). Propozi ia
<<sum cogitans>>ăindic ăatributulăpeăcareăîlăareăsubiectul,ăindicîndătotodat ă i o mai pu in
remarcat ăîncadrareăînăplanulăexisten ei logice,ăprinăcareăapareăcaăevident ăracordareaălaă
gîndireaădeătipăscolastic,ăcuăapropiereaăpeăcareăeaăoăpresupuneăîntreăra iune i existen .ă
Deăfapt,ăchiarăînăaceastaăst ănoutateaăinterpret riiăpeăcareăoăaduceăNaeăIonescu.ăDac ă
discu iile pe tema cartezianului <<cogito ergo sum>>ăauăvizat,ădeălaăKantăîncoace,ărolulă
central al <<subiectului>>, precum i revolu ionareaăgîndiriiăfilosoficeăprină
antropocentrismul pe care l-aăînlesnităulterior,ăNaeăIonescuăreu e te performan a de a
sesiza deplina continuitate a spirituluiăaristotelicădinăgîndireaăoccidental ,ăchiarălaă
Descartes, un filosof care nu s-aăar tatăîncîntatădeăscolastic .
Cheiaăinterpret riiăpropuseădeăNaeăIonescuăseăafl ăodat ăcuădescifrareaăîn elesului
acelui <<sum>>.ăDup ăcumăimaginaseălucrurileăDescartes, <<sum>> ar fi condi ionat de
faptulăcuget rii.ăÎnăvariantaăpropus ădeăcelăcareăaăfostănumităp rinteleăra ionalismului
modern, <<sum>> nu ne apare ca o eviden ăobiectiv ,ăcaăcevaăceăseăimpuneăsubiectuluiădină
afara lui. Existen a condi ionat ădeăcugetareăvaăfi,ăprinăîns i condi ionareaăei,ădiferit ădeă
existen aăobiectiv .ă
Peădeăalt ăparte,ămaiăobserv ăfilosofulăromân,ăprină<<sum cogitans>>, ce- i are ca
obîr ie percep iaăinterioar ăaăfaptuluiăcuget rii,ăintr măde-aădreptulăînă"domeniul eviden ei
subiective ", iădeăaiciăurmeaz ălesnicioasaăalunecareăpeăpantaăanihil riiăceluiăde-al doilea
termenăalăoric ruiăprocesădeăcunoa tere, anume obiectul de cunoscut.
De i lui Descartes nu i se poate repro a negarea elementului obiectiv, recunoa te, pe
bun ădreptate, Nae Ionescu, totu i "pozi iaăcartesian ăcareăpleac ădeălaăcogito i ajunge la
sum,ăaăînlesnit,ăînădecursulăistorieiăgîndiriiăomene ti, negarea existen ei obiective " ( op.
cit., p. 99).
Dar expresia <<est>>,ăcaracteristic ăjudec ilorăpredicative,ăîn care aristotelismul
mai vechi iămaiănouăîncearc ăs ătransformeăoriceăjudecat ă,ă"este iăr mîneăoăexpresieă
logic ă iăcaăatareănuăpoateăs ădep easc ăplanulăexisten ei logice " (op.ăcit.,ăp.ă80),ăsubliniaz ă
Nae Ionescu.
Înăplus,ămaiăarat ăelălaăcursulăde metafizic ăcentratăînăjurulăcunoa terii imediate, "înă
acest est este con inut,ăînăgermeneăoarecum,ătotăscientismulădeămaiătîrziu.ăÎnămetafizicaă
apusean ăseăg sescătotăfelulădeăsemin e extra-religioase i extra-metafizice, i este natural -
pentruăc ătoat metafizicaăapusean ăs-aăhr nitămult ăvremeăcuăspiritulăantimetafizicăroman,ă
careălaănoiăînăR s rităaălipsit " (op. cit., p. 81).
Pentru a u uraăîn elegereaăcelorăspuseăînăleg tur ăcuăDescartes,ăNaeăIonescuăăvaă
înf i a contrastul dintre pozi ia lui Descartes i pozi ia Fericitul Augustin fa ădeăproblemaă
lui <<cogito, ergo sum>>.ăPreciz rileăsaleăsuntăcuăatîtămaiăbineăvenite,ăcuăcîtăceiămaiăpu in
familiariza iăcuăgîndireaăfilosofic ăauăavutămereuătendin aăs ănuăvad ăîntreăpozi iile celor doi
nici o diferen .ăBaăs-auăg sită iăuniiăcareăs -l acuze pe Descartes de plagiat, spre indignarea
contemporanuluiăs u,ăPascal.ă
Desigur, Nae Ionescu nu va prezenta studen ilorăs iămicileăbîrfeădinăvremeaăluiă
Descartes, i nici ce l-aăf cutăpeăPascalăs ănuăfie de acord cu acuza ia de plagiat(2) adus ăluiă
Descartes (pe care, de altfel, Pascal nu-lăsimpatizaădinăcaleăafar ădeămult).ăFilosofulăromână
î iăvaăurmaăgîndireaăproprie,ăfiindăconvins,ăcaă iăLuciană.Blaga,ădeăfaptulăc ănimeniănuăpoateă
gîndiăcuăcreierulăaltuia,ăconvingereălaăcareănuăajungădecîtăgînditoriiăautentici,ădeătaliaăunuiă
Nae Ionescu sau Lucian Blaga.
S ăneăîntoarcemăîns ă iăs ăprivimădesf urareaădeăgîndăpricinuit ăluiăNaeăIonescuădeă
<<cogito ergo sum>>.ăÎnăSolilocvii, spunea profesorul de metafizic ăstuden ilorăs i,ă
Fericitul Augustin pune la un moment dat problema lui <<cogito>> i problema lui
<<sum>>.ăEleăîns ănuăaparălaăFericituluiăAugustinăcaăintercondi ionate,ăcumăvorăap reaălaă
Descartes, ci separate.
Or,ăchiarăînăaceast ăseparareăaăcelor dou ăprobleme,ăNaeăIonescuăvedeădiferen a
dintre situa iaăgîndit ă iăimaginat ădeăDescartesă i situa iaăprezentat ădeăFericitulăAugustin,ă
ultimaăreflectîndăeviden a existen ei condi ionat ăpură i simplu de existen aăobiectiv .ă
Conform celor scrise de FericitulăAugustin,ămaestrulăîntreab ăpeăelevulăs u:ă"Scisne
cogitare? ".ăÎnv celulăr spunde:ă"-Scio!".ăApoi,ămaiărelateaz ăNaeăIonescu,ăseăsuccedăoă
serieădeăîntreb riăcuăr spunsănegativă( "nescio!").ăDup ăcareămaestrulăîntreab :ă"Scisne te
esse? ". R spunsulădatădeăînv celăeste:ă" Scio!".
Imaginateăîntr-oăasemeneaăderulare,ă<<gîndirea>>ă i <<existen a>> ar deveni,
pentru Fericitului Augustin, "dou ălucruriăfundamentale " tiuteădeăacesta.ăNumaiăc ,ăspreă
deosebireădeăînl n uirea lui <<sum>> de acel <<cogito>>ăilustrat ădeă<<cogito ergo
sum>> a lui Descartes, la Fericitului Augustin s-ar putea constata eviden a existen ei
necondi ionat ădeă"faptulăsubiectivăalăcuget rii " (v. Nae Ionescu, Cursădeămetafizic . 1928-
1929, Ed. Humanitas, 1991, p. 98).
Din comentarulăcelorădou ăatitudiniăfa ădeă<<sum>>,ăvedemăiar i cum ac ioneaz ă
confuziaăargumentuluiăontologic.ăÎnăceleăprezentateădeăFericitulăAugustinăarăap reaă
domeniul "eviden ei obiective ", existen aăimpunîndu-seăsubiectuluiăcaăcevaădinăafar .ăLaă
Descartesăîns ,ăexisten aăseăimpuneăsubiectuluiăînăfunc ie de percep ia actului de a cugeta.
"Existen aăobiectiv ăesteămaiăîndrept it ,ă-remarc ăNaeăIonescu-,ăpentruăc ădeălaăaăcugetaănuă
seăpoateădeduceăînămodălogicăexisten a, i tocmai aceasta pretinde Descartes prin
argumentulăs u,ăc ădeducereaăexisten eiăseăfaceăînăchipălogicădinăpercep iaăsubiectiv ăaă
cuget rii" (op. cit., p. 98).
Înăfilosofiaăfrancez ,ăefortulăfilosofilorăcontemporani,ăcîndănuăseămaterializeaz ăînă
hermeneutizareaăunorăg selni e politice deăadormităspiritulăcritic,ădevineăhermeneutic ădeăoă
descurajant ăgratuitate.ăEaăseăaplic ălaăoriceăprodusăcultural,ăistoriaăfilosofieiăp strîndu- i
(nu se tie de ce) un loc de cinste.
Cartezianul <<cogito ergo sum>> n-aăpututădesigurăsc paăniciăelădeătot soiul de
hermeneutiz ri(3).ăÎntr-oăcarteăscris ădeădoiăfilosofiăfrancezi foarte bine cota i nu numai la
eiăacas ,ăciă iăprinăveciniă(universitariiăbelgieniăf cîndu- iădinăc r ile lor subiecte de cursuri
i seminare), conceptul EU-lui la Descartes devine, nici mai mult, nici mai pu inădecîtă"un
evenimentăalăgîndiriiăceămereuăseăreînoie te"(4).
Eădreptăc ăaceast ăipotez ăhermeneutic ăpostuleaz ăoăreînoireăinexistent ălaă
Descartes, dar nu este mai pu inăadev ratăc ăeaăareăvirtuteaădeăaăsugeraăoăviziuneăoptimist ă
pentruăacestăsfîr itădeăsecol,ăcîndăceiămaiămul iădintreăeuropeniă(vesticiăsauăestici,ăf r ă
deosebire)ăseăîndoiescătotămaiăarareoriă iăgîndescăînc ă i mai rar.
Conform demersului interpretativ propus de Giles Deleuze i Felix Guattari -ilustrat
i printr-oăschit ă(5) înăcarteaăceăne-a re inut aten ia-, conceptul EU-lui la Descartes ar
implicaăoăgîndireădiscursiv ăcareătreceădeăoăprim ăzon ăsituat ăîntreăaăseăîndoiă iăaăgîndiă("eu
careăm ăîndoiescănuăm ăpotăîndoiăc ăgîndesc "),ăapoiădeăoăaădouaăzon ăsituat ăîntreăaăgîndiă i a
fi ("pentruăaăgîndiătrebuieăs ăfii ").
Un filosof mai atent cu afirma iile sale (sau doi filosofi ceva mai precau i!), ar fi
remarcatăînăultimaăpresupunereăoăeludareăaăproblematiciiăluiă<<cogito ergo sum>> prin
îns i afirma ia -cuăalur ădeăsentin -,ăceăîntoarceălucrurileăpeădos,ăcondi ionîndăgîndireaădeă
faptul existen ei: "pentruăaăgîndiătrebuieăs ăfii ".
Numaiăaceast ăsimpl ăconstatare,ătrecut ăcuăvedereaădeăceiădoiăautori,ăduceădirectă
c treălimpezireaăfaptuluiăc ăavemăde-a faceăcuăoăhermeneutic ăînăcare,ăa a cum foarte ades
seăîntîmpl ,ălipse te propriu-zisăobiectulădeăhermeneutizat,ăelăfiindăînlocuităcuăaltceva,ăprină
neb gareaădeăseam ăaăcititorului.
Darănuăvomăabandonaăexemplificareaănoastr ,ăînainteădeăaăsemnalaăcumăhermeneu ii
no triiăauăpresupus,ăf r ăîndoial ,ăc ă i-auărealizatăidealulăinterpretativăodat ăcuărealizareaă
preschimb riiăconceptuluiădeăEUăalăluiăDescartesăîntr-oămultiplicitateăordonat ,ă"intensiv",
sauăînăa aănumiteăzoneădeăvecin tate,ă"de indiscernabilitate ",ăcareăarăfaceăposibil ătrecereaă
dintr-oăzon ăînăalta,ăînăfelulăurm tor:ă"euăcareăm ăîndoiesc,ăgîndesc,ăsunt,ăeuăsuntăunălucruă
careăgînde te".
Nuăesteădificilădeăsesizatăc ăîmbuc t ireaădinăinterpretareaăpropus ănuăesteăstr in ădeă
oarece "calapoade de gîndireăaritmetic ",ădup ăexpresiaăluiăNaeăIonescuăfolosit ălaă
caracterizareaăgîndiriiămetafiziceăoccidentale.ă iăniciăc ăasemeneaăhermeneutic ăilustreaz ă
elocvent "disolu ia spiritului metafizic occidental ".
Credemăc ăcititorulă i-a dat singur seama de faptulăc ăgîndireaămetafizic ăoccidental ă
aăfostăatîtădeăbineăintuit ăînăresorturileăeiăceleămaiăintime,ăîncîtăceleăspuseădeăNaeăIonescuăînă
anul universitar 1928-1929 se dovedesc a fi perfect valabile i pentru caracterizarea unor
scrieri filosofice reprezentativeăpentruăgîndireaăoccidental ăcontemporan ,ăap ruteălaăpesteă
aseădeceniiădup ămoarteaăfilosofuluiăromân.

NOTE
1. v. Nae Ionescu, Cursădeămetafizic . 1928-1929, Ed. Humanitas, 1991, p. 80.
2.ăÎnăprim varaăluiă1916ăNaeăIonescuăscriaădeălaăMünchen redac iei "Noii reviste
române"ăopiniaăsaăînăleg tur ăcuăacuza iaăcareăiăseăaduseseăluiăBergsonăc ăl-ar fi plagiat pe Wundt.
Fa ădeăacestă"conflict... tiin ific franco-german",ăînăglum ,ăelărecomandaseăcaăromâniiăs ăfieă
"circumspec i" i,ădac ătotăs-au situat pe pozi iiădeăneutralitate,ăs - iăp strezeăînăcontinuareăneutralitatea,ă
s ăaibeă"atitudineaăspectatoruluiăcareăseăîntristeaz ăsauăcelămultăseăînvesele te"ăasistîndălaăoă"ceart ă...careă
î iăg se te de fapt locul -cum se i cuvine- maiămultăînămahalalele tiin ei i filosofiei franco-germane"(v.
Nae Ionescu, Filosofii i neutralitatea,ăînă"Nouaărevist ăromân ",ă6-13ămartieă1916,ăcuprinsăînăvol.ă
Nae Ionescu, Opere VI, Ed. Crater, Bucure ti, 1999, p.152).
3.ăCititorulăinteresatăpoateăg siăuneleădintreăhermeneutiz rileăcartezianuluiă<<cogitoăerg ăsum>>ă
(dar iăalteăinterpret riădinăcare- iăpoateăfaceăoăideeădespreăactualitateaăluiăDescartes)ăînăexcelentaă
lucrare a d-luiăIonăPapuc,ăOăteoriaăaălibert ii azi, Ed. Crater, Bucure ti, 1991. Men ion măc ădl Ion
Papuc a publicat iăoăminunat ătraducereăaăMedita iilor metafizice ale lui Descartes, traducere
înso it ădeăunăstudiuăintroductivăcuătotulăremarcabil.
4. v. Giles Deleuze i Felix Guattari, Qu est-ce que la philosophie?, Ed. Minuit,
1991, p. 25.
5. Semnal măeventualilorăamatoriădeăfilosofieăfrancez ăcontemporan ăc ămultămaiă
umoristicădecîtăschi areaăzonelorăceăarăreda,ăprinăînsumareaălor,ăconceptulăEU-lui la
Descartes este -înăcarteaăluiăDeleuzeă i Guattari-, desenul ilustrativ ce-arăcondensa,ăînă
opiniaăautorilor,ăgîndireaăluiăImmanuelăKantăcuprins ăînăCritica Ra iunii Pure.
Isabela Vasiliu-Scraba

Originalulădemersăalăgîndirii lui Nae Ionescu la cursurile

de "istorie" a logicii sau de "istorie" a metafizicii.

"NaeăIonescuănuăteăpov uiaădecît
pentruăaăteăconstrîngeăs ăîn elegiăc ă
pentruălabirintulăreflexivănuăexist ăunăfiră
alăAriadnei.ăTrebuieăs ăr zba i de unul
singur, singur cu tine i cu fiin a ta, tot
atîtădeănecunoscut ă ie ca i celor din
jurulăt u"ă
N. Steinhardt

REZUMAT:
Oăoper ăfilosofic ăaăc ruiăautorănuă i-aăf cutăniciodat ăoăproblem ădinăpublicareaăei.ăIstoriaă
logicii ca pseudo-activitateăfilosofic ă iăcaădram ăspiritual ăaăcugetuluiăomenesc.ăIstoriaă
metafiziciiăîntr-oămultipl ăabordare.ă"Fiecareăesteăsingurăînăfa aărealit ii". Nae Ionescu a
adusăunătonănouăînăUniversitate.ăEfervescen aăspiritual ăînăperioadaădeădebutăaătîn ruluiă
Cioran.ăÎnăceăfelătrebuieăstudiat ăistoriaălogiciiă i istoria filosofiei

Ini iatorulătip ririiăopereiăr maseădeălaăNaeăIonescuăaăfostăOctavăOnicescu,ăîntrucîtăautorulă"nu- i

f cuseăniciodat ăoăproblem ădinăpublicareaăei"(1). S-aăînceputăcuăIstoria logicii.1929-1930,ăiarăînă
Introducerea scris ădeăeditoriăesteăpentruăprimaădat ăînf i at ătoat ăbog ia unei opere filosofice
constituit ăînăaproapeădou ădecenii.ăFoarteăprobabilăeaăaăfostăîntocmit ădeăMirceaăVulc nescu.ă
Înc ădină1931-1932,ăcîndăcolegiiăluiăNaeăIonescuădeălaăUniversitateă i-auăînte it atacurile lor
împotrivaănon-conformistuluiăfilosofăînconjuratădeăoă"admira ieăaproapeăfrenetic ",ăînăprimulărîndădeă
studen i, dar nu numai de ei(2), MirceaăVulc nescuăaăalc tuitămemoriulăActivitateaăcultural ă
universitar ă iăextrauniversitar ,ăînăaniiă1920-1931, a conferen iarului universitar Nae
Ionescu(3). Îns iătip rireaăcursurilorăluiăNaeăIonescuălaăcare seăangajaseădup ămoarteaăProfesoruluiă
eraăpentruăelăoă"dovad ă(...)ăîmpotrivaăt g duitorilor"ăacesteiăactivit i.
Înăprimulăvolumădeăopereătip rit,ădespreăgîndireaăfilosofic ăaăluiăNaeăIonescuăscriseseăVasileă
B ncil .ăEditoriiăvolumului,ăînăintroducereaălor, s-auăopritănumaiălaămodulăparticularăînăcareăNaeăIonescuă
în elegeaăs ăpredeaăistoria logicii.ăEiăconstataser ăc ăNaeăIonescuă"n-a rezumat nici unul din sistemele
deălogic ale vreunuia din filosofii de care s-a ocupat"(Ibid.), deoarece nu era interesat de "istorie" ca
rezumareăaăgîndiriiăaltoraă iăcaăsimpl ăadunareădeămaterial,ăacesteaăfiindăpentruăfostulălorăProfesoră
"pseudoactivit i filosofice"(Ibid.). Nae Ionescu a preferatăs ăregîndeasc ăistoriaălogicii,ăurm rind,ăpentruă
respectivul domeniu, in elegerea formelor pe care le-aăîmbr catăspiritualitateaăomeneasc ăde-a lungul
timpului.ăSau,ăcumăconsemneaz ăei,ăurm rindă"dramaăspiritual ăpeăcareăoăconstituieăîncercareaăcugetului
omenesc de a formula ceea ce tie iăispiteleăcareăoăpîndesc:ăpierdereaăînăabstrac ieăsauăr t cireaăînă
concret"(Ibid.).ăDac ăarăfiăapucatăs ăscrieăoăintroducereă i pentru cursul de Istoria metafizicii, -careăînă
1944 era gata pentru tipar, dar nu a mai ap rut-,ăeiăpoateăarăfiăsemnalatăînătreac tăcîtevaădinăobserva iile
peăcareădejaăleăf cuser ăînămargineaăIstoriei logicii.
Într-adev r,ăînăanulăuniversitară1930-1931ăNaeăIonescuănuăaăf cutăpropriu-zis istoria metafizicii.
Elăaăînf i at metafizica printr-oămultipl ăabordare.ăDinăeaănuăaălipsităraportareaămetafiziciiălaăcel laltătipă
fundamental de via ăspiritual ,ăcareăesteătipulă tiin ific. Dar nici perspectiva pe care i-o oferea filosofia
culturii. Printr-oăasemeneaăperspectiv ,ăNaeăIonescu,ădesigur,ănu s-aăocupatăînăprincipalădeăcultur ,ăciă
deăproblemeădeămetafizic ăprinăintermediulăfilosofieiăculturii,ăpunîndăînăeviden ăcorela ia dintre formele
deăsineăst t toareăaleăculturiiă i principiul lor metafizic generator.
Ca i la cursul de Istoria logicii din 1929-1930,ăcuăfelulăs uăpropriuădeăaăîn elege "istoria",
filosofulăvaăurm riădiverseleăformuleădeăvia ăspiritual ăaleăomeniriiăînămanifestareaălorăproprie,ăpornindă
deălaăpremizaăc ănuăexist ăoădezvoltareăaăculturilorăuneleădinăaltele,ăc ăîntreăculturi pot exista cel mult
împrumuturi,ăcareăr mînăîmprumuturi,ăpentruăc ănuărodesc.ăA adar,ăelătrateaz ăistoriaămetafiziciiădintr-o
perspectiv ă"istoric "ăînăcareătimpulănuăareăniciăoăimportan .
Titlul de "Istoria metafizicii", sau titlul pe care-lăg simălaăMirceaăVulc nescu,ă"Istoria
metafiziciiăr s ritene" (4), nuătrebuieăs ăinduc ăcititorulăînăeroare,ăpentruăc ,ădejaădinăceleăar tateămaiă
înainte,ăseăpoateăvedeaăc ăistoriaămetafiziciiăpeăcareăoăprezint ăNaeăIonescuănuăseam n ăcîtu i de pu in
cu alte istorii aleămetafizicii.ăPrelegerileăsaleănuăauăniciăunămomentăaspectulădezolantăalăprezent riiăunuiă
muzeu de sisteme metafizice, toate decedate iăînregistrateăcuăgrij ăînăobi nuitele manuale de "istorie a
filosofiei", de folosit, asemenea dic ionarelor,ăîntruă"informare",ăsau,ămaiădegrab ,ăîntruă"deformarea"ă
cititorului. Gre itaăp rereăvehiculat ăînăvremurileănoastreăcuămultăsîrgădeădlăAdrianăMarino,ădup ăcareă
dic ionarele ar fi "operele fundamentale ale unei culturi"(5), gre it ,ăînăm suraăînăcare,ăfolosindătermenul
deă"cultur "ăseăareăînăvedereă"incultura"ăgenerat ădeă"culturaădeădic ionar",ăseăpareăc ăaăreu ităs ă
p trund ăadîncăcon tiin a celor lipsi i de spirit critic.
GîndireaăluiăNaeăIonescu,ăînainteădeăorice,ăseăarat ăaăfiăfostă- înătoateăcursurileăsaleă(cîteăniăs-au
p strat)-,ăăperfectăstructurat ,ăoriginal ă i, mai ales, nespus de vie, uneori chiar ghidu .ăUnăexempluăîlă
constituieăîns i prima lec ieăaăcursuluiădeăistoriaămetafiziciiădină1930,ăcuăaspectulăeiăpeăjum tateăglume ,
peăjum tateăpolemic,ădarăînăesen aăeiăcîtăseăpoateădeăserioas ,ăprinăimportan a i gravitatea problemelor
discutate.ăLaădeschidereaăcursului,ăînăglum ,ăNaeăIonescuăvaăspuneăstuden ilorăc ăel,ăfiindăunăomăcareă
ineăpasulăcuămoda,ăurmeaz ăaăleăprezentaă"unăcursădeăistoriaămetafizicii, iănuădeămetafizic ",ăspreăaăleă
u uraăîn elegereaă"leg turiiădintreămetafizic ă iămod ",ăambeleăfiindădependenteădeătimp.ăCuăunăastfelădeă
început,ăprimaălec ieăseăvaăterminaăcuăîndemnulăcaăstuden iiăs i,ălaărîndulălor,ăs ăcauteăs ă in ăpasulăcuă
moda(6).
Dotat prin excelen ăcuăunăspirităcriticădeămareărafinament,ăbazatăpeăoăbineăasimilat ăcultur ă
filosofic ,ădirectădeălaăsurs ,ă i nu prin intermediul dic ionarelor de filosofie(7), Nae Ionescu tia foarte
bineăc ă"fiecareăsuntemăsinguriăînăfa aărealit ii.ăAvemănumaiăunăfelădeăinstrumentădeăîn elegereăîntreănoi,ă
careănuăesteădecîtăunăinstrument,ăpură iăsimplu,ăcuăajutorulăc ruiaăcircul ăîntreănoiăimpresiile.ăDarănuă
circul ăpropriu-zis impresiile, ci ceea ce crede fiecare dintre noi despre aceste impresii" (8).ăÎnăceă
prive teăneîn elegereaăgîndiriiăfilosoficeăînăgeneral,ăelăeraă i mai categoric, vorbind studen ilor de un fel de
selec ie, prin care, dintr-un material dat, nu se re ineăceeaăceăesteăînăacelămaterial,ăciădoarăoăselec ie ce
poart ăamprentaăcelui care face respectiva selec ie. "Marsilius Ficinus (1433-1499) l-a studiat pe
Platon, -spunea Profesorul-,ădarădac ăv ăîntreba iăcîtăaăîn elesăM.ăFicinusădinăPlaton,ăcîndăaăscrisăcarteaă
sa Sopra amore, ve iăvedeaăc ăn-aăîn eles aproape nimic" (Istoria metafizicii. 1930-1931, curs litogr.,
p. 32).
Dup ăceleăconsemnateădeăMirceaăEliadeă iăGeorgeăRacoveanu,ăelăî iăîndemnaăstuden iiăs ă
mearg ădirectălaăsurs ,ăinterzicîndu-leăc r ile "despre" un filosof sau "despre" un sistem de filosofie (9).
La urma urmelor, NaeăIonescuănuăeraăgenulădeăfilosofăcareăs ăumbleăpeăc iăb t toriteădeăal ii. Pe Emil
Cioranătocmaiăacestălucruăîlăimpresionaseăcelămaiămultălaăprofesorulăs uădeămetafizic ă iădeălogic .ă
Anumeăc ă"aăadusăunătonănouăînăUniversitateă(...)ăaăfostăoăapari ie unic ".ă
Ast ziăesteăpoateămaiăgreuăs ăneăd măseamaădeăefervescen aăspiritual ăaăvremurilorăînăcareă
preda Nae Ionescu la Universitatea din Bucure ti.ăDarăesteăsuficientăs ăneăgîndimălaăEmilăCioran,ăcareă
peăcîndăniciănuăîmpliniseă20ădeăaniăîncepuseăaăpublica sus inutăînărevisteleăvremii.ăIarăpeăcîndăterminaă
Facultatea de Filosofie i Litere din Bucure ti, la 21 de ani, reu iseăatîtădeăbineăs ăseă"g seasc "ăăpeăsine,ă
încîtădeăatunciă iăpîn ălaăsfîr itul vie ii n-aămaiătrebuităs ăcauteăoăalt ăcaleăc treăsine.ăAflat ăînătinere e i tot
atunciădezv luit ,ăcaleaăluiăCioranăc treăsineăpoateăfiăintuit ădinăcîtevaărînduri,ăscriseălaă29ădeăani:ă"Omulă
gînde teăcaăs ăNUăfie.ăFilosofiaăn-aăfostăniciodat ăoăsolu ie. Ea-iăunăsistemădeăîntreb ri,ădeă
înfund turi"(10).ăÎnătoateăc r ileăscriseămaiăapoiădeăEmilăCioranăseăvaăv diăardoareaătr irii,ăvoluptateaă
neg riiă iăimposibilitateaăoric reiăsolu iiămetafizice,ădincoloădeătoateăînfund turileăpeăcareăneodihnitaăsaă
luciditate le-a putut imagina(11).
Nae Ionescu nu a predat niciodat ăistoriaăfilosofieiăexpunîndădiferiteleăsistemeăfilosoficeăpentruă
c ,ăînainteădeătoate,ăpresupuneaăc ăstuden iiăs iăauăcitit,ăsauăcitescăopereleămarilorăfilosofi,ăastfelăîncîtăeiă
auăculturaăfilosofic ănecesar ăpentruăaăajungeăs ăciteasc ănumaiăaceiăautoriăînăcareăseă
reg sesc(12)."Studiul diverselor sisteme de filosofie este foarte interesant, - le spunea Nae Ionescu la
cursulădeălogic ă inutăînă1927-1928.ăÎns ănuăcaăs ă ti iăceăspuneătoat ălumea,ăciăcaăs ăv ăg si i pe d-
voastr ăîn iv ".ă

NOTE I CONSIDERA II MARGINALE

1.ăv.ăMirceaăVulc nescuă i Constantin Noica, Introducere la vol. Nae Ionescu, Istoria

logicii.1929-1930, edi ia I-a, 1941, edi ia a II-a, 1943, edi ia a III-a,ăLibr riaăromâneasc ădinăParis,ă
1989, edi ia a IV-a, Ed. Humanitas, 1993, p. 18.
2. v. Mircea Eliade, Profesorul Nae Ionescu. 30 de ani de la moarte,ăcuprinsăînăvol.ăNae
Ionescuăînăcon tiin aăcontemporanilorăs i, Crestoma ieădeăG.ăSt nescu,ă1998,ăp.154.
3. v. Marin Diaconu, Repere bibliografice i spirituale. 1890-1998,ălaăsfîr itul volumului:
Nae Ionescu, Filosofia religiei.1924-1925, Ed. Eminescu, Bucure ti, 1998, p. 196.
4.ăv.ăMirceaăVulc nescu,ăNae Ionescu, a a cum l-am cunoscut, Ed. Humanitas, Bucure ti,
1992, p. 50.
5.v. Isabela Vasiliu-Scraba, Despre Dic ionare,ăînăvolumul de eseuri intitulat: Atena lui
Kefalos, Ed. Star Tipp, 1997, p. 35-43.
6. De-aădreptulăamuzantăapareăast ziăamplulăfragmentădinăaceast ăprim ălec ie citat de Mircea
Vulc nescuălaăsfîr itulăvolumuluiăs uădespreăNaeăIonescu.ăÎnăprimulărîndăpentruăc ăspusele lui Nae
Ionescu sunt scoase dintr-unăcontextăînăcareăeleăerauăaltfelăluminate,ădarămaiăalesădeoareceăeleăsuntăluateă
deăVulc nescuămultămaiăînăseriosădecîtăleăluaseăînsu iăfostulăs uăProfesor,ăcareănu- i pierduse nici un
momentăumorul:ă"Domnilor,ăs ănuăv ăface iăiluzii,ăs ănuăcrede iăc ,ădac ăsuntădeăacordăcuădumneavoastr ă
acum,ăsuntemădefinitivăîn ele iă(...)ăacordulădeăast ziăîntreănoiă- careăpoateăs ăfieă iădinăvecin tateaă
pl cut ăpeăcareăoăave i, iădinăc lduraădeăaici,ă i din lipsa de ocupa ie de afar ,ă i din pu ineleăpreocup riă
l untriceă- acordulădeăast ziăesteăunăacordăfactice;ămîineănuăvaămaiăexista."(op.ăcit.,ăp.ă154-155).
7. P rereaăd-lui Adrian Marino este gre it ănuădoarăînăvirtuteaădeformatoareiăpropagandeăpentruă
"incultura de dic ionar", ci iăpentruăc ăîns iăopereleăcareăarăfiăîntr-adev răfundamentale,ăpuseălaă
gr mad ăcuăopereănesemnificative,ăsauăchiarăcuăopereădeăîndoielnic ăvaloare,ăcumăseăîntîmpl ăfatalmenteă
înăoriceădic ionar,ăînceteaz ăaămaiăfiă"fundamentale",ăînăindistinc iaăgr meziiădeătitluriăînăcareăsuntăcuprinse.ă
Conformăprincipiuluiădeăbaz ăalăoric ruiădic ionar, un dic ionarăvaăfiăcuăatîtămaiăvalorosăcuăcîtăvaăfiămaiă
voluminos. Pentru dic ionarele de filosofie, situa iaăesteăînc ă iămaiăjalnic .ăNuănumaiăpentruăc ăsuntă
umpluteăpîn ălaărefuzăcuănumeădeăautoriăcareăîntr-oăfoarteăscurt ăperioad ădeăvremeăvorădisp reaădeălaă
sine de pe firmamentul culturii iăpentruăc ,ădeăceleămaiămulteăori,ălipsescăfilosofiădeăprim ăm rime.ăDarăînă
specialăpentruăc ăaceiăfilosofiăîntr-adev rămari, prezenta iăînădic ionare,ăînăfaptălipsesc,ăpentruăc ,ăatunciă
cîndăeiăsuntăinclu iăînădic ionare,ăgîndireaălorăesteămultădistorsionat .ăÎntr-oărubric ădeădic ionar, orice
gîndireăfilosofic ănuăpoateăfiădecîtădistorsionat .ă
8. v. Nae Ionescu, Istoria metafizicii. 1930-1931, curs litogr. p. 34.
9.v. Mircea Eliade i George Racoveanu, Prefa a (la culegerea de texte Convorbiri, 1951)
cuprins ăînăvol.ăNaeăIonescuăînăcon tiin aăcontemporanilorăs i, Crestoma ieădeăGabrielăSt nescu,ă
1998, p. 152.
 10. v. Emil Cioran, În elarea prin ac iune,ăart.ăpublicatăînărev.ă"Vremea"ădină15ădec.ă1940ă i
cuprinsăînăvolumulădeăpublicistic ,ăSingur tateă i destin, Ed. Humanitas, Bucure ti, 1991, p. 332.
11. v. Isabela Vasiliu-Scraba, Ideile- unădecorăvariabilăînăscrierileălui Cioran (Nae Ionescu
i Emil Cioran),ăînăvolumulăintitulat:ăÎnălabirintulăr sfrîngerilor.ăNaeăIonescuăprinădiscipoliiăs i,
Ed. Star Tipp, 2000.
12. Dovadaălecturilorăeraăf cut ădeăstuden iăchiarălaăexameneleăcuăNaeăIonescu.ăC ciăiat ăceă
afl mădeălaăfostulăs uăstudent,ădlăMihaiă ora:ă"Dac ă(...)ălaăîntrebareaă-inevitabil ăînăcazulăs uă- cu care
î iăîncepeaătotdeaunaăexaminarea:ă"Dumneata,ăceăcarteăînămaterieăaiăcitit?"ăseăr spundea:ă"Cursulă
dumneavoastr "ăripostaăveneaăf r ăîntîrziere:ă"Fiiădr gu i vino dumneataălaătoamn ,ădarănuăf r ăs ăfiăcitită
cevaăînăproblemaăcareăcuăadev ratăteăpreocup ;ăînăultim ăinstan ,ăfieă i cu o carte de poezie!"(v. Mihai
ora, Profesorul meu, Nae Ionescu,ăînăvolumul:ăNaeăIonescuăînăcon tiin aăcontemporanilorăs i.
Crestoma ie deăGabrielăSt nescu,ăCriterionăPublishing,ăCo.,ăInc.,ăBucure ti, 1998, p. 365)

p.ă269ăCursulădeăLogic ă(34-35) al prof. Nae Ion. a devenit un curs de filosofuie a

culturii,ăscrieăăprof.ăP.PăPanaitescu,ăpt.ăc ăizbutiseăs ăransformeăLogicaă-disciplina formelor
deăgîndireă-,ăînr-o triin ăaăvie ii.
Isabela Vasiliu-Scraba
RAPORTAREA LA TIMP A METAFIZICII. APAREN AăPOLEMIC
A UNEI LEC II INAUGURALE

REZUMAT :
Lumea conceptelor i lumea esen elorăeterne.ăLaturaămistic ăaămetafiziciiădup ăexclusivi tii
ra iunii. Falsificarea, prin unilateralitate, a ra ionalismuluiăadev rat.ă"Nuăexist ăactivitateă
omeneasc ămaiălegat ădeăpersonalitateădecîtăceaăaăfilosof rii".ăRealitateaăistoric ăaămetafiziciiă
i noiciana "limita ieăcareănuălimiteaz "ăilustrîndămi careaăliniar ădeăsuccesiuneăaăteoriilorădină
tiin .ăRaportareaălaătimpăaămetafiziciiăîntr-o prezentare mai pu in obi nuit .ăTeza despre
"Yoga. Originileămisticiiăindiene"ăaăfostăoareăoădovad ăaăcurentuluiămisticăîncurajatădeăNaeă
Ionescu? Resorturile care duc laăadoptareaă"modei"ăsectelorăreligioase.ăCeăaăîn eles
îngrijitorulăcursuluiădină"realitateaăistoric ăaămetafizicii".ăDiferen aădeănivelădintreăgîndireaăluiă
Nae Ionescu iăgrilaădeălectur ăaăîngrijitorilorăcursurilorăsale.

