TEMA 5.

Regulile conduitei profesionale ale profesioniștilor contabili

1. Desemnarea profesională.
Profesioniștii contabili sunt obligați să se conformeze cu principiile
fundamentale și să aplice cadrul general conceptual pentru a identifica, a evalua și a
trata amenințările.
Amenințările la adresa conduitei profesionale ar putea fi generate, de
exemplu, de aspectele îndoielnice asociate clientului, proprietarilor, conducerii sau
activităților acestuia. Problemele care pot genera o amenințare includ implicarea
clientului în activități ilegale, lipsa de onestitate, practici îndoielnice de raportare
financiară sau alte tipuri de conduită neetică.
Factorii de evaluare a nivelului unei astfel de amenințări includ:
 cunoașterea și înțelegerea clientului, a proprietarilor, a conducerii și a celor
responsabili cu guvernanța și activitățile de afaceri;
 angajamentul clientului față de tratarea aspectelor îndoielnice, de exemplu, prin
îmbunătățirea practicilor de guvernanță corporativă sau a controalelor interne.
Amenințările legate de interesul propriu ar putea fi generate dacă
profesionistul contabil nu deține sau nu poate dobândi competențele necesare pentru
a desfășura corespunzător serviciile profesionale. Factorii de evaluare a nivelului
unei astfel de amenințări includ:
a) înțelegerea corespunzătoare a naturii afacerii clientului; complexității
operațiunilor sale; scopului, naturii și ariei de acoperire ale activității ce urmează
a fi prestată; cunoașterea sectoarelor de activitate relevante sau a subiectelor
specifice;
b) experiență în domeniul dispozițiilor relevante de reglementare sau de raportare;
c) existența politicilor și procedurilor de control a calității.
Printre măsurile de protecție privind amenințările de interes propriu putem
menționa:
 alocarea de personal suficient care deține competențele necesare;
 convenirea unor termene realiste pentru realizarea misiunii;
 utilizarea unor experți, atunci când este necesar.
O amenințare legată de interesul propriu la adresa conformității cu principiul
competenței profesionale și atenției cuvenite ar putea fi creată și ca rezultat al
informațiilor incomplete în cazul când unui profesionist contabil i se solicită să
realizeze o activitate complementară sau suplimentară activității unui contabil
existent sau contabilului precedent. Măsurile de protecție pentru tratarea unei astfel
de amenințări de interes propriu includ:
 solicitarea contabilului existent sau a celui precedent de a furniza informațiile
cunoscute care, în opinia contabilului existent sau a celui precedent, trebuie să fie
cunoscute contabilului propus înainte ca acesta să decidă dacă va accepta sau nu
misiunea. Aceasta ar putea dezvălui fapte anterioare relevante ascunse și ar putea
indica dezacorduri între contabilul precedent sau cel existent ce ar putea influența
decizia de acceptare a desemnării;
 este posibilă situația când au fost generate potențiale amenințări la adresa
conformității cu principiile fundamentale după acceptarea clientului. În cazul în
 care aceste informații ar fi fost disponibile mai devreme, profesionistul contabil
ar fi refuzat misiunea. De exemplu, gestionarea necorespunzătoare a rezultatelor
sau evaluarea necorespunzătoare în bilanț;
 obținerea informațiilor din alte surse, cum ar fi prin intervievarea terților sau
investigațiile de fond cu privire la structurile de conducere superioară sau
persoanele responsabile cu guvernanța clientului.

