1

Indicii de dezvoltare normală la vârsta de 5 ani

Student: Burlacu Iasmina
An: II
Disciplina: Practică de specialitate

Universitatea de Vest din Timișoara

Facultatea de Sociologie și Psihologie
Psihologie
 2

Cuprins
Abstract.................................................................................................................................................3
Indici cognitivi......................................................................................................................................4
Indici emoționali....................................................................................................................................5
 3

Abstract

Acest material conține prezentarea descrisă a indicilor de dezvoltare normală a unui

copil de 5 ani. Analiza dezvoltării este împărțită în 4 secțiuni: cognitiv, emoțional, motic și
autonomie personală.
Dezvoltarea copilului implică schimbările biologice, psihologice și emoționale care
apar între naștere și încheierea adolescenței. Abilități precum numirea culorilor, arătarea
afecțiunii și săritul pe un picior sunt numite repere/indici de dezvoltare. Etapele de dezvoltare
înglobează achizițiile pe care majoritatea copiilor le pot face până la o anumită vârstă. Indicii
sunt observabili în modul în care copiii se joacă, învață, vorbesc, se comportă și se mișcă
(cum ar fi târârile, mersul pe jos sau săriturile).
Copilul de 5 ani se află la vârsta preșcolară mare, în a doua copilărie, denumită și
perioada de aur a copilăriei. Majoritatea copiilor de această vârstă încep să dezvolte o mai
mare independență, autocontrol și creativitate. Se joacă cu jucăriile pentru perioade mai lungi
de timp, având o capacitate de atenție mai mare, sunt dornici să încerce lucruri noi și, atunci
când sunt frustrați, sunt mai capabili să-și exprime emoțiile.
 4

Indici cognitivi

Abilitățile lingvistice ale copilului sunt extinse la această vârstă. Copiii de cinci ani
vorbesc destul de fluent. Ei folosesc corect pronumele, recunosc culorile și înțeleg și folosesc
cuvinte de direcție precum „peste”, „sub” și „lângă.”
Copiilor de această vârstă le place să povestească lucrurile care li s-au întâmplat în
timpul zilei și își pot aminti detalii. De asemenea, sunt capabili să efectueze sarcini cu
instrucțiuni mai detaliate decât au făcut înainte, o abilitate care îi va ajuta să-i pregătească
pentru școală. Când urmează instrucțiunile, copiii de cinci ani pot de obicei să efectueze o
secvență în trei pași, cum ar fi: „Ia-ți pantofii, îmbracă-ți jacheta și împachetează-ți rucsacul”,
cu câteva intervenții de reamintire.
Din punct de vedere cognitiv, copilul absoarbe foarte repede informații noi. „Copiii de
cinci ani sunt ca niște bureți și învață constant”. Ei pot număra zece sau mai multe articole,
pot înțelege concepte precum banii, pot scrie câteva litere și cifre și pot copia forme.
Deși copilului încă îi place să se joace imaginativ, ei sunt mai capabili să distingă între
jocul imaginativ și viața reală. Fantezia și realitate devin din ce în ce mai clare, dar copiii încă
se luptă să înțeleagă ce se poate întâmpla cu adevărat și ce nu.