Folosind un termen nem esc, "Schwärmerei", Nae Ionescu diferen ia acel vag
sufletescăcultivatădeăfilosofiaăliteraturizant ăcuăexalt rileăeiăanitiintelectualeăceăauăgenerată
reac iaăîmpotrivaămisticismului,ădeăadev ratulămisticismăcare,"presupuneăoădisciplin ăcelă
pu inătotăatîtădeăstrîns ă iădeăaspr ăcaăaălogiciiăformale"(1). Înăopiniaăsa,ămetafizicaăn-a apelat
niciodat ăînăexclusivitateălaăra iune.ăÎnc ădeălaăcursulăpredatăînă1928-1929,ăcîndăaăîncercatăs ă
conturezeămetafizicaăr s ritean ăprintr-oăparalel ăcuămetafizicaăapusean ,ăelăleăspusese
studen ilorăs iăc ăposibilit ileăumaneăînăceăprive te cunoa tereaămetafizic ăarăfiăunaălaănivelă
deă"lumeăaăconceptelor",ăcealalt ălaănivelădeă"lumeăaăesen elor eterne". A adarăînăfa a omului
s-arădeschideădou ăc iăprinăcareăpoateăluaăcontactăcuărealitatea: calea cunoa terii i calea
tr irii.ăÎnăprimaăvariant ăcunoa tereaăarătindeăspreăînglobareaărealit iiăcunoscuteăîntr-un
anumităsistemădeăconcepte.ăAceastaăarăfiăvariantaăoccidental ăaăspirituluiămetafizic,ăcareănuă
poate ocoli impasul nepotrivirii dintre cunoa tereaărealit ii sensibile i realitatea
noumenal ăceătreceădincoloădeădomeniulăcunoscutului.ăSau,ăcumăspuneăNaeăIonescu,ăîntr-o
asemeneaăvariant ăr mîneănerezolvat ăproblemaăadecv riiădintreăcunoa tere i realitate.
Înăceaăde-a doua variant ănuăseămaiăpuneăproblemaăimposibilit ii noaste de a trece
dinălumeaăconceptelorăînăordineaărealuluiă(aăceeaăceăexist ărealiter), deoarece pe calea
tr iriiăomulăseăsitueaz ădeălaăbunăînceputăînăordineaărealului.ăCaleaătr iriiănemediateă
înseamn ăcaleaădep iriiădeăsineăpeăliniaăătr iriiăexisten eiăcareădep e te subiectul
metafizic,ăprinătransformareaăsubieculuiăînăînsu i obiectul de cunoscut.
Aceast ăîmp r ireăarăfiăpus ăsubăsemnulăîntreb riiădeăfilosofiiăra ionali ti care cred
c ăsinguraăposibititateăde a lua contact cu realitatea ar fi calea cunoa terii conceptuale iăc ă
filosofieă"s n toas "ăseăfaceănumaiădeăpeăpozi ii ra ionaliste, i nu de pe pozi ii "mistice"
(2). Filosofii ra ionali ti, spunea Nae Ionescu la cursul de istoria metafizicii din 1930-
1931,ă"seăuit ăprinăc r ile despre realitate" iăiauăînăconsiderareănuăceăesteăacolo,ăciăcamăceă
credăeiăc ăarătrebuiăs ăfieăacoloă(Istoria metafizicii. 1930-1931, curs litogr., p. 9). Dar
chiar i a a, exclusivi tii ra iunii sunt totu i nevoi iăs ăconstateăc ăînăceleăpeăcareăle-au citit
"arămaiăfiăceva"(Ibid.).ăÎnăopiniaălor,ăceeaăceăesteăînăafar ădeăra iune, n-arăfiădecîtăparteă
bolnav .ăAstfelăc ,ăînl turîndăparteaă"bolnav ",ăfilosofiiăra ionali tiăajungăs ăpostulezeăc ănuă
exist ădecîtăra iune. Nae Ionescu eviden iaz ăcerculăviciosăînăcareăseăînvîrtăceiăcareăauă
preten iaăs ădefineasc ănormalulăprinăra ional i ra ionalul prin normal.
Cu dispozi ia glumea ăînăcareăelăexpuneăîntreagaălec ieăinaugural ăaăcursuluiădeă
istoria metafizicii (1930-1931), Nae Ionescu, recunoa teăc ă iăel,ăpeăcîndăeraătîn r,ăarăfiă
citităc r iădeăfilosofie.ăNumaiăc ăelăle-a luat "a a cum trebuie", respectiv a a cum sunt ele
scrise,ădeăoameniăperfectăs n to i.ăChiarăînăipotezaăc ăautoriiăciti i,ăpentruăc ănuăapeleaz ăînă
exclusivitate la ra iune ar fi fost bolnavi, n-am ie iălaăliman:ădac ăsuntăbolnavi,ăremarc ăNaeă
Ionescuăînămodăironic,ăcumăarăscrieăeiăfilosofieădeăoameniăs n to i?ăIat ăabsurdit ileăînă
careăseăîncurc ăexclusivi tii ra iunii dispu iăaăcredeăc ăsingur ăra iunea este parteaăs n toas ă
a omului.
Despre filosofii ra ionali tiăNaeăIonescuăscriaăîntr-unăarticolăc ăeiănuăpotăfaceă
altcevaădecîtăs ăreproduc ăceleăgînditeădeăal ii,ăîntrucîtăpleac ădeălaăgre itaăpremiz ăc ăînă
filosofie, ca iăînă tiin ,ăă"oăidee,ădus ăpîn ălaăun punctădeăunul,ăeăcontinuat ădeăalădoilea;ă i
a a mai departe" (v. art. Filosofiaăromâneasc ,ăînăvol.ăNaeăIonescu,ăOpere. VI, Ed. Crater,
Bucure ti, 1999, p 377). De altfel, iăînăr spunsurileădateăînă1926ălaăunăchestionarăprivindă
filosofiaăcontemporan ,ăelăîiăcatalogaăpeăfilosofiiăra ionali ti drept simpli "meseria i", al
c rorăidealănuătreceădeăacelaăalăuneiăcariereăuniversitare.ăEiăîns ăr mîn,ă"pro tii filosofiei"
deoareceăănuăajungăniciodat ăs ăataceăoăproblem ă"deăfond,ăîn miezul ei" ( v. Filosofia
contemporan ,ăînăvol.ăNelini teaămetafizic , Ed. Funda ieiăculturaleăromâne,ăBucure ti,
1993, p. 148).
Dup ăNaeăIonescuă"ra iuneaăîmbuc t e te universul; ea desface iădespic ătotul.ă
Numaiăînăminteaăpurt toruluiădeăDumnezeuă(...)ăîncepeăvindecareaăexisten ei,ăînchidereaă
r nilorălumii".ăAsemeneaăpozi ieănuătrebuieăluat ăîns ăcaăoădesconsiderareălipsit ădeăfine e a
ra ionalismului.ăPentruăc ,ăînăopiniaăluiăNaeăIonescu,ăexist ădou ăfeluriădeăra ionalism. Un
ra ionalismă"adev rat,ăcuăcareămisticismulăaătr ităîntotdeaunaăînăceaămaiărodnic ăpace"ă i un
ra ionalismădeătipă"cartezian",ăăreprezentîndă"falsificare,ăprinăunilateralitate,ăaăceluiă
adev rat"(v.ăSufletul mistic,ăînăvol.ăRozaăvînturilor, ed. II-a,ăanastasic ,ă1990,ăp.ă23).ă
Tipologic, un astfel de "ra ionalism cartezian" i-arăfiăpusăamprentaăpeă"lumeaănou ",ă
care a urmat Rena terii.ăLaăcursulădeămetafizic ădină1928-1929ăelăîlăplasaăpeăînsu i
Descartes,ăcelăcareăaăfostănumită"p rinteleăra ionalismului modern" pe undeva pe la mijloc,
întreătipulă"mistic"ăreprezentat de Pascal, i tipul "ra ionalist", reprezentat de Spinoza.
Descartesăarăfiăcuprinsăînăcategoriaăfilosofilorăpentruăcareătransmitereaăcuno tin elor cu
ajutorul ra ionamentelorăesteă"întret iat ă iăajutat ăprinăapelulălaăintui iaămistic ".ă
Pentru l murireaădivergen elor legate de supradimensionarea importan ei ra iunii,ăînă
prima prelegere a cursului de istoria filosofiei din 1930-1931ăNaeăIonescuăaăînceputăprinăaă
constataăc ămetafizica,ăfiindăoă"realitateăistoric ",ăesteălegat ădeătimp.ăDarăcaracter istic
acesteiă"realit iăistorice"ăpeăcareăoăconstituieămetafizicaăîiăr mîne,ăf r ăîndoial ,ăfelulă
propriuădeăfilosofareăizvorîtădinăstructuraăsufleteasc ăaăfiec ruiăfilosof,ăc ciănuăexist ăvreoă
"activitateăomeneasc ămaiălegat ădeăpersonalitateădecîtăceaăa filosof rii"ă(v.ăNaeăIonescu,ă
Opere.VI, Ed. Crater, Bucure ti, 1999, p. 378).
Particularaăsituareăaămetafiziciiăînăraportulăpeăcareăeaăîlăareăcuătimpulăarăputeaăreie i
din compararea existen eiăînătimpăaădiferitelorăsolu ii metafizice iăsuccesiuneaăînădecursul
timpului a teoriilor tiin ifice.ăÎnc ădină1911,ăpentruăNaeăIonescu,ă"spiritulă tiin ific" i
"spiritulămetafizic"ăseăconturauăaăfiădou ătipuriăfundamentaleădeăvia ăspiritual ,ăîntr-oăepoc ă
înăcareăfilosofiaăîiăp reaăaă"seăîntoarceăspreămetafizic " (3).
Laăcursulădeămetafizic ădină1930-1931, prin compara ia dintre tiin ă iămetafizic ă
el ineaăs ăeviden iezeăspecificitateaămetafizicii,ămareaădeosebireăexistent ăîntreăă"realitateaă
istoric ă"ăaăteoriiloră tiin ifice iăă"realitateaăistoric ă"ăaăsolu iilor metafizice. Constantin
Noica, fostul discipol al lui Nae Ionescu, va vorbi peste ani despre "limita ia care nu
limiteaz "ăgîndindu-se, ca iăProfesorulăs u,ălaăfelulăcumăseăsuccedăteoriileăînă tiin .ă i
unul iăcel latăvorăvorbiădeămecanicaăcuantic ,ădeăfaptulăc ăteoriaăceaăavansat ăaămecaniciiă
cuanticeănuăneag ăvecheaăteorieăaămecaniciiănewtoniene,ăciăoăînglobeaz .ă
 Spreădeosebireădeăgîndireaă tiin ific ,ăcareăpoateăfiăîncadrat ăîntr-o mi careăliniar ădeă
succesiune,ăgîndireaăfilosofic ăseărefuz ăuneiăastfelădeăîncadr ri.ăÎnăistoriaămetafizicii,ă
"fiecareămomentăreprezint ăunăabsolut",ăsubliniaz ăNaeăIonescu.ăDeplinaăvarietateăaă
sistemelorăfilosoficeăfaceăposibil ,ăpeăde-o parte, totala separare a solu iilor metafizice
unele de altele, i, pe de alt ăparte,ăexisten aăinterconect rilor,ăaăpunctelorăcomuneăînă
sistemeăfilosoficeăap ruteăînătimpuriădiferiteă iăînăzoneăgeograficeădiferite.ăAceastaăpentruă
c ăfelulăcumăfiecareăfilosofăs-a raportat la realitatea vie ce-iăst ăînăfa ănuăesteăcondi ionat
doarădeăpl madaăluiăspiritual .ă
Formula de echilibru, ob inut ăfieăprinăînglobareaărealit ii externe, ca un fel de
plasareăaărealit iiăînăom,ăfieăprinăplasareaăomuluiăînăcuprinsulărealit iiăăeste,ădup ăNaeă
Ionescu,ăoăformul ădeăîmp careălaăcareăajungeăomulăviu,ăcareăî iătr ie te nelini tea sa
metafizic ăînăanumiteăcondi ii istorice, de timp i de spa iu. Diferen aăivit ăprinăcoloraturaăă
timpului i spa iului pe care o primesc solu iileămetafiziceăarăfaceăposibil ăschimbareaă
"modelor"ăînăfilosofie.ăLec ia saăinaugural ăaăcursuluiădeămetafizic ă inutăînăanulăuniversitară
1930-1931,ădup ăDumitruăCristianăAmz r,ăîngrijitorulăcursuluiălitografiat,ăarăfiăfostăchiară
despre "modaăînăfilosofie",ăcumăseăpoateăcitiăînătitlulăstabilitădeăAmz ră iăînărezumatulăpeă
care elăîlăfaceăacesteiăsimpaticeăprelegeri.
Dup ăopiniaănoastr ,ăînăaceast ălec ieădeădeschidere,ăNaeăIonescuănuătrateaz ăînă
exclusivitateădespreă"modaăînăfilosofie".ăMaiămult,ăreferireaălaă"modaăînăfilosofie",ăneăpareăaă
fi doar tangen ial ,ăchiarădac ,ămaiămultăînăglum ,ăeaăapareă iălaăînceputulă iălaăsfîr itul
primei prelegeri. La fel de pu inăsemnificativ ăcaă iă"modaăînăfilosofie"ăcredemăc ăesteă
îns i aparenta frivolitate a primei lec ii,ăfiindc ădincoloădeăceleăpeăcareăuniiăle-au crezut
întruchipareaăsuperficialit ii, Nae Ionescu spunea lucruri grave i de cel mai mare interes,
cumăarăfi,ăînăcazulădeăfa ,ăfelulăînăcareăpoateăfiăîn eleas ăraportareaălaătimpăaă
metafizicii,ăînăpofidaăcaracteruluiăabsolutăalăfiec reiăsolu ii metafizice.
Într-adev r,ăsubiectul primei prelegeri, subiect tratat de faimosul profesor al
Universit ii bucure teneăcuăoădes vîr it ădezinvoltur ă i la modul cel mai non-conformist
cu putin ,ădovedindătotalaăsaălips ădeăprejudec iădidactice,ănuăesteăaltulădecîtă"realitatea
istoric ăaămetafizicii".ăIat ,ăînăacestăsens,ă iăpreciz rileăluiăNaeăIonescuădeălaăînceputulă
celei de-a doua lec ii:ă"V ăve iăfiăînchipuit,ăceiăcareăa iăasistatălaăprimaănoastr ăconvorbire,ă
c ăeuăamăf cutăoăprelegereăcuăinten iuniăpolemice.ăTrebuieăs ăv ăm rturisescăc ănu.ăFormaă
poateăs ăfiăfostăpolemic ,ădar,ăînăfond,ăeuăvreauăs ăspunăceăamăeuădeăspusă(...)ăA adar,
polemic ănumaiăcaăform ,ăeuăamă inutăs ăconstatăunăfapt,ăanumeăc ,ăprincipial,ăpotăexistaăoă
seam ădeăfilosofii,ă iăc ăeleăchiarăexist .ăDeăaltfelăacesta este faptul fundamental pe care se
sprijin ,ăînăgenere,ăposibilitateaăuneiăistoriiăaăfilosofiei"ă(v.ăNaeăIonescu,ăISTORIAă
METAFIZICII. 1930-1931, curs litogr. p. 24).
Aparen aăpolemic ăfuseseăconferit ădeăaluziileătransparenteăf cuteădeăNaeăIonescuălaă
adresaăataculuiăîmpotrivaăsaăpornitădinătab raăfilosofilorăra ionali ti, sau la teza de doctorat
despreăYogaăpeăcareăurmaăs ăoăsus in ăMirceaăEliadeăîntorsădinăIndia,ătez ădespreăcareăoă
glum ădinăepoc ăspuneaăc ăaă"hindus"ăînăeroareăcomisiaăcareăi-a acordat doctoratul.
Independent de aparen a ei glumea ,ăoriăpolemic ,ăprimaăprelegereăaăcursuluiădeă
metafizic ădină1930-1931ănuăpoateăfi,ăînăniciăunăcaz,ăredus ălaăsubiectulătangen ial al "modei
înăfilosofie",ă iăacelaăr uăîn eles.ăCuăatîtămaiămultăcuăcîtă"moda", ca fenomen social, nu
înseamn ănumaiăoăschimbare,ăoăraportareălaătimp,ăciăeaăpresupuneă i "imita ia",ăcareăînă
domeniulămodeiăvestimentareăseăreg se te cu prisosin ,ădarăînădomeniulăadev rateiă
filosofii lipse teăcuădes vîr ire.
Deăpild ,ămodaă"Aristotel",ănuăpresupuneăimitareaăcelorăgînditeădeăAristotel.ăPeăde-o
parte,ăpentruăc ămulteăgînduriăaleăluiăAristotelănuăauăintratăînăzonaăpreocup rilorăcelorăcareă
l-au comentat (v. Nae Ionescu, ISTORIA METAFIZICII, 1930-1931, curs litogr. p. 32-34).
Iar pe de alt ăparte,ăpentruăc ăaceast ă"mod ",ă-destulădeădurabil ăînăistoriaăspiritualit ii
europene-,ănuăaăpresupusădecîtălecturaăluiăAristotel,ădinăcareăfiecareăaăîn elesăceăaăpututăelăs ă
în eleag ă( iănuăceeaăceăaăgîndităîntr-adev răAristotel),ălectur ,ăcuăurm riădinăceleămaiă
diferiteălaăfilosofiiăarabi,ălaăSfîntulăThomasădinăAquino,ăsauălaăneo-tomi tii din secolul XX.
A adar,ăîns iăformulareaăluiăNaeăIonescuăprivindă"modaăînăfilosofie"ătrebuieă
în eleas ăcuătoat ăprecau ia, i,ămaiăales,ăînăaceleădetermin ri pe care i le atribuia filosoful,
pentruăaăseăevitaăeroareaăcurent ădeăaăraportaălaădomeniulăfilosofiei,ăceleăcareănuă in de
acest domeniu. .
Desigur, se pot isca ni teăvociăcareăs ăinvoceăpresupozi iaădup ăcareăNaeăIonescuăară
fiăv zutăatîtătitlurileăcît iărezumateleăfiec reiăprelegeri,ăneavîndănimicădeăobiectatălaăfelulă
cumăfostulăs uăstudentăi-a editat cursul inutăînăanulăuniversitară1930-1931.ăăAceast ă
presupozi ieăăesteăfals .ăDeoareceăNaeăIonescuăeraăcompletădezinteresatăfa ădeă
<<nemurirea>>ăgîndiriiăsale.ăÎnăvremeaăcîndăseăapucaseăa-iăîngrijiăProfesoruluiă
stenogrameleădeălaăcursuri,ăD.ăC.ăAmz răl-aăîntrebatăpeăăNaeăIonescuă"dac ăvreaăs ăvad ă
prelegerile"ădup ăceăleăvaăfiăpusălaăpunct.ă"Mi-aăr spunsăc ănuăesteănevoie",ăconsemneaz ăD.ă
C.ăAmz ră(v.ăNae Ionescu. Cum l-amăcunoscut,ăînăvolăNAEăIONESCUăÎNăCON TIIN A
CONTEMPORANILORăS I,ăCriterionăPublishing,ă1998,ăpă32).ă
Deăaltfel,ătocmaiăînăprimaăprelegereăaăcursuluiădeăistoriaămetafizicii,ăNaeăIonescuă
g siseăunămomentăpropiceăpentruăaăleăspuneătinerilor care-lăascultauăc ă"respectulăînăfa a
c r iiăscriseăesteăunăsemnădeăanalfabetism,ăînăvremeăceălipsaădeărespectăînăfa aăuneiăc r i
bine scrise, este un semn de imbecilitate" (v. Nae Ionescu, ISTORIA METAFIZICEI, 1930 -
1931,ăcursălitogr.,ăpublicatăsubăîngrijireaăluiăD.ăC.ăAmz r,ăp.ă10).
Pornindădeălaă"realitateaăistoric "ăaămetafizicii,ăNaeăIonescuăsemnaleaz ăschimbareaă
"modelor"ăînăfilosofie,ăluîndăcaăexempluăimpactulăpeăcareăspiritualitateaăoriental ăl-a avut,
înc ădeălaăînceputulăsecoluluiăXXăînăcultura occidental .ăPeăliniaăacesteiă"mode",ă"curentul
orientalizant"ădinăculturaăromân ăeraă i el perfect vizibil, a aăc ăaluziaălaăviitorulăs uă
asistent,ăeraătransparent .ă
MirceaăEliade,ăcareăurmaăs ădevin ăoăautoritateădeăanvergur ămondial ăînădomeniulă
istoriei religiilor, iăcare,ăasemeneaăluiăBlaga,ăurmaăs ăfieăcuăgrij ătorpilatăcaănuăcumvaăs ă
primeasc ăpremiulăNobelă(4),ăînăaceaăvreme,ăde i reprezentant al <<noii genera ii>>, era
deja autorul a numeroase iătemeiniceăstudiiădespreăfilosofiaăindian ,ăpublicate prin reviste.

Referindu-seălaăcurentulă<<orientalizant>>ădinăRomânia,ăpeăcareăC-tinăR dulescu-
Motru inuseăs -l califice drept <<mistic iăobscurantist>>,ăNaeăIonescuăconstataseăc ă
asemenea <<curent>>, -dup ăR dulescu-Motru,ă<<ad postit>>ăînăUniversitatea
bucure tean -, nu ar fi chiar a a de neobi nuit,ăfiindc ăseăînscrieăînăspiritulăvremii,ăfiindăoă
<<mod >>ăeuropean .ăÎntr-altfel puse lucrurile, Nae Ionescu nu spusese (aluziv, desigur)
decîtăc ăMirceaăEliade,ăcuătezaăsaădespreăYogaăpeăcareăoăpreg teaăpentruădoctoratulăînă
filosofie,ănuăf ceaăalcevaădecîtăs ă in ăpasulăcuăvremeaăînăcareătr ia.
Afirmîndăc ămetafizicaăesteăoă<<realitateăistoric >>ă iăcaăatareălegat ădeătimp,ăNaeă
Ionescuăajunge,ăprinăurmare,ălaăschimbareaă"modelor"ăînăfilosofie.ăSchimb rile acestea nu
seăfacăoricum,ăobserv ăel,ăciădup ăni teăresorturiăcaracteristiceăfenomenelorăsociale,ăfiindc ă
oriceă<<mod >>,ăchiară iămodaăînăfilosofie,ăseăînscrieăînăcadrulăfenomenelorăsocialeă
naturale.
Ceeaăceăarăfiătrebuităs ăfieăre inut din cele spuseădeăNaeăIonescuăînăleg tur ăcuă
<<moda>>, este afirma iaăsaădup ăcare,ăunăfilosofăesteăinteresată"nuădeămodaăînăsine", ci
de cu totul altceva, anume de "resorturileăcareăfacăs ăseăadopteăoăanumit ămod ".
Tocmai ce a trecut cu vederea Dumitru Cristian Amz r,ăîngrijitorulăedi iei,ăcîndăs-aăstr duită
s ărezumeăspuseleăluiăNaeăIonescuălaăcurs.ă
Într-unulădintreăarticoleleăsaleăpublicateăînă"Cuvîntul",ăînă1926,ăchiarăNaeăIonescuă
folosise perspectiva eviden ieriiă<<resorturilor>>ăceăfacăs ăseăadopte,ălaăunămoment dat, o
anumeămod .ăElăanalizaseăproblemaăsectelorăreligioaseădinăperspectivaă<<resorturilor>>ă
careăauăf cutăs ăseăadopteă"modaăsectelor".ă
El observase atunci, cu mare fine eădeăspirit,ăc ăformulaămodern ăaăstatuluiăseă
dovede teăaăfiădeficient ă i datorit ăofensiveiădizolvanteăaăsectelorăreligioaseăcareăpotăfiă
încadrateăînătipologiaă<<filosofieiăprotestantismului>>,ăsau,ăcumăspuneăNaeăIonescu,ăaă
<<sectelorăprotestantizante>>.ăFiindc ,ăînăfond,ăacesteăsecteăreligioaseăsuntă<< înrudite>>
cu statul modern scientist, democratic i egalitar, vorbind aceea iălimb ,ăfiindă<<fra i
buni>>ă(v.ăNaeăIonescu,ăROZAăVÂNTURIOLOR,ă1990,ăp.ă6).ăă
A adar, <<moda>>, ca <<moment istoric>>, fusese doar tangen ialăvizat ădeăNaeă
Ionescuăînăprimaăsaăprelegereăaăcursuluiădeămetafizic ădină1930-1931,ămodaăînăsineăneăfiindă
interesant ădecîtăînăm suraăînăcareăunăfilosofăpoateăpuneăînăeviden ăresorturileăei.
Preocupareaăluiăprincipal ,ăcumăamămen ionatădeja,ănuăesteăînăprimaăprelegereăaăcursuluiădeă
metafizic ă"realitateaăistoric ăaămodei",ăciă"realitateaăistoric "ăpeăcareăoăconstituieăîns i
metafizica.ăOr,ăeaăesteăoărealitateăistoric ăatîtădeăaparte,ăîncîtăraportareaălaătimpăaămetafiziciiă
nuăpareăaăfiădinăcaleăafar ădeăsimpl .ă
Înăprimulărîndădatorit ăcaracteruluiăabsolutăalăfiec rei solu ii metafizice, iăpentruăc ăă
îns iămetafizicaăesteăoăactivitateăînăcareăamprentaăpersonalit iiăfilosofuluiăpredomin ă
coloritul temporal i spa ial al solu iei pe care el o propune.
Înăalădoileaărînd,ăpentruăc ,ăînăciudaăcaracteruluiăabsolută i a amprenteiăpersonalit ii
c reiaăîiăapar ine, orice solu ieămetafizic ăesteăinfluen at ădeăepocaă iădeăzonaăgeografic ăînă
careăaăap rut.ă
Înăalătreileaărînd,ăpentruăc ăoriceăsolu ieămetafizic ăseăînscrieăfatalmenteăîntr-o
anumeăform ădeăvia ăspiritual ăa omenirii,ăcare,ăatunciăcîndăesteăautentic ,ănuăsufer ă
influen ele altor forme de via ăspiritual .ă
Înăalăpatruleaărînd,ăpentruăc ăînăfilosofieă<<totulătrebuieăînceputădeălaăcap t>>,
fiindc ătrecereaătimpuluiănuăaăatrasădup ăsineăformareaăunuiăpatrimoniu de bunuri pe deplin
cî tigate,ăcumăseăîntîmpl ăînă tiin .ă
Înăalăcincileaărînd,ăpentruăc ăînsu i instrumentul de comunicare a unei solu ii
metafiziceăfaceăcaăîntreăfilosofiăs ăcirculeăimpresiiăsubiective,ă i nu obiective, despre ce a
scrisăsauăceăaăgîndităunăaltăfilosof,ăindiferentădeăepocaăînăcareărespectiviiăfilosofiăauătr it,ă
sauătr iesc.
Înăală aseleaărînd,ăpentruăc ,ădincoloădeăgîndireaădiscursiv ăceăapeleaz ălaăra iune,ăînă
orice solu ieămetafizic ăseăpoateădecelaă i prezen aăgîndiriiăintuitive,ărod al unui contact
nemijlocităcuăultimeleăprincipiiăaleărealit ii.
Înăală apteleaărînd,ăpentruăc ămetafizica,ăfiindăoăformul ădeăîmp careălaăcareăajungeă
<<omulăviu>>,ăeaăreflect ăîntrucîtvaăspiritulăvremii,ăfilosofulăneputîndu-se sustrage
spiritului vremiiăsaleădecîtăcuărisculădeăaăfiă<<demodat>>,ădeăaăseăsituaăînăafaraăintereseloră
teoreticeăaleăepociiăînăcareătr ie te.
Darăraportareaălaătimpăaămetafizicii,ăînăniciăunăcaz,ănuăpoateăfiăf cut ăprintr-o
superficial ăinvocareăaă<<modeiăînăfilosofie>>,ămod care,ădatorit ăzoneiăînăcareăseă
manifest ,ăposed ăni te determina iiăatîtădeăparticulare,ăîncîtănuăseam n ăcuăniciăoăalt ă
<<mod >>.
Desigur,ămaiămultădecîtăideeaădeă<<progres>>,ăînăcareăNaeăIonescuănuăcredeaăcîtu i
de pu in, sau aceea de schimbare a <<modelor>>ăînăfilosofieăodat ăcuătrecereaătimpului,ăînă
îndemnulădinăfinalăcaăstuden iiăs -lă<<dep easc >>,ăseăpoateăghiciăîndemnulăcaăeiăs ă
gîndeasc ăpeăcontăpropriu.ă
Acum,ădup ăceăamăv zutăcareăaăfostăsubiectulăînăjurulăc ruiaăs-aădesf urat originala
gîndire a lui Nae Ionescu la prima lec ie inut ăînă1930,ăs ăvedemăcamăceăaăre inut
îngrijitorulăcursuluiălitografiatădinăceleăexpuseădeăNaeăIonescu,ă iăaătrecutăînărezumatulă
alc tuitădeăel,ăpornindădeălaăgre itaăpresupunereăc ăprelegereaăarăfiăfostădespreărealitatea
istoric ăaămodei:ă(a)ă"moda" fenomen social natural, care, sociologice teăînsemneaz ă
"moment istoric"; (b) "Moda"ăcurentuluiăorientalizantăînăfilosofiaăromâneasc ădeă
azi; (c) "Momenteleăistorice"ăînăistoriaă tiin ei; (d) "Momenteleăistorice"ăîn istoria
metafizicii; (e) Dep ireaă"momentuluiăistoric"ălegeăinexorabil ăînăsuccesiuneaă
genera iilor istorice.
Cum u orăseăpoateăobserva,ănic ieriăînăstructuraăprimeiăprelegeriăprezentat ădeă
DumitruăCristianăAmz rănuăapareăsemnalat ăproblemaăraport riiălaătimpăaămetafizicii,ăînă
jurulăc reiaăî iăstructureaz ăNaeăIonescuăgîndireaăînăacestăcurs,ăcumănuăapareăniciăproblemaă
<<misticii>>,ăcoexistîndăînăscrierileămetafiziceăcuă"s n toasaăra iune".
Dup ătitluă iădup ărezumatulăcorespunz torătitlului,ălec ia inut ădeăNaeăIonescuăd ă
impresiaăuneiăscandaloaseăfrivolit i.ăăAstaăpentruăc ăînăspateleătonuluiăglume , Dumitru
CristianăAmz r,ătîn rulăîngrijitorăalăcursului,ănuăaăpututăvedea,ăînăprimulărînd,ăcareăauăfostă
adev rateleăproblemeătratate,ăiarăînăalădoileaărînd,ăseriozitateaă iădisciplinaădeăgîndireăcuă
care,ăînăfond,ăeleăfuseser ătratate.
Ceăconcluzieăs ătragemădeăaici?ăA aăcumăamămaiăavutăocaziaăs ăconstat m,ăsinguraă
concluzie,ăcareăseăimpuneăcumvaădeălaăsine,ăneăduceăc treăreafirmareaăunorălucruriă
consemnate i cu alte prilejuri (5).ăAnumeăc ătitlurileăcursuriloră iărezumareaăcelorăgînditeă
deăNaeăIonescuălaăcursurileăsaleă(prinăsubtitlurileăfiec ruiăcurs)ănuăauăceăc utaăînăc r ileăînă
care Nae Ionescu este trecut drept autor.
Locul lor cel mai potrivit ar fiăînăoareceăstudii,ăundeăarăputeaăfiăargumentat ăop iunea
pentruăunătitluăsauăaltul,ăcumăargumentat ăarăputeaădeveniă i orice propunere de rezumare a
gîndiriiăluiăNaeăIonescu.ăDinăp cateăîns ,ălaăfiecareănou ăeditareăaăopereiăsale,ăNaeăIonescuă
este oferităpubliculuiăînăexclusivitateăînso itădeăgrilaădeăcitireăaăîngrijitorilor.
Or,ădespreăinsidioasaăamprent ăl sat ăînăacestămodădeăîngrijitoriiăoperelorăfilosoficeă
aleăluiăNaeăIonescuăpeăceleăgînditeădeăNaeăIonescu,ănuăseăpoateăconstataădecîtăc ăesteăcuă
totul ne la locul ei, fiind, prin excelen ,ădeformatoare.ăăCaăs ănuămaiăvorbimădespreă
diferen a de nivel dintre cele con inute de cursurile lui Nae Ionescu, i modestele, mult
preaămodestele,ăprezent riăaleăgîndiriiăluiăNaeăIonescuăf cuteăprinăasemeneaăgrile de
lectur .

NOTE

1. v. Nae Ionescu, Filosofiaăcontemporan , înăvolumulăNelini teaămetafizic , Ed.

Funda ieiăCulturaleăRomâne,ăBucure ti, 1993, p. 147.
2.ăMirceaăVulc nescuămen ioneaz ăpolemicaăivit ăîntreă"filosofiiăra ionali ti" i Nae
Ionescuăîntr-unăarticolăpublicatăînăziarulăă"Epocaă"ădină30ăian.1931,ăintitulatăă"Gîndireaă
filosofic ăaăluiăNaeăIonescuă".ăDup ătrecereaăînărevist ăaăopereiăfilosoficeăaăluiăNaeă
Ionescu,ăelăsubliniaz ăă"activitateaăprodigioas ădeăcercetareăautentic ,ăîndreptat ăasupra
tuturorăproblemelorăfilosoficeămoderneă",ăpentruăaăscrieăînăconcluzieăc ăă"aceast ăfilosofieă
reprezint ăînăculturaăromâneasc ăoăpozi ieăoriginal ,ăcareăconcentreaz ăfascicularătoateă
interesele teoretice ale epocii noastre".
 3. v. Nae Ionescu, Opere. VI,ăvolumăîngrijitădeăMarinăDiaconuă i Dora Mezdrea,
Editura Crater, Bucure ti, 1999, p.63.
4.ăIat ăceăafl mădeălaăIonăRa iuădespreăsubiectulă<<premiuluiăNobel>>ăcare,ădac ăară
fiăfostăvreodat ădatădup ăcriteriulăvaloriiăopereiă iănuădup ăalteăcriterii,ăarăfiăajunsăs ăfieă
de inut i de Blaga, iădeăMirceaăEliade:ă"Ultimaădat ăConstantinăNoicaăm-aăvizitatăînă
apartamentul meu din Paris. Ne-amădusăîmpreun ălaăMirceaăEliade.ăCuăEliadeăaveamăleg turiă
cordialeăînc ădinăvaraăanuluiă1940,ăcîndăeramăamîndoiălaăLega ia dinăLondra.ăEraăpr bu it,
s racul.ăAăvrutăs -miăvorbeasc .ăNoicaăaăîn eles. i-aăg sităoăscuz ă i a plecat. "N-oăs -mi
deaăpremiulăNobelăpentruăliteratur .ă tiu cine se opune", mi-aăspusăEliade,ăîn elept,ăîmp cat,ă
darăîntristat.ăAveaămîinileăbandajateăc ciăsuferea,ăgrav,ădeăarteroscleroz ."ă(v.IonăRa iu,
CINEăM ăCUNOA TEăÎNă AR ăA A CUM SUNT?..., Ed. ProgresulăRomânesc,ă1991,ă
p.95-96).
5. v. Isabela Vasiliu-Scraba,ăSURPRIZAăULTIMULUIăCURSăDEăMETAFIZIC ăALă
LUIăNAEăIONESCU,ăînărev.ă"Via aăRomâneasc ",ănr.ă12/ 1999, p. 136-139.ăăSemnal mă
cititorilur acestui articol din rev."Via aăRomâneasc "ăoăregretabil ăeroareăpeăcareăamăf cut-o
atunciăcîndăi-am atribuit i d-lui Dan Zamfirescu paternitatea titlurilor i subtitlurilor
fiec reiăprelegeriăaăultimuluiăcursăde metafizic ă(1936-1937).
Referireaănoastr ălaă"ceiădoiăîngrijitori"ăcare,ăîmpreun ,ăarăfiăf cutănepotriviteă
ad ugiriălaătextulăluiăNaeăIonescuăesteăgre it ,ăîntrucîtăad ugirileădeătitluriă i subtitluri
apar inăînăexclusivitateăd-lui Marin Diaconu. Aceast ăinforma ieăesteăconsemnat ăchiarăînă
volum,ălaăp.ă14ăînă"Nota Editurii",ănot ăpeăcare,ăprintr-oăgrav ăsc pare,ănuăamăcitit-o cu
aten iaăcuvenit .ă
Isabela Vasiliu-Scraba
FUNDAMENTAREA UNEI METAFIZICI A FIIN EI

"Trebuieăs ăteăsitueziă
undeva. Înăafar ăde
sistem faci
impresionism"
Petre u ea

REZUMAT:
Metafizica - necesitateăl untric ădeăformulareăconceptual ăaăunorăexperien e. Ra ionalismul "cu care
misticismulăaăfostăîntotdeaunaăînăceaămaiărodnic ăpace".ăParticipaeaă i bipolaritatea subiect/obiect al
cunoa terii metafizice. Contingen aărealit iiăindic ălumeaătranscenden ei. Fiin a ce- iăcap t ăidentitateaă i
unitatea proprie prin participare, fa ădeă"existen a" din scrierile anticilor. Fiin a ca subiect metafizic.
Felurile de a fi ale fiin ei i Unu/Multiplu din dialogul Parmenide. Subiectul metafizic ca suport al unor
întîmpl riăprinăcare,ăîntr-un fel, fiin a "nu este".

Metafizica,ădup ăcumăremarcaăNaeăIonescuăînăprelegereaădină13ăianuarieă1937,ăseă
face uneori numaiădinănecesit iăpolemice,ăîntr-oăsituareăcritic ăfa ădeăunăoarecareăsistemă
metafizic.ăPentruăaăintraăîns ăînădomeniulămetafiziciiăf r ăinten ii polemice, a adar pentru a
daăcursăuneiănecesit iăl untriceădeăformulareăconceptual ăaăunorăexperien e metafizice,
trebuieăf cutăunăexamenăcriticăală"posibilit ilorădeălucru".ăPunctulădeăplecareăînăacestă
demersăîlăvaăconstituiăpentruăNaeăIonescuăacceptareaăaătreiă"postulate"ăfundamentale.
Primulăarăfiăc ăprinăcunoa tereaămetafizic ănuăareălocă"unăactădeăînregistrare", ci un
act de "identificare" a subiectului metafizic cu obiectul cunoa terii metafizice. Un alt mod
deăexprimareăaăacestuiăadev răfundamental,ăpeăcareăNaeăIonescuăl-aăinvocatăînămaiătoateă
cursurile sale, ar fi "nu tiuăceeaăceăv dăciăv dăceeaăceă tiu".ăLaăcursulădeămetafizic ădină
1928-1929ăNaeăIonescuăvorbiseădeă"transformareaănoastr ăînăînsu i obiectul de cunoscut",
precizîndăc ălaămijlocăesteă"unăfelădeăfuziune,ădeăcontopire".ăDeăaiciă iăconcluziaăc ă
existen aăcareăneădep e teăpoateăfiă"tr it ",ăîn sensulă"dep iriiănoastreăpeăliniaătr irii"(v.ă
sfîr itul celei de-a XI-a prelegeri ).
Acestăpostulat,ăînăviziuneaămetafizic ăaăluiăNaeăIonescu,ăseăconstituieăcaăoă
veritabil ă"ax ăaăîntregiiăproblemeădeăcunoa tereămetafizic ".ăFiindc ,ădeăîndat ăceătr irea
metafizic ăesteătradus ăînăformeăconceptualeăeaădevineăcunoa tere. La cursul de filosofia
religiei (1924-1925) Nae Ionescu, amintind de criza anti-intelectualist ăaăfilosofiei,ă
spuneaăc ănuăseăsimteăsolidarăcuăea,ăîntrucît,ăchiarăatunciăcîndăexperien a metafizic ă"prindeă
dinărealitateălucruriăceăstauăcevaămaiăadîncădecîtăpîn ăundeăpoateăp trundeăra iunea", ea
trebuieăs ăfieărepl m dit ăînăelementeă"aleăra iunii"ăpentruăaăfiădat ăcaăatareăcelorlal i (v.
prima prelegere).
Al doilea postulat fundamental ar fiăacelaăală"particip rii".ăPrinăel,ăexperien a
metafizic ăseădezv luieăaăfiăunăactă"bipolar".ăParticipareaăînl tur ăpresupozi ia
monopolarit ii,ădeăcaracterăpurăimanent,ăimplicîndăunăpanteismăceăseădispenseaz ădeăoriceă
transcenden ,ă"absurditateăcareăegaleaz ăpură iăsimpluăidealismulăabsolutăînămaterieădeă
cunoa tere"(v. Nae Ionescu, Filosofia religiei. 1924-1925, prelegerea a III-a).
Participarea presupune doi termeni: subiectul metafizic iăcevaădeănatur ăobiectiv ,ă
careătranscedeăomul.ăEaăimplic ăp strarea distinc iei ( i a ierarhiei) dintre subiectul
participant i obiectul cuno teriiămetafiziceălaăcareăelăparticip .
 Al treilea postulat porne teădeălaăconstatareaălipseiădeăsensăaăîmp r irii metafizicii.
Cuno tereaămetafizic ăfiindă"actădeăidentificare" a subiectului cu obiectul, sistematizarea
metafiziciiăînă" tiin ăaăactului"ă iăînă" tiin ăaăobiectuluiăexperien ei metafizice", devine
cumva de prisos. Pe acelea i considerente, de prisos devine iă"justificareaăactivit ii
metafizice".
Arăr mîne deăcercetată"actulădeăidentificareăaăsubiectuluiăcuăobiectul",ăadic ăîns i
experien aămetafizic ,ărespectivă"mijloaceleăprinăcareăeuăajungălaăexperien a mea",
considerîndu-le "obiecte ale experien ei mele" (v. Nae Ionescu, Tratatădeămetafizic .ă
1936-1937,ăEd.ăRozaăVânturilor,ă1999,ăp.31).ăÎnărepetateărînduri,ăNaeăIonescuăvaăsubliniaă
laturaă"personal "ăaăexperien ei metafizice, considerarea experien eiămetafiziceă"întrucîtă
este experien aămea"ă(p.37),ăăîntr-oălumeăînăcareăîns i contingen aărealit ii indic ălumeaă
transcenden ei,ălipsit ădeăcontingen .ăAstfel,ănumaiăprinăpresupunereaălumiiătranscenden ei,
se poate ini ia cercetarea pornind de la subiect metafizic Cu aceasta Nae Ionescu a
completatăîntregătabloulădemersuluiăs uămetafizic.
Înăantichitate, observaăNaeăIonescuăînăceaăde-a treia prelegere a sa (p. 40), metafizica
se ocupa cu problema "existen ei" (1). A adar nu cu problema "fiin ei" cum gre ităapareăînă
traducerile lui Platon iăaleăluiăAristotelăînăromâne te.ăS ăvedemăîns ăceăpreciz riămaiăaduce
NaeăIonescuăînăleg tur ăcuă"existen a".ăAnticii,ăînăscrierileălorămetafizice,ăconsiderauăc ă
"existen a"ăesteă"cevaăcareăexist ăînărealitate",ăesteă"cevaăcareăseăcomport ,ăîntr-un anumit fel
înălumeaădinăafar ădeămine"ă(p.40).
Fa ădeă"existen a" astfelăîn eleas ,ă"fiin a nu prive te propriu-zis existen a unui
ceva", ci "prive teăoăunitate".ăDarăoă"unitate"ăcareăî iăcap t ă"configura ia"ăăîmp rt indu-se
deălaăaltcevaăcareăoădep e te.ăăF r ăs ăîmbog easc ăprinănimicăcon inutul "fiin ei",
existen a esteă"cevaăcareăseăadaug "ăfiin ei.
Înăsensulăcelămaiălarg,ăobserv ăNaeăIonescu,ă"fiin a" este "subiect". El define te astfel
"fiin a" prin "func iunea"ăpeăcareăeaăoăcap t ăînăperspectivaăuneiămetafiziciăaăfiin ei. Din
cadrul astfel conturat al "metafizicii fiin ei",ădeălaăsineăîn eleas ădevineăabandonareaă
oric rorăintereseăcuăprivireălaă"ceeaăceăeste",ăînăesen a ei, "fiin a".ăDemn ădeăinteresăr mîneă
doar "comportarea" fiin ei ca subiect metafizic, respectiv cercetarea "felurilor de a fi" ale
fiin ei ca subiectămetafizicăînăraportăcuă"cevaăc ruiaăîiăapar ine".
Înăistoriaăspiritualit iiăumane,ămodelulăuneiăastfelădeăcercet riăNaeăIonescuă tia bine
c ăseăafl ălaăfilosofiiăgreci.ăÎnăfelulăs uăpeăjum tateăglume ,ăpeăjum tateăserios,ăNaeăIonescuă
le spunea studen ilorăs i: grecii,ăneavîndăceăface,ăauăgînditătotăceăseăputeaăgîndi.ăEste
de-aădreptulăuimitoareăperfectaăorientareăînăistoriaăfilosofiei,ăpeăcareăNaeăIonescuăoă
dovede teăcuăprilejulăcercet riiă"felurilorădeăaăfi"ăaleăfiin eiăcareăparticip ălaăaltceva,ăluîndă
fiin ăprinăîns iăaceast ăparticipare.ă
Într-adev r,ăceaămaiăcomplet ă iăsistematic ăcercetareăaăuneiăasemeneaăproblemeănuă
seăg se teădecîtăînădialogulăplatonicăParmenide, pe care Nae Ionescu nu-lăciteaz .
Dup ăopiniaănoastr ,ăniciănuăeraănevoieăs -lăciteze,ădinămomentăceăelăgîndiseă(cuăminteaăluiă
str lucit )ăproblemaăpeăcare,ăspreăconfirmareaăcelorăgînditeădeăel,ăaăverificat-o recitind
exact acel pasaj din dialogul Parmenide pe care nu l-arăfiănimerit,ăînămodulăinfailibilăînă
care l-aănimerit,ădac ăn-arăfiăavutădejaăgînditeăproblemeleăcon inuteăînăel.ă
Maiămultăînc ,ănic ieri,ăînănenum rateleăscrieriădespreăfilosofiaăplatonic ăpeăcareăle -
amăconsultatădeăvreoădoisprezeceăaniăîncoace,ănuăamămaiăîntîlnităoăatîtădeăsubtil ăîn elegere
a lui Platon, de i majoritatea celor care s-au ocupat de dialogul Parmenide auăz bovităcuă
predilec ieăasupraăp r ii con inîndă"exerci iul dialectic", scriind mai apoi fel i fel de
n zdr v nii.
 Deăaltfel,ăMirceaăVulc nescuăaăg sitădemn ădeăconsemnatăopiniaăluiăNaeăIonescuă
despreăimposibilitateaăcaăunăfilosofăs ăîmprumuteăceleăgînditeădeăunăaltăfilosof.ăÎntr-atîtaăîiă
p reaădeăcaracteristic ăfostuluiăs uăProfesor.ă"Fiecareăomăeăsingurăcuăgîndulălui"- considera
NaeăIonescu.ă"Filosofiiăî iăîmprumut ăunulăaltuiaănumaiăvocabularul, de cele mai multe ori,
r st lm cindu-l iăpeăacesta."ă(v.ăMirceaăVulc nescu,ăNae Ionescu, a a cum l-am
cunoscut, edi ieăîngrijit ădeăAlexandruăBadea,ăEd.ăHumanitas,ă1992,ăp.ă25).
Înăleg tur ăcuăPlaton,ăpovestindăcumăaădecursăunăexamenăcuăNaeăIonescu,ăMircea
Vulc nescuămaiăconsemneaz ăoăp rereăaăluiăNaeăIonescu,ădeăcareăto i comentatorii dispu i a
re ineădinăîntregădialogulăParmenide numai "exerci iul dialectic" s-arăar taă
scandaliza i:"momentul dialectic precede cunoa terea prin participa ie" (2).
A adarănuănumaiăc ăgîndeaăsingur,ădarăînăplusăNaeăIonescuăfaceădovadaăc ăîlăîn elegea
foarte bine pe Platon. Numai astfel se poate explica cum de i-auăc zutăochiiătocmaiăpeă
ipoteza a asea din partea de exerci iu dialectic, iănuăpeăunaăcareăîiăprecedeăsauăsuccede,
dintreătoateăceleănou ăipotezeăasupraăUnuluiăexpuseădeăPlatonăînăenigmaticulăs uădialogă
Parmenide.
CeăscrieăPlatonăînăipotezaăaă asea?ăScrieăc ădac ăUnuănuăeste,ăelăesteă i nu este. Ce
auătotăscrisăcomentatorii,ăluîndu-seăunulădup ăaltul,ă iăneîn elegîndăniciăunămomentălaăceăseă
refer ăPlaton?ăăEiăauăscrisăc ăPlatonăfieăseăjoac ,ăfieăajungeăilicitălaăconcluziaălaăcareăajunge.
NaeăIonescu,ăpentruăc ăgîndiseă i el aceea i situa ie, iămaiăalesăpentruăc ă tia la ce se
refer ăfilosofulăgrec,ăvaăspune,ăla rîndulăs u:ădac ăfiin a nu este, ea este i nu este.
Fiin aăesteăsubiect,ăgîndeaăNaeăIonescu,ăesteăcevaădespreăcareăseăpoateăvorbi,ăchiară i
numaiăatunciăcîndăspunemăc ăexist ăsauăspunemăc ănuăexist .ăSpunîndăc ăexist ,ănoiă
în elegemăsubiectulăînăcauz ăcaăsuportăalăunuiăanumităfelădeăîntîmpl ri:ă"cevaăexist ăatunciă
cîndăacestăcevaăsuport ăaltceva"ă(v.ăNaeăIonescu,ăăTratatădeămetafizic .1936-1937, Ed.
RozaăVânturilor,ă1999,ăp.ă41).
Metafizica,ăînăopiniaăluiăNaeăIonescu,ă( i nu doar a lui!), este preocupare cu lumea de
dincolo.ăPunîndăproblemaălimitelor,ăNaeăIonescuădeosebiseă"lumeaădeădincolo"ă i "lumea de
dincoace". Diferen aădintreăceleădou ăaăfostătrasat ădeăNaeăIonescuălaăcursulădeămetafizic ă
din 1928-1929.ăElăspuneaăatunciăc ă"exist ăoăvia ăobi nuit i o realitate obi nuit ,ăîns ă
exist ă i o via ămaiăadînc ,ăneobi nuit ,ăînăsufletulănostru,ă iăoărealitateămaiăadînc ,ă
necunoscut ăînămodăobi nuit".ăÎnă"p tura"ăobi nuitului sensibil se mi c ă"con tiin aănoastr ă
zilnic ,ălogicaănoastr ,ăideileănoastreădeătoateăzilele".ă"P turaăneobi nuitului" poate fi
desemnat ăcaă"lumeădeădincolo"ăîntrucîtăeaăesteăoărealitateăobiectiv ădinăafar ădeănoi.ă
Într-oăînspirat ăformulare,ăNaeăIonescuăspuseseăîntr-unaădinăprelegerileăultimuluiăs uă
curs din 1936-1937ăc ămetafizicaăseăocup ăcuă"du ii de pe lume" ( op. cit., p.125).
A adar subiectul metafizic, fiin aădeăcareăseăocup ă"metafizicaăfiin ei"ăvaătrebuiăs ăfieă
iăsuportăalăunorăîntîmpl riăprinăcare,ăîntr-un fel, fiin aă"nuăeste",ăpierdeă(înăanumiteăocazii)ă
contactul cu timpulădeăaici,ăsau,ăcaăs ăspunemăa a,ătreceăîntr-unăaltăt rîm.ăTrecereaăînă"altă
t rîm",ăobserv ăNaeăIonescu,ănuăseăfaceăîns ă"prinăsuspendareaătimpului,ăciăprinădep irea
lui".ăCevaămaiăîncoloăvomăvedeaăcumădefine te Nae Ionescu timpul, iăatunciăvomăîn elege
maiăbineăceăesteăcuă"dep irea" lui.
La obiec iaăc ăs-arăputeaăs ăfiăfostăcazuriădeă"anormalitate",ăNaeăIonescuăr spunde,ă
a a cum s-aămaiăr spunsădeăcîteăoriăs-aăpusăaceast ăproblem :ăsuntăfapteăistorice,ăcare,ădină
momentăceăexist ,ănuănumaiăc ăsuntănormale,ădarăprinăîns i existen a lor nu au nevoie de
nici o justificare, a aăcumănimicădinăceeaăceăexist ănuămaiăareănevoieădeăjustificareaăfaptuluiă
c ăexist .ă
 Dimpotriv ,ăacesteăfapteăistoriceăreprezint ădovadaăc ă"exist ăînăspiritulăomenesc,ăcaă
o component ănormal ăaăluiă- evident,ălucrîndăcuăoăintensitateădeosebit ,ăoădat ămaiămare,ă
alt ădat ămaiămic ă-, iăaceast ăfunc iuneămetafizic "ă(op.ăcit.,ăp.ă84).
Iat ăcumăajungeăNaeăIonescuălaăconcluziaădup ăcareădac ăfiin a nu este, ea este i nu
este. Atunciăcîndăspunemădespreăcevaăc ănuăexist ,ăf cîndădinăacestă"ceva"ăobiectăalăuneiă
afirma ii,ăîlădiferen iem de altceva.
Deciăprimulălucruăpeăcareăîlăsesiz măînăleg tur ăcuăelăesteăc ă"asupraăacestuiăcevaăeuă
potăs ăfacăafirma ii".ăLaămijlocăesteăunăsubiect,ăesteă"ceva"ăcunoscutăînăm suraăînăcareă tim
c ăseăafl ăîntr-o rela ieăunivoc ăfa ădeăcelelalte,ădiferiteădeăsubiectulăînăcauz .ăFiindc ănuă
alteleăsuntădiferiteădeăel,ănuădespreăalteleăseăspuneăc ăarăfiădiferite,ăciădespreă"acest ceva" se
spuneăc ăesteădiferitădeăaltele.ă
Subiectulăesteă"cevaălaăcareăaltcevaăseăraporteaz ă(...)ăDeăîndat ăceădespreăcevaăcareă
nuăexist ăeuăpotăs ăafirmăc ănuăexist ,ăînsemneaz ăc ătotu iăexist ăîntr-un oarecare fel pentru
mine,ădeăîndat ăceăeuăfac afirma ii asupra lui. Nu se poate face nici un fel de afirma ie
asupraăaăcevaăcareănuăexist "ă(v.ăNaeăIonescu,ăTratatădaămetafizic , 1936-1937, p. 41). Nae
Ionescuămaiăfaceăoăingenioas ăobserva ie: "nefiin aăexist ăîntruăatîtăîntrucîtăseăopuneă(...)ă
categoriei globale de fiin ă(...)ăVede i, fiin ăareăplural:ăfiin e; nefiin ăn-are plural, nu se
poate spune nefiin e" (Ibid., p. 46).
Observ măgrijaăcuăcareăNaeăIonescuăseăfere te de a desemna acel "altceva" care se
raporteaz ălaăsubiectulămetafizicădrept "obiect". Acel "altceva" este ceva care, pentru
subiect,ănuăexist ă iăexist ăînăacela iătimp,ăf r ăcaăprinăaceastaăs ăpoat ăfiăconsiderată
"nefiin ".
Cum nu ne-amăpropusăniciăunămomentăs -lăsecond măpeăNaeăIonescuăfoarteă
îndeaproape,ăvomămen iona doar acele coordonate ale "metafizicii fiin ei" care ne pot duce
c treăîn elegereaăansambluluiăviziuniiăsaleămetafizice,ătrecîndăpesteăceleăspuseădespreă"eul"ă
considerat un "element ultim", ca existen ăcunosc toareăce- iăraporteaz ălumeaăcaăobiect,ă
deosebit de "eul" privit ca o existen ă"tr ind"ăîntreăalteăexisten e. Vom re ineădoarăfaptulăc ăă
NaeăIonescuănuăconsider ă"eulăînăraportăcuăprocesulădeăcunoa tere,ăciăînăelăînsu i"(Ibid., p.
59).
Vom trece i peste cele spuse despre felurile de existen ăcareăconfer ăomogenitateă
experien ei,ădarănuăf r ăaămen ionaăc ăînăopiniaăluiăNaeăIonescuă"experien a (...) transcede
eul,ădep e teăeul"ăceeaăceăpuneăînăeviden ăcaracterulănejustificatăalăaspectuluiăimanentăpeă
care l-arăc p taărealitateaădac ăeaăarăfiăraportat ălaă"eu" ca element ultim.
Nae Ionescu nu ostene te a repeta studen ilorăc ă"eul"ăcon tiin eiăcunosc toareănuă
esteăniciă"elementăultim",ăniciăizolat,ăciăelăseăafl ăîntr-un raport de participare.
Înămodulăcelămaiăgeneral,ăobserv ăNaeăIonescu,ătranscenden a se define te ca o
condi ie a existen ei, iar prin aceasta i a experien ei.ăNumaiăc ătranscenden a nu este doar
atît,ăfiind,ăînainteădeătoate,ăînăeaăîns i.
Problema experien eiădovedit ăaăfiătranscendent ăfa ădeăsubiect,ăNaeăIonescuăoăvaă
aborda iăînăeaăîns i,ăpentruăaăajungeălaăurm toareaădefini ie a transcenden ei: "tot ceea ce
esteădincoloădeăaceast ărealitateăaăexperien ei mele se nume te transcenden .ăCeaămaiă
simpl ă iăceaămaiălarg ădefini ie a metafizicii este transcenden a.ăÎntreăaltele,ăpentruăsimplul
motivăc ătranscenden a i metafizica sunt unul i acela i lucru" (Ibid., p 78).
Metafizicaăîns ănuăexist ăînăeaăîns i.ăEaăexist ,ăconstat ăNaeăIonescu,ăfiindc ăneăesteă
deăfolos,ăfiindc ăr spundeăuneiănecesit i a spiritului omenesc pe care timpul nu o poate
lichida,ăchiarădac ăsuntă iăepociăînăcareă"necesitateaămetafizic ăesteăfoarteăscoborît ".Eaănuă
poateăînăniciăunăcazădisp rea,ădeoareceăăesteă"oăconstant ăaăspirituluiăomenesc".ăAstfelăîncît,ă
prinăaceast ăconstant ăaăspirituluiăomenesc,ărezult ă iăîndrept irea existen ei
transcenden ei,ădac ănuădinăaltămotiv,ă"celăpu inăcaăobiectăalănecesit ii noastre metafizice"
(Ibid.,ăp.ă87).ăFiindc ,ăspuneăNaeăIonescuă"dincoloădeătr ireaăexisten ei noastre nu este
nimic omenesc iăniciădincoaceădeăaceast ătr ire"ă(Ibid.ăp.ă89).ăă