2. Conflicte de interese.
Un conflict de interese creează amenințări la adresa conformității cu
principiile fundamentale ale eticii profesionale. Astfel de amenințări ar putea apărea
atunci când:
 Profesionistul contabil furnizează un serviciu profesional legat de un anumit
aspect pentru doi sau mai mulți clienți ale căror interese în legătură cu aspectul
respectiv sunt în conflict;
 Interesele profesionistului contabil în ceea ce privește un anumit aspect și
interesele clientului pentru care profesionistul contabil furnizează un serviciu
profesional legat de aspectul respectiv sunt în conflict.
Un profesionist contabil nu trebuie să permită ca un conflict de interese să îi
compromită raționamentul profesional sau de afaceri. Exemplele de circumstanțe în
care pot apărea conflicte de interese includ următoarele:
 Furnizarea unui serviciu de consultanță pentru o tranzacție către un client care
dorește să dobândească un client de audit al firmei, atunci când firma a obținut
informații confidențiale pe parcursul auditului care ar putea fi relevante pentru
tranzacția respectivă;
 Oferirea de consultanță în paralel pentru doi clienți care sunt concurenți pentru
dobândirea aceleiași companii, atunci când consultanța oferită poate fi relevantă
pentru pozițiile concurențiale ale celor două părți;
 Furnizarea de servicii către un vânzător și un cumpărător în legătură cu aceeași
tranzacție;
 Efectuarea evaluării activelor pentru două părți care se află pe poziții adverse în
legătură cu activele respective;
 Reprezentarea a doi clienți în aceeași problemă, dacă aceștia se află într-o dispută
legală, cum ar fi pe parcursul unei proceduri de divorț sau al dizolvării unui
parteneriat;
 În ceea ce privește un acord de licență, furnizarea unui raport de asigurare pentru
entitatea care acordă licență cu privire la redevențele aferente, furnizând
consultanță entității care primește licența cu privire la sumele de plată;
 Consilierea unui client să investească într-o întreprindere în care, de exemplu,
soțul sau soția profesionistului contabil deține un interes financiar;
 Furnizarea de consultanță strategică unui client cu privire la poziția sa
concurențială atunci când există o asociere în participație sau un interes similar
într-un concurent principal al clientului respectiv;
 Furnizarea de consultanță unui client privind achiziția unei întreprinderi pe care
firma dorește, de asemenea, să o achiziționeze;
 Furnizarea de consultanță unui client cu privire la achiziționarea unui produs sau
serviciu, atunci când există un acord pentru redevențe sau comisioane cu un
vânzător potențial al produsului sau serviciului respectiv.
În general, cu cât este mai directă legătura dintre serviciile profesionale și
aspectul pe marginea căruia interesele părților intră în conflict, cu atât crește
probabilitatea ca amenințarea să nu fie la un nivel acceptabil.
Printre măsurile de prevenire a prezentării neautorizate de informații
confidențiale atunci când se prestează servicii profesionale legate de un anumit
aspect pentru doi sau mai mulți clienți ale căror interese în ceea ce privește aspectul
respectiv sunt în conflict pot fi menționate:
 existența unor spații de lucru separate în cadrul entității, care ar putea fi o barieră
împotriva transmiterii informațiilor confidențiale despre client între spațiile de
lucru;
 elaborarea unor politici și proceduri pentru limitarea accesului la documentele
clientului;
 semnarea acordurilor de confidențialitate între personal și partenerii entității;
 separarea fizică și electronică a informațiilor confidențiale;
 formare de specialitate și comunicare specifice și dedicate.

3. Furnizarea unei a doua opinii.

Furnizarea unei a doua opinii unei entități care nu este un client existent ar putea
crea o amenințare de interes propriu sau altă amenințare la adresa conformității cu
unul sau mai multe dintre principiile fundamentale.
Unui profesionist contabil i s-ar putea solicita să furnizeze o a doua opinie cu
privire la aplicarea standardelor sau principiilor de contabilitate, audit, raportare sau
a altor standarde sau principii în anumite circumstanțe sau tranzacții de către o
companie sau o entitate care nu este un client existent, sau în numele acesteia. O
amenințare de interes propriu la adresa conformității cu principiul competenței
profesionale și atenției cuvenite, ar putea fi creată dacă furnizarea unei a doua opinii
nu se bazează pe aceleași fapte pe care contabilul existent ori cel precedent le deține
sau se bazează pe probe necorespunzătoare.
Un factor care este relevant în evaluarea nivelului unei astfel de amenințări de
interes propriu sunt circumstanțele solicitării și toate celelalte fapte și ipoteze
disponibile care sunt relevante pentru exprimarea unui raționament profesional.
Măsurile de protecție pentru tratarea unei astfel de amenințări de interes
propriu includ:
 obținerea de informații de la contabilul existent sau de la cel precedent, cu
permisiunea clientului;
 descrierea limitărilor asociate oricărei opinii în comunicările cu clientul;
 furnizarea unei copii a opiniei contabilului existent sau a celui precedent.
Dacă o entitate solicită o a doua opinie de la un profesionist contabil, dar nu-
i permite acestuia să comunice cu contabilul existent sau cu cel precedent, atunci
profesionistul contabil poate refuza furnizarea opiniei solicitate.
 4. Onorarii și alte tipuri de remunerare.
Nivelul și natura unui onorariu sau alte angajamente de remunerare ar putea
genera o amenințare de interes propriu la adresa conformității cu unul sau mai multe
dintre principiile fundamentale.
Nivelul onorariilor percepute ar putea influența capacitatea profesionistului
contabil de a furniza servicii profesionale în conformitate cu standardele
profesionale. Un profesionist contabil poate percepe orice onorariu considerat
corespunzător. Perceperea unui onorariu mai mic decât onorariul perceput de un alt
contabil nu este, în sine, neetică. Cu toate acestea, nivelul onorariilor percepute
creează o amenințare de interes propriu la adresa conformității cu principiul
competenței profesionale și atenției cuvenite dacă nivelul onorariului perceput este
atât de mic încât ar fi dificil să se realizeze misiunea în conformitate cu standardele
tehnice și profesionale aplicabile.
Ca măsuri de protecție pentru tratarea unei astfel de amenințări de interes
propriu pot fi:
 ajustarea nivelului onorariilor sau a domeniului de aplicare al misiunii;
 revizuirea activității efectuate de către un revizor adecvat;
 obținerea acordului prealabil în scris al clientului cu privire la baza de remunerare.
Un profesionist contabil poate cumpăra o altă firmă/entitate sau o parte din
aceasta pe baza plăților ce vor fi făcute către persoanele care au deținut firma anterior
ori către succesorii sau patrimoniul acestora. Aceste plăți nu sunt onorarii sau
comisioane de recomandare.