Lista de indici cognitivi

 Are un vocabular de aproximativ 2000 de cuvinte
 Vorbește în propoziții cu cel puțin cinci cuvinte
 Poate spune lucruri precum adresa, numele și prenumele părinților
 Pune în continuare o mulțime de întrebări, dar poate răspunde și la întrebări simple
 Recunoaște/folosește rime simple, cum ar fi „hop” și „stop”.
 Discursul este mai ușor de înțeles de către ceilalți și începe să folosească timpul viitor
atunci când vorbește („Voi merge la școală mâine”)
 Spune o poveste în propoziții complete
 Înțelege conceptul de timp
 Numără 10 sau mai multe obiecte
 Denumește corect cel puțin patru culori
 Înțelege conceptele obiectelor folosite în fiecare zi, cum ar fi alimente sau bani
 Desenează o persoană cu cel puțin șase părți ale corpului
 Copiază un triunghi și alte forme geometrice
 Recunoaște/numește câteva litere și cifre
 Poate scrie câteva litere și cifre
 Recunoaște propriul nume tipărit și poate fi capabil să scrie numele
 Spune o poveste pe care a auzit-o sau a inventat-o cu cel puțin două evenimente (de
exemplu, o pisică a fost blocată într-un copac și un pompier a salvat-o)
 Răspunde la întrebări simple despre o carte sau o poveste după ce i-a fost citită sau i-a
fost spusă
 Menține o conversație cu mai mult de trei schimburi dus-întors
 5

 Își menține atenția timp de 5 până la 10 minute în timpul activităților (de exemplu, în
timpul poveștii sau în timpul lucrărilor de artă și meșteșuguri)
 Înțelegeți relațiile dintre obiecte, cum ar fi „băiatul care sare coarda”.
 Adesea, numește oameni (sau obiecte) după relația lor cu ceilalți, cum ar fi „mama lui
Sergiu” în loc de „doamna Popa”.
 Adresează întrebări mai profunde care abordează sensul și scopul
 Poate răspunde la întrebările „de ce”
 Este mai responsabil și spune „îmi pare rău” atunci când face greșeli
 Manifestă un comportament mai puțin agresiv
 Depășește temerile anterioare din copilărie
 Acceptă alte puncte de vedere (dar poate să nu le înțeleagă)

Indici emoționali

Dacă ar fi să încercăm să definim dezvoltarea emoțională, am putea spune că este

capacitatea de a manifesta și controla diferite emoții. Dezvoltarea emoțională este influențată
de experiențele conflictuale care există între un copil și familia și prietenii lui, precum și de
orice conflicte interioare pe care nu le-ar exprima.
Un atașament sigur între un copil și părinții săi în primii ani de viață va influența, de
asemenea, considerabil dezvoltarea lui emoțională. Mai multe studii au demonstrat că un
atașament puternic și sigur în copilăria timpurie îi ajută pe copii să depășească anumite
provocări cu care se vor confrunta mai târziu în viață și îi ajută să dezvolte relații în mediul
lor social.

Lista de indici emoționali

 Vrea să își mulțumească prietenii
 Vrea să fie plăcut de prieteni
 Îi place să cânte, să danseze și să joace
 Exprimă aprecieri și antipatii
 Caută experiențe noi
 Conștientizează diferență de sex : fetiță/băiat
 Demonstrează atât comportamente exigente, cât și de cooperare
 Este mai capabil să-și exprime agresivitatea/furia verbal (spre deosebire de fizic).
 Are un control mai bun asupra emoțiilor
 Poate tolera o anumită întârziere înainte de a le satisface nevoile
 Poate oferi un efort susținut pentru o anumită perioadă pentru a atinge un scop
 Se identifică din ce în ce mai mult cu părintele de același gen, dezvoltă interese
comune și manifestări similare
 Încet, devine mai deschis față de alte persoane și acceptă părerile celorlalți, treptat
devine mai puțin egocentric
 6