NOTE I COMENTARII MARGINALE

1. Referitor la traducerile din scrierile aristotelice i la traducerile comentariilor

SfîntuluiăTomaăînămargineaăacestorăscrieri,ăînăcapitolulăalădoileaăalăc r ii noastre
semnalasem frecventeleăconfuziiădeătermeniăcareăseăfacăîntreă"fiin "ă i "existen ".ăSpreă
înl turareaăoric rorădubiiăafirmasemălimpedeăc ăsingurulătermenăcareăesteăcorectădeăfolosită
pentru filosofia lui Aristotel este cel de "existen ".ăÎnăcarteaănoastr ăintitulat ăDespre
Existen ,ăFiin ă i Esen , ap rut ăînă1996,ămen ionasemăunăfragmentă(cuprinsăînăIstoria
Logicii) din De ente et essentia tradus corect de filosoful i logicianul Anton Dumitriu,
prin <<Despre existen ă i esen >>.
Dinăprecizareaăc ămetafizicaăgreac ăs-a ocupat cu "existen a", precizare pe care o
g simăînăultimulăcursădeămetafizic ă inut de Nae Ionescu, se poate cu u urin ăconstata,ăa a
cum era de a teptatădinăparteaăunuiăfilosofădeătaliaăluiăNaeăIonescu,ăoăfolosireăcorect ăaă
termenului de <<existen >>.
LaăC.ăNoicaănuăseăvaămaiăconstataăîns ăacestălucru.ăExplica iaăoăofer ătendin a lui
ConstantinăNoicaădeăaăînglobaăîntr-oăviziuneăpersonal ă( inîndădeăfilosofiaăspiritului)ădiver i
gînditoriădinăistoriaăfilosofiei(v.ăIsabelaăVasiliu-Scraba, Filosofia luiăNoica,ăîntreă
fantasm ă i luciditate,ă1992).ăăAceastaăîlăvaăfaceăpeăNoicaăs ăvorbeasc ăchiară iăînăleg tur ă
cu Platon despre "fiin ".ăPentruăc ăNoicaăurm reaăanumiteăgînduriăde-aleăsale.ăDinăp cate,ă
ceilal i -care au preluat de la el folosirea improprie a termenilor-, l-auăurmatăpeăNoica,ăf r ă
s -iăpoat ăurm riăgîndirea.
Umberto Eco, pe care l-am men ionatăînăcapitolulăanteriorăalăc r ii noastre,
amintindu-i pe Gorgias, Aristotel iăParmenideă(al turiădeăceilal i),ăofer ăindica iaăc ăareăînă
vedere "existen a".ăC ,ăa adar, titlul corect al fragmentului tradus din cartea sa, Kant si
ornitoringul,ăarăfiătrebuităs ăfieă"Despre existen ".
2.ăv.ăMirceaăVulc nescu,ăNae Ionescu, a a cum l-am cunoscut, edi ieăîngrijit ădeă
Alexandru Badea, Ed. Humanitas, 1992, p. 34, precum i Isabela Vasiliu-Scraba, MISTICA
PLATONIC ,ăEd.ăStarăTipp,ă1999,ăcap.ăDespre preludii i mai ales despre rolul de
preludiu al "exerci iului dialectic" din PARMENIDELE lui Platon, p. 255-268.
Isabela Vasiliu-Scraba

OăMETAFIZIC ăCUăDOU ÎNF I RI

"Nae Ionescu a restaurat tradiția

imperială a învățăturii filosofice, care
înseamnă gîndirea riguroasă a
problemelor proprii, iar nu gîndirea pe
cărțile altora (...) Faptul că Nae
Ionescu a fost profesorul cel mai iubit
și cu cei mai mulți elevi se datorește
tocmai acestui amănunt: că el a învățat
pe tineri cum să gîndească și i-a
încurajat să-și gîndească problemele
lor personale."
Mircea Eliade

REZUMAT :
"Fiecareăpoart ăunăc lug rămortăînăsuflet".ăMîntuireaăînăveac,ă"prinăcultur ",-pozi ie magic-panteist .ă
Solu iileămetafiziceăsuntă"relativeăsubăspecieăeternitatis".ăUnă"altăfel"ădeăcauz ă i Dumnezeul lui Platon.
"Fiin a pur iăsimpluăesteămaiămultădecîtăceaămaiăînalt ăform ăaăfiin ei". Metafizica "lui Ulise"-viziuneătotal ă
i de maturitate asupra existen ei. Comunitatea de destin a na iei. Metafizica "lui Ahile"-transfigurarea
unei vie iăîncheiateăînăfloareaăvîrstei.ăMomenteleăfundamentaleăaleăraportuluiănostruăcuătranscenden a.

Prinăineditaăîn elegereăaăpreocup rilorămetafiziceă(înăopiniaăsa,ădeănatur ăstrictă

individual )ădreptăcontrapondereăpentruăratareaămîntuirii,ăNaeăIonescuătraseaz ,ăînc ădină12ă
ianuarieă1937,ăcadrulăgeneralăalăviziuniiăsaleămetafiziceăpeăcareăurmeaz ăaăoădetalia.ă
"Fiecareăpoart ăunăc lug rămortăînăsuflet",ăscriseseăelăpeămargineaăuneiăpozeădatîndădină
1933.ăEsteătocmaiăfrazaăprinăcareăfilosofulăaăexprimat,ăînămodulăcelămaiăsugestiv,ănevoiaă
generalăuman ădeămetafizic ,ăa aăcumăoăîn elegea, ca o nelini te a con tiin eiăumaneăînă
încercareaăeiădeăaădep i timpul i spa iul.ă"Mîntuireaăprinăcultur ",ăadic ămîntuireaă"întucîtă
cre măcultur ",ăcre măopereăcareătr iescădincoloădeăspa iu i de timp (pozi ieăfilosofic ăpeă
care o va sus ine - înăscrierileăsale- ConstantinăNoica),ăeraăconsiderat ădeăNaeăIonescuă"oă
pozi ie magic-panteist ,ă i nu cre tin "ă(Naționalism și ortodoxie,ăînărev.ă"Predania", Anul I,
nr. 8-9, din 1-15 iunie 1937). Înătoateăcursurileăsaleădeămetafizic ăelăsubliniaseădestulădeă
ap satăcaracterulăpersonalăalăpreocup rilorămetafizice,ăpentruăcaăînăanulăuniversitar 1936-
1937ăs ăadaugeăc ăprinăaceastaăindividulănuăapareăniciăunămomentăruptădeăcomunitateaădină
careăfaceăparte.ăÎntr-oăprim ăinstan ,ăNaeăIonescuăvaădefiniămetafizicaădreptă"viziune totală
și de maturitate asupra existenței". Pentru cel care a ajuns laătr ireaăunuiă"prea-plin" al
fiin eiăsale,ădarănuăaăizbutităs ăseămîntuiasc ăprinăsfin enie, existen aăvaăurmaăs -i fie mai
apoiă"c dereăînăistorie",ă"c dere"ăîntr-o condi ieăuman ăîn eleas ădinăperspectiv ăcre tin .ă
Esteămomentulăînăcareăomulăpoateăs ăîncerceă"oăîn elegereătotal ă iăarmonic ăaăexisten ei",
ajunsăfiindălaăoăsuficient ămaturitateăpentruăaăaborda,ăpeăcontăpropriu,ăproblemaămetafizicii.ă
Ceeaăceănuăînseamn ăc ăvaăizbutiăs ădescopereăoă"solu ieădefinitiv ".ăAstfelădeăpreten ii nu
ridic ădecît "filosofii tiin ifici"ăcareăî iăînchipuieăc ă"posed ăsolu iiădefinitive",ănepunîndăfiă
îns ăsuficientădeăconving tori.ăPentruăc ăă"filosofiloră tiin ifici"ăleăr mîneămereuăcevaăpeă
care nu-lăpotăexplicaăînămodăsatisf c tor,ăcevaăcareăconstituieă"tocmaiădistan a de la
solu iileălorăpîn ălaăsolu iaădefinitiv ăpeăcareăpretindăeiăc ăoăaduc"ă(Tratat de metafizică.
1936-1937,ăEd.ăRozaăVânturilor,ăBucure ti, 1999, p. 20). inîndădeăîns i esen a lor,
solu iileămetafiziceănuăpotăfiădecîtărelative,ăf r ăcaăprinăaceastaăs ăseăpoat ădecretaăvreună
"relativism"ămetafizic.ăDac ăeleăarăfiădefinitive,ăî i destinde Nae Ionescu auditoriul, atunci
"arătrebuiăs ăavemănuăistoriaăfilosofiei,ăciăistoriaăerorilorăfilosofilor".ăCeea ce este de
neacceptat.ăAceastaăfaceăs ăăexisteăoăsitua ieăparticular ăînăcare,ăchiarăpriviteădinăafaraălor,ă
solu iilorămetafiziceăs ăliăseăconfereăînsu irea de a fi "absolute". Este cazul istoriei
filosofiei. Cu fine eaăsaădeăspirit,ăprofesorulădeămetafizic ăvaăobservaăc ăistoriciiăfilosofieiă
au tendin a deăaănuăsesizaăc ălaămijlocăesteăoăsitua ieăparticular ăpentruădisciplinaălor.ăEiăfacăă
eroareaădeăaăextrapolaăaceast ăparticularitateăaăistorieiămetafiziciiă i pentru domeniul
propriu-zis al metafizicii. Dar solu iilor metafizice nu li se poate pretinde cevaăstr inădeă
esen a lor. Ele au de trecut ni teăbaremuri,ăoarecumămaiăaccesibile:ăs ăfieăcoerente,ăunitare,ă
organice, armonioase, i,ăînainteădeăorice,ăs ănuăfieăminateădeăcontradic iiăl untriceă(op.ăcit.,ă
p.22).
Adev rulăsauăfalsulăuneiăsolu ii metafiziceănuăseăpoateăjudeca,ădup ăcumănuăseăpoateă
judecaăniciăposturaămaiăaparteăînăcareăseăafl ăsolu iileămetafizice.ăÎnăschimb,ăseăpoateă
aprecia rezonan a lor, sau, "deschiderea" lor, cum s-ar spune azi, folosind un automatism
verbalăfoarteălaămod .ăÎnăesen a lor, solu iile metafizice nu sunt pur i simplu "relative",
rezulîndădinătr ire,ăciăsuntă"relativeăsubăspecie eternitatis"ă(Ibid.,ăp.ă26).ăDup ăNaeăIonescu,ă
"p trundereaăvie iiădeădincoloăînăvia aădeăaici"ăarăconstituiăîn elegereaămistic ăaă
existen ei(Misticism, fals misticism și ortodoxie,ăînă"Predania"ădină15ămartie1937).ă
Filosofii tiin ifici,ăcîndăseăîntîmpl ăs ăseăpreocupeădeăcauzalitateaă"prinălibertate",ăvorbescă
de ea de ca iăcumăaceastaăarăfiăoă"cauz ăultim "ălaăcap tulăuneiăsforiăaăcauzalit ilor.ăÎns i
ideeaădeădurat ăinfinit ăaălumiiănuăesteăaltfelăînchipuit ădeăeiădecîtăcaăoăad ugireăf r ăsfîr it a
noi iănoiămomenteătemporale.ăÎnăfelulăacestaă"infinitul",ăcareănuăesteăaltcevaădecîtăoăpur ă
posibilitate (Tratat de metafizică. 1936-1937. p. 76),ărezultat ădinărepetareaăuneiăopera ii,
arăap reaăcaăunăfelădeă"m rime".ăNaeăIonescuăobserv ăc ădespreăinfinitănuăseăpoateăvorbiăcaă
despreăoăcantitate.ăPentruăc ăinfinitulănuăesteăpasibilădeăcre tere. El ar fi o posibilitate care
ieseăînăafaraăcîmpuluiăexperien ei omene ti.ăEsteăună"mităalăposibilit ilor noastre de lucru",
cumădesemnaseăelăinfinitulălaăcursulădeălogic ădină1926-1927 (curs. litogr., p. 191). La
acela iăcursădeălogic ,ăNaeăIonescuămaiăspuneaăc ăanulăjudec iiădeăapoiăînăcre tinism, unde
exist ăproblemaă"hiliasm-ului", s-aăcrezutăc ăesteă1000.ăAtunciălumeaăa a s-a comportat de
ca i cum ar fi a teptat iminen aăveniriiămomentuluiăjudec iiădeăpeăurm .ăCaă i infinitul,
anulă"1000"ă(înăgrece te "he hilias"ăînsemnîndăoămie)ăesteălipsitădeărealitate, de i el
"exercit ăasupraăomeniriiăoăac iuneădirect "ă(op.ăcit.,ăp.ă192).ăLaăfel,ăinfinitulăînămatematic ă
nuăexist ăcaăsubstan ,ăexist ă"înăatribut".ăChiarădac ăareăoămareăinfluen ăînăcalculeleă
matematice, infinitul, contra-valoareaărepet riiăuneiăopera ii,ă"nuăesteănimic,ănuăexist "ă(op.ă
cit.,ăp.ă193).ă"Cauzaăultim "ăaălumiiănuăseăg se teăniciăeaăpeăcaleaăuneiăînl n uiriădinăceăînăceă
maiădep rtateăaăcauzelorăfenomenelorăstudiateădeă tiin .ăPentruăc ănuăînăfelulăacestaăesteă
Dumnezeuăcauz .ăElăesteă"unăaltăfel"ădeăcauz .ăProcesulădeăgeneralizare,ădeătrecereălaălimit ,ă
deătrecereăînăabsolut,ă"esteăoăopera ieămaiăfals ăînc ădecîtăceaămaiăantropomorf ăapari ie",
observa,ăcuădeplin ăjuste e, Nae Ionescu.
Pentru a- iăilustraămaiăbineăgîndurileăce-l purtauăasupraăacestuiă"altăfel"ădeăcauz ,ăelăîlă
invoc ăpeăPlatonăînăfelulăurm tor:ă"Platonăziceaăc ăDumnezeuăesteăceeaăceăesteăexpresiaă
logic "(1).ăExprimareaăluiăNaeăIonescuăaăp rutăunorăcititoriăaiăprelegerilorăsaleădestulădeă
surprinz toare. Înăfapt,ăcuăoăexprimareăînăesen aăeiăasem n toare,ăaceast ăafirma ieăplatonic ă
seăg se teăînădialogulăParmenide. ÎnăopiniaăluiăPlaton,ăDumnezeuă(BineleăSuprem)ăesteă
cunoa tereaăsuprem ,ăesteăAdev rul,ăesteă"vorbireăadev rat ",ăpentruăsimpluămotivăc ăesteă
vorbire despre "existen ",ădespreă"ceeaăceăeste".ăÎngrijitorulăprelegerilorăultimuluiăcursădeă
metafizic ănuăaăîn elesăreferireaăluiăNaeăIonescuălaăfilosofiaăplatonic .ăProbabilăc ăelăaăcitită
dialogul Parmenide înătraducereaăd-lui Sorin Vieru(2).ăDeăfapt,ăcredemăc ăpeăîngrijitorul
prelegerilor nu l-ar fi dumirit nici citirea unei traduceri corecte a acestui pasaj din dialogul
platonic Parmenide (3),ăelănefiindă"specialist"ădecîtăînăNaeăIonescu.ăUnă"specialist"ămaiă
aparte, care n-aăpututătreceăpesteăprejudec ile perioadei comuniste legate de filosoful Nae
Ionescu,ăsuspectîndu-lăpeăacestaădeăneseriozitate.ăRespectivăc ăarăinventaă"ziceri"ăde-ale lui
Platon. Ca iăînănenum rateăalteăd i,ădlăMarinăDiaconuăî iămanifest ă i cu acest prilej o
f i ăneîncredereăfa ădeătemeiniciaă iăanverguraăgîndiriiăfilosoficeăaăluiăNaeăIonescu.ăC ciă
iat ăceăg se teăăcuăcaleăs ătreac ăîntr-oănot :ă<<R mîneădeăconfirmatădeăunăspecialistăînă
Platon iăînăfilosofiaăgreac ădac ăPlatonăspune,ăîntr-adev r,ăceeaăceăafirm ăNaeăIonescuăc ă
"zicea" Platon>> (4). Cu pu in ăbun voin ă i cu mai pu ineăprejudec i, citind mai departe
prelegerea a XV-a,ăpoateăc ăîngrijitorulăcursurilorănaeionescieneăs-arăfiăl murităasupraă
spuselorăluiăPlatonădinăparalelaăpeăcareăNaeăIonescuăoăfaceăîntreăopiniaăluiăPlatonă i o
afirma ie din Vechiul Testament. Nae Ionescu eviden iaz ăstuden ilorăc ăînăexprimareaă"Euă
sunt cel ce sunt" din Vechiul Testament este vorba de acela iălucruădeăcare,ăcuămult ă
"m sur ",ăvorbeaăPlaton,ăreferindu-seălaăBineleăSuprem,ălaăceaămaiăînalt ăform ăaăfiin ei.ăÎnă
contrastăcuă"m sura"ăpeăcareăoăv de teăPlatonăcîndăscrieădespreăceaămaiăînalt ăform ăaă
fiin ei,ăînăVechiul Testament s-arăputeaăsesizaămaiămult ă"vehemen ".ăÎntr-un fel apare
spusaăluiăPlaton,ă"Dumnezeuăesteăceeaăceăeste",ăcare,ăremarc ăNaeăIonescu, nu spune "cum"
esteăciădoarăc ăeste.ăÎntr-altfel apare afirma iaăînăVechiul Testament, care s-arăputeaăredaăînă
felulăurm tor: "despreămineănuăseăpoateăspuneămaiămultădecîtăatît:ăc ă"sunt".ăSuntăprinămineă
însumi"ă(Tratat de metafizică. 1936-1937, p. 153). "Fiin a pur i simplu", a a cum este ea
ilustrat ădeăafirma ia din Vechiul Testament,ăarăfiă"maiămultădecîtăceaămaiăînalt ăform ăaă
fiin ei".ăCeeaăceănumaiălaăoăprivireăfoarteăsuperficial ăpoateăp reaăunăparadox.ă
Darălaăultimulăs uăcursădeămetafizic ăNaeăIonescuănuăseăvaălimitaăs ăprezinteă
studen ilorăs iămetafizicaădreptă"viziune totală și de maturitate asupra existenței".ăC ciăoă
asemenea solu ie a nelini tii sale metafizice, pe care noi o vom numi "metafizica lui Ulise",
necesit ăexperien a unei vie iătrecuteăprinăîncerc riă i suferin e. El va mai face ceva, nu
degeabaăaăfostăidolulăatîtorăgenera ii de studen i. Pur iăsimpluăseăvaăîntoarceăînătimpă i se va
imaginaăal turiădeăstuden ii care-lăurm reauăcuămareăadmira ie,ăprezentîndăpentruăeiă i ceea
ce noi vom numi "metafizica lui Ahile",ăăînchipuit ăînămargineaăunorămedita ii asupra iubirii.
Dac ăexager măpu in lucrurile, n-amăriscaăs ăneăîndep rt măfoarteămultădeăsubiectulăIliadeiă
iăOdiseei,ăafirmîndăc ăHomerănuăf cuseăniciăelăaltcevaădecîtăoăastfelădeămetafizic ăcuădou ă
înf i ri,ăocupîndu-seăatîtădeăsensulă(transfigurarea)ăuneiăvie iăîncheiateăînăfloareaăvîrstei,ă
cîtă i de sensul vie ii omene tiăcareăaăavutăr gazulămaiămultorăaniădeăexperien e personale.
L-a plagiat Nae Ionescu prin aceasta pe Homer?ăDesigurăc ăl-aăplagiat,ăînăaceea iăm sur ăînă
care l-a plagiat i Platon, care n-aăezitatăs ăpun ăîntreăp r ile nobile ale sufletului uman i
parteaăînfl c rat ,ă"thymikon",ăr spunz toareădeăcurajulăînălupteăaăluiăAhileă(5).
Despre aspectul Europei vremurilorăsaleăNaeăIonescuăobservaăc ăeaăapareă"împ r it ă
pe na iuniăcareăsuntătotăatîteaăunit i organice i spirituale"(Biserică, stat, națiune,ăînă
"Predania"ădină1ăaprilieă1937).ăÎnăepocaăînăcareăpopula iaărural ăde inea un procent de 80%
din popula ia României,ăBisericaăortodox ăîiăp reaăchemat ăs ăorganizezeă"via aăreligioas ăaă
na ieiăcareăesteăîns i via aăînănevoiaăeiădeăaătr iăpeăDumnezeu"(Ibid.).ăDarăeraăîmpotrivaăuneiă
în elegeri biologice a na iei.ăNaeăIonescuăcredeaăc ăna iunea este o colectivitateăreal ,ăprină
careăfiecareăî i define te existen aăînăveac,ăiarăna ionalismulăoă"atitudineăpolivalent ăcareă
acoper ătotăa a de bine sectorul spiritual sau economic, politic sau cultural-estetic"(6).ăÎnă
opinaăprofesoruluiădeămetafizic ,ămîntuireaăînăveac,ăpeste hotarele confesionale i politice
nuăesteăposibil .ăFiindc ăs-ar confunda "cuvîntul lui Dumnezeu, care e absolut,ăcuătr ireaă
cuvîntuluiăluiăDumnezeuădeăc treăoameni,ăcareătr ire,ăfiindăfaptăistoric,ănuăpoateăfiădecîtă
relativ "(Naționalism și ortodoxie,ăînă"Predania"ădină15ăiunieă1937).ăDup ăNaeăIonescu,ă"nuă
exist ăînăchipănormalăînăistorieăfeluriăindividuale,ăciănumaiăfeluriăna ionaleădeăaătr iăcuvîntulă
lui Dumnezeu"(Ibid.). Scoaterea din istorie -întîmplat ăînăchipăexcep ional- prin harul lui
Dumnezeu "nu s-aăoperatădecîtăindividual".ăDeăaceea,ă"comunitateaădeăiubireăaăbisericiiăseă
acoper ăstructurală i spa ial cu comunitatea de destin a na iei"(Ibid.).
Înăsolu iaăpeăcareăoăofer ă"metafizica lui Ahile",ăînăcareărolulăpreponderentăîlăareă
sentimentul iubirii,ădrumulăspreămîntuireăarătreceăprinăd ruireădinădragosteăuneiăcredin e,
uneiăcomunit i.ăAceast ăsolu ieăpoateăfiăluat ăînăsineă(faptăceăne-aăf cutăs -iăd măunănume)ă
dar poate constitui iănumaiăoătreapt .ăDeăaceeaăNaeăIonescuăvaătreceămaiăapoiălaă"metafizica
lui Ulise", la calea suferin ei acceptate, ocazie cu care va vorbi studen ilor i despre
discontinuitateăînăechilibrareaămetafizic .ăAceast ăparteădinăprelegereaăluiăNaeăIonescuăăaă
fost re inut ăcuăteribil ăsimpatieădeăEmilăCioran.ăPentruăc ăaici Profesorul a tratat despre
alternareaămomentelorădeăplenitudineăcuămomenteădeădeclin,ădeă"plictiseal ".ăStareaădeă
gra ie i senza iaădeăvidăinteriorăceănuăpoateăfiănicicumăumplut,ăarăfiă"dou ămomenteă
fundamentale ale raportului nostru cu transcenden a" (Tratat de metafizică. 1936-1937,
p.193). Ele nu ar reprezenta doi termeni polari, cum mul iăarăfiăînclina iăaăcrede.ăDinăcontr ,ă
momentele de plenitudine iăplictisealaăf r ăleacăsunt,ăspuneăNaeăIonescu,ă"dou ăramuriăaleă
aceleia iăactivit iăînăleg turaănoastr ămetafizic ăcuătranscenden a"ă(op.ăcit.,ăp.195).ăTotăînă
cadrulăaăceeaăceănoiăamănumită"metafizicaăluiăUlise"ăNaeăIonescuăvaăvorbiăînăcelăde-al XX-
leaăcursădespreăd inuireaădincoloădeămoarte,ăobservîndăcuămareăfine eăc ă"prezen a nu este o
calitate obiectiv ".ăEa este o rela ieăînăcareăhot rîtoareăesteăoăanumeătensiune.ăUn om este
prezentăînăfunc ieădeăcumăneăraport mălaăel.ăDac ăcinevaăcontinu ăs ăfieăprezentă iădup ăceăaă
murit, atunci, spune Nae Ionescu "el a fost cineva" , a fost "o fiin ărealizat " (op. cit.,
p.201).

NOTE I COMENTARII MARGINALE

1.v. Nae Ionescu, Tratat de metafizică. 1936-1937,ăEd.ăRozaăVânturilor,ă1999,ăp.ă

155.
2. Traducerea d-luiăSorinăVieruăaăfostăpublicat ăînăurm toareleăvolume:ăăPlaton,ă
Opere, vol. VI, Ed. tiin ific ă iăEnciclopedic ,ă1989,ăp.ă83-138 i Platon, Parmenide,
edi ieăbilingv ,ăEd.ăPaideia,ă1994.ăTo i cei care citesc dialogul Parmenide înăaceast ă
traducere nu au nici o ans ădeăaăg siăpasajulăînăcareăPlatonămen ioneaz ă"vorbireaă
adev rat "ă(alethe legein), ca un postulat parmenidian: vorbind iăgîndindăadev rul,ăvorbimă
iăgîndimădespreăexisten .ăăÎntrucîtătraducereaăd-luiăSorinăVieruăseăv de te a fi, pentru acest
pasaj al dialogului Parmenide (161 e), o inten ionat ă"tr dare"ă(v.ă i nota 3 de la cap.
Editarea cursurilor lui Nae Ionescu),ăînăsperan a ca iăcititoriiăluiă"Platon"ăs ănutreasc ă
aceea i simpatie pentru "multiplu" pe care o nutre teătraduc torul.ăLaăurmaăurmelor,ădlă
SorinăVieruănuăaăf cutăaltcevaădecîtăs -l "actualizeze" pe filosoful antic, aliniindu- i
traducerea la dezideratele post-modernismului,ăînăcareăhot rîtaăpreferin ăaăluiăPlatonă
pentruă"Unu"ăintr ăîntr-un total dezacord cu post-moderna glorificare a multiplului(v. Isabela
Vasiliu-Scraba, Post-modernul limbaj din post-tranziție,ăînăvol.ăConfigurații noetice la
Platon și la Eminescu, Ed. Star Tipp, 1998, p. 134-140).
3.ăÎnăbibliografiaăreferitoareălaăNaeăIonescu,ăpublicat ăînăvolumulăîntîiăalăoperelorăluiă
Nae Ionescu (Ed. Crater, 2000, p. 74-80),ădlăMarinăDiaconuătreceălucrareaănoastr ăintitulat ă
"O pseudo-descoperire a unui pseudo-plagiat. Lucrurile și Ideile Platonice" (Ed.
Funda iei "Ionel Perlea",1995), men ionat ă iăînăvol.ăNae Ionescu, Filosofia religiei. 1924-
1925 (Ed. Eminescu, 1998, p. 207). Din ea ar fi putut citi nu numai partea referitoare la Nae
Ionescu, ci iăparteaăreferitoareălaăPlaton,ăundeăexist ăunăstudiuăchiarăa a intitulat: "Alethe
legein".ăăPentruăc ăstudiul,ăcuprinzîndă iăoătraducereăcorect ăaăfragmentuluiădinădialogulă
Parmenide,ăseărefer ătocmaiălaăaceast ăproblem ăce i-aăr masăcompletăneîn eleas ăpeăcîndă
îngrijeaăultimulăcursădeămetafizic ăaăluiăNaeăIonescu.
4. v. Marin Diaconu, nota 1 de la p. 156 din vol. Nae Ionescu, Tratat de metafizică.
1936-1937,ăEd.ăRozaăVânturilor,ăBucure ti, 1999.
5. Elevul lui Platon, Aristotel,ăatunciăcîndăvaăscrieăunătratatădeăetic ,ăvaăaveaă iăelăînă
vedereăoăvirtureăilustrat ăprinăcuraj.ăStagiritulăvaăfaceădeosebireaădintreăă"virtutea etică"
ilustrat ăprinăcurajă i "virtutea intelectuală", pe care o va considera mai presus de prima,
întrucîtăăeaăseădezvolt ădoarăprinăînv tur ă(v.ăAristotel,ăEtica nicomahică, traducere, studiu
introductiv, comentarii i index de Stella Petecel, Ed. tiin ific ă iăEnciclopedic ,ă
Bucure ti, 1988).
6. Vrîndăs - iădelimitezeăp rerileăpropriiădeăceleăaleăfostuluiăs uăProfesor,ăf r ăs ă
fac ăniciăoăreferireălaăcadrulăînăcareăNaeăIonescuămeditaseăna iuniiăromâne,ăMirceaă
Vulc nescuăsus inea gre itaăp rereăc ăNaeăIonescuăarăfiăconfundatărealitateaăsocial ăaă
na iuniiăcuăaceaăcaracteristic ăspiritual ăpeăcareăVulc nescuăoănume teă"românitate"ă i pe
careăvaăîncercaăs ăoăconturezeăînăscrierileăsale(v.ăfi eleăpentruăalc tuireaăunuiăstudiuă
intitulat Omul românesc publicateăînăvol.:ăMirceaăVulc nescu,ăDimensiunea românească a
existenței, Edi ieăîngrijit ădeăMarinăDiaconu, Ed. Funda ieiăCulturaleăRomâne,ă1991,ăp.23).
Isabela Vasiliu-Scraba
EXCURS DESPRE EXISTEN ă

REZUMAT :
Conturarea unei metafizici a fiin ei iăproblemaărealit ilor metafizice. Semnifica ia conceptului
de existen .ăTenden ioasa alegere a titlurilor pentru cursurile lui Nae Ionescu. Kant,
ornitoringul i Umberto Eco. "Înăsineăexisten a nu poate deveni obiect; cel mult poate deveni
subiect:ăcevaălaăcareăaltcevaăseăraporteaz ".ăPlecîndădeălaăpercep ii, nu se poate face
deosebireaăîntreăceeaăceăexist ăcaăurmareăaăuneiăpercep ii iăceeaăceăexist ărealiter.