5. Stimulente, inclusiv cadouri și ospitalitate.

Oferirea sau acceptarea de stimulente poate genera o amenințare de interes
propriu, de familiaritate sau de intimidare la adresa conformității cu principiile
fundamentale, în special cu principiile integrității, obiectivității și conduitei
profesionale.
Un stimulent este un obiect, o situație sau o acțiune care este folosit (folosită)
pentru a influența comportamentul unei alte persoane, însă nu neapărat cu intenția
de a influența necorespunzător comportamentul persoanei respective. Stimulentele
pot varia de la gesturi minore de ospitalitate între profesioniștii contabili și clienți,
până la acțiuni ce pot avea ca rezultat neconformitatea cu legislația.
Un stimulent poate lua forme diferite, de exemplu:
• cadouri;
• ospitalitate;
• donații politice sau caritabile;
• apel la relații de prietenie și loialitate;
• oportunități de angajare sau alte oportunități de natură comercială;
• tratament preferențial, drepturi sau privilegii.
Profesionistul contabil trebuie să cunoască legislația și reglementările
relevante și să se conformeze cu acestea atunci când întâlnește situații legate de mită
și corupție. Însă, chiar și oferirea sau acceptarea stimulentelor care nu sunt interzise
prin legislație și reglementări ar putea genera amenințări la adresa conformității cu
principiile fundamentale. Pentru a stabili dacă există o intenție reală sau percepută
de a influența în mod necorespunzător comportamentul este necesar de luat în
considerare:
 natura, frecvența, valoarea și efectul cumulat ale stimulentului;
 dacă stimulentul este o practică culturală sau obișnuită în situațiile respective, de
exemplu, oferirea unui cadou cu ocazia unei sărbători religioase sau a unei nunți;
 dacă stimulentul este o parte auxiliară a unei activități profesionale, de exemplu,
oferirea sau acceptarea unei mese de prânz în legătură cu o întâlnire de afaceri;
 dacă profesionistul contabil știe, sau are motive să creadă, că acceptarea
stimulentului ar încălca politicile și procedurile clientului;
 dacă stimulentul a fost impus sau solicitat de către persoana care îl primește;
 comportamentul anterior cunoscut sau reputația celui care oferă etc.
Dacă stimulentul este neînsemnat și irelevant, orice amenințări generate de
acesta vor fi la un nivel acceptabil.
Măsurile de protecție pentru a trata astfel de amenințări generate de oferirea
sau acceptarea unui astfel de stimulent includ:
 Adoptarea unei atitudini transparente cu conducerea superioară a firmei sau cu
clientul cu privire la oferirea sau acceptarea unui stimulent;
 Înregistrarea stimulentului într-un registru monitorizat de conducerea superioară
a firmei sau de către o altă persoană responsabilă cu conformitatea cu principiile
etice ale clientului sau menținute de către client;
 Donarea stimulentului în scopuri caritabile după primire și prezentarea
corespunzătoare a informațiilor despre donație;
 Rambursarea costurilor stimulentului primit, de exemplu, ospitalitate;
 Returnarea stimulentului, de exemplu, un cadou, cât mai repede posibil după ce
a fost acceptat inițial.

6. Custodia activelor clientului.

Deținerea activelor clientului generează o amenințare de interes propriu sau alte
amenințări la adresa conformității cu principiile conduitei profesionale și
obiectivității.
Un profesionist contabil nu trebuie să preia custodia sumelor de bani sau a
altor active ale clientului, cu excepția cazului în care acest lucru este permis de lege.
Ca parte a procedurilor de acceptare a clientului și a misiunii referitoare la custodia
sumelor de bani sau a altor active ale clientului, un profesionist contabil trebuie:
• să facă cercetări cu privire la sursa activelor, care ar putea dezvălui, de exemplu,
că activele provin din activități ilegale, cum ar fi spălarea banilor;
• să analizeze obligațiile legale și de reglementare.
După luarea în custodie, un profesionist contabil căruia i-au fost încredințate
sume de bani sau alte active aparținând altor părți trebuie:
 Să respecte toate legile și reglementările relevante privind deținerea și
contabilizarea activelor;
 Să păstreze aceste active separat de activele personale sau ale firmei;
 Să utilizeze activele doar în scopul stabilit al acestora;
 Să fie pregătit în orice moment să răspundă pentru acele active și pentru orice
venit, dividende sau câștiguri generate în fața oricărei persoane îndreptățite.