 Își poate evalua comportamentul și, atunci când este cazul, admite că a fost nepotrivit
 Poate începe să facă compromisuri, să negocieze cu ceilalți pentru a găsi un teren
comun.
 Îi place să lucreze cu ceilalți pentru a atinge un obiectiv comun și îi poate asculta pe
alții atunci când își exprimă părerea
 Are un simț mai bun al binelui și al răului
 Începe să vorbească singur, cu voce tare pentru a se calma
 Este ușor supărat de lucruri care nu sunt corecte
 Simte mai multă empatie pentru ceilalți
 Arată o anumită conștientizare a raționamentului moral, cum ar fi „corectitudine”, și
comportament bun sau rău
 Poate să continue o sarcină dificilă pentru o perioadă mai lungă (controlând mai bine
frustrarea sau furia)
 Poate recunoaște emoții precum bucuria, tristețea și mânia la alții observându-le
expresiile faciale și gesturile, atât în persoană, cât și în fotografii
 În joc, simulează și inventează personaje care se confruntă cu situații înfricoșătoare,
frustrante sau incitante. Acesta este modul în care ei exersează să facă față
experiențelor de viață
 Reacțiile lor emoționale sunt mai potrivite situației. Ei pot reține lacrimile și așteaptă
să fie lângă părinte pentru a-și exprima durerea din cauza unui conflict cu un prieten
 Când sunt supărați, pot explica cum se simt și pot cere unui adult să-i liniștească sau
să le ajute la rezolvarea problemei
 Este treptat capabili să ascundă anumite emoții atunci când simte că e necesar. Dacă
face o greșeală, de exemplu, poate încerca să-și ascundă jena pentru a evita atenția
nedorită.
 Are mai multă încredere în abilitățile lui și știe ce calități și puncte forte îl deosebesc
Înțelege mai bine regulile și se conformează mai ușor.

Indici motrici

Copiii de 5 ani au devenit mult mai coordonați și sunt pregătiți pentru acțiune,
nu mai sunt preșcolari care se clătină și care nu își pot controla muschii. Mișcările lor
devin din ce în ce mai sincronizate, iar coordonarea ochi-mână devine din ce în ce mai
rafinată.
Dezvoltarea abilităților motorii brute le permite să arunce și să prindă mingi
mai mici, să alerge, să sară și chiar să facă mișcări mai complexe, cum ar fi
gimnastica și înotul. Ar trebui să poată, de asemenea, să sară pe un picior.
În ceea ce privește abilitățile motorii fine, copilul ar trebui să poată fi capabil
să se hrănească cu ușurință și poate chiar să folosească un cuțit sigur pentru copii
(întinde untul pe pâine). Abilitățile de scris ale copilului se îmbunătățesc, ceea ce îl
pregătește pentru lucruri interesante, cum ar fi scrierea propriului nume. De asemenea,
au o anumită capacitate de a se îmbrăca singuri (își închid nasturii mari).
 7

Lista de indici motrici

 Poate sta într-un picior timp de aproximativ 10 secunde

 Se cațără, leagănă, sare, aleargă, țopăie
 Poate folosi singur toaleta
 Se hrănește singur, folosește furculița, lingura și poate chiar și cuțitul de copii
 Își poate încide nasturii
 Se îmbracă și se dezbracă singur
 Poate trage fermoarul după ce este prins
 Poate prinde și arunca mingea
 Coboară și urcă singur scările
 Construiește un turn cu 10 piese
 Sare coarda
 Merge cu spatele
 Folosește foarfeca
 Începe să învețe cum să își lege șireturile
 Începe să ajute la treburile casei
 Poate merge pe călcâie sau fârfuri fără să își piardă echilibrul
 Dezvoltă preferința pentru o mână, cu o mai mare ușurință în mișcare a
acesteia
 Scrie, desenează, cântă la instrumente și dansează
 Creste viteza de execuție a activităților uzuale care se transforma în
automatisme: îmbrăcat/dezbrăcat, mâncat, spălat etc.
 Decupează forme simple
 Culoreză fără să depășească prea mult conturul
 Ține creionul cu 3 degete și folosește degetele pentru a genera mișcare
 Lipește corespunzător
 Imită mișcări simple ale membrelor (mâinile pe cap, umeri etc.)
 Poate pedala o tricicletă sau o bicicletă cu roți ajutătoare
 Lovește mingea cu piciorul
 Arcuncă mingea în spate
 Aleargă printre obstacole
 Poate sări peste obstacole
 Se poate roti în siguranță