Spuneamăcevaămaiăînainteăc ăviziuneaămetafizic ăprezentat ădeăNaeăIonescuăînăanulăuniversitară

1936-1937ăseăremarc ăprinăineditulăgîndiriiă i prin coeren a cu care seăsucced,ăuneleădup ăaltele,ăîntr-o
des vîr it ăordine,ăproblemeleăpeăcareăeaăleăimplic .ă
Deăasemeneaămaiăspecificasemăoăanumeăparticularitateăaăacesteiăviziuni.ăRespectivăc ăeaăîmbrac ă
oădubl ăînf i are,ăprezentîndădou ăsolu ii metafizice legate de dou ăstructuriăspiritualeădinădou ămomenteă
istoriceăînăcareăseăpoateăg siăoăcon tiin ămetafizic .ăPentruăceleădou ăsolu ii metafizice ne-am luat
libertateaădeăaăîmprumutaănumeleăluiăAhileă i a lui Ulise.
DeălaăbunăînceputăNaeăIonescuăspuseseăc ămetafizica esteăoă"încercareăsoteriologic ".ăDeăaceeaă
eaănuăpoateăfiăimaginat ăînăafaraăsubiectuluiăimplicatăînătr ireaămetafizic ,ăaăfiin eiăumaneăancorat ăînăastfelă
deăpreocup ri.
A adar,ădup ăceăNaeăIonescuăînăprimaăprelegereăiaăînădiscu ieăfelulăînăcareăsolu iile metafizice
aparăcîndăsuntăpriviteăînăeleăînsele,ăpeăde-o parte, iăînăperspectivaăoferit ădeădisciplinaăistorieiăfilosofiei,ă
peădeăalt ăparte,ăelăabordeaz ăproblemaărealit ilor metafizice.
AjunsăaiciăNaeăIonescuăgînde te fundamentarea unei "metafizici a fiin ei", ca fiind tocmai
metafizicaăceăînglobeaz ăamintiteleăsolu ii ale nelini tiiămetafiziceăcorespunz toareăcelorădou ăstructuriă
diferite ale spiritului uman.
Fundamentareaăpropus ădeăfilosofăvizeaz ăcaracterulădeăsubiectămetafizicăalăfiin ei, f cînd,ăînainteă
deătoate,ăcuvenitaăprecizareăc ăsubiectulă"esteăunăfelădeăaăfi,ădarăelănuăepuizeaz ăpropriu-zis toate felurile
deăaăfi"ă(op.ăcit.,ăp.ă42).ăAceastaăpentruăc ădrumulămetafiziciiăsaleăesteăurc tor,ăa a cum poate unii au
b nuitădeja,ădeăcîndăamăsemnalatăătematicaăultimuluiăs uăcursăcaăfiindă"singularitatea,ăunicitatea"ăluiă
Dumnezeu.
Fiin a, prin excelen ăsubiect,ăpoateădeveni,ăînăanumiteăcondi ii, i obiect.
Înainteădeăaăvedeaăparticulareleăcondi iiăînăcareădinăsubiect,ă"fiin a" poate deveni "obiect", se
cuvine a ne opri pu in la semnifica ia pe care Nae Ionescu o atribuia conceptului de "existen ".ăAstfelă
poateăseăvorăl muriă i ve niceleăconfuziiăăîntreăfiin ă i existen .ăÎnăprincipalăîns ,ăpentruăaăar taăînăceăfel,ă
spre deosebire de fiin ,ăexisten aăconsiderat ă"înăsine",ăănuăpoateădeveniăniciodat ă"obiect".ă
NaeăIonescuătrateaz ădespreă"existen "ălaăcursulădeăTeoria cuno tin ei (1925-1926)ăunde,ăînă
cadreleăoferiteădeărealismulămetafizic,ăprezint ăviziuneaăsaăfilosofic ăasupraăcunoa terii, mai precis a
drumului cunoa teriiăînăînaintareaăei.ă
Înămodăsurprinz torăîns ,ă"problemaăexisten ei",ăcareăesteăoăproblem ămetafizic ,ăseăg se te
inserat ă iăînăcuprinsulăunuiăcursădeălogic ,ă inutăînădeăNaeăIonescuăînăanulăuniversitarăă1927-1928.
Avîndăînăfa ăedi ia post-revolu ionar ăaăacestuiăcursădeălogic ă(înainteădeărevolu ia anti-
comunist ădinădec.ă1989ăfiindăcompletăinterzis ăeditareaăopereiăluiăNaeăIonescu),ădinăp cate,ăiar i
trebuieăs ăobserv măcîtădeănepotriviteăsuntătitlurileă i subtitlurileădateădeăîngrijitoriiăcursurilorăluiăNaeă
Ionescuăfiec reiăprelegeri.ăDară iăîntreguluiăcurs,ădeoareceăelănuăesteăoă"introducereăînălogic ".ă
Deăaltfel,ăniciăultimulăcursădeămetafizic ă(dină1936-1937)ănuăesteăoă"introducereăînăfilosofie",ăcumă
scriaăînărevistaă"RomâniaăLiterar "ădină14ămartieă2000ăunăliteratăcare,ăînădomeniulăfilosofiei,ăpareăr masă
laănivelulăcelorăînv ateăînăFacultateaă(deămarxism-leninism?),ăurmat ăînăfierbin ii ani 1951-1955, literat
care,ăcitindăpeădlăMarinăDiaconuă(adic ătitlurile care-i apar in d-lui Marin Diaconu), are naivitatea de a
credeăc ăîlăcite teăpeăNaeăIonescuăînăpersoan .ă
Pentruăprelegereaădină3ăfebruarieă1928ăîngrijitoriiăcursuluiădeălogic ăauăpropusătitlulă"judecata
existen ial ".ăPropunereaălorăesteăcîtăseăpoateăde col resc-neinspirat ,ărezultîndănumaiădinăcitireaă
primeiăfrazeăaăprelegerii,ăundeăNaeăIonescuăspuseseăc ăurmeaz ăaăvorbiădespreă"judec ile
existen iale".
Dac ăarăfiăcitităcevaămaiăatentăîntregulăcurs,ăarăfiăobservatăc ăNaeăIonescuăspuneăfoarteăpeăscurt
totăceăaveaădeăspusădespreăaceast ăclas ădeăjudec i.ăIarăastaănumaiăădup ăceăî iăstructureaz ăîntreagaă
prelegereăînăjurulăuneiăproblemeă inîndădeădomeniulămetafizic.ă(Nu-iăvorb ăc ă i prelegerea imediat
urm toare,ăasupraă"judec ilor impersonale" are, înăviziuneaăfilosofic ăaăluiăNaeăIonescu,ăadînciă
semnifica iiăceădep escăcuămultăcadrulălogicăînăcareăesteăexpus ăproblematicaăunorăasemeneaăjudec i).
Darăniciăadev rataătem ătratat ălaăcursulădină3ăfebr.ă1928ănuăeraăgreuădeăghicit,ăfiindc ăNaeă
Ionescu oăsemnalaseăcaăatareădeălaăbunăînceput,ăf cîndăprecizareaăc ă"semnifica ia conceptului de
existen "ăde i ineădeăontologie,ăareăunăinteresăpentruălogic ,ă" iăanumeăinteresulăcareăseăleag ădeă
clasificareaăjudec ilor",ăpeălîng ăfaptulăc ăl mure te sensul conceptului de existen .ă
Dac ăarăfiăvoităs ăîmpart ăneap ratăacest ăprelegere,ăîngrijitoriiăarăfiăpututăobservaăc ăNaeă
Ionescu,ămaiămultădeătreiăp trimiădinăcurs,ătrateaz ădespreă"aăexista"ădinăpunctădeăvedereăontologic,ă
pentruăcaăabiaăspreăsfîr itul prelegeriiăs ăajung ălaă"aăexista"ădinăpunctădeăvedereă"logic".ăAiciăNaeă
Ionescuăfaceădepartajareaăprincipiuluiăidentit iiăînămatematic ,ăînălogic ă iăînăfilosofie,ăpentruăaăafirmaă
concluzivăc ăînălogic ă iăînăfilosofie,ăprincipiulăidentit ii este aproape acela i lucru cu judecata
existen ial .
Dinăpunctădeăvedereăontologic,ăNaeăIonescuăobserv ăc ă"existen a" se dovede te a fi ceva
imposibilădeăstabilit.ăÎnăprimulărîndăpentruăc ,ăîntr-unăconceptănuăesteăcuprins ă i nota existen ial .ăÎnăală
doileaărînd,ăpentruăc ă"existen a" nu este o "calitate" a niciunui obiect. Existen a nu este nici "obiect
existent"ăînăfa a con tiin eiămele.ăEaăesteănumaiăună"obiectălogic",ăadic ,ădinăpunctădeăvedereălogic,ăpoateă
formaăobiectulăuneiăjudec i.
Existen a nu este un "obiect",ăasemeneaăobiectelorăcareăsuntăînăspa iu iăînătimp,ăpentruăc ăexist ă
peălumeănuădoară"obiecte"ăînăspa iu i timp, ci iăst riăsuflete ti, acte de voin ,ăc rora,ăpentruăaăleă
presupuneăunăsuportămaterial,ălocalizatăînăspa iu iăînătimp,ătrebuieăneap ratăs ăseăapelezeălaăoăteorieă
adiacent .ă
Caăs ăatribuimăactelorădeăcon tiin ăoăanumeăpozi ie spa ial ,ătrebuieăpresupus ,ăprinămijlocireaă
uneiă"teorii",ăleg turaădintreăspirită iămaterie.ăPeădeăalt ăparte,ălaăacteleădeăvoin ănuăconstat mădecîtăă
ceva de domeniul "efectelor", iănuădeădomeniulăuneiărealit i, ca un fel de "resort" ce produce
respectivele efecte.
Dar i halucina iile, care pot fi asimilate cu ceva de-a dreptul ne-existent,ăducăuneoriălaăăefecteăcîtă
seăpoateădeăreale.ăAceast ăobserva ieăîlăvaăfaceăpeăNaeăIonescuăs ăconcluzionezeăc ădină"existen aăînă
efecte" nu se poate deduce "existen aăreal ",ă iăc ădefini ia "aăexistaăînseamn ăaăac iona" nu poate fi
valabil ,ăgre indătocmaiăatunciăcîndăidentific ă"existen a" cu "ac iunea".
La definirea existen ei prin ac iuneăseămaiăgîndiseăNaeăIonescuă iăpeăcîndăpredaăcursulădeă"teoriaă
cuno tin ei",ăînăanulăunivesitară1925-1926.ăAtunciăîncepuseăprinăaăilustraăînăceămodăaăpututăfiăutil ă
presupozi iaădup ăcareă"aăexistaăînseamn ăaăac iona". Prin ea s-a descoperit existen a planetei Neptun,
pornind de la "existen aăeiăînăefecte".ăMaiăprecis,ădeălaăperturba iileăînămersulăcelorlalteăplaneteăpeăcareă
existen aă(înc ănecunoscut )ăaăplaneteiăNeptunăleăproducea.
Peădeăalt ăparteăîns ,ăNaeăIonescuăobservaseăatunciăc ănuătoateăac iunile care dau seama de
cevaăexistentăînămodăreal,ăajungălaăcuno tin aănoastr .ăAceastaăduceălaăînl turareaăîncerc riiăădeăaăformaă
un concept al existen eiădefinit ăprinăac iune,ăpentruăc ăacestăconcept,ăspuneaăNaeăIonescu,ă"ăscap ă
oarecum min ii noastre" (v. Nae Ionescu, Teoria cuno tin ei, 1925-1926, cus litogr., p. 76).
 Înăplus,ămaiăremarcaseăNaeăIonescuălaăcursulăs uădeăTeoria cuno tin ei, felul acesta de definire
esteăelăînsu iădefectuos,ăpentruăc ăexisten aăcunoscut ădinăefecteleăei, devine condi ionat ădeăcunoa tere.
Eaăesteămutat ădinădomeniulăeiăpropriuăînădomeniulăcunoa terii, de i,ădac ăscoatemădinăecua ie
cunoa tereaăajungemălaătautologie:ăexist ăceeaăceăesteăexistent.ă
NaeăIonescuăpropuneăurm toareaăsolu ie pentru a ie i din tautologie:ăactivitateaădeăaăgîndiă
existen a face ca existen aăs ădevin ăobiectădeăgîndire.ăEaăr mîneăîns ăceeaăceăeste,ădac ,ăpeălîng ă
putin aădeăaădeveniăgîndire,ăeaă"poateăs ăexisteă iăcîndăgîndireaănuăseăexercit ".ăEsteăoăsolu ieă"mixt ",ă
careăcombin ădou ăfeluriădeăaăfi,ăcelălogică(implicatădeătranspunereaăînăplanulăcunoa terii) i cel "real". La
aceea i solu ie ajunge Nae Ionescu iădoiăaniămaiătîrziu,ăde i demonstra iaăsaăvaăurmaăoăcuătotulăalt ăcale.
Înăvremeăceă"idealistul"ăBerkeleyăsus ineaăc ă"nuăexist ănimicărealăînăafar ădeăpercep iaănoastr ",ă
logicienii de azi, -observ ăNaeăIonescuălaăcursulădeălogic ădină1927-1928-,ăîntorcăproblemaăpeădosă i
afirm ăc ă"exist ăceeaăceăesteăperceput".ăAdic ,ăeiănuămaiăpleac ădeălaă"realitateaăadev rat ",ăciădeăla
"obiect".
Cuăumorulăs uăcaracteristic,ăNaeăIonescuăr stoarn ăpremizaălogicienilorăăcareăseădispenseaz ădeă
"realitateaăadev rat ".ăNaeăIonescuăeviden iaz ăfaptulăc ă"steleleăverzi",ăpeăcareăcinevaălovităînăcapăleă
vedeăcîtăseăpoateădeăbine,ănuădevinăobiecteăexistîndă"realiter" din simplu fapt de a fi fost percepute.
Prinăurmare,ăplecîndădeălaăpercep ii,ănuăseăpoateăfaceădeosebireaăîntreăceeaăceăexist ăcaăurmareă
a unei percep ii iăceeaăceăexist ă"realiter".
Arămaiăfiăoăcale,ăspuneăNaeăIonescu,ădac ăam restrîngeădefini ia iăamăspuneăc ănuătotăceă"esteă
perceput",ăciătotăceăesteă"pasibilădeăaăfiăperceput"ăexist .ăNumaiăc ,ăînăacestăcaz,ărisc măs ăneă
confrunt măcuă"existen e"ăceăpotăfiăperceputeăînăeleăînsele,ăf r ăs ăfieăexcluseă"existen ele" ce pot fi
perceputeă"înăefecteleălor",ăceeaăceăneăîntoarceălaădificultateaădejaăsemnalat ,ăconformăc reiaădeălaă
"existen aăînăefecte"ănuăseăpoateădeduceă"existen aăreal ".ă
Ultima cale de ie ire din impas, ocole te pur iăsimpluăproblema,ăpentruăc , din punct de vedere
ontologic, "existen a" este imposibil de stabilit.
Laăcursulădeălogic ădină1927-1928,ăNaeăIonescuăăconsider ,ădreptăultim ăcale,ăoă"solu ieămixt ",ă
înăcareăseăpresupuneăc ăexist ămaiămulteăfeluriădeă"aăfi",ă"aăfi"ădinăpunctădeăvedere "logic" i "a fi" din
punctădeăvedereă"real".ăAceast ăcaleăarăimplicaăoăsolu ieăgeneralălogic ă iăoăierarhizareăontologic ă
în untrulăsolu iei logice.
Dinăpunctădeăvedereălogic,ă"aăexista"ăesteă"aăputeaăfiăgîndit".ăPostul m,ăînălips ădeăalt ăie ire,ăc ă
"existen a",ăînceteaz ădeăaăfiă"existen ".ăEaădevine,ădinăpunctădeăvedereălogic,ăunăsoiădeă"posibilitate".ă
Astfel, existen aăvaăînsemnaă"posibilitateădeăaădeveniăobiectălogic".ă
"Existen a"ăvaăfiăceeaăceăpoateăfiăgîndit,ăceeaăceăesteă"obiect"ăînăfa a "con tiin ei logice". i a a se
ajunge de la "existen ",ălaă"obiectălogic",ă iădeăaiciălaăprincipiulădeăbaz ăalălogiciiăcareăspuneăc ă"obiectulă
nuăesteăaltcevaădecîtăel",ăiarădeălaă"obiect"ălaă"concept"ăcaă"existen ălogic ",ă i mai departe la "judecata
existen ial ",ăcareănuăseămaiăverific ăprinăconfruntareaăcuărealitatea,ăciăcuăprincipiileălogicii.ăA aăî iăîncheieă
-laăcursulăs uădeălogic ădină1927-1928 -, Nae Ionescu excursul despre existen ,ăcare,ă"înăsine",ănuă
poateădeveniăniciodat ăobiect.
Pentru cei careăavîndălaăîndemîn ăoperaăfilosofuluiăNaeăIonescuănuă tiuăs -i aprecieze
adev rateleăcarate,ăarăfiăoămic ă ans ădeăaăseăl muriăasupraăvaloriiăcelorăînf i ate de o minte cu totul
excep ional .ăEiăauăocaziaădeăaăfaceăoăcompara ieăîntreăfelulăînăcareăgînde te Nae Ionescu problema
existen ei, iăfelulăînăcareăesteătratat ăaceea iăproblem ădeăc treăunăfilosofăcontemporanăălaămareămod .ă
Înăacestăscopărecomand măs ăseăciteasc ăfragmentulă"Despre fiin " din cartea lui Umberto
Ecoăpurtîndăunătitluăfoarteăcomercial: Kant i ornitoringul (Milano, Bompiani, 1997). Deoarece, chiar
acest fragment, intitulat "Despre fiin " prin obi nuitaăconfuzieădeătermeniăcareăseăfaceăîntreă"fiin "ă i
"existen ",ăaăfostăpublicatăînărev.ă"Paradigma"ă(nr.ă10-11-12/1997, p.18).
 Avertiz măîns ăcititorulăs ănuăseăa tepteăs ăîn eag ăpreaămulteădinăfragmentulăătradusădeă tefania
Mincu iăpublicatăînărev.ă"Paradigma".ăDeoareceăproblemaă"existen ei" i-aăr masăcompletăstr in ă i
autorului, filosoful Umberto Eco.
Prinăceleăscriseăînăfragmentulăatîtădeăpreten ios intitulat, filosoful italian dovede teăc ăs-a limitat
doar la utilizarea unui dic ionar de filosofie, sau a unei istorii a filosofiei. De aici a citat din bel ug ( i la-
ntîmplare)ănumeăprecumăPascal,ăGorgias,ăAristotel,ăParmenide, Pierce, Wolf, Heidegger, Leibniz, etc.,
într-oătotal ăanarhieăideatic ,ă i,ămaiăales,ăf r ăs ăurm reasc ăaltcevaădecîtăumplereaălaărepezeal ăaă
cîtorvaăpagini,ăînăcare,ălaălocădeăcinsteăseăafl ă"gargarisealaă iăsperietura"ă(dup ămemorabilaăexpresieăaă
criticului literar Alexandru Paleologu) de termeni grece ti, latine ti, fran uze ti, nem e ti, engleze ti, spre
aăcamuflaăatîtăincoeren aăînătratareaăsubiectuluiăanun at,ăcîtă iăleneaăgîndirii.ă
Întorcîndu-ne la Nae Ionescu inemăs ăînf i măunăaspectădefinitoriu pentru felul cum considera
NaeăIonescuăc ătrebuieăs ăneăsitu măînăfa a existen ei.
Fa ădeăexisten ,ăfa ădeăceeaăceăavemăînainteaănoastr ădinărealitate,ăpozi ia con tiin ei noastre
trebuieăs ăfieăpasiv .ăPentruăc ănoi,ăspuneaăNaeăIonescu,ăăînăactulădeăaăjudecaănuăfacemăaltcevaădecîtăs ă
r sfrîngemăînăcon tiin ăunăfaptăexistentă iăapoiăs -lăexprim m.ăTotulăesteăs ăneăferimădeăconfuziaă-destul
deăfrecvent -,ădintreăjudecataăîns i, "care este iăr mîneăpentruănoiăunăfapt"ă iăexprimareaăjudec ii (v.
Nae Ionescu, Logica. 1927-1928,ăînăvolumulăîngrijitădeăDoraăMezdreaă i Marin Diaconu i impropriu
intitulat "Introducereăînălogic ", Ed. Eminescu, 1997, p. 110).
Exist ăoătendin ă(decelabil ăînăcurenteleădeăgîndireădinăapusulăEuropei)ădeăaătransformaăorice
judecat ăîntr-oăjudecat ăpredicativ .ăAceast ătransformare,ăremarc ăNaeăIonescu,ă"nu- iăg se te
fundareaăînănecesitateaămetafizicii"ă(v.ăNaeăIonescu,ăMetafizica. I. 1928-1929, Ed. Humanitas, 1991,
p.ă80).ăPentruăc ănoiăputemăs ăneăsitu mănuănumaiăînăafaraălumii,ăciăchiară"în untrulăei".ă
Caăs ăar t măcumăra iuneaăesteăapropiat ăexisten ei,ăputemăl saăexisten a a a cum este,
încercîndădoarăs ăoă"descriem".ăEsteătocmaiăceeaăceăseăîntîmpl ăcuăajutorulăjudec ilor impersonale.
Dup ăNaeăIonescu,ăasemeneaăjudec iăî i au importan aălorătocmaiăpentruăc ăeleă"constat ăexisten a
faptelor".
Planulărealit iiănuăpoateăfiămaiăbineăconturatăînădiferen iereaăluiădeăplanulălogicădecîtăprinăsimpleă
r sfrîngeriădeăfapteăînăcon tiin aăreflexiv ,ăcuăni teăjudec i de genul:ăPlou !ăNinge!ă
Logicieniiăcareăauăîncercatătranspunereaăunorăasemeneaăjudec iădeăconstatareăînăjudec i
formate dintr-un subiect i un predicat, n-auăfostăromâni,ăobserv ăNaeăIonescu.ă iănuăpentruăc ăînăalteă
limbiăeuropeneăastfelădeăconstat riăseăexprim ăăcuăaportulăunuiăpronumeăimpersonal,ăciăpentruăc ăunoră
astfel de logicieni le-a lipsit pozi iaămetafizic ăînăfa a existen eiăcaracteristic ăromânilor.ăLorăle-a lipsit,
spuneăNaeăIonescu,ăsupunereaălaăreal,ăeleatismulăgîndiriiădinăspiritualitateaăr s ritului Europei.
Argumentul existen eiăînăalteălimbiăaăunuiăpronumeăimpersonalăcadeădeăîndat ăceăgîndimămaiă
îndeaproapeălaăsemnifica iaăacestuiăpronume,ălaăceăpoateăfiăînăspateleălui.ăăEsteăoăpersoan ?ăEsteăoă
conjunctur ădeăîmprejur riăceăareădreptăurmareăfenomenul ploii sau al tunetului? La un examen mai atent,
e eculătransform riiăjudec ilorăimpersonaleăînăjudec i predicative apare de la sine. Pentru simplul motiv
c ăseăschimb ăsensulăjudec ii.ăNaeăIonescuănuăpierdeăocaziaădeăaădestindeăaudioriulăcuăurm toarea
remarc :ăunaăesteăs ăspuiă"Tr zne te!", iăaltaăesteăs ăspuiă"Teătr zne te Dumnezeu!" (v. Nae Ionescu.
LOGICA. 1927-1928, Ed. Eminescu, 1997, p. 109).
Dac ăstringen aăuneiănecesit iămetafiziceănuăexist ,ăatunciăceăfaceăcaătotu iăs ăexisteătendin a
transform riiăjudec ilorăimpersonaleăînăjudec i cu un anume subiect?
NaeăIonescuăvedeăaiciăunătipăparticularădeăgîndire,ăasociatăcuăoăanumeăstructur ăsufleteasc .ăEsteă
tipulădeăgîndireăc ruiaănu-iăesteăstr inăniciădinamismul,ăniciăsituareaăînăafaraăexisten ei.ăPrinăfelulăînăcareă
conduceăanalizaăjudec ilorăimpersonaleăNaeăIonescuăî iămanifest ,ăoădat ăînăplus,ăpozi iaămetafizic ădeă
"supunere la real". Pentru filosof, realitatea devine astfel un termen corelativ existen ei i principiului
identit ii.
 DespreăNaeăIonescuăVasileăB ncil ăscriaăc ă"eraăunătradi ionalist! iăînc ăunulădintreăceiămaiă
deci i, mai critici i mai lucizi".
Isabela Vasiliu-Scraba
UNITATEA FIIN EI. UN OBSCUR PASAJ DIN DIALOGUL
PLATONIC "PARMENIDE" I CONSIDERA IILE
LUI NAE IONESCU DESPRE "NIMIC"

"Nae Ionescu adulmecă tăcerea

iăneăîng duieăs ăpresim im ce
autenticitateăîlăbîntuia".ă
Andrei Scrima

REZUMAT :
Experien aăimediat ăpeăcareăoăimplic ătr ireaămetafizic .ăDiscursăasupraăunit ii fiin ei.
"Altceva"ăcareădevineă"nimic".ăUnăpasajăconcluzivăcompletăneîn eles din Parmenidele
platonic. "Dumnezeu iăfudareaăadev ruluiăsuntăfapteăcorelate".ăDescartesă iăSfîntulăAnselm.ă
Ca iăactulăreligios,ătr ireaămetafizic ăesteăună"actănoetic".

Determinarea pe care Nae Ionescu o face "nimicului" prin opozi ia lui cu "ceva"ăînă
cuprinsul celei de-aăoptaăprelegeriăeste,ăîntr-adev r,ăremarcabil .ăDeăasemenea,ăăpentruă
metafizica fiin eiăgîndit ădeăNaeăIonescuăesteădemn ădeăre inutăprecizareaăsaădup ăcareă
metafizica implic ăsitua iiăînăcareă"logice te nu po iăs ăspuiănimic",ăîntrucîtăîns i
metafizica, sus ine Nae Ionescu, nu este "o activitate pur iăsimpluăcerebral "ă(v.ăNaeă
Ionescu, Tratatădeămetafizic .1936-1937,ăEd.ăRozaăVânturilor,ă1999,ăp.ă99).
Darăs ăleălu măpeărînd.ăÎnăceaăde-aăoptaăprelegereăalăultimuluiăcursădeămetafizic ,ă
faimosulăprofesorăalăUniversit ii bucure tene explica delicatul statut al "nimicului"
rezultat din experien aăimediat ăpeăcareăoăimplic ătr ireaămetafizic ăînămomenteleăeiădeă
gra ie. "Fiin aămeaăseăconcentreaz ăînătr ireaăeiăpeăanumiteăcentreă iăleătr ie te a a de intens,
încîtăîncoloă(înărest,ăînăafar ădeăaceast ăintens ătr ire)ănuăseămaiăîntîmpl ănimicăpentruăea"-
spune Nae Ionescu (op. cit., p.101). iăcumăînăjocănuăesteăună"nimic"ăoarecare, ci este un
"altceva" fa ădeăacelă"ceva"ăpeăcare-lăreprezint ăsubiectulămetafizic,ăfilosofulăvaăeviden ia cu
acestăprilejăfaptulăc ă"numaiăpasionalăseăpoateădeschideădrumulăpentruăopera iaăcealalt ,ă
alogic ,ăaăluiă"altceva"ăcareădevineă"nimic".ă
Astfelăelădevanseaz ăconcluziaăîntregiiăprelegeri,ădup ăcareăasemeneaă"actădeătr ireă
izbute teăs ăpun ăproblemaăfiin ei iăs ăl mureasc ăproblemaănimicului"ă(op.ăcit.,ăp.102).ăă
Întrucît,ăa aăcumăar taseălaăînceputulăprelegerii,ă"despreăfiin ănuăseăpoateăvorbi nimic,
fiindc ănuăexist ăcategoriiăspecialeăcareăs ăpoat ăs ădefineasc ăaceast ăfiin ă(...)Aăcereăs ă
define ti fiin aăînăfunc ieădeăcategorii,ăînsemneaz ăs ăprejudicieziăîntr-un oarecare fel
asupraăproblemei.ăPentruăc ,ăînsemneaz ăc ămetafizicaănuăse poateăfaceădecîtăînăfunc ie de
gîndireaăcategorial "ă(op.ăcit.,ăp.ă91).ăÎnăleg tur ăcuăasemeneaălucruri,ăNaeăIonescuăavuseseă
grij ăs ăaten ionezeăauditoriulăc ăeleă"nuăsuntăchiarăsimple"ă(op.ăcit.,ăp.ă101).ă
Într-adev r,ăeleănuăsuntăcîtu i de pu in simple,ăcumănuăesteăsimpl ăniciăîn elegerea
pasajuluiădeănatur ăconcluziv ădinăipotezaăaă asea a dialogului Parmenide,ăpasajăcare,ăînă
ciudaăaspectuluiăs uăconcluziv,ăaăr masăneîn elesătuturorătraduc toriloră(înălimbiămoderne)ăaă
acestei capodopere platonice. Aici Platon sus ineăc ăUnuăneexistentăeste,ăîntr-un fel,
existent,ăfiindc ăparticip ălaăexisten a existen ei (ca fiind ceva despre care se poate vorbi),
c ciăelănuăparticip ănumaiălaăexisten a neexisten ei (ca fiind "neexistent"), sau la neexistenta
neexisten ei (ca altceva care devine nimic, -ceea ce Platon semnalase ca fiind existen aăînă
maximaăeiăplenitudineă(sau,ăcumăvaăspuneăNaeăIonescuă"unăaltcevaălogicătranspusăînăcadruă
pasional").
Interesantăesteăc ăînainteădeăaăpurcedeălaăexpunereaăîntreguluiăexerci iu dialectic,
Platonăexemplificaseădemersulăpeăcareăurmaăs -lăfac ăapelîndălaă"multiplu".ăDarămaiăapoiă
subiectulăalesădeăfilosofulăgrecădevineă"Unu",ăcuăprecizareaăc ălaămijlocăesteă"pozi ia lui
Parmenide".ăOr,ăParmenide,ăînăPoemul s u,ănuăvorbiseădespre "Unu", ci despre "Existen ".ă
Într-un fel i Platon, tot despre "Existen "ăvorbe te,ănumaiăc ăelă tiaăfoarteăbineăc ădespreă
"Existen aăînăeaăîns i"ănuăseăpoateăspuneănimic.ăEsteăexactăceeaăceăvaăar taăînăprimaăipotez ă
a exerci iului dialectic. De aceea Platonăseă"m rgine te" a vorbi despre "participarea" la
Existen ,ăsemnalat ădeăUnu-Multiplu. Mai precis, despre acel "unu" particular al Existen ei
careăînăvirtuteaăparticip riiănuămaiăr mîneă"unu".
NaeăIonescuăî iăîncepeădiscursulăasupraă"unit ii fiin ei"ăprinăconstatareaăc ăfiin a
careădevineăobiectădeăgîndireăesteă"identificabil "ăprinăfaptulăc ă"euătr iescăaceast ăfiin ".ă
Prinăaceastaă"persoanaămea,ăeu,ăacestaăcareătr iesc,ăsuntăinstrumentădeăidentificareăpentruă
existen "ă(p.ă94).ăCaă"obiectădeăgîndire", fiin aăesteă"unitate",ăesteă"ceva"ăc ruiaăgîndireaăîiă
al tur ăîntotdeaunaăună"altceva".ăPentruăc ăaăînchideăînăunitateăînseamn ăaăm rgini,ăaădeosebiă
ceeaăceăesteăcevaădeăceeaăceănuăesteăacestăceva.ă(p.ă95).ăÎnăcazulă"unit ii fiin ei",ăobserv ă
Nae Ionescu,ă"înăafar ădeăeuănuămaiăexist ănimic".ăOr,ăacestă"nimic",ănuăesteăpură i simplu
"nimic",ăciăesteăacelă"altceva"ăpeăcareăgîndireaăîlăal tur ă"unit ii" fiin ei, acelui "ceva" care
este "fiin a".
"Nimic, prin urmare, -spune Nae Ionescu, este o pozi ieălogic ăfa ădeăceva deănatur ă
nelogic :ănimic este altceva fa ădeăună<<ceva>>ălaăcare,ăprinătr ire,ăseăreduceă-înăchipă
arbitrar,ăf r ăîndoial ,ădarăefectivă-întreagaăexisten "ă(p.97).ă
PentruăPlaton,ă"nimic"ăsubăînf i areaă"Unuănuăexist "ăareăparteăde peripe ii similare,
începîndăcuăconstatareaăc ănuăînceteaz ăaăfiă"unu",ăcaăfiindă"ceva"ădeosebitădeă"altceva",ădară
maiăalesăcaăfiindă"tr ire",ă"existen ".ăPentruăc ănumaiă"existen a" este de domeniul
adev rului,ănumaiădespreă"existen "ăseăpoateăvorbiăadev rată(alethe legein).
Descartes, observa Nae Ionescu, funda valabilitatea cunoa terii omului pe existen a
luiăDumnezeu.ă"Foarteăîndrept it ăprocedareă-spunea Nae Ionescu la cursul de filosofia
religiei din 1924-1925 -, a aădeăîndrept it ăîncîtăNietzscheăaăafirmatăc ănuăexist ăteorieăaă
adev ruluiăc reiaăs ănu-iăcorespund ăcredin aăînăexisten aăluiăDumnezeu.ăIarăNietzsche,ăcîndă
aăvrutăs ădistrug ăpeăDumnezeu,ăînăateismulălui,ăaădistrusăadev rul,ăfiindc ă tiaăc ăDumnezeuă
iăfundareaăadev ruluiăsuntăfapte corelate" (v. prelegerea a VI-a). La cursul de filosofia
religieiăNaeăIonescuămaiăar taă ubrezeniaăargumentuluiăontologicăaăluiăDescartesăînă
momentulăînăcareăfilosofulăfrancezăvroiaăs ăstabileasc ăafirma iaă"Dumnezeuăexist "ăpeă
ra iune.ăăSpunîndă"nuăm ăîn el,ăpentruăc ănuăseăpoateăcaăDumnezeu,ăcareăesteădeasupraămea,ă
s ălaseăpeăacelămalinăgénie s - iăbat ăjocădeămine",ăDescartesăfundaăvalabilitateaăadev ruluiă
"înăDumnezeuă iăpeăurm ,ăînămine,ăînăom".ă
Dac ăarăfiăplecatădeălaăexisten a lui Dumnezeu "ca fapt", remarca Nae Ionescu,
Descartesăarăfiăevitatăcerculădovediriiăvalabilit ii cunoa terii omene ti prin existen a lui
Dumnezeu i a existen ei lui Dumnezeu prin valabilitatea cunoa terii omene ti.
DarăNaeăIonescu,ăînăleg tur ăcuăargumentulăontologic,ămaiăfaceăoăsubtil ăobserva ie.
Anumeăaceeaăc ăAnselmădinăCanterburyăfundaăexisten aăluiăDumnezeuăînă"tr ireaăluiă
Dumnezeuăînăactulăreligiosă iăatunciătoat ăargumentareaăontologic ăaăSfîntuluiăAnselmăesteă
fundarea cuno tin eiăînăfundareaăluiăDumnezeu.ăVaăs zic ,ăAnselmădinăCanterburyă
îndeplineaăprimaăparteăaăprocesuluiăcartezian.ăFundaăcuno tin a prin existen a lui Dumnezeu
(...)ăC ciăceeaăceăeraăviuăînăsufletulăteologuluiă iăomuluiăreligios,ăeraăDumnezeuăcareătr ia"ă
(Ibid.).ăPentruăc ă"faptulăreligios",ăspuneaăNaeăIonescu,ănuăpoateăfiăpusălaăîndoial .ă"Via a
Sfintei Tereza, via aăSfîntuluiăAugustin,ăaăSfîntuluiăPaulăetc.ăsuntăsumum de via ă
religioas ".
Facultateaăreligioas ,ădup ăNaeăIonescu,ăformeaz ăoarecumăoălumeăaparte,ăaăsaă
proprie,ăindicat ăînătotalitatea ei prin actul religios, care este "act noetic" i nu act
psihologicăcaăînăcelelalteăcazuri.ăAceastaădetermin ăsepararea,ăcaăs ăspunemăa a, a
con tiin ei religioase de con tiin a obi nuit .ăCuăatîtămaiămultăcuăcîtăînăcazulăcon tiin ei
religioase obiectulădinăafar ăesteăaltfelădecîtăobiecteleădinăafar ăaleăcelorlalteăacteă
suflete ti.
Înă"actul noetic"ăînf i at prin discursul platonic din dialogul Parmenide, "ceva"
deosebitădeă"altceva"ăatrageădup ăsineăparticipareaălaă"acela i" iă"altul"ăodat ăcuăparticiparea
la "existen "ă i "ne-existen ",ăceeaăce-lăjustific ăpeăPlatonăs ăeviden iezeăînăfinalăpeăacelă
Unu-Multiplu, chintesen ăaăparticip riiălaădivinaălumeăaăIdeilor (1).
Despreă"nimiculăînăsineăînsu i",ăNaeăIonescuăobservaăurm toarele:ă"aăspuneăc ăexist ă
"nimicăînăsineăînsu i"ăînsemneaz ăpură iăsimpluăaătransformaăîntr-o existen ăontologic ăoă
categorieălogic .ă iăînc ,ăoăcategorieălogic ădeănatur ăfunc ional ".ăCumăapareăîns ăaceastaă
"categorieălogic ădeănatur ăfunc ional "?ăă
Pentru Platon ea ap reaădinăconstatareaăposibilit ii noastre de a face afirma iiăînă
leg tur ăcuăunăsubiectăchiarădac ăacestuiaăîiăesteănegat ăexisten a. Filosoful grec, referindu-
se, a aăcumăamăamintitămaiăînainte,ălaăsitua iaăînăcareă"Unuănuăexist ",ăconstataăc acest Unu
este un "ceva" deosebit de "altceva", un "ceva" care se constituie ca subiect al unor afirma ii,
înăcondi iileăînăcareăceva-altcevaănuăînsemneaz ădualitate,ădup ăcumăsesizeaz ăcuămareă
fine e Nae Ionescu.
Explica ia lui Nae Ionescu (2), mai pu inăîncifrat ădecîtăceleăcuprinseădeăPlatonăînă
misteriosulăs uădialogăParmenide,ăurmeaz ,ăînăliniiămari,ăacela i drum: "nimic este altceva
logicătranspusăînăcadruăpasional.ăNuăexist ă"nimic".ăNimicăexist ăînăleg tur ăcuăceva.ăDar,ăînă
acela iătimpăînăcareăaiăspusă"nimic",ăînăacela iătimpăaiăf cutăoăafirma ieăabsolut .ăDeăaceea,ă
se poate spune -cuădreptăcuvînt,ăparadoxal,ăf r ăîndoial ă-c ănihili tii sunt cei mai mari
afirmatoriăaiăabsolutului.ăPentruăc ,ăînăacela iămomentăînăcareăafirm ăexisten a nimicului,
nihili tiiăauăconcentratătoat ăexisten aăînăcevaădeănatur ăabsolut ă(...).ăA a func ioneaz ă
minteaăomeneasc :ăunăcevaăcereăaltceva.ă iăaltceva,ăvaăs ăzic ,ăesteăunăelementăfunc ional al
gîndiriiămele.ă i acest element func ional,ăinstrumentăalăgîndiriiămele, înăanumiteăcondi ii,
potăs -lătransformăîntr-o existen ăsubstan ial ,ăontologic .ăAbsolutăfals,ăneîndrept it din
punctădeăvedereălogic.ă(...)ăPentruăactivitateaămetafizic ăîns ,ănuăexist ăobliga ieălogic ă-ca
s ăzicăa a"(op. cit., p. 101-102).
La ultimulăcursădeămetafizic ,ăpentruăaăvorbiădespreătranscendentulăfiin ei ca "altceva"
decîtăea,ăNaeăIonescuăporne teăprinăurmareădeălaăconstatareaăc ăfiin aăcareăseăgînde te
ajungeăîntr-oăalt ăetap ,ăsauăunăaltăplanădeăexisten ,ăcareăoăînchideăîntr-un fel de unitate, un
"ceva"ăc ruiaăprocesulăgîndiriiăîiăal tur ă"altceva".ă
Aceasta s-arăîntîmplaăprinăîns iăînchidereaăînăunitateăcareăînseamn ălimitare,ă
deosebireădeă"altceva".ăPeăscurt,ăconstat ăNaeăIonescu,ăună"ceva"ăcereăună"altceva".ăDarăaiciă
constatarea se faceăînăleg tur ăcuăfiin a, de aceea nu vom avea nici o dublare, deoarece
unitatea fiin ei este o calitate a ei. Unitatea fiin ei,ăstîndăsubăprincipiulăidentit ii, nu se
poate repeta. Fiin aăarăfiăoă"unitateăîn untrulăc reiaăsuntăanumiteăraporturi"ă(v.ăNae Ionescu,
Tratatădeămetafizic .ă1936-1937,ăEd.ăRozaăVânturilor,ă1999,ăp.ă40).ă
Spreădeosebireădeăunitateaămatematic ,ăpentruăcazulăfiin ei, "ceva" care apare prin
postulareaăluiă"altceva"ăr mîneăoăunitate,ăcareănuăseăpoateărepeta.ăă"Toat ămetafizicaăidealist ă
deăaiciăpleac ,ăremarc ăNaeăIonescu,ădeălaăconfuziaăunit ii fiin ei -care este o calitate a
fiin ei - cuăunitateaămatematic ."ă(op.ăcit.,ăp.105).ăă
 Înămetafizicaăfiin eiăgîndit ădeăNaeăIonescu,ăacestă"ceva"ăînsemneaz ăreduc iaătotal ăaă
existen ei (printr-unăactădeătr ire)ălaăoăparteădeăexisten ă(op.ăcit.,ăp.ă99).ă
Dar,ăspuneăNaeăIonescu,ă"actulădeătr ireăesteăunăactăpasional.ă i metafizica este un act
pasional la originea ei. Ca i via aăreligioas ,ăcaă i dragostea. Sunt lucruri cam de aceea i
natur ."ă(op.ăcit.,ăp.101).ă

NOTE
1. v. Isabela Vasiliu-Scraba, Misticaăplatonic ăaăparticip riiălaădivinaălumeăaă
Ideilor, Ed. Star Tipp, 1999.
2.ăDat ăfiindăîns i dificultatea problemelor tratate, men ion măc ăsfîr itul cursului
al VIII-lea apareăînăred rileănoastreăoarecumădiferitădeătextulăpublicatălaăEdituraăRozaă
Vânturilor.ăDesigur,ănuăamăurm rităaltcevaădecîtăînf i areaăcîtămaiăclar ăaăpasajelorădeveniteă
obscureădinăcauzaăprescurt rilorăinerenteălaăstenografiere,ăpasajeăcareăauăfost,ăfoarte
probabil,ăl sateădeădlăMarinăDiaconuăînăformaăc p tat ădup ăstenografiere.
Isabela Vasiliu-Scraba
FIIN A - "INSTUMENT DE IDENTIFICARE
PENTRU EXISTEN "

« El îi învăța pe ei ca unul care

are putere, nu cum îi învățau
cărturarii lor »
Matei, 7, 29.
REZUMAT:
Unăpunctădeăvedereăcontrarăidealismelorădeăoriceăform .ăIdealismulătranscendentalăaăsuscitatămereuă
nevoiaăexprim riiăunorăalteăopinii.ăPozi ia lui Nae Ionescu fa ădeăceleăsus inuteădeăKant.ăLuîndăcontactă
numaiăcuărealitatea,ă"noiănuăputemăs ădep im timpul". Timpul metafizic iăformul rileăaforisticeă
naeionesciene pentru viziunile sale revelatoare de esen e.

ScrisulăluiăEugenăLovinescu,ăobservaăînă1927ăNaeăIonescu (1),ă"areădarulăs ăprovoaceă

preaămulteăpolemici".ăIstoriaăliteraturiiăcl dit ădeăLovinescuăînăexclusivitateăpeă"impresii",ă
înălocăs ăfieăprilejădeăînv tur ăpentruăcititorăi-arăsuscitaăacestuiaănevoiaăformul riiăunoră
alte opinii.
Acela i lucru l-am putea spune iădespreăscrierileăluiăKant.ăDesigurăp strîndă
cuvenitele propor ii. Dar mai ales amintindu-ne din ce uria efort intelectual au provenit
ele. iăneuitîndăc ămaiăpresusădeăasemeneaăcalitateădeăaăincitaăc treăformulareaăunuiăpunctă
deăvedereăopusăceluiăkantian,ăseăafl ăoăvirtuteăindiscutabil ăaăCriticii ra iunii pure, anume
aceeaăc ăseăpoateăînv aămult ăfilosofieălaăcitireaăatent ăaăei.
Înăcadrulămetafiziciiăfiin ei,ăcîndăNaeăIonescuăajungeălaăproblemaăcondi iilor
generale de existen ,ăelăvaăvorbiădespreăeternitateăcaămargineăaătimpului,ădarămaiăalesă
despre timp. Este tocmai prilejul de a- i prezenta pozi iaăfilosofic ăprintr-o raportare la
celeăgînditeădeăImmanuelăKantăînăCritica ra iunii pure. Referitor la raportul dintre fiin ă
i existen ,ăprimaăarăfiăinstrumentădeăidentificareăpentruăaădoua.ăNuă"punctădeăreducereăaă
existen ei" iăniciă"origine"ăaăei.ăÎntrucît,ădup ăNaeăIonescu,ăfiin a, contrar punctului de
vedereăsolipsistăsauăidealistădeăoriceăform ,ănuăesteăsinguraăcareăexist .ăSemnăalăvie ii,ăînă
m suraăînăcareăesteă iămargineăaăeternit ii - timpul ar fi un acum condi ionat de ce a fost i
ceăvaăfi,ăcuăprecizareaăc ănumaiăceăaăfostăesteă tiut,ăiarăceăvaăfiăieseădinăcîmpulăcunoa terii
noastre.
Înainteăîns ădeăaăvedeaămaiăîndeapropeăceleăgînditeădeăNaeăIonescuăpeătemaătimpului,ă
vomădeschideăoămic ăparantez .ăDeoarece, porni iăînăconsidera iile lor de la apriorismul
kantian, de care va fi vorba iăcevaămaiăîncolo,ăcîndăvomăar taăopozi ia lui Nae Ionescu fa ă
de idealismul transcendental sus inutădeăKantăînăEstetica sa transcendental ,ăatît Ion
Petroviciăcîtă i Constantin Noica s-auăpreocupatădeăproblemaăextensieiăcîmpuluiăcunoa terii
noastre,ăambiiăîncercîndăs ăidentificeăoăsolu ieăpentruăaăînglobaăînăacestăcîmpă iăăceeaăce,ăînă
mod obi nuit, iese din el.
IonăPetroviciăapeleaz ălaăunăsoiădeăapriorismăconsiderîndăc ăanume viziuni ale lui
Eminescu s-arăputeaăîn elegeămaiăbineădac ăîntregătimpulăînăcareăarăfiăcuprinsădestinulăunuiă
om s-arăg siăaprioriădesf urat.ăOăatareăperspectiv ăarăl muriămomenteleădeăclarviziuneăcîndă
înăcîmpulăcunoa teriiăintr ăpor iunea de timp rezervat ăviitorului,ăpor iuneăcareăînămodă
normalăr mîneăînăafaraăcunoa teriiănoastre,ăfiindc ăeaăcuprindeăceeaăceăînc ănuăs-aăîntîmplat,ă
darăurmeaz ăs ăseăîntîmple.ăă
Înămedita iileăsaleăînăjurulăaăceeaăceăelăaănumită"timpul logosului", Constantin Noica
ajungeăs ăconfereăunăsoiădeădinamismăviziuniiăpropuseădeăIonăPetroviciăasupraăapriorit ii
timpului.ăElăvaăscrieădespreă"reversibilitatea"ătimpuluiă"logosului"ăînăcazurileădeăclarviziune.ă
Desf urareaăaprioriăaătimpului,ăcareălaăIonăPetroviciăeraăîntr-un fel impregnat ădeă
nemi carea ce domne teăînălumeaădeădincolo,ăînăperspectivaăpropus ădeăfilosofulădeălaă
P ltini devineăsuit ădeăîntîmpl riăînăplin ădesf urare,ăpeăcareăunăclarv z torăoăpoateă
urm ri.ăDeăaceeaăceleăpreziseăînămomentulăclarviziuniiă iămaiăapoiăîntîmplateăarădemonstraă
"întoarcerea",ă"reversibilitateaătimpului",ăprinărevenireaăunorăîntîmpl riădesf urateădejaăînă
decursulădestinuluiăcunoscutădeăclarv z tor.ă
Ambele solu iiădeăinterpretareăaăextensieiăcîmpuluiăcunoa terii omene ti, propuse de
ceiădoiăfilosofiăromâni,ăauăînăcomunăfaptulăc ăeleăsunt,ăcaăs ăspunemăa a,ăinterpret riădeă
tent ăpersonal ăaăapriorismuluiăpostulatădeăKantăînăleg tur ăcuătimpul.ă
Înăceeaăce-l prive teăpeăNaeăIonescu,ăg simăînăultimulăs uăcursădeămetafizic ăă(1936-
1937)ăoăsuit ădeăobserva iiălaăadresaăluiăKantădemneădeătoat ăaten ia. Ele se deschid cu
urm toareaăăprecizare,ădinăcareăcititorulăpoateăs - iăfac ăoăimagineăasupraăpersonalit ii
acestuiăfilosof,ăpeăcîtădeăfaimosăînăepoc ,ăpeăatîtădeăpu in cunoscutăast zi:ă"Cuătoateăc ăeuănuă
amăobiceiulăs ăm ăoprescă iăs ăvorbescădespreăceeaăceăauăf cutăsauănuăal ii,ăoăs ăm ăoprescă
pu inăasupraăacestuiăfapt,ăpentruăc ăpreaămul iăv ăîntîlni iăcuăaceast ăproblem ,ăpreaăv ăumpleă
capulătoat ălumeaăcuăKant.ăKantăacestaăoăfiăfostăunăomămare,ădarăpentruănoiăînăfilosofieămareă
este cel care ne este de folos" (2). S ătrecemăa adarălaăceleăgînditeădeăNaeăIonescuăînăr sp ră
cuăceleăgînditeădeăKant,ădarăcareăî iăauădesigurăloculălorăînătratatulăs uămetafizic.ăÎnăprimulă
rîndăelăobserv ,ăpeăbun ădreptate,ăc ăfilosofulădeălaăKönigsbergănuăaădoveditănic ieriă
analogia dintre spa iu i timp, observa ieălaăcareăadaug ăremarca,ăperfectăjustificat ,ăc ă
aceast ăanalogieănuăaăfostădovedit ădeăKant,ă iăniciănuăpoateăfiădovedit ădeăvreunăkantian,
fiindc ăpură iăsimpuăeaănuăexist (3).
Calitativ priviteăînărealitateaălor,ăspuneaăNaeăIonescuălaăcursulădeăteoriaăcuno tin ei
din 1925-1926, timpul si spa iulănuăauănimicăcomun.ăPeădeăalt ăparteăîns ,ădinăpunctădeă
vedere cantitativ, folosit pentru determinareaăunuiăobiectăînăexisten aăluiăreal ,ă"timpulăsiă
spa iul n-au nimic deosebit. iăatunciăcoordonataătimpăesteăexactăînăacela iăfelăcoordonat ă
ca i celelalte trei coordonate spa iale" (4).
Înc ădină1909-1910ăî i aminte teăelăînă1925,ăscriseseăîntr-unăarticolăc ăexprimareaă
propriu-zis ăaăuneiăexisten eăîntr-unăchipănumericănecesit ă4ăcoordonateă i nu 3. Ast ziă
acesteălucruriăauădevenitălocuriăcomuneăînălumeaă tiin ific .ăLaăînceputulăsecoluluiăXXăerauă
îns ănout i,ăerauăideiăcareăabiaăîncepuser s ăseăvehiculeze,ăiarăNaeăIonescuăeraăperfectă
con tientădeăvaloareaădeănoutareăaăcelorăgînditeădeăelăpeăcontăpropriu,ăînăaniiăs iădeăstudiu.ă
Cuămult ădeta are,ăfilosofulăî iăcompleteaz ăamintirileăastfel:ă"aceastaăoăspuneamăeu,ăîntr-
unămomentădeăsl biciuneăfilosofic .ăDup ăceăauătrecutătrei-patru luni i m-amămaiăgînditălaă
problem ,ăamăv zutăc ăeraăoămic ăprostieăceeaăceăspuneamăeuăacolo.ăDup ădoiăaniăîns ,ă
ducîndu-m ălaăGöttingen,ăamăascultatăpeăunulădinăceiămaiămariăfizicieni,ăMincowski,ăcareăaă
emis aceast ăipotez ăfoarteăîndr znea .ăToat ălumeaăaăzis:ăextraordinarădeăfrumos!ă
Ghinionulămeuăaăfostăc ăeuăp r sisemăceeaăceăpesteădoiăaniăeraăextraordinarădeăfrumos.ăCare
este deosebirea? i eu am dreptate i ceilal i.ăÎnăfond,ăproblemaăesteăoăprostieădinăpunctul
de vedere filosofic, dar este un lucru extraordinar din punctul de vedere matematic. De ce?
Pentruăc ,ăfilosofice te, timpul i spa iulăăsuntădou ălucruriăabsolutădeosebite"ă(Ibid.).
A treia observa ieăînămargineaăEsteticii transcendentale puneăînăeviden ăfaptulăc ăă
ImmanuelăKantărezolv ăproblemaătimpuluiăprintr-oănepermis ăextrapolareăaăsitua iei
privitoare la spa iu.ăÎnăopiniaăluiăKant,ăceeaăceăesteăvalabilăînăleg tur ăcuădemonstrareaă
apriorit ii spa iului, ar fi valabil iăînăleg tur ăcuăaprioritatea timpului.
NaeăIonescuăidentific ăoăeroareăaăluiăKant,ăconstîndăînătr dareaăatitudiniiă
fenomenologice pe care tocmai o postulase. Din punct de vedere fenomenologic, noi nu
avemădecîtăcuno tin a propriu-zis .ăNuă i formele a priori i func iunile care facăposibil ă
cuno tin a.ăOr,ăKantăconsider ăc ăelementeleăfundamentaleăcareăconstituieăcuno tin a pot fi
cunoscute (v. Teoria cuno tin ei. 1925-1926. Curs. litogr., p. 99).
A patra observa ieăarăfiăurm toarea:ădac ătimpulăpoateăfiătratatăindependentădeăspa iu,
spa iu nu este ceva independent de timp, de i "timpul i spa iul sunt lucruri cu totul
deosebite" (5). Spa iulănuăesteăoărealitateăautonom ,ăconsider ăNaeăIonescu,ăpentruăc ă
ordonarea spa iuluiăareălaăbaz ădirec iaăîmprumutat ădeălaătimp (6).
A cincea observa ie decurge din cea de-a patra, iăeaăvizeaz ăîn i demonstrarea
apriorit ii spa iului.ăAceast ădemonstra ieăpeăcareăăoăfaceăfilosofulădinăKönigsbergăînă
Critica ra iunii pure esteălipsit ădeăvaliditate,ăgînde teăNaeăIonescu,ătocmaiăpentruăc ă
spa iulănuăesteăcevaăindependentădeătimp,ăcevaăceăpoateăfiătratatăînăsine.
Cum am men ionatămaiăsus,ăînăopiniaăluiăNaeăIonescu,ăspa iulăîmprumut ădeălaătimpă
direc ia.ă(Înăopiniaănoastr ,ăcuăoăastfelădeăviziuneăasupraăspa iului, Kant ar fi avut mai multe
anseăînărezolvareaă"problemeiămîiniiăstîngi",ădeălaăcareăaăpornităînămedita iile sale asupra
spa iului,ăproblem ăc reiaănuăi-aăg sitădezlegare,ăciădoarăaăeludat-o prin postularea
apriorit ii spa iului.ăNumaiăc ăeaăarăfiăimplicată i considera ii asupra schimb rii.ăOr,ă
idealismulăs uătranscendentalănuăesteăstr inădeăunăoarecareăstatism,ăpropriuăformalismeloră
de orice gen. Rezultatul privirii sale critice asupra unei ra iuniăpure,ăoricît ăgenialitateăară
cuprinde,ăesteăunăpurăformalism,ănefiindăaltcevaădecîtăoăsum ădeăcondi iiăaprioriăînăcareăareă
loc o "experien ăînăgenere").
Oăultim ăobserva ie a lui Nae Ionescu s-ar traduce cam a a: ineăoareăîntr-adev ră
timpul de Estetic (înăîn elesăkantian)?ăDesigurăc ănuă ine. Timpul ca semn al vie ii i
margine a eternit iiăieseădinăstrîmtulăcadruăală"experien eiăînăgenere".ăPeăcîndăpredaăună
cursădeălogic ă(înăanulăuniversitară1924-1925)ăNaeăIonescuăobservaseăc ăînăEstetica sa
transcendental ă(ca iăînăAnalitica sa transcendental ),ăImmanuelăKantăînlocuie te de
fapt planul existen ei reale a lumii, cu un nou plan de realitate, cu planul con tiin ei.
Deosebitădeăaceast ăînlocuireăaărealit ii prin planul cunoa terii,ădarăurmîndăcumvaă
acelea iătipareădeăgîndire,ăînăîns i logicaăgeneral pe care o preda studen ilorăs iă(7),
filosofulăgermanăseădispenseaz ădeă"concept".ăPentruăKant,ăremarc ăNaeăIonescu,ălogicaăseă
reduceălaădou ăprocese:ăunulădeăcontrolareăaătreceriiădeălaăoăcuno tin ălaăalta,ăiarăcel laltădeă
verificareăaăadev ruluiăgîndiriiăprinăcondi iile silogismului i ale principiului
noncontradic iei. Din perspectiva istoriei logicii, orientarea aceasta i-aăp rutăăprofesoruluiă
bucure teanădeosebitădeăfecund ăînăgîndireaălogicienilorădeămaiătîrziu,ăînăorientareaăkantian ă
justificîndu-se, observa el, directivele de mai tîrziuădinălogicaămetafizic ,ăgnoseologic ăsauă
formal .ăă
Înăleg tur ăcuătimpul,ăNaeăIonescuămaiăprecizeaz ălaăprelegereaădinăfebruarieă1937ă
faptulăc ăacestaănuăesteăcevaăabsolut,ăciădoarărelativ,ăfiindătr ităcuăintensit i diferite (8). Înă
general, s-a spusăc ăcevaăexist ăînăm suraăînăcareăseăafl ăînăspa iu iăînătimp.ăNae Ionescu,
maiăsubtil,ăconsideraăc ănimicănuăesteăînătimp,ăciătotulă"seăîntîmpl "ăînătimpă(op.ăcit.,ă
p.132).ăOr,ăcevaăseăîntîmpl ănumaiăacoloăundeăesteăceva.ăCeeaăceăseăîntîmpl ăînătimpăeste
existen ,ăesteăistorie,ăpentruăc ă"istoriaăînseamneaz ăîncepută iăsfîr it". Nu liniaritate, nu
desf urare ce vine din infinit iămergeălaănesfîr it.ăNaeăIonescuănuăjudecaăistoriaăînăfunc ie
deătimp.ă"Dac ăvreiăs ăidentificiătimpulăcuăistoria,ăatunci istoriaănuăexist "ă-spunea el. Pentru
c ătimpulăînseamn ă"acum",ăiară"acum"ănuăînseamn ănimic.ăăEsteăoăpur ăindica ie, este o
atitudine fa ădeăexisten ,ă"unăfelădeăindica ie a existen eiăc ăaceastaăexist ă iănuănumaiăc ă
poateăfiăgîndit ,ăciătrebuieănecesarmenteăgîndit "ă(op.ăcit.,ăp.ă115).ăDinămomentulăînăcareăseă
constat ăc ăpropriu-zisăseăîntîmpl ăceva,ăsubliniaz ăNaeăIonescu,ăseă i face trecerea din
"problema fiin eiăînăaceeaăaăexisten ei"ă(op.ăcit.,ăp.ă128).ăR mîneăîns ădeăad ugatăăsubtilaăsaă
precizare,ăc ăatîtaăvremeăcîtăajungemăs ălu măcontactănumaiăcuăexisten a,ă"noiănuăputemăs ă
dep im timpul" (op. cit., p. 132).
Laăultimulăs uăcursădeămetafizic ,ăprintr-oăprofund ădistilareăaăgîndirii,ăNaeăIonescuă
ajunge la ni te viziuni revelatoare de esen e cuprinseăînăformul riăaforistice,ădeăoămareă
frumuse e iăsugestivitate.ăÎnăfilosofiaăromâneasc ăîntruchip riădeăoăatîtădeăimpresionant ă
putereăintegratoareănuăamămaiăg sitădecîtălaăBlagaă iălaăMirceaăVulc nescu.ăDoarălaăceiădoi,ă
desigurăîntr-altfelăgîndite,ătimpul, spa iul, existen a i fiin aăseăafl ăîntr-oădeplin ăarmonie,ă
seăcompleteaz ă iăseălumineaz ăuneleăpeăaltele,ăa aăcumăseăîntîmpl ăînăăsugestiveleă
condens riădeăgîndăaleăluiăNaeăIonescu.ăDeăpild :ă"timpulă-semn al vie ii"; "spa iul -timp
mort". Pentru c ăloculăformelorăvie ii,ăf r ăvia aădinăele,ăr mîneăs ăfieăunăspa iu care se
poate defini ca "timp mort". A fi lipsit de sim ul spa iului,ăspuneaăNaeăIonescu,ăînseamn ăaă
nu avea contact iăîn elegere pentru formele vii.
Uneoriăformul rileăsaleăaforisticeăpotăp reaăparadoxale.ăDarănumaiăcelorăcareăseă
încurc ăînăvocabularulăfilosofiei,ăpentruăc ăle-a lipsit ocazia de a- iăînsu iăoăminim ătehnic ă
aăfilosof rii.ă"Dincoloădeăexisten ăesteăfiin a"; "substan a este materia fiin ei, iar materia
este substan a existen ei"; "dinolo de materie - substan a".
Legileădespreăcareăseăcredeăc ăarăguvernaăîntîmpl rileălumii,ălegileăpeăcareăoameniiă
leănumescă"aleănaturii"ăreprezint ,ădup ăNaeăIonescu,ăordineaăpeăcareăoameniiăoăintroducăînă
lume,ăordineăverificat ădeăeiăprin ni teăcadre,ămaiăstrîmteăsauămaiălargiăaleăexperien ei
omene ti.ăAceastaănuăînseamn ăc ălumeaăînăcareătr imăs ănuăpoat ăfiă"str puns "ădeăfapteă
careăs ăr stoarneă"socotelile"ăomene ti.ăPentruăc ,ăînăultim ăinstan ,ă"totăceeaăceăseă
întîmpl ăseăîntîmpl dup ăvrereaăluiăDumnezeu"ă(op.ăcit.,ăp.ă111).ă
Asemeneaănecesitateăaăsuccesiuniiăîntîmpl rilorăîlăvaăfaceăpeăNaeăIonescuăs ă
vorbeasc ădeăună"timpămetafizic",ăaăc ruiămaiăîndeaproapeăconturareăvaăîmbr caăoăsplendid ă
hain ăaforistic :ă"tr ireaătimpuluiăpoateăs ăfieăsubiectiv ,ădarătimpulăînăelăînsu i este
existen ăobiectiv .ăTimpulăesteăîns i existen a, sub acest aspect al succesiunii ireversibile.
Undeăînceteaz ătimpul?ăAcoloăundeăînceteaz ăfiin a. Deci, a a cum fiin aăm rgine te
existen a,ătrebuieăs ăexisteăpentruătimpăcevaăcareăîlăm rgine te.ăCeeaăceăm rgine te timpul
esteăeternitatea.ăÎnăacela iăfelăînăcareătimpulăesteăformaăexisten ei, eternitatea este forma
timpului.ăÎnăeternitateănuăseămaiăîntîmpl ănimic,ăciătoateăsunt.ăCuăfiin aănuăseăîntîmpl ă
absolutănimicăînăafar ădeăaceeaăc ăeaăeste"ă(op.ăcit.,ăp.ă132).
NOTE

1. v. Nae Ionescu, Bilan literar,ăînă"Cuvîntul"ădină2ăian.ă1927,ăcuprinsăînăvol.ăNaeă

Ionescu, Întreăziaristic ă i filosofie, Ed. Timpul, Ia i, 1996, p.
2.v. Nae Ionescu, Tratat de metafizic .1936-1937., Ed. RozaăVânturilor,ăBucure ti,
1999, p.114.
3. op. cit., p. 113.
4 v. Nae Ionescu, Teoria Cuno tin ei. 1925-1926, curs. litogr., p. 89.
5.v. Nae Ionescu, Tratatădeămetafizic .1936-1937., Ed. RozaăVânturilor,ăBucure ti,
1999, p.114.
6. op. cit., p. 128.
7. v. Im. Kant, Logic ăgeneral , trad. Alexandru Surdu, Ed. tiin ific ă i
Enciclopedic ,ăBucure ti, 1985.
8. v. Nae Ionescu, Tratatădeămetafizic .1936-1937., Ed. RozaăVânturilor,ăBucure ti,
1999, p.130.
Isabela Vasiliu-Scraba

EDITAREA CURSURILOR LUI NAE IONESCU

REZUMAT :
Restabilirea textelor ini ialeăaleăcursurilorăluiăNaeăIonescuăeditateăîntreă1941ă i 1944. Discu iileăînă
margineaăcelorăgînditeădeăNaeăIonescu.ăTeoriaăhegelien ădespreă"discu iaăideal ".ăăDiferen aăcalitativ ăa
îngrijiriiăcursurilorăluiăNaeăIonescuăînainteădeă1944ă iădup ă1989.ăImposibilitateaădeăaăîn elegeăgîndireaăluiă
Nae Ionescu la absolven ii " colilorădeăsp lareă i de pervertire a creierelor". O gre al ădeăeditareă
perpetuat ăînăceleăpatruăedi ii post-revolu ionare a Prelegerilor de filosofia religiei (1924-1925).
Recunoa tereaădeăformeăsem nîndăîntreăeleă- performan ăaădresajuluiădeăanimaleă i a "specialistei"
Marta Petreu

Componen a grupului de fo ti studen i ai lui Nae Ionescu preocupa i de restabilirea textelor

ini ialeăaleăcursurilorăap ruteăîntreă1941 i 1944(1) o afl mădinăcele scrise de primii editori care s-au
ocupatădeăoperaăsaăfilosofic .ăTotădeălaăeiăafl mă i despre dificultatea sarcinii pe care i-au asumat-o.
Privitor la aspectul general al stenogramelorăluateădup ăprelegeriă iămaiăapoiăap ruteăînăformaăcursuriloră
litografiate,ăînăintroducereaăscris ădeăMirceaăVulc nescuă i Constantin Noica (2) laăcelădinăurm ăcurs de
logic ăgeneral inutădeăNaeăIonescuăînăanulăuniversitară1934-1935ăg simăurm toareaăinforma ie,
demn ădeătoat ăaten ia:ă"pasajeleăclareăînărostireaălorăoriginar ",ăînăcursurileălitografiateădup ăstenogrameă
deveniser ăgreuădeăîn elesăprină"suprim riădeăpasajeăsauăcondens riădeăfraze".ă
Îngrijitoriiăprimelorăedi ii ale celor patru cursuriăpublicateăpîn ăînă1944ăs-au ocupat tocmai de
clarificareaăacestorăr zle eăpasajeămaiăgreuădeăîn eles.ăDup ăcumăcitimăînăintroducereaăvolumuluiăpublicată
înă1943,ăcursulălitografiatădeălogic ădină1934-1935ăaăfostăpentruăprimaădat ărev zutădeăAliceăBotez,
"auditoareădirect "ăaăacestuiăcurs,ăpentruăcaămaiăapoiăcomentariileăînămargineaăcelorăgînditeădeăNaeă
Ionescuăs ăaibeălocăînăcasaăluiăMirceaăVulc nescu.ă
Aici,ădup ălungiădiscu iiădeăoăînalt ă inut ăintelectual ,ăMirceaăVulc nescu,ăConstantinăFloru,ă
Virgil Bogdan iăConstantinăNoica,ăauăpusălaăpunctăpaginileăcareăurmauăs ăfieătip rite.ăCîtevaăamintiriă
despreăîntrunirileălorăsuntăredateădeă tefanăFay,ăînăcarteaăsaădespreăMirceaăVulc nescuă(1904-1952),
scris ăînă1983-1984 iătip rit ăabiaăînă1991,ăcîndăseăputea,ăînăsfîr it,ătip riăa a ceva.
Iat ăceleăconsemnateădeă tefanăFayădespreăacesteăîntruniri:"laădiscu ii luau parte Mircea
Vulc nescu,ăConstantinăNoica,ăConstantinăFloru,ăînc ăunaăsauădou ăpersoane,ănuăacelea i de la o
edin ălaăaltaă(...)ăMirceaăVulc nescuăeraăexplozivă iăscînteietor;ăConstantinăNoica,ăaparentămodest,ăcuă
zîmbetulăpeăbuze,ăr mîneaăgreuădeăurnitădinăaleăluiă(...).ăMirceaăVulc nescuăaveaăoăcapacitateăame itoare,
enciclopedic ădeăaăaduceămereuănoiăargumente,ăavansîndănecontenităc treăop iunea pe care o propusese
(...)ăIdeeaăeraăadus ălaălumin ,ăscuturat ădeănebulozitateă iăf cut ăs ăexplodezeăînătoateădirec iileăînăcareă
puteaăfertilizaă(...).ăÎntrebareaă- care declan a demonstra ia iădeschideaădrumăc treăr spunsă- intra,
retoric,ăînăstructuraăintim ăaădemonstra ieiăparc ănumaiădinănecesitateăsubsidiar ,ădinănecesitateaăpractic ă
de convingere. Solu iaăîns ăseăaflaăînălogicaăideii."ă(v. tefan Fay, Sokrateion, Ed. Humanitas,
Bucure ti, 1991, p. 49-52).
Din cele re inute de tefan Fay putemăs ăneăimagin măc ăformaăfinal ăîiădatoreaz ădestulădeămultă
lui Constantin Noica, "greu de urnit din ale lui", care, "cu vocea aproape optit ăaveaăunăfelădeăaăajunge,ă
calm,ăpeădrumulăcelămaiăscurt,ălaăpunctulăs uădeăvedere".ă
Teoreticăvorbind,ăînăproblemeleăcontroversate,ăidealăarăfiăs ăprevalezeăputereaădeăconvingereăaă
argumentelor,ăînăfilosofieăfiindădeăpreferatădrumulăocolitorăalădemonsta ieiăoric ruiăpunctădeăvedere.ă
Numaiăc ăteoriaăesteăuna,ăiarăpracticaăesteăcuătotulăalta.ă
Cuăminteaăsaăstr lucit ,ăMirceaăVulc nescuătrebuieăs ăfiăfostăabsolutăconving torăînăsus inerea
punctuluiăs uădeăvedere.ăPeădeăalt ăparteăîns ,ăelăaveaăîn elepciuneaădeăaăl saăs ătriumfeăp rereaăluiă
Noica (3),ănumaiăfiindc ăeraăcîtăseăpoateădeăevidentă- pentru to i cei care asistauălaăînfl c rateleădiscu ii
prelungiteăînănoapte-,ăc ămaiătîn rulăs uăpartenerădeădiscu ie, doar "aparent modest" -, ineaăs ăaibeăelă
ultimulăcuvînt.ă
Asemenea situa ii,ăfrecventăîntîlniteăînădiscu iileădintreăfilosofi,ăilustreaz ,ălaămodulăcelămaiăbanal,
cumăasupraăinteresuluiădeăaăc utaăîmpreun ăprintr-o discu ieăunăadev r,ăoricareăarăfiăel,ădeăregul ă
primeaz ăvanitateaăcelorăcareăparticip ălaădiscu ie.ăIarăîntreăMirceaăVulc nescuă i Constantin Noica,
dup ătoateăm rturiileăcelorăcareăi-au cunoscut, seăpareăc ăultimulăeraămaiăvanitosă i mai dornic de a- i
impuneăp rereaăproprie.ă
Deăaltfel,ăaceast ădorin ădeăaăseăimpune,ăintimăasociat ăcuăunănobilăimboldădeăafirmareăînăplană
cultural, imbold dublat de con tiin a valorii proprii, s-au dovedit a fi fost,ădup ă1965,ăni teătr s turiădeă
caracterăfoarteăfolositoare,ăînăprimulărîndăpentruăculturaăromân ,ăaflat ăîntr-oăepoc ăextremădeăsecetoas ă
la capitolul filosofie, i,ăabiaăînăalădoileaărînd,ăpentruăConstantinăNoica.
Oăîntreag ăteorieădespreăcumăarătrebuiăs ădecurg ădiscu iileăîntreăfilosofiăcuăp reriăpersonaleă
(deosebite una de alta) a prezentat-o Georg Wilhelm Friedrich Hegel studen ilorăs iăcareăîiăaudiau(4)
cursurile despre istoria filosofiei (v. G. W. F. Hegel, Prelegeri de istorie a filosofiei, vol. I., traducere
de D.D. Ro ca, Ed. Academiei, Bucure ti, 1963, p. 474).
Înainteădeăaăprezentaăsuccintăteoriaăhegelian ăasupraă"discu iei ideale", vom comenta pu in
prilejulăcuăcareăHegelăajungeăs ăexpun ăaceast ăteorie.ăÎnăciudaăfaptuluiăc ăatunciăcîndăvaăvorbi despre
doctrinaăplatonic ăfilosofulăgermanăvaăfaceăni te observa iiădeăoăremarcabil ăfine e (v. Isabela Vasiliu-
Scraba, Misticaăplatonic , Ed. Star-Tipp, 1999, p. 319-322),ăHegelăcomiteăoăgrav ăeroareă
prezentîndu- i teoria asupra discu iei ideale cu prilejulăsemnal riiă"gra iei" cu care Platon ar fi prezentat
modulăînăcareăparteneriiălaăoădiscu ieăî iăîmp rt esc unul altuia diferitele i "personalele" lor opinii.
EroareaăluiăHegelăconst ăînăaceeaăc ădiscu iileăprezentateădeăPlatonăînădialogurileăsale erau
închipuite,ănuăreale.ăEleădecurgeauădup ăunăanumeăplanăurm rităcuămareăgrij ădeăautorulăgrec.ăDeăaceeaă
acordul dintre partenerii de discu ie nu provenea dintr-oăfericit ăpunereăaălorădeăacord,ăcumăniciăp rerileă
dep iteăînăcursulădiscu iei nu erau dep ite dintr-un hazard, sau din mecanismul intrinsec al unui foarte
"civilizat" iăplinădeă"curtoazie"ăschimbădeăp reri.
DlăSorinăVieru,ăînălips ădeăalt ăinspira ie, pentru a vorbi despre Platon, preia gre itaăp rereăaăluiă
Hegel despre armonioasele discu iiăprezentateădeăPlaton,ăconfabulîndăni elăînăjurulăteorieiăexpuseădeă
Hegel, din motive pedagogice, studen ilorăs i.ă
Astfel,ădup ădlăSorinăVieru,ăînădialogulăplatonicăParmenide,ăarăfiăavutălocăoăîmp careăaă
genera iilor.ăOănespusădeăarmonioas ăpunereăîn acordăaăunorăp reriădiferite,ăsubăformaă"comuniunii"ăîntreă
genera ii,ăîntreăparteneriădeădiscu ie tineri, mai pu in tineri iămaiăb trîni,ăcomuniuneă"permis ătocmaiădeă
plas rileădiferite"ăînăfa aă"întreb riiăcomune".ă
Dac ătotulăs-ar fi rezumat la astfel deăopiniiăexpuseăîntr-un "Cuvîntădeăprevenire" n-ar fi fost
niciăoănenorocire.ăCîteănuăseăpotăcitiăpeăseamaăluiăPlaton!ăDinăp cateăîns ,ătraducîndădialogulăplatonic,ădlă
SorinăVieruăî iăintroduceăp rerileăsaleădespreă"comuniune"ăprină"plas riădiferite"ăchiarăînătextulăcareăarăfiă
trebuităs -i apar in ăluiăPlaton.ă iănuăoriunde,ăciăînăzoneleăînăcareăastfelădeăimixtiuniăproducăoăpagub ă
maxim ,ăînăsensulăc ădeformeaz ălaăextremătextulăplatonică(5).
Ca iăHegel,ăpeăcare,ăînăprivin a "discu ieiăideale"ăîlăurmeaz ăîndeaproape,ădlăSorinăVieruălaărîndulă
s u,ăaăpierdutădinăvedereăc ăînădialogurileăplatonice,ătoateăcîteăseăîntîmpl ăînădecursulădiscu iei sunt
prezentateădeăPlaton.ăEădreptăc ăfilosofulăgrecă ineăs ăînf i ezeăgîndurileăsaleăînăform ădialogat ,ădeăcaă i
cum ar fi mai mul iăcareăgîndescăîmpreun .ăDar,ăînăoricareădintreădialogurileăplatonice,ăîntr-oădeplin ă
exclusivitate,ăînăspateleăformeiădialogateăseăascundeăgîndireaăunuiăsingurăpersonaj,ărespectivăoăsingur ă
opinie, opinia lui Platon. Filosoful grec nu eraănevoităs ăconving ăvreunăpartenerărealădeădiscu ie, care nu
s-arăfiăl satălaăfelădeău or convins cum fac diversele personaje din dialogurile sale.
Darăs ăneăîntoarcemălaăteoriaăhegelian ăasupraă"discu ieiăideale".ăPrezentîndăteoriaăsaădespreăcumă
ar trebui,ădup ămodelulădiscu iilorăînf i ateădeăPlaton,ăs ădecurg ,ălaămodulăcelămaiăoptim,ăunădialog,ă
Hegelănuăaăomisăs ăinvoceă"urbanitatea"ă iă"curtoazia"ădeăcareătrebuieăs ăfac ădovad ăni te parteneri ai
unei discu iiăînăcareăniciunulădintreăparticipan i nu- iăd ă"aereădeăoracol"ă iăniciănuă"astup ăguraăceluiăcuă
careăseăîntre ine".ăDesigur,ăastaăimplic ărespectulăreciprocăalăpartenerilorădeădiscu ie.
Înădiscu iileăpeămargineaăcelorăgînditeădeăNaeăIonescuăănuăseăpoateăpresupuneălipsaădeărespectă
reciproc dintreăMirceaăVulc nescuă iăConstantinăNoica,ăsauălipsaădeă"urbanitate",ăfiindc ăfiecareădintreă
ceiădoiăavuseseăparteădeăoăaleas ăeduca ie i,ăf r ăniciăoăîndoial ,ăeiăseăpre uiauăcîtăseăpoateădeămultăunulă
peăcel lalt.ăNumaiăc ăeiăerauăprotagoni tii reali ai unor discu iiăcîtăseăpoateădeăreale.ă
"Dezbatereaăeraăcaptivant ,ă- maiăconsemneaz ă tefanăFayăînăamintirileăsaleădespreăîntrunirileădină
casaăluiăăMirceaăVulc nescu-,ănuăîncercamăs ă tiuăcineăareădreptate:ăNoica,ădup ăfiecareăcontrovers ă
reluîndu- i punctulădeăvedereăimpecabil,ăpeăbuzeăcuăunăzîmbetădeăBudhaăcareă tieăadev rul,ăsauă
Vulc nescu,ădeălaăunăcuvîntăreu indăs ăconstruiasc ăînăcîtevaăminuteăoăarhitectur ăcultural ăfrem tîndăpeă
dinafar ăcaăornamenta iaăincandescent ăaăgoticului,ăpeădin untruăplin ăde un spa iu pentru un imens
con inutădeăgîndireă iăcultur ăuniversal ă iăcuăs geataă î nindăspreăoăverticalitateătranscendental ădeăoă
îndr zneal ăneasemuit ?ăăDou ăipostazeăaleămecaniciiăgîndirii:ăunaăarborescent ,ăcealalt ădeăcristalădeă
roc !ăăS-ar putea spuneăc ădemonstra iaăluiăMirceaăVulc nescuăeraăclocotitoareăcaăapaăcareă î ne te din
stîncaămuntelui,ăînătimpăceăaăluiăConstantinăNoicaăeraălimpedeăcaăapaălimpezit înăbud u,ălîng ăizvor." ( v.
tefan Fay, Sokrateion, Ed. Humanitas, Bucure ti, 1991, p. 57).
Ceiăcare,ăimediatădup ăRevolu ia din decembrie 1989, s-auăgîndităs ăreeditezeăceleăpatruăvolumeă
ap ruteăîntreă1941ă iă1944,ănuăauăavutăăoăsarcin ăpreaăcomplicat ,ădeoareceăneclarit ile acestor cursuri
litografiateădup ăstenogrameăerauădejaăînl turateădeăfilosofiădeămareăclas ,ăprecumăMirceaăVulc nescuă
sau Constantin Noica.
Datorit ăacestuiălucru,ăceleăpatruăcursuriăpublicateădup ămoarteaăfilosofuluiăseădistan eaz ăînămodă
evident prin acurate eaăedit riiădeătoateăcelelalteăcursuriăaleăluiăNaeăIonescuăpublicateălaădiverseăedituriăînă
ultimul deceniu al secolului XX.
La revolu ionaraăcuprindereăînăpaginileăuneiărevisteăbucure tene a unor cursuri inute de Nae
Ionescu (v. rev. "Via aăRomânesc ", deălaănr.ă5/1990ăăpîn ălaănr.7/1991),ădup ăceiăpatruzeci icinci de
ani de interdic ieăaăpublic riiăoric reiaădinăopereleăsaleăfilosofice,ătextulăprelegerilorădeăFilosofia religiei
(1924-1925) aăfost,ăcuăoăbineăvenit ămodestie,ăreprodusăîntocmaiădup ăcursulălitografiat.ă
Într-oăatîtădeăîndelungat ăperioad ,ădificult ileăîn elegerii cursurilor lui Nae Ionescu au crescut
sim itor.ăÎnăprincipalădatorit ămutil riiăînv mîntuluiăfilosoficăromânescăîntr-oăepoc ăceăaădebutatăcuă
îndep rtareaădinăînv mîntă- i, nu de pu ineăori,ăcuăîntemni area (6)-,ăăadev ra ilor profesori iăînlocuireaă
lor cu impostori de toate spe eleă(braviăpropagatoriăaiădogmatismuluiăsovietic,ăînsu itădirectădeălaăsurs ),ă
la care s-aăasociatămasacrareaăbibliotecilorădeătotăceăproveneaădinăgeniuăromânescă i desfiin area
editurilor,ăpentruăcaăapoiăs ăcontinue, a aăcumăaăînceput,ăprinăinterzicereaălibert iiădeăgîndireăspecific ă
vremurilor de supravegheat dogmatism.
Decapitareaăspiritual ăaăRomânieiăaăfostăurm rit ăcuăoătenacitateăgreuădeăimaginat.ăSeă tieăc ă
primaăgrij ăaăocupantuluiăsovieticăaăfostăs ădeaălaătopităvolumulăalăcinceleaăalăEnciclopedieiăRomâniei,
prezentîndăvia aăcultural ăaă rii (7).
Lichidareaătotal ăaăculturii,ăobservaăcuămareăp trundereăNaeăIonescuăîntr-unul din articolele sale,
nuăechivaleaz ăcuăaltcevaădecîtăcuă"izbîndaăcategoric ăaăvulguluiăînăceaămaiăpeiorativ ăaccep iune a
vorbei,ăpurt torăfirescăalăvugarit ii iăalămojiciei,ăelementădeăstrînsur ă iădeăscursur ăneintegratăfunc ional
înăniciăunăfelădeăsocietate,ăcareăînăprimulărîndăesteăoăexisten ăcultural "ă(8). De i au fost scrise cu mult
înainteădeăceleăcareăurmauăs ăseăîntîmpleăînăRomâniaădup ăocupareaă riiădeăc treătrupeleăsovietice,ă
acesteărînduriăaleăluiăNaeăIonescuăredauăcîtăseăpoateădeăsinteticătabloulăcelorăcuăadev ratăîntîmplateă
odat ăcuălichidareaăculturiiăromâneăsurvenit ădup ă23ăaugustă1944.
A aăseăexplic ădeăceăînăultimiiăzeceăaniăcîndăaăfost,ăînăsfîr it,ăpublicat ăoperaăfilosofic ăaăluiăNaeă
Ionescu, nimeni, -dar absolut nimeni -, nu a scris despre filosofia lui Nae Ionescu, de i mul i s-au
repezităs - i publiceăincoerenteleălorăconspecteădup ăoăgîndireăfilosofic ă-pentru ei- imposibilădeăurm rit,ă
oriăs - iătrîmbi ezeăp rerileălorădespreăpersonalitateaăluiăNaeăIonescu,ăpentruăambeleădemersuri,ăuitîndă
(sauăfiindăincapabili)ăs ăschimbeă abloanele de receptare a luiăNaeăIonescuăinstituiteăînăperioadaă
comunist .
Facult ileădeăfilosofie,ădeveniteăînăcomunismă" coliădeăsp lareă i de pervertire a creierelor"(9),
au reu ităs ăelimineăaproapeăcompletădinăculturaăromâneasc ăcontemporan ăoriceă ans ădeăapari ie a
unor scrieriăcîtădeăcîtăfilosoficeăavîndu-i drept autori pe "speciali tii" astfel forma i. Cine tieăpentruăcît ă
vreme!
Deăcineăs ăfieăîn eleas ăfilosofiaăluiăNaeăIonescu,ăcînd,ăînătoat ăperioadaăcuprins ăîntreăreformaă
înv mîntuluiădină1948ă i dec. 1989 s-a urm rităconstantăselectareaădosarelorăcelorăceăurmauăs ădevin ă
speciali tiăînăcevaăcareăseănumea,ădesigurăimpropriu,ă"filosofie"?ăEaăveneaăînăcompletareaăuneiăselec ii
naturale,ăcaăs ăspunemăa a,ăfiindc ăceiăcareăseăîndreptauăînăvremeaăcomunismuluiăspreăoăăasemenea
carier ă tiauăbineăcareăvaăfiănestr mutatulă ablonădeăgîndireăpeăcare-lăvorăfolosiăînăceiăpatruăaniădeăstudiiă
iămaiăalesădup ăaceea,ădac ăinten ionauăs ăseăfac ăremarca i.
Cîndăacestorădificult i, cumva independente de dorin a speciali tilor înăa a-zis ă"filosofie"ă
forma iăînăcomunismădeăaăîn elegeăgîndireaăfilosofic ăaăluiăNaeăIonescu,ăliăs-aăad ugatăîns ăreauaăvoin ,ă
rezultatul a fost de-aădreptulăcatastrofal.ăNeăreferim,ădesigur,ălaăjalniceleăedit riăînă1993ă iăînă1994ăaleă
Prelegerilor de filosofia religiei (1924-1925)ăf cuteădeăd-naăMartaăPetreu,ăînăcalitateaăeiădeăă
îngrijitoareăaăcelorădou ăedi iiăsuccesiveăap ruteălaăpropriaăsaăeditur .
Deăceăjalnice?ăseăvaăîntrebaădesigurăcititorul.ăPentruăc ,ăînăafar ădeăconsultareaăunuiădic ionar de
filosofie,ăsingurulălucruărezonabilă(deăcareăîntr-adev răîngrijitoareaăPrelegerilor de filosofia religiei s-a
îngrijit)ăaăfostăacelaădeăaăseăferiăs ăclarificeălacuneleăsauăfrazeleădinăcursulălitografiatădeveniteămaiăgreuădeă
în elesădinăcauzaăunorăneclarit i survenite la stenografiere.
Darămaiăalesăfiindc ,ăîntr-unămomentădeăr t cire,ăD-na Marta Petreu s-aăgîndităs - i lase
neap ratăamprentaăpeătextulăcursuluiăapar inîndu-i unui filosof de geniu, cum a fost Nae Ionescu.
Cu infima ei tiin ădeăcarteăcît aăc p tat-oăstudiindăînăcomunismăfilosofia,ă i mai ales cu o excesiv de
bun ăp rereădespreăaptitudinileăsaleădeăaăpricepeăscrierileăfilosofice,ăn-aăezitatăs ăîmpodobeasc ăvolumulăă
cuă"sic!"ădeăcîteăoriăoăcuprindeaănedumerireaăînăfa a cursului pe care, din ra iuni financiare, s-a apucat
s -lăpublice.ăăDup ăcumăarat ăînăNota asupra edi iei, ea i-aăînchipuităînăminteaăeiăc ăastfelăaăsemnalat,ă
nici mai mult, nici mai pu in,ădecîtă"ambiguit i de sens i erori flagrante" apar inîndu-i chiar lui Nae
Ionescu.
Marcareaăcuă"sic!"ăaăceeaăceăîngrijitoareaăvolumuluiănuăaăîn elesăînătextulăprelegerilorăluiăNaeă
Ionescuăî iăareăîns ărostulăei,ădesigurăaltulădecîtăarăfiăvrutăeaăs -lăaibe.ăăFiindc ăastfelăd-na Marta Petreu a
semnalatăcititoruluiătoateăpasajeleăînăcareăeraăcompletădep it ădeăr spundereaăpeăcareă i-o luase, anume
aceeaădeăaăîngrijiăeditareaăacestorăprelegeri.ăăÎnăplus,ăspreăne ansa studen ilor care-iăfrecventeaz ă
cursurileălaăUniversitateaădinăCluj,ăăpasajeleăastfelăînsemnateăînăPrelegerile de filosofia religiei sunt
nepermisădeămulte,ăpentruăcinevaăpl tităs -iăaduc ă i pe al ii cel pu inălaănivelulăs uădeăcuno tin e
filosofice...
Înăcomunism,ăcelorăcareăseăpreg teauăs ădevin ăspeciali tiăînă"filosofie"ăliăseăîmplîntaăbineăînăcreieră
c ăreligiaă"nuăcon ine niciăoăurm ădeăadev r",ăc ăeaănuăarăfiădecîtă"obscurantism",ăăaltfelăspus,ăstareădeă
înapoiereăcultural ,ăatitudineărefractar ăra iunii i progresului (v. DEX, Ed. Academiei R.S.R, 1984, p.
616).ăEiăbine,ăaceast ăprejudecat ădespreă"lipsaădeăadev răaăreligiei"ăapareăchiarăînătextulăcareăarăfiă
trebuităs -i apar in ăluiăNaeăIonescu,ăgînditorădeăceaămaiăautentic ăreligiozitate.ă iăeaăapareăînătoateăceleă
patru edi ii post-revolu ionareăaleăprelegerilorădeăfilosofiaăreligiei,ădou ăaleăd-nei Marta Petreu (Cluj,
1993 i 1994) iădou ăaleăd-lui Marin Diaconu (Bucure ti, 1998 i din 2000).
Înăprimaă i a doua edi ieăîngrijiteădeăd-naăMartaăPetreuăseăpoateăcitiăurm toareaăfraz ,ămarcat ,ă
cum era de a teptat,ăcuă"sic!"ăexactăacoloăundeănuătrebuia:ă"Nuăvreauăs ăspunăc ănuăexist ăoăleg tur ă
întreăreligiuneă i neadev r,ădup ăcumănuăvreauăs ăspunăc ănuăexist ăunăcon inutădeăadev răînăfiecareă
religiune (sic!)." (10).
 Înăceleădou ăedi iiăîngrijteădeădlăMarinăDiaconu,ăaceast ăfraz ,ăcareăîncepeăcîtăseăpoateădeă
simplu, "nu vreauăs ăspunăc ănuăexist ăoăleg tur ăîntreăreligiuneă iăADEV R",ăapareăsubăaceea iăform ă
gre it ă(11) ca iăînăedi iileăîncropiteădeăd-na Marta Petreu, edi iiăpeăcareădlăMarinăDiaconuăleăadmir ădină
caleăafar ă iăleăciteaz ădeăzoră(12). Singura diferen ăarăfiăc ădlăMarinăDiaconuăs-aăferităs ămeditezeălaă
ciud eniaădeăaăpuneăînăcîrcaăunuiăgînditorăreligiosăaser iunea con inut ăînăprimaăparteăaăfrazeiăeditat ă
gre it de d-na Marta Petreu. Dar,ăpeădeăalt ăparte,ăaăavutăminimaăpruden ăs ănuăpun ăalandalaăună"sic!"
înădreptulăaser iunii corecte din cea de-aădouaăparte,ădup ăcare,ăoriceăreligieăareăunăcon inutădeăadev r.ă
Dac ăprinăaltcevaăedi iile d-luiăMarinăDiaconuănuădep esc nivelul edi iilor d-neiăMartaăPetreu,ăm cară
textul prelegerilor nu este, la dl Marin Diaconu,ăîmpodobităcuă"sic!".ă
Iat ăa adar cum s-aăperpetuatăînăpatruăedi ii succesive o gre al ădinăcursulălitografiat,ălesneădeă
îndep rtatălaăprimaăeditareăaăcursului,ădac ănuăarăfiăfostăprejudec ile legate de "con inutulădeăadev r"ăală
religiei, prejudec iăintrateădeămultăînăsubcon tientul ambilor editori.
Darăpeălîng ăprejudec i, prima editoare a prelegerilor de filosofia religiei din 1924-1925 mai are
iăopinii,ădeăcareăesteăatîtădeăcon tient ,ăîncît,ăf r ăniciăceaămaiămic ăezitare,ăseălanseaz ăimpetuosăînă
polemic ăcuăfilosofulăNaeăIonescu: spune Nae Ionescu despre iezui iăc ăauăcontribuitălaăînt rireaă
bisericii catolice, spune -înăparantezeădrepte-, i d-naăMartaăPetreuăc ăeiăn-ar fi contribuit (v. Nae
Ionescu, Prelegeri de filosofia religiei (1924-1925), edi ia a II-a, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1994, p.
17).
Peăcineăs ăcread ăcititorul?ăăPeăNaeăIonescu?ăSauăpeămultămediatizataăd-n ăMartaăPetreu,ăcare,ă
laăoriceăor ădinăziă iădinănoapte,ăesteădispus ăaăconsultaănuănumaiăMistica Evelynei, dar chiar i alte
scrieriăfilosoficeăstr ine,ădoar,ădoarăvaămaiărecunoa teăînăeleăcevaăasem n torăcuăceleăpeăcareăleătotă
frunz re teăprinăfilosofiaăromâneasc ?ă
PeăNaeăIonescu,ăcareăî iăargumenteaz ăafirma ia, sau pe d-na Marta Petreu, care numai ea tie
de pe unde i-a pescuit (13) insolitaăopinie?ăFiindc ădeăgîndit,ăsingur ăn-aăgîndit-o. Ar fi-nsemnatăs ăfieă
capabil ăs ăînl n uie i ceva ra ionamente. Lucru imposibil pentru cineva care n-aădep ităînc ăăstadiulălaă
care se ajunge i cu dresajul de animale: recunoa tereaădeăformeăsem nîndăîntreăele.ăOr,ătocmaiăacestaă
esteănivelulălaăcareăeaăseăg se te,ănivelăpeăcare,ăînămodăfatal,ănuăîlăvaădep iăniciodat ,ăfiindăexcesivădeă
încîntat ă(14) de stadiul la care a ajuns.
i cum n-arăfiăîncîntat ,ăcîndăpenibileleăeiăpresta iiădinădomeniulăfilosofieiăromâne tiăîiăsuntăatîtădeă
apreciate. Nu numai de dl Marin Diaconu. De to iăceiăcareăcontinu ,ăpesteăani,ăoperaădeăsubminareăaă
valorilorăculturiiăromâne ti,ăînăformeădinăceăînăceămaiămascate,ăînăc r i cu preten ii de obiectivitate,
publicate la cele mai mari edituri (v. Dic ionarulăoperelorăfilosoficeărom ne ti,ăap rutăsubă
coordonarea lui Ion Iano iălaăEdituraăHumanitasăînă1997).
Subăimboldulăvanit iiădeăaăcredeăc ăsimplaăeditare,ăînăindiferentăceăcondi ii, a unor prelegeri de
NaeăIonescu,ăoătransform ăpesteănoapteăînămareăspecialist ăînăfilosofie,ăd-na Marta Petreu, coco at ăpeă
asemeneaăînchipuiteăcatalige,ăaăcrezutăc -lăpoateăpriviădeăsusăpeăNaeăIonescu,ăbaăchiarăc -l face praf,
atunciăcîndăs-aăapucatăs ănotezeăcuăn dufăe ecul ei de a pricepe ceva dintr-un curs care-iăap ruseătotă
timpulăsubăformaă"unuiămolozăfilosoficăînăcareăeădestulădeăgreuădeădescifratăunăsens"ă(v.ăMartaăPetreu,ă
Nota asupra edi iei,ăînăvol.ăNaeăIonescu, Prelegeri de filosofia religiei (1924-1925), Ed. Biblioteca
Apostrof, Cluj, 1994, p. 6).
Seăreamintimăîns ă iăopiniaăluiăMirceaăVulc nescuădespreăcursurileăluiăNaeăIonescu.ăElăaă
consemnatăc ă"suprim rileădeăpasaje,ăcondens rileădeăfrazeăetc.,ăf cuteădeăprimulăeditor,ăf ceauădeseoriă
greuădeăîn eles sau enigmatice,ăpasajeăclareăînărostireaălorăoriginar "ă(v.ăCuvîntulăînainteălaăCursul de
logic din 1934-1935, edi ia I-a, 1943, edi ia a II-a, 1993).
A adar,ădup ăMirceaăVulc nescu,ăneclarit ileădinătexteleăcursurilor,ăîntîiăstenografiateă i apoi
litografiate, nu-i apar in lui Nae Ionescu. Or, d-na Marta Petreu tocmai acest lucru s-aăstr duităs -lăfac ă
credibil. Desigur, doar pentru cititorii care, vreme de patruzeci iăcinciădeăani,ăauătotăfostăpreg ti iăs ă
cread ăa a ceva.
 Dar,ăjudecîndăcevaămaiăbineălucrurile,ăsimplaăal turareăaăopinieiăluiăMirceaăVulc nescuădeă
p rerileăapar inîndu-i d-neiăMartaăPetreu,ăindiferentăînăceăcirsumstan e s-arăface,ăseam n ăcuăoăjignireălaă
adresaăfilosofieiăînăgeneral,ă iăaăfilosofuluiăMirceaăVulc nescu,ăînăparticular.

NOTE I CONSIDERA II MARGINALE

1.ăDup ămoarteaăluiăNaeăIonescuă(1890-1940), un grup de discipoli, preocupa iădeăr spîndireaă

operelor filosofice ale acestuia, s-auăadunatăînăjurulăluiăOctavăOnicescu,ăcareăfuseseăbunăprietenăcuă
filosofulăNaeăIonescu.ăÎmpreun ăformaser ă"Comitetulăpentruătip rireaăopereiăluiăNaeăIonescu",
prezidatădeămareleămatematician,ădeoareceăpîn ălaămoarteaăluiăNaeăIonescu,ăînăvolum,ănuăap ruseădecîtă
antologia de articole selectate de Mircea Eliade, care scrisese i o posta ălaăvolumulăîngrijit de el (v.
Nae Ionescu, Rozaăvînturilor.1926-1933, edi ieăanastasic ărealizat ădeăDanăZamfirescu,ăEd.ăRoza
Vînturilor,ăBucure ti, 1990).
Cursurileăeditateădup ămoarteaăilustruluiăprofesorădeămetafizic ăauăfostăăurm toarele:ăIstoria
Logicii. Al doilea curs. 1929-1930ă(ap rutăînă1941);ăăMetafizica, I, cursul din 1928-1929ă(ap rutăînă
1942), Logic , 1934-1935ă(ap rutăînă1943)ă i Metafizica, II, cursul din 1929-1930ă(ap rutăînă
1944).
Laăprimulăvolum,ăpaginileădespreăgîndireaăfilosofic ăaăluiăNaeăIonescuăau fost scrise de Vasile
B ncil ă(1897-1979)ăînăaprilieă1940,ălaăoălun ădup ămoarteaăluiăNaeăIonescuă(v.ă i cap. "Înălumeaăceaă
trec toareănuăexist ăperfec iune" din vol. Isabela Vasiliu-Scraba, Înălabirintulăr sfrîngeriloră-Nae
Ionescuăprinădiscipoliiăs i, Ed. Star Tipp, 2000).
2.ăv.ăMirceaăVulc nescu,ăNae Ionescu, a a cum l-am cunoscut, Editura Humanitas,
Bucure ti, 1992, p. 134.
3.ăDesigurănuătoateăp rerileăluiăConstantinăNoicaăerauăacceptateădeăMirceaăVulc nescu.ăMaiă
alesădac ăeleăseăar tauăaăfiăpreaădinăcaleăafar ădeă"originale".ăC ciăiat ăceă"originalit i" cu privire la
îngrijireaăopereiăfilosoficeăaăluiăNaeăIonescuăîiăpropuneaăNoicaăluiăVulc nescuăîntr-o scrisoare din 1943:
"Primele 6 lec ii sunt pur iăsimpluăanoste;ărestulăîns ăeăsplendid!ăNuăvreiăs ăpunemăînăapendiceă
începutul?"(v.ărev."Manuscriptum",ănr.ă1-2/1996, p. 293).
4.ăÎntr-oăsuspect ăunanimitateădeăp reri,ăto iădetractoriiăluiăNaeăIonescuăinsist ăînăaăsubliniaăc ă
prelegerile inute de Nae Ionescu la Universitatea din Bucure tiănuăauăfostătip riteădeăelăînăvolumă i de
aceeaăeleănuăpotăfiăconsiderateăcaăavîndu-l drept autor pe Nae Ionescu.
Desigur este iăastaăunăsoiădeălogic .ăEălogicaăcelorălipsi iădeălogic .ăPentruăc ăceiăcareăinvoc ă
referitor la Nae Ionescu un astfel de ra ionament, nu-lămaiăaplic ăniciunuiăaltăfilosofăcareăs-aăîntîmplatăs ă
fie iăprofesorăuniversitar.ăDeăpild ,ăunorăatîtădeă"scrupulo i"ălogicieni,ănimicănuăleăpareămaiă"logic"ădecîtă
s -l considere pe Hegel autorul Prelegerilor de istoria filosofiei, pe care Hegel nu s-aăostenităs ăleă
publice,ăl sîndăînăseamaăfo tilorăs iăeleviăgrijaăpublic riiălor.ă
5. v. nota 4 de la cap. "Oămetafizic ăcuădou ăînf i ri"
6. Din lacunarele informa ii pe care le de inemădespreăîntemni area profesorilor (unii piezindu- i
via aăînăpu c rie),ăaăfilosofilorăromâniă iăaăaltorămariăpersonalit iăaleăculturiiăromâneăodat ăcuăimpunereaă
for at ăaăregimuluiăcomunistăînăRomâniaămen ion măc ăauăfostăpriva iădeălibertateăăMirceaăVulc nescu,ă
AlexandruăMarcu,ăIonăPetrovici,ăTraianăBr ileanuă(traduc torulăluiăKant),ăGrigoreăPopa,ăAntonă
Dumitriu, Dimitrie Gusti, Anton Golopen ia,ăNicolaeăM rgineanu,ăGheorgheăCiorogaruă(ădoctorăînă
filosofieălaăHeidelberg,ătraduc torulăluiăJacobăBoehme),ăConstantinăNoica,ăPetreă u ea,ăI.D.ăSîrbu,ăDinuă
Pillat, Sergiu Al-George, Nicolae Steinhardt, Alexandru Paleologu, Alice Voinescu, Alice Botez i,
foarte probabil, mul i, mul i al ii.
De-aădreptulăregretabil ăneăpareăpu ina cunoa tere a acestor lucruri de cei care tocmai trebuiau
s ăleăfac ă i altora cunoscute,ăodat ăcuăamenajareaăsubăform ădeămuzeuăaăÎnchisoriiădeălaăSighetulă
Marma iei,ăundeăafl mădespreădeport rileăînăB r gan,ădarăundeănuăexist ănic ieriăoălist ăcuă
personalit ileăculturiiăromâneăcareăauăsuferităprinăînchisori. Concluzia care se impune esteăsimpl :ă
s-aăvrutădecapitareaăspiritualit iiăromâne,ăs-a reu it,ăînămareăm sur .
7.v. Dan Botta, Limite i alte eseuri, Ed. Crater, Bucure ti, 1996, p. 359.
8. v. Nae Ionescu, Întreăziaristic ă i filosofie, Ed. Timpul, Ia i, 1996, p. 159.
9. v. NicolaeăBalot ,ăDup ăîntoarcereaădinăBabilon,ăînărev.ă"Via aăRomâneasc ",ănr.ă8-9 /
1999, p. 19.
10. v. Nae Ionescu, Prelegeri de filosofia religiei.1924-1925, Biblioteca Apostrof, Cluj,
edi ia I-a, 1993; edi ia a II-a, 1994, p. 19.
11.v. Nae Ionescu, Filosofia religiei.1924-1925, Ed. Eminescu, Bucure ti, 1998, p.19 i Nae
Ionescu, Opere, vol. I, Ed. Crater, Bucure ti, 2000, p. 107.
12.ăÎntr-oăperfect ăparabol ăaăorbilor,ădlăMarinăDiaconu,ăîngrijitorulăcursuluiădeăFilosofia
religiei (1924-1925) cuprinsăîn: Nae Ionescu, Opere, vol I (Ed. Crater, Bucure ti, 2000, p. 101-
220),ăseăspijin ăcuătoat ăn dejdeaăpeăedi iile aceluia iăcursăap ruteălaăClujăînă1993ă i 1994. E de la sine
în elesăc ăniciăunămomentăelănuărealizeaz ăridicolulăsitua iei de a o transforma pe d-naăMartaăPetreuăînă
mareă"specialist "ătocmaiăpentruăincompeten aăcuăcareăaăîngrijitătextulănaeionescian.ă
13.ăDac ăopiniaă"pescuit "ăăseădovede teăaăfiăfostă"împrumutat ",ăcumăs-aăîntîmplatăcuăa a-zisa ei
descoperire a unui a a-zis plagiat, d-na Marta Petreu nu se pierde cu firea. Opinia ce s-a dovedit a fi
fostă"împrumutat ",ănuăarăfiăfostăchiară"împrumutat ",ăăăciăă"confirmat ăînăavans",ăăexplic ăd-na Marta
Petreu,ăînăPostfa a c r ii Evelynei Underhill (Biblioteca Apostrof, Cluj, 1995).
Astfel,ăînă1943, Zevedei Barbu n-arăfiăf cutăaltcevaădecîtăs ăăghiceasc ă iătotodat ăs ă"confirme",ă
veziăDoamne,ăceleăscriseădeăeaădup ămaiăbineădeăjum tateădeăsecol.ă
Pentru cineva care, precum d-naăMartaăPetreu,ăseătotăc zne teăs ăacuzeăpeăal ii de fel i fel de
plagiate,ăf cîndu- i din asta un elăînăvia ,ăoriginalaăperspectiv ăaă"ghicitului"ă iăaă"confirm riiăînăavans"ăneă
pare cel pu inăstranie,ădac ănuăde-aădreptulăpatologic .ă
12.ăDup ăcumăm rturiseaăd-naăMartaăPetreuăîntr-una dintre emisiunile d-nei Daniela Zeca,
difuzat ăînărepetateărînduriăpeăpostulăTeleviziuniiăna ionale, recunoa tereaăunorăformeăasem n toareăîiă
produceăoăimens ăbucurie.ă iănuănumaiăînăa a-ziseleăeiădepist riădeăa a-zise plagiate.
Subiectul "recunoa teriiăformelorăasem n toare"ăîiăesteăatîtădeădrag,ăîncîtăseăvedeăbineăc ăn-a
pututătreceăindiferent ăniciăpesteăexemplulădatădeăNaeăIonescuăînătextulăcursuluiădeăfilosofiaăreligiei,ăpeă
care s-aăostenităs -lă"îngrijeasc ",ăamăv zutăînăceămod.ă
Într-adev r,ălaăunămomentădat,ăNaeăIonescuăd ăunăexempluăcuădou ăcartoane,ăunulăgriăînchisă i
altul gri deschis, pe care tiaăs ăleărecunoasc ăunăpuiădeăg in ăînv atăs ăm nînceăpeăcartonulăgriădeschis.ă
Desigur,ănumaiădinăcauzaăpasiuniiăpeăcareăoăpuneăeaăîns iăînărecunoa terea unor forme
asem n toare,ă iănumaiăîntr-o perfect incon tient ăspontaneitate,ăd-na Marta Petreu a pus un "sic!" la
acest pasaj din cursul lui Nae Ionescu (v. Prelegeri de filosofia religiei, Biblioteca Apostrof, Cluj,
1994, p 71).
Altfelănuăseăexplic ăinterven iaăsa.ăÎnăspateleăacelui "sic!" marcat de d-na Marta Petreu la
exemplulăcuăpuiulădeăg in ănuăseăpotăb nuiăniciă"ambiguit i de sens", nici "erori flagrante", cum
decripteaz ăeaăasemeneaămarc riăînăNot ăasupraăedi iei.ăPentruăc ăexemplulăesteăperfectălimpede,ă
chiar i pentru cei care n-auădeschisăînăvia a lor o carte de filosofie.
Isabela Vasiliu-Scraba
GÎNDIREAăFILOSOFIC ă A LUI NAE IONESCU
IăAMBALAJULăÎNăCAREăEAăESTEăOFERIT ăCITITORILOR

REZUMAT :
Ad ugareaădeătitluriă i subtitluiri -modul cel mai simplu, mai eficient iămaiăsigurădeăcoborîreăaăniveluluiă
uneiăopereăfilosoficeăpîn ălaăpragulădeăîn elegere al editorului ei. Alteăriscuriăaleăfragment riiăuneiăopereă
filosoficeă(Exemplulăîmp r irii dialogului platonic Parmenide).ăOăregul ădeăcitireărapid ă i condi iile ei de
valabilitate.ăUltimaăoper ăfilosofic ăaăluiăNaeăIonescu,ăîntregulăeiăorganică i arbitrara ei divizare. Primejdii
aleăgîndiriiădeăcareăNaeăIonescuăîiăînv aăpeătineriăcumăs ăseăfereasc .ă"Singularitatea",ă"unicitatea" lui
Dumnezeu, la Nae Ionescu i la Platon.

Textulăinedităalăultimuluiăcursădeămetafizic ,ă inutădeăNaeăIonescuăînăanulăuniversitară1936-1937 a
fost publicat cu titlul de "Tratatădeămetafizic "(Ed. RozaăVânturilor,ăBucure ti, 1999). Probabil pentru
a-iăsubliniaăineditulăgîndiriiă iăoăvagăb nuit ăstructurareăîntr-unăsistem.ăEiăbine,ătocmaiăaceast ăunitateăaă
priori presim it ăaăviziuniiămetafiziceăprezentat ădeăNaeăIonescuălaăultimulăs uăcursă(1) vaăap reaăcompletă
anihilat ăprinăneinspirateăîmp r iriădup ăpresupuseăprobleme.ăCaăs ănuămaiăvorbimădeătitlurileăad ugateă
fiec reiăprelegeri.ă
A aăcumăamămaiăavutăocaziaăs ăconstat mă iăînăleg tur ăcuăîmp r irea -dup ăpresupuseă
probleme - a dialogului platonic Parmenide, delimitarea unorăp r iădeăaltele,ăcîndănuăesteăf cut ădeă
autor,ăatrageădup ăsineăgraveăriscuri.ă
Înăcazulăopereiăplatoniceămen ionate,ăprimulăaăfostăfrecventădovedităprinăfaptulăc ămul i cititori au
manifestat gre ita tendin ădeăa-l presupune pe Platon stabilind fel iăfelădeătitluriăunorăbuc i din dialogul
Parmenide. Astfel, nu de pu ine ori, prezentarea filosofiei platonice din dialogul Parmenide s-a limitat
laăcomentareaătitlurilorădiferitelorăbuc i.
Gr itoareăînăaceast ăprivin ăesteăcomentareaăuneiăa a-zise "critici a Teoriei Ideilor" pe care
Platonăarăfiăf cut-oăînădialogulăParmenide. Eaăaădevenităoăeroareăatîtădeăfrecvent ăîncîtă-pentru unii -
tindeăs ăiaăformaăunuiăadev răindiscutabil (2).
Alădoileaăriscăconst ăînăsugerareaăuneiăanumeăcheiădeălectur ,ăce apar ineăînăexclusivitateă
autoruluiăfeluritelorăîmp r iri, i nu lui Platon.
Al treilea iăcelămaiăînsemnatăriscăconst ăînăîns iădistrugereaăunit iiădeăgîndireăaăuneiăopere,ăprină
ulterioareleăeiăîmp r iriăcareănuăauăcumăs ăob in ăacordulăunuiăautorăplecat de mult din lumea celor vii. De
altfel,ănuăesteădificilădeăimaginatăc ăoriceăad ugireăap rut ăcuăocaziaăedit riiăduceăimplicitălaădevalorizareaă
gîndiriiăautoruluiăastfelăeditat.ă
Ceeaăceăîns ăarătrebuiăs ădeaădeăgîndităesteăfaptulăc ădiverseleăpropuneriădeăîmp r ire -dup ă
problemele presupus tratate- nuăajut ăîn elegerea niciunui text filosofic.
Dinăcontr ,ăprinăprejudec ileăpeăcareăleăcreaz ,ăfeluriteleăpropuneriădeăîmp r ireăperturb ă
accesulălaăîn elegerea scrierilor filosofice de mare prestigiu. Peălîng ădovadaăpeăcareăoăofer ăînăceă
prive te neputin aădeăreceptareăaăuneiăopereăfilosoficeăînăîntregulăei.ăLucruănuătocmaiăl udabil.
ÎnăcazulăcelorăgînditeădeăNaeăIonescu,ăsubtilitateaă iăprofunzimeaăcuăcareătrateaz ăproblemaă
metafiziciiăîntr-un mod cu totul original, dar mai ales deplina coeren ă iăorganicaăînl n uire a viziunii
metafiziceăpeăcareăNaeăIonescuăoăînf i eaz ălaăultimulăs uăcursădeămetafizic ăseăpoateădecelaănumai
f cîndăcuătotulăabstrac ieădeătitulaturaăpropus ăpentruăfiecareăcursă i, desigur, de subdiviziunile
"dup ăprobleme", prinăcareădl.ăMarinăDiaconu,ăîngrijitorulătextuluiăprelegerilor,ăaă inutăs ăîmpart ă
fiecare curs.
Dup ăpropria-iăm rturisire,ăîmp r ind textele cursurilor lui Nae Ionescu, dl Marin Diaconu s-a
dorit un continuatorăalătîn ruluiăDumitruăCristianăAmz r.ăÎntr-adev r,ăînăprimaăedi ieă(litografiat )ăaă
cursurilor pe care le-aăîngrijit,ătîn rulăAmz răaăpropusă i el "planuri de lec ie" pentru fiecare din
prelegerile lui Nae Ionescu.
Primulăcursătip rităînă1941ă(NaeăIonescu, Istoria logicei. 1929-1930) cuprinde titlurile i
subdiviziunileăpropuseădeăAmz r,ăcuăspecificareaăc ăschimbareaălorăprinăalteleă(puse de al i fo ti
studen i de-ai lui Nae Ionescu)ănuăseăjustific ,ăeditorulăcursuluiălitografiatăoferindăaceea i garan ie
pe care "ar fi oferit-oăoănou ăîmp r ire a celor care au revizuit textul".
Lucrurileăseăînf i eaz ăîns ădiferităimediatădup ătip rireaăacestuiăprimăvolumăalăoperelorăfilosoficeă
aleăluiăNaeăIonescu.ăLaăurm toareleădou ăvolumeăpublicateăînă1942ă iăînă1943, a adarăpeăcîndă
c p taser ăoămaiămareăfamiliaritateăcuăgîndireaăluiăNaeăIonescu,ăeditoriiă(MirceaăVulc nescu,ăConstantină
Floru iăConstantinăNoica)ănuănumaiăc ănuă i-auăămaiăpusăproblemaăuneiănoiăîmp r iri, dar chiar s-au
decisăs ărenun e la orice subdivizare,ăp strîndănumaiătitlurileădateădeăAmz răfiec reiăprelegeri (3).
Desigur, pentru cititorii care nici nu au posibilitatea, i nici nu- iăpropunăvreunămomentăs ă
urm reasc ăceleăgînditeădeăNaeăIonescu,ăni te titluri iăsubtitluriăad ugateădeăîngrijitorul textului apar ca
unăadev ratăcolacădeăsalvare.ăCopiindu-le,ăeiăcredăc ăauătransmisămaiădeparte,ăaltorăcititoriă(laăfelădeă
inocen iăîntr-ale filosofiei), reperele generale ale viziunii metafizice apar inîndu-i lui Nae Ionescu i
nicidecum grila de lectur ăaăîngrijitoruluiăedi iei.ăEsteătocmaiăceăamăconstatatălaăr sfoireaăuneiăc r i
publicateăînăprim varaăanuluiă2000ălaăEdituraăAnastasiaă(4).
Înănotaăprivitoareălaăedi iaăap rut ăînă1997ăaăcursuluiădeălogic predatădeăNaeăIonescuăînă
1926-1927, dl Marin Diaconuăconsemnaăcuăoăteribil ăcandoareăcumăcititorii,ăparcurgîndădinătablaădeă
materii titlurile i subtitlurile (pe care el le-aăgîndită i le-a propus pentru fiecare prelegere), ar avea
libertateaăs ăseădecid ,ăînăcuno tin ădeăcauz ,ă"dac ăs ăciteasc ăsauănuăcarteaăînăîntregime"ă(v.Naeă
Ionescu, Introducereăînălogicaămatematic , Ed. Eminescu, Bucuresti, 1997, p.187).
Altfelăspus,ădup ăceăauăcitităceleăgînditeădeădl.ăMarinăDiaconu,ăcititoriiăsuntăliberiăs ăaleag ădac ă
maiădorescăsauănuămaiădorescăs ăciteasc iăceleăgînditeădeăNaeăIonescu.
Eădreptăc ăNaeăIonescu,ălaăcursulădină18ăfebruarieă1927,ăspuseseăc ăuneoriăcititoriiăseăpotăopriălaă
consultareaătableiădeămateriiăaăuneiăc r i. De altfel, aceasta este iăunaădintreăregulileădeăcitireărapid ,ăfiindă
pasul imediatăurm torădup ăcitireaăautoruluiă iăaătitluluiăuneiăc r i.
Dar condi iaădeăbaz ăaăuneiăastfelădeăsuccinteălu riădeăcontactăeste,ăf r ăniciăoăîndoial ,ăcaă
autorulăc r iiăs ăfieă i autorul tablei de materii. Tocmai ce a pierdut din vedere dl Marin Diaconu.
CîndăNaeăIonescuăspuseseăc ăoăcarteănuăpoateăs ăfieăbun ădac ătablaăeiădeămateriiă"nuăesteălogică
iăsistematicălucrat ",ăelăaveaăperfect ădreptate.ăC ciănumaiăînătabloulăsinopticăpeăcareăunăautoră( i nu
altcineva!)ăîlăofer ălucr riiăsaleă(printr-o tabl ădeămateriiăjudiciosăalc tuit )ăseăvedeăm suraăînăcareăautorulă
aăfostăcapabilăs ădomineăsubiectulătratat,ăs ădezvolteăîntr-oădeplin ăcoeren ătemaăsugerat ăprinătitlulă
c r ii sale.
Înăcazulăvolumelorăceăcuprindăcursurileă inute de Nae Ionescu, impresiaă(bun ăsauărea),ăpeăcareă
tabla de materii i-oăsugereaz ălaăoăprim ălectur ăoric ruiăcititor,ăesteăexactălucrulădeăcareăcititorulăară
trebuiăs ăăfac ăabstrac ie. Fire te,ănumaiădac ăvreaăs ăcunoasc ăgîndireaăfilosofic ăaăluiăNaeăIonescu.
Înainteădeăaăne apropia propriu-zisădeăviziuneaămetafizic ăăprezentat ădeăNaeăIonescuălaăultimulă
s uăcursădeămetafizic ă(1936-1937),ăs ăvedemăînăceăfelăapareăeaăînăînf i area pe care i-a dat-o
îngrijitorulătextului,ădlăMarinăDiaconu.ă
Devansîndăpu in lucrurile, se poateăspuneăc ămetafizicaănaeionescian ,ăprinăfeluriteleătitluriădeă
curs iăsubdiviziuni,ăesteăcumvaăadus ălaăformaăsubăcareăaăv zut-oă(cîndăajungeaăpeălaăcursuri)ăstudentaă
JeniăActerian.ăAnume,ălipsit ădeăcoeren ,ăoriăde-aădreptulănebuloas .ăCeeaăceănuăînseamn ăc ăa a i
esteăviziuneaămetafizic ăprezentat ădeăNaeăIonescu.ăFiindc ,ădup ăcumăamămen ionatăcevaămaiăînainte,ă
se poate foarte lesne face abstrac ieădeăacesteăad ugiri,ăpeăcareăînăliniiămariăleăvomăredaăînăceleăceă
urmeaz .
Dup ăoăintroducereădespreăcare nu timădecîtăc ăarăfiă"introducere"ă(primaăprelegere)ăafl măc ă
întîiăarăfiăfostătratat ăproblemaă"existen ei" (a II-a prelegere), apoi problema "fiin ei" (prelegerea a III-
a),ăpeăurm ădespreă"fiin ă i eu" (prelegerea a IV-a), ce i-arăaflaăcontinuareaăînăproblematicaă"euluiăînă
fa a existen ei"ă(tratat ăînăceaăde-a V-a prelegere).
Într-oănot ,ăîngrijitorulătextuluiăciteaz ăp rereaăstudenteiăJeniăActerianădup ăcareăNaeăIonescuăară
confunda fiin a cu existen a, ceea ce dovede teăcîtăde pu inăseăstr duiseăeaăs ăîn eleag ăcursulăluiăNaeă
Ionescu,ăînăcareădiferen a dintre fiin ă i existen ăaăap rutăcuătoat ălimpezimea.ă
F cîndăoămic ăparantez ,ăcredemăc ădac ăarăfiătesta i to i profesorii de filosofie, de la toate
Universit ile din ar ,ăniciăunulă(chiară iădup ăcitireaă"Tratatuluiădeămetafizic ") nu ar tiăs ăspun ăînăceă
const ădiferen a,ădeăceăînăuneleăscrieriăfilosoficeădeăautoriăstr iniăcorectăesteădeăpusă"fiin a",ăîntr-altele
"existen a", unde-i locul uneia i unde al celeilalte, dac ăsuntădiferite,ăceăleăfaceăs ăfieăa a,ădeăceăcîndăesteă
vorba de Aristotel este impropriu termenul de "fiin "ă i adecvat termenul de "existen ",ăceeaăceăesteă
valabil i pentru comentatorii scrierilor aristotelice.
Foarteăelocventeăînăacestăsensăsuntădou ătraduceriăaleăaceleia iăscrieriăthomiste,ăap ruteălaă
distan ădeătreiăaniăunaădeăcealalt .ăPrima,ăDespre fiin ă i esen ,ăpublicat ăînă1995ălaăEdituraă
Paideia, a aăcumăamăar tatăînăcarteaănoastr ăDESPREăEXISTEN ,ăFIIN ă I ESEN ă(Ed.ă
Mirisa, 1996),ăreprezint ăoănefericit ăvariant ădeătraducereăînăromâne teăaălucr riiăDe ente et essentia.
Eaăîiăapar ine d-luiăDanăNegrescu.ăCealalt ăvariant ,ăapar inîndu-i d-luiăEugenăMunteanu,ălaăcareăînsu i
titlul (Despre fiind i esen )ăavertizeaz ăcititorulăasupraăniveluluiăcoborîtăalătraduceriiă(cauzatătotădeă
imposibilitateaătraduc toruluiădeăaăurm riiăgîndireaăthomist ),ăaăfostăpublicat ăînă1998ălaăEdituraăPoliromă
din Ia i.
Darăs ărevenimălaă"Tratatulădeămetafizic ".ăAbiaădup ăcinciăprelegeri,ădac ăarăfiăs ăneălu mă
dup ătitlurileăpropuseădeădl.ăMarinăDiaconu,ăNaeăIonescuăarăajungeălaă"obiectul metafizicii"
(prelegerea a VI-a).ăImediatădup ăaceeaăarăfiăabordatăuneleăproblemeălegateădeă"tr ireaăexisten ei
prinămistic ,ăreligieă iămetafizic ".
Dup ă"tr ireaăexisten ei...",ăînăcursulăalăVIII-leaă(spreăaăoăîncurcaă i mai mult pe studenta lui
care-iăpuneaănoteăînăjurnalulăeiăpersonal),ăNaeăIonescuăarăfiătratatădespreă"fiin ă iătr ire",ăînăalăIX-lea
despre "determina iile fiin ei",ăpentruăcaăînăcelăde-al X-lea curs s ăajung ăs ădiscuteădespreă"timp ca
form ăaăexisten ei",ăiarăînăcelăde-al XI-lea curs despre "modurile de manifestare ale timpului".
Cursurileăurm toare,ălaăcareăstenogrameleălispesc,ădup ănoteleăr maseădeălaădlăNestorăIgnată
publicateăînăcarte,ăarăfiăfost, unul despre "spa iu" (al XII-lea) iăcel laltădespreă"materie" (al XIII-lea).
Dup ăacestea,ăNaeăIonescuăarăfiăvorbitădou ăcursuriădespreăproblemaă"libert ii" (cursurile XIV i
XV).
ÎnăalăXVI-lea curs el ar fi vorbit despre "cunoa tereăcaăraportăîntre om i existen ",ăurmîndă
s ăabordezeăproblemeălegateădeă"cunoa tere-iubire-d ruire-mîntuire" (cursul XVII). Apoi vine
"metafizica suferin ei" (cursul XVIII), "raportul omului cu transcenden a" (cursul XIX), pentru ca
la cursul al XX-leaăs ăcitimăsibilinicul titlu "a fi i a nu fi sau fiin a ca fiin ,ăundeăNaeăIonescuătrateaz ă
despre "d inuireaădincoloădeămoarte".
Cursul al XXI-lea ar trata despre "fiin aăuman ă-întreăîntunerică iălumin ", iar la ultimul curs
(al XXII-lea)ăNaeăIonescuăarăfiăajunsăs ăînf i eze auditoriului solu iaăsaămetafizic ăsunîndăastfel:"Prin
comunitate -peădrumulăc treăDumnezeu".
Într-unăarticolăpublicatăînăacela iăan,ăNaeăIonescuăobservaăc ăexist ,ă iăesteăfoarteănormalăs ă
existe, doar "feluri na ionaleădeăaătr iăcuvîntulălui Dumnezeu", nu iăfeluriă"individuale".ăPentruăc ăna iunea
define te pe fiecare om, i,ămaiăales,ăpentruăc ă"nimeniănuăpoateăie i din determinantele istorice pentru a
tr iăcuvîntulăluiăDumnezeuăcumăesteăînăsine".ă
El semnala cu acel prilej confuzia care seăfaceăîntreă"cuvîntulăluiăDumnezeu,ăcareăeăabsolut"ă i
"tr ireaăcuvîntuluiăluiăDumnezeuădeăc treăoameni,ăcareătr ire,ăfiindăfaptăistoric,ănuăpoateăfiădecîtărelativ "ăă
(v. Nae Ionescu, Na ionalism i ortodoxie,ăînărev.ă"ăPredania",ănr.ă8-9/ă1937).ăÎnc ă i mai limpede,
NaeăIonescuăar taăînărespectivulăarticolăc ă"aăcredeăc ăseăpoateătrece,ăînăveacăînc ,ăpesteăhotareleă
confesionale iăpolitice,ăînsemneaz ăaăuitaăc ă iăistoriaătotădeăDumnezeuăeăf cut ,ă iăaăsocotiăc ăseăpoateă
anula realitatea formelor de via ,ăa a cum le-aăl satăDumnezeu"ă(Ibid.).
Vomămaiăz boviăpu in la titlul propus de dl Marin Diaconu pentru ultima prelegere a cursului de
metafizic ădină1936-1937 ("Prin comunitate -peădrumulăc treăDumnezeu").ăPentruăc ătitlul,ăa a cum
a fost el ales, are un marcat aspect de solu ieăg sit ădeăProfesoră iăoferit ăstuden ilor spre folosire, de ca
i cum solu iaămetafizic ădeăechilibrareăarăfiăîncetatăs ăfieăpersonal ,ăcumăoădeclaraseăNaeăIonescuăînă
repetateărînduri.
Or,ăNaeăIonescuănuăaăoferitănim nuiăspreăfolosire solu iaăsaămetafizic ,ăcumăniciăunăfilosofănuăaă
pututăvreodat ăoferiăcuivaăsolu iileăsale.ăÎns iăîmprumuturileădintreăfilosofi,ăobservaăcuămareăfine e Nae
Ionescu,ăseăp streaz ălaănivelădeăvocabular,ăr st lm cită i acesta. Mircea Eliade s-a pronun at
foarteăexplicităînăleg tur ăcuăofertaăpeăcareăNaeăIonescuăoăf ceaăstuden ilorăs i:ă"seriiăîntregiădeăstuden i
auăfostăînv a iăsistematicăs ănuăcread ăînăc r i,ăînăteoriiăgenerale,ăînădogme"ă(v.ăMirceaăEliade,ăFunc ia
socratic ăaăluiăNaeăIonescu,ăînărev. "Pan", An I, nr. 3, 1-15 aprilie 1941).
Dl Mihai ora (5), care l-aăavutăprofesorăpeăNaeăIonescuăînăanulăuniversitară1936-1937,
aduceăprecizareaă(pentruăuniiănespusădeăbinevenit !)ăc ăviziuneaămetafizic ăaăluiăNaeăIonescuănuăsem naă
cîtu i de pu in cuăoă"ideologie",ăcuăunăansambluădeăideiă"gataăr citeă iăcombinateădup ănevoileăcauzei".ăEaă
era, a aăcumăurmeaz ăs ăar t mă iănoiăînăcontinuare,ă"fapt ăvieăaăgînduluiăînăc utareădeăexpresie".ă
Acelea iăimpresiiădespreăceleăgînditeădeăNaeăIonescuăleăg simă i la poetul i eseistul Horia
Stamatu (1912-1989),ăcareăar taăl murităcumăprofesorulăNaeăIonescuănuăî i putea asuma rolul de
"ideolog" iăniciădeă"teoretician",ăpentruăsimplulămotivăc ăăatîtăteoriaăcîtă i ideologia constituiau pentru
filosoful Nae Ionescu "primejdiiăaleăgîndirii,ădeăcareăînv aăpeătineriăcumăs ăseăfereasc " (6).
Spreăaăîn elege - f r ăprejudec i-,ăasemeneaălucruri,ăarămaiăfiădeăad ugatăcîtevaăobserva ii care
seăreg sescălaămajoritareaădiscipolilorăcareăauăscris,ăînăcuno tin ădeăcauz ,ădespre pozi iaăfilosofic ăaăluiă
NaeăIonescu.ăDarăchiarăf r ăaăajungeălaăpaginileă"despre"ăNaeăIonescu,ăălucrurileăseăpotălimpeziădinăceleă
scriseă(înă1938)ădeăînsu iăNaeăIonescuăînăziarulă"Cuvîntul".
Gîndindăasupraălumii,ămetafizicianulă i logicianul Nae Ionescu se situa pe pozi iile unei "umile
supuneriăînăfa aărealului"ă(v.ă"Cuvîntul"ădină10ăfebr.ă1938),ăămetodaăsaăfiindăprinăexcelen ă"descriptiv ".ă
Înăplus,ăNaeăIonescuănuăcredeaăînă"teoriaăomuluiăcreatorădeăistorie".ăăÎns iă"ideologia",ădup ă
Nae Ionescu, n-arăfiăaltcevaădecîtă"unăcuvîntăscornitădeăideologi,ă(...)ăcareăauăinventatăteoriaăomuluiă
creator de istorie" (Ibid.).
Revenindălaătitlulăultimeiăprelegeriăaăcursuluiădeămetafizic ădină1936-1937 ("Prin comunitate -
peădrumulăc treăDumnezeu") credem c ăuniiăcititoriăs-arămaiăputeaăgîndiăc ătitlulădatădeădlăMarină
Diaconu celei de-a XXII-a prelegeri s-ar potrivi la fel de bine i pentru prelegerea a XVII-a,ăintitulat ă
deăîngrijitorulătextuluiă"Cunoa tere-iubire-d ruire-mîntuire".ăPentruăc ă iăînăprelegerea a XVII-a se
g se teă(printreăaltele)ăsferaăproblematic ăsemnalat ădeătitlulăpusăultimeiăprelegeri.
Darăs ăîncerc măs ăreaducemălucrurileăpeăf ga ul lor. La ultimul curs, Nae Ionescu nici nu
dezv luieăsolu ia de echilibrare pentru nelini tea sa metafizic ,ăniciănuăpropuneăînăfolosulăaltoraăsolu ia sa.
Cu tot aspectul ei personal, solu iaăaăprinsăcontură(sau,ădac ăvrem,ă"s-aădezv luit")ăpeăparcursulă
unuiăîntregăanăuniversitar,ăa aăcumăneăputemădaăseamaăcitindăacum,ădup ămaiăbineădeă ase decenii,
ultimele sale prelegeri pe tema metafizicii.
Înăîncheiereaădiscu ieiădespreă"celeădeădincolo",ăsubiectăceăarăconstitui,ăînăopiniaăluiăNaeăIonescuă
(darănuănumaiăînăopiniaălui!),ăobiectulămetafizicii,ăfaimosulăProfesorăalăUniversit ii bucure tene a tratat
despre "singularitatea,ăunicitatea"ăpeăcareăDumnezeuăoăcap t ădinăperspectivaăceluiăcareătindeăspreă
împlinireaăfiin ei sale, con tientăc ăîmplinireaăsaăesteăcuăneputin ădeărealizatăînăcazulăcîndăarăfaceă
abstrac ieădeăneamul,ă"deăp mîntul",ădinăcareăs-a ivit.
Pus ăînăaceast ăform ,ăproblemaă"singularit ii"ăluiăDumnezeuăpoateăp reaănou .ăÎnăfapt,ăeaăesteă
vecheădeăcîndălumea.ăIarăNaeăIonescuăeraăperfectăcon tientădeăvechimeaăei,ădup ăcumăeraăcon tient i
deănecesitateaăactualiz riiăei,ăînăsensulăvehiculatălaăaceaăvremeăînăculturaăeuropean .ă
 Laădreptăvorbind,ăînc ădeăpeătimpulăluiăPlaton,ăpentruăunăfilosof,ă(termenăplatonicăcorespunz toră
"celuiăceăseăvreaăîmplinităînăfiin aăsa")ăeraăexclus ă"uitareaăp mîntuluiădinăcareăs-aăivit",ăcaăs ăfolosimă
cuvintele lui Nae Ionescu
PentruăPlaton,ăastaănuăechivalaăcuăaltcevaădecîtăcuărespectareaălegilorăcet ii,ăcuăîndeplinireaă
îndatoririlorăfa ădeăcetateaăînăcareăs-aăn scutăfilosofulă(celămaiăindicatăs ăpropun ăănoiălegi),ăiarăînăcazulă
filosofului-metec,ăaăîndatoririlorăfa ădeăcetateaăcare-lăad poste te (v. Platon, Politeia, 520 b-c).
Fiindc ănumaiăavîndăîndatoririăprecumăceilal i,ărespectîndăacelea i legi ( i nu unele speciale pentru ei)
metecii se integrau printre ceilal iăcet eniăaiăpolisuluiăgrecescăînăcareăseăstabiliser .ăAceea i solu ie de
integrare a metecilor se poate observa iăînăAmerica,ăFran a,ăGermaniaădeăast zi.ăMaiăpu inăînăRomâniaă
contemporan ,ăundeăseăpreconizeaz ăoăciudat ăcaleădeăintegrareăaămetecilor,ăpornindădeălaăpresupozi ia
c ăîn elegereaăîntreăeiăa membrilor unei acelea iăcomunit iădeăcet eni,ăarmoniaăsociet ii pe care ei o
constituie,ăvaăfiăcuăatîtămaiăminunat ăcuăcîtăcet eniiăb tina i ar respecta ni teălegi,ăiarăceiăcî ivaăcet eni
meteci legi diferite, primii vorbind limba rii,ăceilal i refuzîndăs-oăvorbeasc .
Abandonîndăcomentariileăînăjurulăultimuluiătitlu,ăfiindc ăelăîmbieă i la alte comentarii, ne vom
întoarceăs ăprivimătoateătitlurileăpropuseădeădlăMarinăDiaconuăpentruăceleădou zeciă iădou ădeăprelegeri.ă
Ofer ăacesteătitluriăimpresia uneiăgîndiriăunitare?ăAăuneiăoriginaleăviziuniămetafizice?ăNicidecum!ăDac ăne-
amăluaădup ăele,ăamăcredeăc ăavemăde-aăfaceăcuăoăperfectăarbitrar ăsuit ădeăproblemeăexpuseădup ăoă
total ălips ăaăunuiăplanădeăgîndire.ă
Mai mult, pe alocuri, titlurile de curs propuse de dl Marin Diaconu dau chiar impresia de fi e
desprinse dintr-un dic ionar, fi e din care se poate citi, ce este cu "timpul", cu "spa iul", cu "materia",
cumăesteăcuăproblemaălibert ii.
Poateăoareăfiăpus ăpeăseamaăluiăNaeăIonescu,ăautorulăcursurilor,ăaceast ăharababur ăie it ădintr-
oăsuit ădeătitluriăcareănu-i apar in?ăF r ăîndoial ăc ănu!ăăCeăconcluzieăs ătragemădeăaici?ăDesigurăaceeaă
c ătitlurileă iăsubdiviziunileăpropuseădeădlăMarinăDiaconuăpentruăprelegerileădeămetafizic ădină1936-1937
ale luiăNaeăIonescuănuăauăceăc utaăîntr-altălocădecîtăînănoti e (7) personale, fi eădeălectur ,ăeventual,ă
printr-oăelaborareăaălor,ăînăoareceăcomentariiăpurtîndăsemn turaăd-lui Marin Diaconu (8).
Aceste lucruri nu sunt chiar a a de lipsite de importan ăpeăcîtăarăp reaăeleăunoraăînclina iăs ăneă
repro eze, -nuăf r ăoăoarecareădreptateă-,ăatitudineaăcritic ăînăfa aăunuiăevenimentădeăm rimeaă i de
importan aăceluiăpeăcareăîlăconstituieăîns i publicarea cursului (9) ceăaăîncununatăîndelungataăpreocupareă
a ilustrului universitar bucure tean cu problema metafizicii.
Pentruăc ădinăaceast ăneinspirat ăpropunereădeăstructurareăaă"Tratatuluiădeămetafizic ", foarte
probabilălaăoărapid ăcitireăaătableiădeămaterii,ăunăcunoscutăomădeălitere,ădeăaltfelădeămareăfine e spiritual ,ă
aăr masăcuăimpresiaăc ăviziuneaămetafizic ăaăluiăNaeăIonescuă(expus ălaăultimulăs uăcurs)ănuăesteăatîtădeă
grozav ăpeăcîtăi-aămersăvesteaăînăepoc ă iăpeăcîtăcredeaăunăfilosofădeătaliaăluiăMirceaăVulc nescu.

NOTE I COMENTARII MARGINALE

1. Dl Z. Ornea,ădeăzeceăaniăîncoaceătotăscriindădespreăNaeăIonescuăînărev.ă"RomâniaăLiterar "ă
iăînărev.ă"Dilema",ărisipe teăoriceăb nuial ăc ăarăpricepeăcevaădinăgîndireaăluiăNaeăIonescu.ăDeăaceeaănuă
timăpeăcineăarăputeaăconvingeăopiniaăsa,ăconformăc reia,ăătitlul de "Tratatădeămetafizic " dat ultimului
cursădeămetafizic ădeăîngijitoriiăedi ieiăarăfiănepotrivit.ăDup ădlăăZ.ăOrnea,ăcursulădeămetafizic ă inut de
NaeăIonescuăînă1936-1937 ar fi fost, nici mai mult, nici mai pu inădecîtăoăsimpl ă"introducereăînăfilosofie".
Cu ocazia articolului scris de dl Z. Ornea despre "Tratatulădeămetafizic "ăînărev.ăRomâniaă
Literar (din 8-14ămartieă2000)ăapareăîns ăcuămareăclaritateătentativaădeăminimalizareăaăvaloriiăgîndiriiă
lui Nae Ionescu prin titluri de genul "introducere în...".ă
Or,ătocmaiăcuătitluriădeăacest ăfactur ăauăap rutăînă1997ălaăEdituraăEminescuătreiăvolumeă(îngrijiteă
de Marin Diaconu iăDoraăMezdrea)ăînăcareăsuntăcuprinseădou ăcursuriădeălogic ăaleăluiăNaeăIonescuă
( inuteăînăaniiă1926-1927 i 1927-1928) i cursul de istoria logicii din 1924-1925.
 2. v. Isabela Vasiliu-Scraba,ăMISTICAăPLATONIC ,ăEd.ăStar-Tipp, 1999.
3.ăPentruăalăpatruleaăcursătip rităînă1944ă(NaeăIonescu,ăMetafizica.1929-1930) editarea s-a
f cutămaiăînăgrab .ăMirceaăVulc nescuăchiarăsperaăs ăreu easc ăaătip riă iăunăalăcincileaăvolumăcareăs ă
cuprind ăcursulădeăistoria metafizicii, inutădeăNaeăIonescuăînăanulăuniversitară1930-1931. Probabil de
aceea, pentru cel de-al patrulea volum s-auăpreluatălaărepezeal ădiviz rileădup ăpresupuseăprobleme din
cursul litografiat.
4.ăDl.ăR zvanăCodrescu,ăînăvol.ăDe la Eminescu la Petre u ea (Ed. Anastasia, Bucure ti,
2000),ăf r ăs ăavertizezeăcititorulăc ăred ăgrilaădeălectur ăaăd-luiăMarinăDiaconu,ăprezint ăultimulăcursădeă
metafizic ăalăluiăNaeăIonescu (1936-1937) folosindu-se de titlurile iăsubtitlurileăad ugateădeădl.ăMarină
Diaconuăfiec reiăprelegeri.
5. v. Mihai ora, Profesorul meu, Nae Ionescu,ăăînăvol.ăNAEăIONESCUăÎNăCON TIIN A
CONTEMPORANILORăS I.ăCrestoma ieădeăG.ăSt nescu,ă1998,ăp.ă367.ă
6. v.ăHoriaăStamatu,ăînăvol.ăNaeăIonescuăînăcon tiin aăcontemporanilorăs i. Crestoma ie de
G.ăSt nescu,ă1998,ăp.ă327.ă
7.ăReferitorălaăloculăpeăcareăarătrebuiăs -l ocupe noti eleăpersonaleăaleăcelorăceăîngrijescăopereleă
unorăproeminenteăpersonalit i ale culturiiăromâneăsemnal măcititoruluiăoăpractic ăceăoăcredeamădisp rut ă
odat ăcuăcomunismul.ă
ÎnănoteleăluiăAramăFrenkianălaătraducereaăf cut ădeăC.ăBalmu a "Vie ilor i doctrinelor
filosofilor"ădeăDiogenesăLaertiosăamăpututăconstataăcevaăcuăadev ratăsurprinz tor,ăceănu- i are nici
m carăscuzaăunorăconsiderenteădidactice,ăcumăseăîntîmpl ăcuăad ugirileădeătitluriă i subtitluri la cursurile
lui Nae Ionescu.
Dl.ăBogdanăOlaru,ăîngrijitorulăceleiăde-a doua edi ii a "Vie ilor i doctrinelor filosofilor"
(ap rut la Editura Polirom din Ia iăînă1997),ăaăconsideratăc ăesteăcîtăseăpoateădeăfirescă( i mai ales
extremădeănecesar!)ăs ăcompletezeănoteleăapar inîndu-iăerudituluiăAramăFrenkian,ăf r ăaăsemnalaă
complet rileăsale.ăM carăschimbîndădimensiuneaăliterelor,ăpeăcare,ăeditorăfiind,ăleăputeaăalegeăoricîtădeă
mari i-arăfiăpl cut.ă
DlăBogdanăOlaruăaăprocedatăexactăînămanieraăactivi tilor comuni ti, care se sim eau obliga iăs ă
completezeătotăceăleăc deaăînămîn ăspreăpublicare,ănefiindăcapabiliăs ăsesizezeăniciăoădiferen ăîntreăautoriă
iăimportantaălorăpersoan .ăConformăprincipiuluiăc ă i ei, ca i autorii, sunt bipezi, .a.m.d.ăDac ăvedeauă
totu i vreo diferen ,ăeaănuăputeaăfiădecîtăînădezavantajulăceluiăceăaduceaămanuscrisulăspreăpublicare.
8. Un comentariu cu titlul "Nae Ionescu-filosof",ăavîndu-i ca autori pe so ii Marin i Florica
Diaconuăaăfostăinclusăînăvolumul:ăNaeăIonescu,ăOpere, vol. I, Edi ieăîngrijit ădeăMarinăDiaconuă i Dora
Mezdrea, Ed. Crater, Bucure ti, 2000, p. 7-73.
Acest amplu comentariu pe care s-au trudităs -lăscrieădinăiunieă1990ăpîn ăînădec.ă1999ă(p.ă73)ăs-
arăfiăvrută"oăintroducereărezumativ ,ăpeăcîtăposibilăobiectiv ,ăînăfilosofiaăluiăNaeăIonescu"ă(p.ă406).ăDar,ă
dinăprejudec ile care i-auămînatăinvoluntarăs ăfoloseasc ăînăprimeleădou ăpaginiădeăpatruăoriăcuvîntulă
"contestat",ădeădou ăoriăcuvîntulă"controversat"ă iăoădat ăcuvîntulă"diabolic",ătranspareăperfectaăunitateă
stilistic ăaăcomentariuluiăcelorădoiăso i cu tot ce s-aăpublicatăînăleg tur ăcuăNaeăIonescuăînăultimiiăzeceăaniă
ai perioadei comuniste.ăOăcert ăsolidarizareăcuăpozi ia celor care s-auăocupatădeăfilosofăînainteădeă
Revolu ia anti-comunist ădinădecembrie1989ăreieseălimpedeăchiarădinăîncercareaăso ilor Diaconu de a
reactualiza modul de receptare caracteristic perioadei comuniste prin minu ioase trimiteri bibilografice
numaiălaăarticoleleărespectiveiăperioade,ăînăcontrastăcuălacunareleăcit riăbibliograficeăaăarticolelorădespreă
filosofia lui Nae Ionescu publicate recent. Precum i din repetarea falsei afirma iiăc ăNaeăIonescuăarăfiă
"ignorat" istoria metafizicii (v. Ghe. Cazan, Istoriaăfilosofieiăromâne ti,ă1984,ăp.318),ăînăjurulăc reiaă
autoriiăî iăstructureaz ăîntregulăstudiu.
Deăaltfel,ănumeroaseleăoriginalit iădinăcomentariulăalc tuitădeăceiădoiăso i,ăfacăînsu i titlul
impropriu,ăc ciăiat ceăscriuăeiăc ăarăfiăgîndităfilosofulăNaeăIonescu:ă"Aceast ăcon tiin ăaăp catuluiă
originarăst ălaăbazaădeosebiriiădintreăomă i Dumnezeu"(p. 41); "re inem efortul lui Nae Ionescu de a
cuprinde iăaăînst pîniăabsolutulămetafizic"ă(p.ă35);ă"eulăcunosc torănu poate deveni obiect pentru lucru i
nici pentru obiectul ideal" (p. 28); "func iileăpractice,ăantropologiceăaleămetafiziciiăsunt:ăsaltulăînăgeneral,ăînă
virtual"ă(p.ă25),ăăprinămetafizic ărealizîndu-se,ăînăopiniaăautorilor,ă"unăechilibruăîntreăom-genera ie i
întreagaărealitateăpeăcareăîncearc ăs-oăcunoasc ădinăinterioră i s-oăvalorificeăfavorabilăumanit ii" (p.23),
ori "aici Nae Ionescu face un salt ontologic..." (p. 28), .a.m.d.
9. Volumul con ine,ăînăafaraăcursuluiădeămetafizic ăpredat de Nae Ionescuăînăanulăuniversitară
1936-1937 i noti eleăcîtorvaăprelegeriădeălaăcursulădeăLogica colectivelor.1937-1938 (v. Nae
Ionescu, Tratatădeămetafizic .1936-1937. Curs inedit, stenografiat i transcris de Dumitru Neac u.
Edi ieăîngrijit ădeăMarinăDiaconuă i Dan Zamfirescu.ăCuvîntăînainteă i postfa ădeăDanăZamfirescu.ă
Însemn riăinediteădespreăCursă iăoăM rturieădeăNestorăIgnată i un document inedit prezentat de
Octavian Ghibu. Bucure ti, Ed. RozaăVânturilor,ă1999).
Isabela Vasiliu-Scraba
SUB PRETEXTUL UNOR ZVONURI...

"Acumăseăurm re teădistrugereaăsistemtic ăaă

spiritului care a luat trup printre noi (....). Se
reteaz ,ăbrutală iăcuăfier str ulătoateăvalorile,ă
pentru ca urma ii no triăs ănuămaiăg seasc ă
nici
un sprijin spiritual iăniciăunătemeiădeămîndrie
nic ieriă iăînănimic"
L. Blaga, Luntrea lui Caron, 1990, p.
302.

Înărevistaăcondus ădeădlăNicolaeăManolescu,ăferventăadmiratoră( i sus in tor)ăală

presta iilor "filosofice" ale d-neiăMartaăPetreu,ăînădecembrieă1994ăaăap rutăunăarticol
intitulat bombastic: "Istoria unui plagiat: Nae Ionescu - Evelyn Underhill" (1).
Înainteădeăaăintraăînămiezulăacesteiă"istorii",ăseăcuvineăaăobservaăciudataăpostur ăînă
care s-a pus d-naăMartaăPetreuăscriindărespectivulăarticol.ăPentruăc ăd-na Marta Petreu
multora le-aăp rutăaăfi,ăpîn ălaăaceaădat ,ăîngrijitoareaăopereiăfilosoficeăaăluiăNaeăIonescu.
Înă1994ătocmaiăpublicaseăoăaădouaăedi ie a cursului de filosofia religiei, inut de Nae
Ionescuăînăanulăuniversitară1924-1925 (2).
Oricum, este din cale af r ădeăcurios,ăpentruăc ă ine de o moralitate absolut
nemaiv zut ,ăpeăde-oăparte,ăs ăfaciăbaniăpeăseamaăgeniuluiăunuiăfilosofădeămarc ăalăculturiiă
române ti,ătip rind,ăînă1993ăpentruăprimaădat ăînăvolum,ăcursulălitografiatăînă1925,ăîntr-o
edi ie rapid epuizat ,ăurmat ădeăoăaădouaăedi ie,ăînă1994,ă iăeaăpeăsfîr ite.
Iar,ăpeădeăalt ăparte,ăs ămiliteziăactivă i eficient pentru denigrarea celui care- i
învioreaz ăvînz rileădeăcarteălaăBiblioteca Apostrof,ăad ugîndălaăvolumulăcump ratădeăceiă
dorniciăs -l citeasc ăpeăNaeăIonescu,ădup ă50ădeăaniădeăinterdic ie, o "Cronologie"ăscris ăînă
stilul cel mai calomnios posibil, i,ăpeădeasupra,ăpublicîndăpseudo-descoperiri de pseudo-
plagiate.
D-naăMartaăPetreuăprezint ăa a-zisaă"istorie"ăaăplagiatuluiădup ăEvelynăUnderhill nu
cum s-ar a teptaăoriceăcititor,ăcaăoăînl n uireădeăfapteăînătimp,ăciăcaăoăînl n uire de zvonuri:
ea a aflat de la Georgeta Dimisianu, care a aflat de la Georgeta Mircea Cancicov, care (la
rîndulăei)ăaăaflatădeălaăCellaăDelavrancea,ăcareă tia de la Nae,ăc ăacestaă" i-a luat tipologia
pelerinului din cartea unei englezoaice" ("Rom. Lit.", p. 17).
O astfel de prezentare a "istoriei"ăvomăvedeaăc ănuăaăfostăaleas ăîntîmpl tor,ăc ciă
numaiăînăformaăaceastaăd-naăMartaăPetreuăputeaăs - i camufleze autenticulăeiăplagiat.ăS ăseă
bucureăsingur ădeălauriiăa a -zisei sale "descoperiri".
Deăaltfel,ăcolportareaădeăzvonuriăesteăoăispit ădestulădeămareăpentruăautoareaă
articolului din "RomâniaăLiterar ".ăFiindc ăacela iăprocedeuăseăremarc ă iăînăscriereaă
purtîndăamprentaăeiăpersonal ,ăînă"Cronologia" (3) ad ugat ălaăsfîr itul volumului
cuprinzîndăPrelegerile de filosofia religiei inuteădeăNaeăIonescuăînă1924-1925.
"Cronologia",ăasezonat ădeăd-naăMartaăPetreu,ăesteăformulat ăastfelăîncîtăcititorulă-
interesatăs ăvad cumăaădecurs,ăînăliniiămari,ăistoriaăvie ii lui Nae Ionescu - ,ăs ănuăratezeăcuă
nici un pre ocazia de a- iăfaceădespreăNaeăIonescuăoăp rereăcîtămaiăproast .
 Deăpild ,ăs ă i-lăreprezinteădup ăimagineaăunuiăinfractorădeădreptăcomun.ăSauăaceeaăaă
unui meschinăarivistăcamăf r ănorocălaătitluriăuniversitare,ăaleăc ruiăprelegeri,ă"de
obscuritateămaxim ", ar fi denotat un stil "c znit" i cu "poticneli".
A adar,ăînăd-naăMartaăPetreuăabordeaz ămetodaăcolportorilorădeăzvonuri,ă
înve mîntîndu- i astfel informa iile: "zvonuriăinsistenteădinăepoc ăspunăc ..." (v. Nae
Ionescu, Prelegeri de filosofia religiei , Biblioteca Apostrof, 1994, p. 216), "seăpareăc ă
scurteleăperioadeădeăt cereăsuntăcump rateădeăMinisterulădeăinterneă" (op. cit.,
p.223), "automobilul (..) i cuter-ulăparăaăfiăr splataăRegeluiăpentruăbuneleăluiă
servicii" , "discipolii iăprieteniiăînăaceast ăvremeăîlăbîrfescăf r ămil ă- dar numai
întreăeiă" (op. cit., p. 236).
Darălaădataăcîndăredactaă"Cronologia", d-naăMartaăPetreuănuăf cuseăînc ăglorioasaă
"ei" descoperire,ăc ciănimicăn-ar fi re inut-oăs ăoătreac ,ăîntreăatîtea,ă i pe aceasta.
A adar,ădinăgur ăînăgur ăajunseseă i la d-naăMartaăPetreuăzvonulăc ăNaeăIonescuă"a
luat tipologia pelerinului din cartea unei englezoaice".ăÎnăarticolulădină"Româniaă
Literar "ănuăprecizeaz ă"cînd"ăi-a spus Georgeta Dimisianu ce i-a spus Georgeta Mircea
Cancicov .a.m.d. Descoperirea acestui lucru va fi contribu iaănoastr ăpersonal ălaă
cercetarea tiin ific ăaăproblemei.ă
Odat ăceăaflaseăzvonul,ăd-nei Marta Petreu nu i-a maiăr masădecîtăs ădescopereă
numele englezoaicei iătitlulăc r ii. i le-a descoperit! F r ăs ăaminteasc ăvreoăsurs , d-
naăMartaăPetreuăîlălas ăpeăcititorăs ăpriceap ăc ănuăseăocup ănumaiădeăcomercializareaă
gîndiriiăluiăNaeăIonescu,ănuăscrieănumaiăpoeziiăsau articole de reviste, ci, peste toate
acestea, are iăfoarteăelevateălecturi:ăcîndănuăcite teăc r iădeăpsihanaliz ,ăcite teăc r i de
mistic .ăEaăoăcite teăînainteădeăculcareăpeăEveyn,ăcuătratatulăeiădeăMysticism. A study in
the Nature and Defelopment of Man's Spiritual Consciousness (1911). Într-un moment
crucial al vie ii sale, a citit ea iăcursulădeămetafizic ădină1928-1929 a lui Nae Ionescu.
i,ăcaăoăfericit ăîncununareăcuăsuccesăaăspinoaseiăcercet riăce-amăîntreprinsăcuă
privireălaădataăcîndăaăaflat d-naăMartaăPetreuădeăenglezoaic ,ăputemăspuneăcuăsiguran ăc ă
abiaăînă1994ăaăajunsălaăurecheaăeiăzvonulăcuăpricina.ăDoarăatunci,ămaiăprecis,ădup ăceă
publicase (la editura sa) o-a doua edi ie a Prelegerilor de filosofia religiei inute de Nae
Ionescu.
A adar numai i numai atunci, dintr-oăpur ăîntîmplare,ăd-naăMartaăPetreuăaăajunsăs ă
citeasc ă(înăengleze te)ăceleăpesteă600ădeăpaginiăaleăc r ii Evelynei, iăs ădescopere,ă
absolutăsingur ă i printr-unămerităcuătotulăpersonal,ăoăsuspect ăasem nareăîntreăceleăspuse
deăNaeăIonescuălaăcursulădeămetafizic ădină1928-1929 i cele scrise de Evelyn.
Apoiăaăidentificatăcuăsîrgăasem narea,ă iăAăDECISăc ăesteărezultatulăunuiăplagiat.ăA a
AU DECIS i cei care au citit articolul d-nei Marta Petreu i l-auăb gatăînărevist ,ăs ăfieă
cadou iădeăCr ciun,ă i de Anul Nou pentru cititori.
Totu i,ăm carăceiădeălaărevist ăarăfiăpututăs ăobserveăc ăatunciăcîndăNaeăIonescuăspuneă
c ă"întrebuin eaz ăoăformul ăcareănuăesteăaălui ",ăchiarădac ănuăciteaz ăpeănimeni,ăelănuă
poate fi acuzat c ăpretindeăaăspuneălucruriăoriginale,ăcare-i apar in.
Iarăpentruăastaănuăeraănevoieăs ăseăcanoneasc ăs ăciteasc ăîntregăarticolulăd-nei Marta
Petreu.ăPuteauăcitiădoarăunăsfert.ăFiindc ăasemeneaăafima ieăseălas ălesneăremarcat ăchiară
din al doilea citat "demascator", extras din prelegerile inuteădeăNaeăIonescuăînă1928-1929.
Iat ăceătranscrieăd-naăMartaăPetreuăăc ăspuneaăNaeăIonescu:ă"DACA AR FI SA
INTREBUIN EZ O FORMULA CARE NU ESTE A MEA, pentru a deosebi magic i
mistic, a spuneăc ămagiaăiaă i misticaăd " (v. Nae Ionescu, Metafizica.1928-1929,
prelegerea a XVI-a). Acest pasaj, citat de d-na Marta Petreu spre dovedirea a a-zisului
plagiat,ăesteăpusăînăparalelăcuăurm torul:ă"Diferen aăfundamental ădintreăeleăesteă
urm toarea:ămagiaădore teăs ăob in , mistica dore teăs ădeaă- dou ăatitudiniă
nemuritoare i antagoniste..." (Evelyn Underhill).
Asem nareaăeste,ăîntr-adev r,ăevident .ăNumai "plagiatul" NU ESTE EVIDENT DE
LOC.ăFiindc ăNaeăIonescuăavertizaseăauditoriulăc ănuăspuneălucruriăgînditeădeăel.ăDoar d-na
MartaăPetreuănuăavertizeaz ăcititoriiăcîndăpreiaădeălaăal ii.
Nimeni nu i-oăpoateăînchipuiăpeăd-naăMartaăPetreu,ăasistent ălaăUniversitateaădină
Cluj,ăc ănuăs-aădusăpeălaăBibliotec ă i,ăpreg tindu-se a scrie "Cronologia", nu s-a uitat prin
bibliografiaădeăspecialitate,ăextremădeăs r c cioas ălaăcapitolulă<<scrieriădespre>>ăNaeă
Ionescu. iăchiarănimeniănuăcredeăc ănuăaăconsultatăIstoriaăfilosofieiăromâne ti, iăc ănuăi-
auăc zutăochiiăpeăafirma ia autorului, despre "împrumutulăt inuitădeăNaeăIonescu" (v. Ghe.
Cazan, Istoriaăfilosofieiăromâne ti, 1984,ăp.ă313).ăMaiăalesăc ă i dl Ghe. Cazan i d-na
MartaăPetreuăauăcitatăînămodăciudatăaceea iăfraz ăaăluiăNaeăIonescu,ăînăcareăleăexplicaă
studen ilorăc ănuăaăvenitălaăcursăpentruăc ănuăaveaăceăs ăleăspun .ăFraza,ăbucurosătranscris ădeă
amîndoi,ăaăfostăîn eleas ădeăambiiălaăfel,ăcuăbineăcunoscutaăobedien ăfa ădeă"ceiădeăsus"ă
pentruăcareăexcludereaăluiăNaeăIonescuădinăculturaăromân ăaăfostă( iăr mîne)ăunăimperativă
major.
De altfel, toate comentariile d-nei MartaăPetreuălaăadresaăluiăNaeăIonescu,ăf cuteălaă
modulăgeneralăsauăcuăocaziaădiscut riiăfragmentelorăpuseăînăparalel,ăp streaz ăunăvizibilăaeră
de familie cu tot ce s-aămaiăscrisădespreăNaeăIonescuăînăperioadaăcomunist .ăLaăfelă i
"Cronologia".
Unălucruăîns trebuieăs ădevin ălimpedeăpentruăoricine:ăd-na Marta Petreu nu
plagiaz .ăSingur ăaădescoperită i numele englezoaicei, iătitlulăc r ii.ăNaeăIonescuă"plagiaz "ă
(4).ăCeădac ăelăm rturise teăc ănu-i apar in cele spuse? Totă"plagiaz ",ăpentruăc ăatunciăcîndă
poveste teăcevaăspusădeăaltul,ăpovestireaăluiăseam n ăchiarăcuăceăaăspusăaltul.ăCu nimic
altceva. Leit.ăToat ălumeaăaăv zutăcîtădeăbineăseam n .ăD-na Marta Petreu le-a deschis ochii.
Pentruăc ăeaăeăpasionat ădeătratateădeămistic ă iăsingur ,ănumaiădeălaăunăzvon despre o
englezoaic ăoarecare,ăaăg sit-o -infailibil- peă"acea"ăenglezoaic .ăNumaiăeaăsesizeaz ădeălaăoă
po t ăcîndăeăvorbaădeăunăplagiat.ăPrinăfor eăproprii;ăeraăs ăscriemăprinăplagiateăproprii!
Acuma nu-i mai pu inăadev ratăc ăoricineăseăafl ăcuătreab ăînădomeniulăfilosofieiăaă
aflatădeăprestigioasaărevist ăscoas ădeăLucianăBlagaălaăSibiuăîntreă1943ă i 1944 (5). Precis
c ădeărevistaă"Saeculum" tie i d-na Marta Petreu. Doar ine cursuri de filosofie
româneasc ălaăUniversitateaădinăCluj.ă
Nu vrem totu iăs ăspunemăc ăar fi aflat de traducerea nem easc ăaăc r ii de
mistic ăcitit ădeăNaeăIonescuădinărecenziaăluiăBarbuăZevedei,ăap rut ăînărevistaăluiăBlaga.
Nu-iăfrumosăs -iăpunemălaăîndoial ăbunaăcredin ăcîndăscrieădoarădespreăunăoarecareă
zvon ce a ajuns-o i pe ea.
Dup ăceăsingur ăaăidentificat-oăpeăenglezoaic ,ăd-na Marta Petreu a tradus, tot
singur ,ătitlulăc r ii lui Evelyn. Dinăenglez ăînăgerman .
Mai greu i-a fost cu g sireaăanuluiădeăpublicareăaătraduceriiănem e ti. Fiind
vorba de 1928, anul traduceriiănuăeraătrecutăînăcarteaăap rut ăînă1911,ăpeăcareăeaăoăcitiseădină
pur ăpasiuneăpentruămistic .
Dar s-a descurcat. Bini or.ăS ănu- iăînchipuieăcinevaăc ăaădepistatăanulătraduceriiă
germaneăînărevistaă"Saeculum". Ar fi dovada unui plagiat. Or,ătoat ălumea tie, din
articolul d-neiăMartaăPetreu,ăcineăpeăcineăplagiaz .ăS ănuăcre măconfuzii!
Pentru cititorii interesa iădeărecenziaădinărevistaădeăacumăjum tateădeăsecol,ăpeăcareăaă
scris-oăsimpatizantulăcomunistădeăatunci,ăplecatăapoiăînă araăEvelynei,ăd mămai jos un
fragment:
 " inemăs ăremarc măîns ăunălucruă,ăcuătoateărezeveleăpeăcareăleăpretindeăoă
bun ăinten iune. TIPURILE MISTICE NU POT FI LUATE CA O CONTRIBU IE
PERSONAL ăaăluiăNaeăIonescu.ăCarteaăluiăEvelynăUnderhillăintitulat ă"Mystik"ăaă
c reiăedi ie german ăamăconsultat-o, cuprinde exact acele trei tipuri: al pelerinului,
al mirelui iăsfîntului.ăÎnăcapitolulăVI,ă"MystikăundăSymbolik"ăpotăfiăurm riteă
anumiteălucruriăparalele.ăBun oar ăexemplific rileă(pelerinulăParsiphală-exemple
din Dante, etc.,). De asemeneaăcaracteriz rileăceăseăaducăiubirii.ăEsteădeănotatăc ă
aceast ăcarte,ăap rut ăînălimbaăenglez ăînă1911,ăesteăsocotit ănuănumaiăînălumeaă
anglo-saxon ăcaăoălucrareădeăbaz ăasupraămisticii,ădară iăînărestulălumiiăcivilizate.ăÎnă
limbaăgerman ăaăap rutăînăanulă1928,ătocmaiăanulăînăcareăNaeăIonescuăî i inea
cursulădespreămetafizic .ăAducemăacestălucruălaăcuno tin ,ăNUăFIINDC ăAMăAVEAă
DEăSPUSăCEVAăLUIăNAEăIONESCU,ăCIăEDITORILORă(6).ăÎntr-unăcurs,ăînăfa a
studen ilor, se poate trece cu vederea un izvor folosit.ăLaăcursăseăurm re te
în elegereaăuneiăprobleme,ăînăprimaălinie.ăCîndăseătreceălaătipar,ălucrurileăseă
schimb .ăPoateăarăfiăfostăbineăcaăaceast ăcarteăs ăfiăfostănumit .ăDESIGUR NAE
IONESCUăARăFIăF CUT-O,ăDAC ă I-AR FI EDITAT CURSURILE." (v. Zevedei
Barbu, rev. "Saeculum", iul.-aug., 1943, p. 83).
Seăobserv ăcumăceleăpublicateăînărevistaă"Saeculum"ărespir ăunăaerădeănormaliate,ă
de iăZevedeiăBarbuăstrecoar ăgermenulăîndoielii.ăS -l fructifice cine dore te. S-a iăg sită
cine. DAR NICI UN MOMENT ZEVEDEI BARBU NU VORBE TE DE VREUN PLAGIAT.
Aici se cerea o contribu ieă"original ".
Eădreptăc ăniciăBarbuăZevedeiăNUăAă INUTăCUăTOTăDINADINSULăS ăVAD ăÎNă
CURSUL LUI NAE IONESCU PROPOZI IILEăÎNăCAREăPROFESORULăSPUNEAă
STUDEN ILORăC ăNUăLEăSPUNEăNOUT I.
Altminteri, ar fi citat (probabil) din prelegerea unde vine vorba de tipul pelerinului, al
mirelui iăalăsfîntuluiăurm toareaăindica ie:
"DE ALTFEL, TEORIA ACEASTA A TIPURILOR ESTE CEVA MAI VECHE"
(v. Nae Ionescu, Metafizica. 1928-1929, prelegerea XX).
Nici d-naăMartaăPetreuănuăaăv zutăindica ia.ăEaăaăavutăorbulăg inilor,ăpentruăc ăaă
remarcatădoarăfrazaăimediatăurm toare:
"Eu -spune Nae Ionescu -, amăc utatăs ăoăaplicăînătotădomeniulăfilosofieiă i cred
c ăînăbun ăparteămi-a dat, mie cel pu in, rezultate satisf c toare" (ibid.).
Ceeaăceăimpresioneaz ăînăarticolulăd-neiăMartaăPetreuăpublicatăînă"RomâniaăLiterar "ă
nuăesteănumaiăfaptulăc ăî iăpermiteăs -lăfac ăpeăNaeăIonescuă"Mitic -filosof", sau tonul
nepotrivit,ăcîtăvolumulădeămunc ăzadarnic ăpentruăaăcontrolaăpeăNaeăIonescuădac ăpoveste te
fidelăcîndăspuneăc ăpoveste te ceva ce nu-i apar ine.ăLaăfel,ăorbireaăcuăcareăseăfaceăvinovat ă
deăplagiat,ăîncercîndă-f r ăsucces-,ăs ăidentificeăunăa a-zis "plagiat".
Cuătoateăacestea,ăsper măcaădeziluziaăpseudo-descoperirii unui pseudo-plagiatăs ănu-i
sting ăarz toareaăpasiuneăpentruămistic .ă iăs ăajungemăs ăcitimătratatulăEvelynei,ăpromisăs ă
apar ălaă"BibliotecaăApostrof".ăDarăf r ă"identific ri"ă(7). i nici cu vreo "Cronologie"...

NOTE I COMENTARII MARGINALE

1. v. Marta Petreu, "Istoria unui plagiat: Nae Ionescu - Evelyn Underhill",ăînă

revistaă"RomâniaăLiterar ",ănr.ă49-50 din 21-31 dec. 1994, p. 16-17.ăAfirmamăc ădlăNicolaeă
Manolescu este nu numai un fervent admirator al presta iilor "filosofice" ale d-nei Marta
Petreu, ci i un constant sus in tor,ăgîndindu-neătotodat ălaăarticolulăpeăcareăiăl-a publicat
mai apoi, despre un a a-zis "plagiat" al lui Blaga. Evident, tot din Evelyn Underhill, deoarece
carteaăacesteiaăseăpareăc ăesteăsinguraăpeăcareăaăcitit-o d-na Marta Petreu.
2. v. Nae Ionescu, Prelegeri de filosofia religiei (1924-1925), edi ieăîngrijit ,ă
cronologie,ănot ăasupraăedi iei i indice de Marta Petreu, Editura "Biblioteca Apostrof",
Cluj, edi ia a II-a,ărev zut ,ă1994.
3. v. Marta Petreu, Cronologie,ăîn vol. Nae Ionescu, Prelegeri de filosofia
religiei,.Editura "Biblioteca Apostrof", Cluj, edi ia a II-a,ărev zut ,ă1994,ăp.ă211-243.
4.ăDup ăceiăcinzeciădeăaniădeăregimăcomunist,ăravagiileădecapit riiăspiritualeăaă
Românieiăauămersămultămaiădeparteădecîtă i-ar fi putut imagina i cele mai pesimiste spirite.
Oăilustrareăperfect ăoăconstituieăîns i supra-realista discu ieăînăjurulăa a-zisului "plagiat" al
lui Nae Ionescu, la care au participat nume dintre cele mai mediatizate ale culturii
comuniste. Acuzatorii lui Nae Ionescu, mereu aceia iăsiărepetînd,ăsine die, un refren
neschimbat,ăf r ăs ăsesizezeănimicăînăneregul ,ădup ăacuza iaăc ăNaeăIonescuăarăfiălipsitădeă
"oper ăfilosofic ",ănuăuit ăs ăadaugeă i acuza ia de "plagiat". Unui om normal de inteligent
asociereaăcelorădou ăacuza iiăarătrebuiăs -iăapar ăcaăfiindădeădomeniulăabsurdului.ăEi bine,
nu-i a a.
Înă1995,ădlăNicolaeăManolescu,ădeăpild ,ăcredeaăfermăc ăNaeăIonescuăesteăvinovatădeă
"transcriereaăf r ăghilimeleăaăunorăfraze" (v. N. Manolescu, "În jurul unui plagiat",ăînă
rev. "RomâniaăLiterar ", nr. 6, 22-28ăfebr.ă1995,ăp.1).ăNumaiăc ,ăa ternîndăînăfugaă
condeiuluiăacesteărînduri,ă"înăjurulăunuiăplagiat",ădlăManolescuăuitaseăs - iăpun ăîntrebarea:ă
"UNDE A TRANSCRIS,ăf r ăghilimele,ăNaeăIonescuărespectivele fraze?
Înăceăneăprive te, n-amăputeaăr spundeălaăaceast ăîntrebare.ă iăniciănuăcredemăc ă
cinevaăarăputeaăr spunde.ăPentruăsimplulămotivăc ăNaeăIonescuănuăaă"transcris"ăniciăm carăoă
unărîndădinăoperaăsaăfilosofic ăconstituit ădinăceleă12ăvolumeăcuprinzîndăcursurileăsaleăcareă
au fost stenografiate i apoi litografiate de al ii.
Darăs ăvedemăceă"hran ăspiritual "ăofer ăcititorilorărevistaăd-lui Nicolae Manolescu
înăanulă2000,ălaăzeceăaniădup ăviolentulădecesăalărealismuluiăsocialist.ăÎnăă"Româniaă
Literar " din 8-17ămartieă2000,ădlăZ.ăOrneaăscrieănegruăpeăalbăc ăă"...Nae Ionescu n-are
oper ăfilosofic ăscris ,ădac ăexcept măarticoleleăpeătemeăfilosoficeădinăCuvântulă i
Predania i teza de doctorat, iăeaăpostumăpublicat " (v. Z. Ornea, "Un curs de
filosofie",ăînărev.ă"Româniaăliterar ", nr. 9 din 8-17 martie 2000, p. 9).
Apoi,ăiăseăpareăfoarteănormalăs ăconstateăcumăatentaăstudiereăaăuneiăopereăfilosoficeă
"inexistente" a produs "dezv luiriădeăplagiatăincontestabil "(ibid.). Ceea ce ine,ăf r ădoară
i poate, de domeniul supra-realismului post-socialist.
5.ăDup ăDictatulădeălaăViena,ădină1940,ăcîndăRomâniaăaăfostăsilit ăs ăcedezeăArdealulă
de Nord, sub amenin areaăinvad riiăarmateăaăîntreguluiăs uăteritoriu,ăFacultateaădeăLitereă i
FilosofieăaăUniversit ii din Cluj, unde Lucian Blaga era profesor, s-a refugiat la Sibiu.
Mutat prin for aăîmprejur rilorălaăSibiu,ăfilosofulăLucianăBlagaăaăscosăaiciărevistaă
"Saeculum",ăpentruăca,ădup ăretrocedareaăteritoriuluiăromânesc,ăs ărevin ălaăCluj,ăodat ăcuă
mutarea Universit ii.
6.ăZevedeiăBarbuăprecizeaz ,ăa a cum u orăseăpoateăobserva,ăc ăeventualeleărepro uri
pentru lipsa unor indica ii bibliografice s-ar putea aduce NUMAI EDITORILOR, nu i lui
Nae Ionescu.
Opiniaăsaăesteăperfectăjustificat .ăCuăatîtămaiămultăcuăcît,ăînăacestăsens,ăchiarăseă
creaseăunăprecedent.ăDac ăcititorulăareăcuriozitateaăs ăseăuiteăînăcursulălitografiatădeăistoriaă
metafizicii, inutădeăNaeăIonescuăînă1930-1931, el poate remarca prezen a indica iilor
bibliografice,ăînăcareăaparănumeădeăautoriăcareănuăfigureaz ăînăcuprinsulăprelegeriloră inute
de Nae Ionescu.
 Deăpild ,ălaăp.ă85,ăNaeăIonescuămen ioneaz ăteoriaănumit ă"Weltschmerz",ăf r ăs ă
spun ăcineăoăsus ine.ăEditorulăcursuluiălitografiatăînă1931,ăDumitruăCristianăAmz ră
completeaz ăînăsubsolulăpaginiiăc ăteoriaăaceastaăaăfostăsus inut ădeăJ.ăB.ăMeyer,ăînăcarteaăsaă
Weltelend und Weltschmerz (1872) iădeăJ.ăRehmke,ăînăPhilosophie des
Weltschmerzes (1878).
Or,ălaăcursulădeămetafizic ădină1928-1929 nu lipsesc obi nuitele indica ii ale lui Nae
Ionescu, prin care editorii puteau identifica u orăcarteaăEvelyneiătrecînd-oăînăni te eventuale
noteăbibliografice,ăal turiădeăcelelalteăc r i pe care s-arăfiăostenităs ăleăidentifice.ă
Pentru cursul de istoria metafizicii din 1930-1931,ăD.C.ăAmz r,ădup ăcea de-a noua
prelegere,ătrece,ăpeălîng ăaltele,ă iăoăcarteăcare,ălaăaceaăvreme,ăeraărelativărecentăap rut :ăăG.ă
Misch, Der Weg in die Philosophie (1926). Aceast ălucrareănuăfuseseăindicat ă- nici
m carăaluzivă- deăNaeăIonescu.ăEditorulăîns ăaăcrezutănecesar s ăoătreac ălaăbibliografieă
pentruăc ,ăfoarteăprobabil,ăfuseseăconsultat ădeăNaeăIonescu.
Deăaiciăseăvedeăcît ădreptateăaveaăBarbuăZevedeiăs ăsus in ăc ălipsa bibliografiei nu
se poate repro a decîtăeditorilor cursuluiădeămetafizic ădină1928-1929, care nu s-au mai
ostenit,ăprecumăseăosteniseăD.ăC.ăAmz r,ăeditorulăcursuluiădeăistoriaămetafiziciiădină1930 -
1931,ăs ăprecizezeăînăsubsolulăpaginiiăcareăsuntăautoriiă iăc r ile la care se referise Nae
Ionescu la curs, pornind de la acele vagi indica ii date de NaeăIonescuăînătimpulăprelegerilor.ă
Dar,ădac ăneăgîndimălaăceăedi ieămizerabil ăaăoferităcititorilorăd-naăMartaăPetreuăcîndă
aă"îngrijit"ăcursulădeăfilosofiaăreligieiă inutădeăNaeăIonescuăînă1924-1925,ăputemăm carăs ă
apreciem acurate eaăîngrijiriiăcursuluiădeămetafizic ădină1928-1929, chiar lipsit de indica ii
bibliografice a a cum este el.
Pentruăc ăpeăatunciăcîndăConstantinăFloru,ăMirceaăVulc nescuă i C-tin Noica se
ocupau de publicarea cursurilor lui Nae Ionescu, vremurile erau cum nu se poate mai
vitrege,ăiarăceiătreiăîmpr tia iăînădiferiteălocuri,ăcaăpeăvremeădeăr zboi:ăC-tin Floru
concentratăînăcomandamentulăG riiăBuz uă iăMirceaăVulc nescu,ăconcentratăînăBucure ti, la
Minister.
Într-oăscrisoareădină1942,ăanulăcîndăs-aăpublicatăcursulădeămetafizic inut de Nae
Ionescuăînă1928-1929, C-tin. Noica era cu so ia sa la Sinaia, iăîiăscriaăluiăMirceaă
Vulc nescuăîntr-oăscrisoareăînă12ăian.ă1942ăc ăel,ăpersonal,ăst ă"înăBucure ti numai
pentru Asocia ia Nae" (v. rev. "Manuscriptum, nr.1-2 / 1996, p.229). La Sinaia,ădup ăcumă
îiăspuneaăd-luiăGabrielăLiiceanu,ăNoicaătraduseseăînăaceaăperioad ăoptăromaneăpoli iste
pentru editura Herz (v. G. Liiceanu, JurnalulădeălaăP ltini ,ăEd.ăCarteaăRomâneasc ,ă1983,ă
p. 14).
7.ăLaăpublicarea,ăînăceaăde-aădouaăjum tateăaăanului 1995 a volumului Evelynei
Underhill, Mistica la Editura "Biblioteca Apostrof" pe care o conduce, d-na Marta Petreu
nuăaăratatăocaziaăs - iărepublice,ăînăpostfa a volumului, "pseudo-descoperirea",ădejaăpublicat ă
deădlăNicolaeăManolescuăînărev.ă"RomâniaăLiterar " din dec. 1994.
Întreătimpăeaăcitiseălucrareaănoastr ă(peăcareănuăoămen ioneaz ,ăa aăcumăîiăst ăînăfire),ă
O pseudo-descoperire a unui pseudo-plagiat. Lucrurile i Ideile Platonice,ăap rut ăînă
martie 1995 (la Editura Funda ieiă"IonelăPerlea"),ădup ceădlăNicolaeăManolescuărefuzaseăs ă
publiceăarticolulănostru,ăscrisăcaăoăreplic ălaăarticolulăd-nei Marta Petreu.
Iat ăcîtădeăocolitărecunoa te d-na Marta Petreu consultarea scrierii noastre, "O
pseudo-descoperire a unui pseudo-plagiat":
"Cu ocazia acestei furtuni AM AFLAT c ănuăsuntăprimulăcareăsemnalaleaz ă
FURTULădinăUnderhill,ăc ciăZevedeiăBarbuăl -aăsemnalatăînainteaămea.ăNuă
cuno teamătextulăluiăZevedeiăBarbu.ăAcum,ăcunoscîndu-lăconstatăc ăM ăCONFIRM "
(v. Evelyn Underhill, Mistica, Ed. "Biblioteca Apostrof", 1995, postafa ,ăăp.ă289).
 Apoiăseăpreteaz ălaăcitareaăfragmentuluiăpeăcareăl-am citat iănoi,ăcareăîncepeăcuă
fraza: " inemăs ăremarc măîns ăunălucru,ăcuătoateărezerveleăpeăcareăleăprtindeăoăbun ă
inten iune...", din recenzia lui Zevedei Barbu publicat ăînărevistaă"Saeculum" (iul. -aug.
1943),ăpentruăsimulaăcîtămaiăconving torăc ăarăfiăcitităaceast ărecenzieăpentruăprimaădat ,ă i
c ,ăveziăDoamne,ă"nuăcuno tea" textul lui Zevedei Barbu.
Înăprivin a a a-ziseiălecturiăînă"premier "ăaăcelorăpublicateăînărev.ăSaeculumădină1943,ă
credemăc ălucrurileăsuntăsuficientădeăbineăclarificateăînăcuprinsulăarticoluluiănostruăintitulată
"O pseudo-descoperire a unui pseudo-plagiat".ăMaiăalesăc ăamăar tat,ăf r ăputin ădeă
t gad ,ăimposibilitateaăd-nei Marta Petreu de a stabili anul traducerii nem e ti (1928), ce nu
figuraăînăoriginalulăenglezescă(1911)ăpeăcareăl-a citit d-naăMartaăPetreu,ăpeăoăalt ăcaleădecîtă
ceaăaă<<împrumut rii>>ăăacesteiăpre ioase informa iiădinărecenziaăscris ădeăăZevedeiăBarbu,ăă
f r ăaăcitaăsursa.
Arăr mîneădeăobservatădoarădou ălucruri.ăÎnăprimulărîndăexpresiaădesemnînd,ădeăast ă
dat ănuăunăplagiat,ăciăună"furt".ăProbabilăc ăînăsubcon tientul ei a aăî iăcalific ,ăsingur ,ă
propriulă<<împrumut>>ădinăZevedeiăBarbu.
Înăalădoileaărînd,ăciudataă"confirmare"ăpeăcareăcredeăc ăi-oăofer ăceleăscriseădeă
ZevedeiăBarbuăînă1943ăpentruăni teăpaginiăscriseădeăeaăînă1994.ăDarădespreăaceast ăopinieă
frizîndăpatologiculăamăscrisăîntr-oănot ădeălaăcapitolulăurm tor,ăintitulată"Despre editarea
cursurilor lui Nae Ionescu".
Isabela Vasiliu-Scraba
THE TWO ASPECTS OF
NAE IONESCU'S METAPHYSICS

"Nae Ionescu restored the

imperial tradition of the
philosophical teaching, which
means the rigorous thinking of
one's own issues and not the
thinking from others' books [...]
That Nae Ionescu was the
professor best loved and with the
biggest number of students is
owed precisely to this detail: he
taught the young how to think and
encouraged them to think over
their personal problems."
Mircea Eliade

Through his novel understanding of metaphysical concerns (in his opinion, of a strictly individual
nature) as counterweight for missing salvation, Nae Ionescu outlines the general framework of his
metaphysical outlook that he was to detail on his last lecture.
"Each person carries a dead monk in their soul," had written Nae Ionescu on the margin of a
photograph taken in 1933. It is the sentence by which the philosopher expressed, in a most suggestive
way, the generally human need for metaphysics, as he saw it, as a restlessness of the human conscience
in its attempt to overcome time and space.
As regards "salvation through culture," that is salvation "by breeding culture," we create works
that outlive space and time (a philosophical stand that was to be backed up-in his writings-by
Constantin Noica), Nae Ionescu said that this is "a magic-pantheistic stand, not a Christian one."
He points out strongly enough to the personal nature of metaphysical preoccupations, which
does not mean, at any time, the individual's isolation from the community they belong to. At a first stage,
Nae Ionescu defined metaphysics as a "total and mature outlook on existence." To the one who
manages to reach a "superabundance" of their being, failing though to save themselves through holiness,
their subsequent existence will be then a "fall into the human condition." It is the starting point for an
attempt at "totally and harmoniously understanding existence," having reached the required maturity to
approach, from a personal perspective, the issue of metaphysics. However, that does not mean that one
will be able to devise, on their own, a "final metaphysical solution."
This kind of pretentions, Said Nae Ionescu, are only raised by "scientific philosophers" who
fancy they "possess final solutions," unable though to be convincing enough. Because "scientific
philosophers" are always left with something they cannot explain satisfactorily, something that spells
"precisely the distance from their solutions to the final solution they claim to have mapped out." Through
their own essence, metaphysical solutions can be but relative, which does not mean that one could
decree some metaphysical "relativism." Were they final, Nae Ionescu said to relax his audience, then
"we should have not the history of philosophy but the history of the philosophers' errors." Which cannot
be accepted. This leads to a particular situation in which, even searched from the outside, metaphysical
solutions should be attached the feature of being "absolute." This is the case with the history of
philosophy.
 With his fine spirit, Nae Ionescu remarked that the historians of philosophy tend to fail noticing
that there is a particular situation about their domain. They make the error to extrapolate this
particularity of the history of metaphysics to the specific field of metaphysics. Or, one cannot claim from
metaphysical solutions something that is alien to their essence. They are supposed to meet certain
standards, somewhat more accesible: to be coherent, unitary, organic, harmonious, and, above all,
devoid of inner contradictions.
The truthfulness or falseness of a metaphysical solution cannot be judged, as we cannot judge
their rather peculiar posture Because metaphysical solutions, in their essence, are not simply "relative,"
resulting in experience, but they are "relative under specie eternitatis."
Dealing with causality "through freedom," the "scientific philosophers" speak of an "ultimate
cause" as if we reached the end of a chain of causalities. But it is not in this way that God is cause, said
Nae Ionescu. Because He is a "different kind" of cause.
That is why the generalization process of passing to the limit, to the absolute, "is an operation
even more false than the most anthropomorphic imagination of God," said Nae Ionescu. In order to
better illustrate the thoughts that were carrying him towards this "different kind" of cause, the
philosopher resorts to Plato, who "said that God is what logic expression is." Put somewhat similarly,
this Platonic assertion can be found in the dialogue Parmenide. To Plato, God (the Supreme Good) is
the Supreme Knowledge, the Truth, "real speech," for the simple reason that the "real speech" is about
"what is." Nae Ionescu explains this by drawing a parallell between Plato's opinion and an excerpt from
the Old Testament. He points out to his students that the statement "I am who I am" in the Old
Testament is about the same thing about which Plato was speaking," referring to the Supreme Good. As
opposed to the "measure" evinced by Plato when writing about the highest form of the being, in the Old
Testament there is more "vehemence." In one way appears Plato's assertion "God is what He is," which,
notes Nae Ionescu, does not say how He is , only that He is. In an altogether different way appears the
assertion in the Old Testament, that could be rendered as follows: "there is no more that can be said
about Me, except that 'I am'. I am through Myself."
According to Nae Ionescu, "the being as such", as it is illustrated by the line in the Old
Testament, is "more than the highest form of the being." Which, at a superficial glimpse, may sound like
a paradox.
However, on his last lecture, Nae Ionescu did not limit himself at presenting, to his students,
metaphysics as a "total and mature outlook on existence." Because such a solution to his metaphysical
restlessness, that we shall call "Ulysses' metaphysics," calls for the experience of a life lived through
hardships and suffering.
Nae Ionescu was to do something more, that was why he was the darling of so many students
after all. He was to simply go back in time and imagine himself side by side with his students, presenting
for them what we shall call "Achilles' metaphysics." That was built as a sequel to the same meditation
theme that had bothered him since the early years of his university career: "love as an act of cognition."
Taking things a little farther, we wouldn't risk getting too remote from the subject of the Iliad and
Odyssey, asserting that Homer had himself practiced just this kind of two-featured metaphysics, dealing
both with the meaning (transfiguration) of an untimely ended life, and with the meaning of a human life
that enjoyed more years of personal experiences. Did Nae Ionescu follow Homer by this? Of course he
did, but to the same extent Plato did. Because Plato did not hesistate to also include in the noble traits of
the human soul that passionate trait, "thymikon", responsible for Achilles' bravery in battle.
Isabela Vasiliu-Scraba
BIBLIOGRAFIE

- SfîntulăAugustin, Solilocvii, edi ieăbilingv ,ătrad.ăGhe. I. erban, Ed. Humanitas, 1993.

- Balot ,ăN.,ăDup ăîntoarcereaădinăBabilon,ăînărev.ă"Via aăRomâneasc ",ănr.ă8-9 / 1999, p.
19.
- B ncil ,ăVasile,ăEfemeride naeionesciene,ăînărev.ă"Manuscriptum", nr. 3-4/ 1998.
- Botta, Dan, Limite i alte eseuri, Ed. Crater, Bucure ti, 1996, p. 359.
- Deleuze, G. et Guattari, Felix, Qu'est-ce que la philosophie?, Ed. Minuit, 1991, p.25.
- Descartes, Medita ii metafizice, trad. Ion Papuc, Ed. Crater, Bucure ti, 1993.
- Dumitriu, Anton, Istoria Logicii,ăEd.ăDidactic ă iăpedagogic ,ă1975,ăp.ă329.
- Eco, Umberto, Kant e l'ornitorinco, Milano, Bompiani, 1997, fragment intitulat
"Despre Fiin ", trad. tefaniaăMincu,ăpublicatăînăărev.ă"Paradigma",ăAnulă5,ănr.ă10-11-12 /
1997, p. 18.
- Eliade, Mircea, Func iaăsocratic ăaăluiăNaeăIonescu, înărev.ă"Pan",ăAnăI,ănr.ă3,ă1-15
aprilieă1941,ăcuprinsăînăvol.ăNaeăIonescuăînăcon tiin aăcontemporanilorăs i. Crestoma ie
deăGabrielăSt nescu,ăCriterionăPublishingăCo.,ăInc.,ăBucure ti, 1998, p. 147-151.
- Eliade, Mircea, Încercareaălabirintului, traducere i note de Doina Cornea, Ed. Dacia,
Cluj-Napoca, 1990.
- Eliade, Mircea, Postfa la vol. Nae Ionescu, Rozaăvânturilor, 1937.
- Eliade, Mircea, Memorii. I.Promisiunile echinoc iului, Ed. Humanitas, 1991.
- Eliade, Mircea, Nae Ionescu,ăînăTheăEncyclopedia of Philosophy, vol. IV, New York,
Macmillan, 1972, p. 212.
- Eliade, Mircea, Profesorul Nae Ionescu,ăînă"Vremea",ădină11ăoct.ă1936.
- Eliade, Mircea, Profesorul Nae Ionescu,ăînă"Vremea",ădină15ănov.ă1936.
- Eliade, Mircea, Profesorul Nae Ionescu,ăînă"Universulăliterar",ădină23ămartieă1940.
- Fay, tefan, Sokrateion, Ed. Humanitas, 1991, p. 57.
- Hegel, G. W. F., Prelegeri de istoria filosofiei, vol. I. trad. D.D. Ro ca, Ed. Academiei,
1963, p. 474.
- Ierunca, Virgil, Jurnal, v. rev. "Via aăRomâneasc ",ănr.ă3-4/1996, p. 39.
- Ierunca, Virgil, Leăpèreăprodigue,ăînărev.ă"Manuscriptum",ănr.ă1-2 / 1996, p. 258.
- Ierunca, Virgil, Lec iaăneterminat ăaăluiăNaeăIonescu,ăînăvolăNaeăIonescuăînăcon tiin a
contemporanilorăs i. Crestoma ieădeăGabrielăSt nescu,ăCriterionăPublishingăCo.,ăInc.,ă
Bucure ti, 1998, p. 171.
- Kant, Im., Logicaăgeneral , trad. Alex. Surdu, Ed. tiin ific ă iăEnciclopedic ,ăBucure ti,
1985.
- Kant, Im., Critica Ra iunii Pure, trad. N. Bagdasar i Elena Moisuc, Ed. tiin ific ,ă
Bucure ti, 1969.
- Ionescu, Nae, Die Logistik als Versuch einer neuen Begrueundung der Mathematik
(Logistica - încercareăaăuneiănoiăfundament riăaămatematicii),ătez ădeădoctoratăsus inut ăînă
1916 la UniversitateaădinăMünchen,ăpublicat ăînă"Isvoare de filosofie". Culegere de studii
iătexteăîngrijit ădeăC-tinăFloru,ăMirceaăVulc nescuă i C-tin Noica, vol. II, 1943. Bucure ti
I.E. Torou iu, p. 1-52;ăăînătraducereaăluiăAlexandruăSurdu,ăcuprins ăînăvol.NaeăIonescu,ă
Nelini teaămetafizic , Ed. Funda ieiăCulturaleăRomâne,ă1993.
- Ionescu, Nae, Func iuneaăepistemologic ăaăiubirii , lec ieăinaugural ăaăcursuluiădeă
Filosofia religiei - Solu iiăfilosoficeăînăproblemaăDumnezeiriiă(teism,ăpanteism,ă
deism, ateism), 1920-1921, publicat ăînă"Isvoare de filosofie". Culegere de studii i texte
îngrijit ădeăC-tinăFloru,ăMirceaăVulc nescuă i C-tin Noica, I, 1942. Bucure ti I.E. Torou iu,
p. 1-17,ăretip rit ăînăvol.ăNae Ionescu, Nelini teaămetafizic , Ed. Funda iei Culturale
Române,ă1993, p.75-93, iăînăăNaeăIonescu,ăOPERE, vol. I., edi ieăîngrijit ădeăMarină
Diaconu i Dora Mezdrea, Ed. Crater, Bucure ti, 2000, p.85-100.
- Ionescu, Nae, Descartes.ăP rinteăalădemocratismuluiăcontemporan,ăînăIdeea
European , 8-15ămaiă1921,ăcuprinsăîn Nae Ionescu, OPERE. vol. VI.,ăPublicistic ,ă1,ă
1909-1923, edi ieăîngrijit ădeăMarinăDiaconuă i Dora Mezdrea, Ed. Crater, Bucure ti,
1999, p. 340-343.
- Ionescu, Nae, Cuvîntăintroductiv,ăînăvol.ăHerbertăSpencer,ăIndividulăîmpotrivaă
statului, trad. I.O. tefanovici-Svensk, Ed. Cultura Na ional ,ăBucure ti,ă1924,ăcuprinsăînă
vol. Nae Ionescu, Nelini teaămetafizic , Ed. Funda ieiăCulturaleăRomâne,ă1993,ăp.136-
144.
- Ionescu, Nae, Filosofia religiei. 1924-1925, curs litogr. Universitatea din Bucure ti.
Facultatea de litere i Filosofie, 1925, ed. II-a 1993, ed. III-a 1994, ed. IV-a 1998, ed. V-a
2000.
- Ionescu, Nae, Istoria logicei. 1924-1925, curs litogr., Universitatea din
Bucure ti.Facultatea de litere i Filosofie, 1925, ed. II-a 1997.
- Ionescu, Nae, Metafizic ă- Problemaăsalv riiăînăFaust-ul lui Goethe. 1925-1926, curs
litogr., Universitatea din Bucure ti. Facultatea de litere i Filosofie, 1926, ed. II-a 1996, ed.
III-a 2000.
- Ionescu, Nae, Teoria cuno tin ei. 1925-1926, curs litogr., Universitatea din Bucure ti.
Facultatea de litere i Filosofie, 1926, ed. II-a 1996, ed. III-a 2000.
- Ionescu, Nae, Logic .ă1926-1927.ăCuăspecial ăprivireălaă tiin ele exacte, curs litogr.,
Universitatea din Bucure ti. Facultatea de litere i Filosofie, 1927, ed. II-a 1997.
- Ionescu, Nae, Logic .ă1927-1928, curs litogr., Universitatea din Bucure ti. Facultatea de
litere i Filosofie, 1928, ed. II-a 1997.
- Ionescu, Nae, Metafizica. I. Teoria cuno tin ei metafizice. Cunoa tereaăimediat .ă
1928-1929, edi ieăîngrijit ădeăVirgilăBogdan,ăConstantinăFloru,ăMirceaăVulc nescuă i C-tin
Noica, Bucure ti, Monitorul Oficial i Imprimeriile Statului, Imprimeria Na ional ,ă1942,ă
ed. II-a 1978 (Paris), ed. III-a 1991, ed. IV-a 1995.
- Ionescu, Nae, Istoria Logicei. Al doilea curs. 1929-1930, edi ieăîngrijit ădeăVirgilă
Bogdan,ăConstantinăFloru,ăMirceaăVulc nescuă i C-tin Noica, Bucure ti, Monitorul Oficial
i Imprimeriile Statului, Imprimeria Na ional ,ă1941,ăed.ăII-a 1943, ed. III-a 1989 (Paris),
ed. IV-a 1993.
- Ionescu, Nae, Metafizica. II. Teoria cuno tin ei metafizice. Cunoa tereaămediat .ă
1929-1930, edi ieăîngrijit ădeăConstantinăFloru,ăMirceaăVulc nescuă i C-tin Noica, Ed.
Remus Cioflec, 1944, ed. II-a 1991, ed. III-a 1995.
- Ionescu, Nae, Istoria Metafizicei. 1930-1931, curs litogr., Universitatea din
Bucure ti.Facultatea de litere i Filosofie, 1931, edi ieăîngrijit ădeăD.ăC.ăAmz r,ăed.ăII-a
1996.
- Ionescu, Nae, Logic ăgeneral .ă1934-1935, edi ieăîngrijit ădeăConstantinăFloru,ăMirceaă
Vulc nescu i C-tin Noica, Bucure ti, Monitorul Oficial i Imprimeriile Statului,
Imprimeria Na ional ,ă1943,ăed.ăII-a 1993.
- Ionescu, Nae, Metafizica. 1936-1937, curs stenografiat de Dumitru Neac u, publicat
pentruăprimaăoar ăsubătitlulădeă"Tratat de Metafizic "ăla Ed. RozaăVânturilor,ăBucure ti,
1999.
- Ionescu, Nae, Not ăintroductiv ăasupraăra iunii practice,ăînăvol.ăIm.ăKant,ăCritica
ra iunii practice,ătrad.ăD.ăC.ăAmz ră i Raul Vi an, Ed. InstitutuluiăSocialăRomân,ă
Bucure ti, 1934.
- Ionescu, Nae, RozaăVânturilor.ă1926-1933.ăCulegereădeăarticoleăîngrijit ădeăMirceaă
Eliade, Prefa ădeăNaeăIonescu.ăBucure ti, Ed. "Cultura Na ional ",ă1937,ărepublicat ăînă
edi ieăanastasic ădeăDanăZamfirescu,ăEd.ăRozaăVânturilor,ăBucure ti, 1990.
- Ionescu, Nae, Filosofiaăromâneasc , înăvol.ăRomâniaăJun .ă1871-1921 Cartea
Semicentenaruluiă(1925),ăcuprinsăînăvol.ăNaeăIonescu,ăNelini teaămetafizic , Ed. Funda iei
CulturaleăRomâne,ă1993,ăp.ă103-105 .
- Ionescu, Nae, Filosofiaăcontemporan ,ăr spunsălaăoăanchet ăcuăacestătitlu,ăpublicatăînă
"Societateaădeămîine",1926,ăcuprinsăîn vol. Nae Ionescu, Nelini teaămetafizic , Ed.
Funda ieiăCulturaleăRomâne,ă1993,ăp.ă146ă- 148.
- Ionescu, Nae, Înreptarăortodox. Texte religioase, edi ieăîngrijit ădeăDumitruăCristiană
Amz r,ăWiesbaden,ă1957.ă
- Ionescu, Nae, Nelini teaămetafizic , Ed. Funda ieiăCulturaleăRomâne,ă1993.
- Ionescu, Nae, Întreăziaristic ă i filosofie. Texteăpublicateăînăziarulă"Cuvîntul"ă(15ăaug.ă
1926- 26 martie 1938), Ed. Timpul, Ia i, 1996.
- Ionescu, Nae, Suferin a rasei albe. Articoleăpublicateăînă"IdeeaăEuropean ",ă"Est-Vest",
"Predania", Ed. Timpul, Ia i, 1994.
- NaeăIonescuăînăcon tiin aăcontemporanilorăs i. Crestoma ieădeăGabrielăSt nescu,ă
Criterion Publishing Co., Inc., Bucure ti, 1998.
- Ionescu, Nae, OPERE. I. Edi ieăîngrijit ădeăMarinăDiaconuă i Dora Mezdrea, Ed. Crater,
Bucure ti, 2000.
- Ionescu, Nae, OPERE. VI.-Edi ieăîngrijit ădeăMarinăDiaconuă i Dora Mezdrea, Ed. Crater,
Bucure ti, 1999.
- Onicescu, Octav, Memorii, vol. I, Ed. tiin ific ă iăEnciclopedic ă1982,ăvol.ăII,ă1984.
- Onicescu, Octav, Nae Ionescu,ăîn ziarulă"Cuvîntul",ănr.ă1,ă14ăoct.ă1940,ăcuprinsăînăvol.ăNae
Ionescuăînăcon tiin aăcontemporanilorăs i. Crestoma ieădeăGabrielăSt nescu,ăCriterionă
Publishing Co., Inc., Bucure ti, 1998, p. 206-207.
- Onicescu, Octav, Prefa la vol. Nae Ionescu, Teoria Cuno tin ei. 1925-1926, Ed.
Anastasia, Bucure ti, 1996.
- Paleologu, Alexandru, Amicus Plato...sau "Desp r irea de Noica",ăînăvol.ăIpoteze de
lucru,ăEd.ăCarteaăRomâneasc ,ă1980.
- Panaitescu, P.P., Nae Ionescu iă"Cuvîntul"ădeăast zi,ăoct.ă1940,ăcuprinsăînăvol. Nae
Ionescuăînăcon tiin aăcontemporanilorăs i. Crestoma ieădeăGabrielăSt nescu,ăCriterionă
Publishing Co., Inc., Bucure ti, 1998, p. 212.
- Papuc, Ion, Oăteorieăaălibert ii, Ed. Crater, Bucure ti, 1991.
- Papuc, Ion, Cuvîntăînainteăalătraduc torului , prefa ălaăvol.ăDescartes, Medita ii
metafizice, Ed. Crater, Bucure ti, 1993.
- Pascal, Cuget ri, trad. Alex. Badea, 1978.
- Platon, Parmenide (126 a -135 c), trad. Isabela Vasiliu-Scraba,ăînăvol.ăIsabelaăVasiliu-
Scraba, MisticaăPlatonic , Ed. Star Tipp, 1999, p. 326-346.
- Scrima, Andrei, Cuvinteătîrziiă i nepotrivite despre Nae Ionescu,ăînăvol.ăNae Ionescu
înăcon tiin aăcontemporanilorăs i. Crestoma ieădeăGabrielăSt nescu,ăCriterionă
Publishing Co., Inc., Bucure ti, 1998, p.281-289.
- Sîrbu,ăIonăDezideriu,ăJurnalulăunuiăjurnalistăf r ăjurnal , vol. I.
- Stamatu, Horia, Independen ,ălibertate,ăcultur ă(1878-1978), înăvol.ăNaeăIonescuăînă
con tiin aăcontemporanilorăs i. Crestoma ieădeăGabrielăSt nescu,ăCriterionăPublishingă
Co., Inc., Bucure ti, 1998, p.326.
- Stamatu, Horia, "RozaăVânturilor",ăînărev.ă"Cuvântulăromânesc",ăHamilton,ăOntario,ăaug.ă
1982,ăcuprinsăînăvol.ăNaeăIonescuăînăcon tiin aăcontemporanilorăs i. Crestoma ie de
GabrielăSt nescu,ăCriterionăPublishingăCo.,ăInc.,ăBucure ti, 1998, p. 348.
- ora, Mihai, Profesorul meu, Nae Ionescu,ăînăvol.ăNaeăIonescuăînăcon tiin a
contemporanilorăs i. Crestoma ieădeăGabrielăSt nescu,ăCriterionăPublishingăCo.,ăInc.,ă
Bucure ti, 1998, p.367.
- Vulc nescu,ăMircea,ăNae Ionescu. A a cum l-am cunoscut, edi ieăîngrijit de Alexandru
Badea, Ed. Humanitas, 1992.
- Vulc nescu,ăMircea,ăDimensiuneaăromâneasc ăaăexisten ei. Schi ăfenomenologic ,
publicat ăînă"Isvoareădeăfilosofie".ăCulegereădeăstudiiă i texte, vol. II, Bucure ti, "Bucovina",
I.E. Torou iu, 1943, p. 53-97.
- Vulc nescu,ăMircea,ăDou ătipuriădeăfilosofieămedieval .ăSchi a unui conflict din
istoria filosofiei,ăpublicat ăînă"Isvoareădeăfilosofie".ăCulegereădeăstudiiă i texte, vol. I,
Bucure ti, "Bucovina" I.E. Torou iu, 1942, p. 18-61.
- Vulc nescu,ăMircea,ăLogos i Eros, Ed. Paideia, Bucure ti, 1991.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, O pseudo-descoperire a unui pseudo-plagiat. Lucrurile i
Ideile Platonice, Ed. Funda iei "Ionel Perlea", 1995, 72 p.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Filosofia lui C-tinăNoica,ăîntreăfantasm ă i luciditate, Ed.
Ecodava, 1992, 142 p.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, InefabilaăMetafizic , 1993, 224 p.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Despre Existen ,ăFiin ă i Esen , Ed. Mirisa, 1996, 120 p.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Filosofieăacroamatic ălaăPlaton, Ed. Star-Tipp, 1997, 132 p.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Atena lui Kefalos, Ed. Star-Tipp, 1997, 216 p.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Configura ii noetice la Platon i la Eminescu, Ed. Star-Tipp,
1998, 192 p.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, MisticaăPlatonic , Ed. Star-Tipp, 1999, 360 p.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Editarea cursurilor lui Nae Ionescu,ăînărev.ă"Asachi", Anul IX,
nr. 134, aprilie 2000, p. 9-11.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Nae Ionescu i Mircea Eliade, conferin ă inut ălaăAmbasadaă
Indiei din Bucure tiăcuăocaziaăunorămanifest riăculturaleădedicateăluiăMirceaăEliadeăpeădataă
de 15 martie 2000
- Vasiliu-Scraba, Isabela, CuăMirceaăEliadeăînăEuropa,ăînăărev.ă"Via aăRomâneasc ",ăAnulă
XCII, nr. 5-6 / 1997, p. 157-158 a se vedea referirile la Nae Ionescu din note.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, IndirectădespreăMirceaăVulc nescu,ăînăSuplimentulă"Litere,ă
Arte, Idei" al ziarului "Cotidianul", din 18 iulie 1995.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Ceva despre via a i opera lui Constantin Noica,ăînărev.ă"Via a
Româneasc ",ăAnul XCIV, nr. 7 / 1999, p. 6-9.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Logic ă i ontologie la Constantin Noica,ăînă"Revistaădeă
filosofie", Ed. AcademieiăRomâne,ănr.ă1/ă1992.ă
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Topicaătranscendental ădinăperspectivaăarheologieiăgîndiriiă
kantiene,ăînărev.ă"Contemporanul-IdeeaăEuropean ",ănr.24ă(113)ădină12ăiunieă1992.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Chintesen aăadev ruluiăplatonic,ăînărev.ă"Contemporanul-Ideea
European ",ănr.ă18ă(107)ădină1ămaiă1992ă i nr. 19 (108) din 8 mai 1992.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Ceva despre Ideile platonice i despre Aristotel,ăînărev.ă
"Convorbiri literare", nr. 8 (32), august 1998.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, "Imanent" iă"transcendent"ăînăfilosofiaăluiăPlaton,ăînărev.ă
"Convorbiriăliterare",ăAnulăCXXXII,ăSerieănou ,ănr.ă10 (34), oct. 1998.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, La rencontre des cultures dans la litterature europeenne
contemporaine,ăînă"RevueăRoumaine",ănr.ă360/1998.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Participarea la Unu/Multiplu, considerat ca o "totalitate",
înărev.ă"Convorbiriăliterare",ăAnulăCXXXII,ăSerieănou ,ănr.ă12ă(36),ădecembrieă1998.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Post-modernul limbaj din post-tranzi ie,ăăînărev.ă"Convorbiriă
literare",ăAnulăCXXXI,ăSerieănou ,ănr.ă2ă(26),ăfebruarieă1998.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, L'impossibleărenonciationăàăsoiămême,ăàăsaăpropreăessence,
înă"RevueăRoumaine",ănr.ă363/1999.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Ceva despre participare prin "rela ia de dependen ",ădară i
despre traducerile din Platon,ăînărev.ă"Asachi", nr. 128 din oct. 1999.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Interferen aăculturilorădinăliteraturaăeuropean ă
contemporan ,ăînăărev.ă"Via aăRomâneasc ",ăAnulăXCIII,ănr.ă9-10 / 1998, p. 246-248.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Rolulăpovestitoruluiăîntr-oăliteratur ăna ional ,ăînărev.ă"Via a
Româneasc ", Anul XCII, nr. 5-6 / 1997, p. 53-55.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Despre dic ionare,ăînărev.ă"Via aăRomâneasc ",ăAnulăXCIII,ănr.ă1-
2 / 1998, p. 149-151.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, ImanentătransendentulăDivinit ii,ăînărev.ă"Via aăRomâneasc ",ă
Anul XCIV, Nr. 5-6/ 1999, p. 242 -246.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Misticaăplatonic ăaăparticip riiălaădivinaălumeăaăIdeilor,ăînă
rev. "Via aăRomâneasc ",ăAnulăXCIV,ănr.ă8-9/ 1999, p. 180-182.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Mitulăp catuluiăoriginarăî n interpretarea lui Nae Ionescu, înă
rev. "Via aăRomâneasc ",ăAnulăXCIV,ănr.ă10-11 / 1999, p. 107-109.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Surprizaăultimuluiăcursădeămetafizic ăaăluiăNaeăIonescu,ăînăă
rev. "Via aăRomâneasc ",ăAnulăXCIV,ănr.ă12ă/ă1999,ăp.ă136-139.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Hermeneuticaăfolcloruluiăromânescălaădoiăscriitoriădinăexil:ă
Horia Stamatu iăConstantinăAm riu ei,ăînărev."Via aăRomâneasc ",ăAnulăXCIV,ănr.ă3-4 /
1999, p. 203-206.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Dificilaăproblem ăaăparticip riiăînăfi losofiaăplatonic , Partea
I-a,ăăînărev.ă"Convorbiriăliterare",ăAnulăCXXXIII,ăSerieănou ,ănr.ă10ă(46),ăoctombrieă1999.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Dificilaăproblem ăaăparticip riiăînăfilosofiaăplatonic , Partea
II-a,ăăînărev.ă"Convorbiriăliterare",ăAnulăCXXXIII,ăSerieănou ,ănr.ă11ă(47),ănoiembrieă1999.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Ceva despre participarea prin "rela ia de dependen ",ădară i
despre traducerile din Platon,ăînărev.ă"Asachi", nr. 128, oct. 1999.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, "Uniiăcredăc ănuăexist ăZei", "al iiăneag ăîns ăc ăZeiiăauăvreoă
grij ădeăsoartaăoamenilor",ăînărev.ă"Asachi", Anul VIII, nr. 129, noiembrie 1999.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Despre preludii i mai ales despre rolul de preludiu al
"exerci iului dialectic" din Parmenidele lui Platon (Partea I-a)ăăînărev.ă"Asachi", nr.
131, ianuarie 2000.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Despre preludii i mai ales despre rolul de preludiu al
"exerci iului dialectic" din Parmenidele lui Platon (Partea II-a)ăăînărev.ă"Asachi", Anul
IX, nr. 132, februarie 2000.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Oăinedit ăperspectiv ăasupraătimpuluiă(NaeăIonescuă i Im.
Kant),ăăînărev.ă"Asachi", nr. 135, mai 2000, p. 7.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Nae Ionescu i Constantin Noica (Parteaăîntîi),ăăîn rev. "Asachi",
nr. 136, iunie 2000, p. 9-10.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Nae Ionescu i Constantin Noica (Parteaăaădoua),ăăînărev.ă
"Asachi", nr. 137, iulie 2000.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Unitatea fiin eiăînămetafizicaăluiăNaeăIonescu,ăînărev.ă"Asachi",
nr. 138, august 2000.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Ceaămaiăcuprinz toareădefini ie a metafizicii,ăînărev.ă
"Convorbiriăliterare",ăAnulăCXXXIV,ăSerieănou ,ănr.ă6ă(54)ă/ă2ă000,ăp.ă42.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Nae Ionescu i Petre u ea, înărev.ă"Convorbiri literare", Anul
CXXXIV,ăSerieănou ,ănr.ă7ă(55)ă/ă2ă000.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Nae Ionescu i Emil Cioran, înărev.ă"Convorbiriăliterare",ăAnulă
CXXXIV,ăSerieănou ,ănr.ă8ă(56)ă/ă2ă000.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Nae Ionescu iăVasileăB ncil înărev.ă"Convorbiri literare", Anul
CXXXIV,ăSerieănou ,ănr.ă9ă(57)ă/ă2ă000.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Nae Ionescu iăgîndireaăoccidental ăcontemporan ,ăînă
rev."Via aăRomâneasc ",ăAnulăXCV,ănr.ă3-4 / 2000, p. 103.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Hermeneutica folclorului românescăînămetafizicaăluiă
ConstantinăAm riu ei,ăînărev."Via aăRomâneasc ",ăAnulăXCV,ănr.ă5-6 / 2000.
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Nae Ionescu iăMirceaăVulc nescu,ăînărev."Via aăRomâneasc ",ă
Anul XCV, nr. 7-8 / 2000. (Steaua, sept 2000)
- Vasiliu-Scraba, Isabela, Nae Ionescu i Mircea Eliade,ăînărev."Via aăRomâneasc ",ăAnulă
XCV, nr. 9-10 / 2000.
- Isabela Vasiliu-Scraba, uNITATEA fiin ei la Nae Ionescu,ăînărev,ă"Asachi",ăAnulăIX,ănr.ă
135, mai 2000.
- Isabela Vasiliu-Scraba, MetafizicaăluiăNaeăIonescuăînăunica iăînădublaăeiăînf i are,ăînă
revistaă"Convorbiriăliterare",ăAnulăCXXXIV,ăSerieănou ,ănr.ă6ă(54)ă/ă2000.