Geografie militară
TEMATICA
1. Delimitări teoretice privind geografia militară. Aşezarea geografică a României şi însemnătatea sa militară
2. Principalele forme de relief de pe teritoriul României şi influenţa acestora asupra acţiunilor militare
. !nfluenţa climei" reţelei #idrografice şi a sistemelor de irigaţii şi #idroamelioraţii de pe teritoriul României asupra
acţiunilor militare
$. %ona geografică din sfera de interes a României
&. %ona geografică din vestul şi sudul României
'. %ona geografică din sud(estul estul României

1. Delimitări teoretice privind geografia militară. Aşezarea geografică a României şi

 n!emnătatea !a militară
Delimitări teoretice privind geografia militară

Geografia  este ştiinţa care ) studiază şi descrie învelişul terestru, cu toate elementele
 sale, din punct de vedere fizic, economic, etnografic etc.*
+n plan militar" geografia este una dintre laturile de ,ază ale ştiinţei militare care
) studiază fenomenele geografice prin prisma cerinţelor şi scopurilor acţiunilor militare*.
Geografia militară studiază şi analizează teatrele de acţiuni militare şi statele dispuse pe
suprafeţele acestora" din punct de vedere geografico(militar" în special-
" detaliile de planimetrie
" nivelment
" formele de relief
" climă
" reţea #idrologică
" resurse umane şi naturale
" transporturi
" sistemul de comunicaţii şi telecomunicaţii"
în strânsă corelaţie cu influenţa acestora asupra acţiunilor militare la toate nivelurile de
reprezentare tactic" operativ şi strategic.
Geografia militară  studiază spaţiul geografic şi potenţialul de răz,oi al eventualilor
 ,eligeranţi. Spaţiul geografic e/primă o zonă de pe suprafaţa pământului cu toate elementele sale
naturale" economice" politice şi demografice care îl compun" în timp ce prin  potenţial de război se
înţelege totalitatea forţelor şi mi0loacelor de natură economică" militară" morală" te#nico(
ştiinţifice" umană" pe care le poate anga0a un stat în susţinerea răz,oiului.
etoda ştiinţifică de investigare- analiza relaţiilor şi interacţiunilor factorilor geografici
naturali şi artificiali pentru a scoate în evidenţă influenţa acestora asupra pregătirii şi ducerii
operaţiilor specifice luptei armate" operaţiilor de sta,ilitate şi de spri0in" cât şi operaţiilor
intermediare.
oncepte cu care operează geografia militară-
" teatru de acţiuni militare 34A5
" teatru de răz,oi
" zonă de operaţii
" raion de desantare 3paraşutare5
" raion de apărare
" raion de concentrare 3staţionare5
" raion de forţare
 

" aliniament de apărare

" aliniament de contralovitură 3contraatac5
" direcţii tactice" operative şi strategice
" fâşie de acţiune 3fâşie de apărare" fâşie de ofensivă5.

4A reprezintă ) partea din teritoriul statelor beligerante, delimitată de elemente geografice
caracteristice, pe care se desfăşoară operaţiile militare *. 6n 4A cuprinde" de regulă" una sau
mai multe direcţii strategice sau operative şi o,iective militare şi civile de mare importanţă.
4ipologia teatrelor de acţiuni militare este sta,ilită în funcţie de-
 principale
 7 importanţă din punct de vedere militar" economic" politic a zonei-
secundare
  terestre
 7 caracteristicile geografice maritime
  mi/te

  continentale
 7 aşezarea pe continente
intercontinentale

4eatrul de răz,oi include totalitatea teritoriilor statelor anga0ate într(un răz,oi" incluzând
spaţiul terestru" aerian şi maritim al acestora. +n raport cu amploarea şi durata răz,oiului" teatrul
de răz,oi poate include unul sau mai multe teatre de acţiuni militare 3de e/emplu- Al Doilea
Răz,oi ondial5.
%ona de operaţii militare reprezintă o porţiune din teritoriul naţional" delimitată geografic"
dispunând de anumite resurse umane şi economice" în care se duc acţiuni militare cu caracter de
omogenitate şi relativă independenţă de către o mare unitate strategică sau de una ori mai multe
mari unităţi operative.
+n funcţie de configuraţia geografică" de importanţa economică a teritoriului" la nivel
na#ional  s(au sta,ilit patru zone de operaţii- de vest" sud" sud(est şi est. Aceste teritorii sunt
 particularizate de aliniamente de apărare" ofensivă şi contraatac 3contralovitură5 direcţii
strategice" operative şi tactice zone favora,ile desantării" luptei de lungă durată etc.
Aliniamentul strategic este definit de elemente geografice importante" precum şi de
frontiera de stat. 8l marc#ează începutul sau terminarea operaţiilor strategice.
Aliniamentul operativ este definit de elemente geografice caracteristice" care marc#ează
începutul" sfârşitul sau etapele operaţiilor operative.
Aliniamentul tactic este acela care corespunde" în general" cu liniile caracteristice din
teren pe care le ocupă în mod succesiv unităţile sau marile unităţi pe timpul ducerii luptei.
9,iectivele de importanţă strategică 3operativă" tactică5 sunt zone" raioane" puncte din
teren" care prezintă interes din punct de vedere militar" cum ar fi- noduri de comunicaţii"
localităţi" centre industriale" porturi" raioane fortificate etc.
Raionul" la modul general" reprezintă porţiunea de teren în care se dispun forţele şi
mi0loacele în vederea îndeplinirii unei misiuni sau în care se e/ecută lucrări ori se desfăşoară
acţiuni de luptă.
Raionul de apărare este zona delimitată prin trei puncte distincte" care tre,uie menţinută
de structurile militare prin acţiunea con0ugată a tuturor elementelor de dispozitiv" pe care le
între,uinţează potrivit unei concepţii.
 

Raionul de desantare este zona din teritoriul inamicului în care este paraşutat" de,arcat
desantul aerian propriu.
Raionul de concentrare reprezintă suprafaţa pe care se grupează trupele înainte de
începerea unei acţiuni de luptă.

Aşezarea geografică a României

România este un stat situat în :(8 8uropei entrale" pe cursul inferior al Dunării" cu
ieşire la area ;eagră" între meridianele de 2<=1&>$$>> şi 2?=$1>2$>> longitudine estică şi
 paralelele de $=@><@>> şi $=1&><'>> latitudine nordică.
Poziţia sa geografică o situează la distanţe apro/imativ egale între e/tremitatea vestică şi
cea estică a continentului 32.<< Bm până la apul Roca din Portugalia" respectiv 2.'<< Bm până
la unţii 6rali5. 8ste însă mai aproape de area editerană 3la mai puţin de 1.<<< Bm5 faţă de
9ceanul Arctic 3apro/imativ 2.<< Bm5" ceea ce face ca temperaturile să fie moderate" iar
 precipitaţiile" pe ansam,lu" suficiente.
România se găseşte la intersecţia paralelei $&= latitudine nordică 3pe direcţia localităţilor
iclova Română" Caia de Aramă" orăreşti" Păuleşti" 4ufeşti" Peceneaga5 şi meridianul 2&=
longitudine estică 3Avrămeşti" ăgăraş" :c#itu(Eoleşti" 4raian5.
$%nctele e&treme sunt reprezentate de localităţile-
 7 la '(RD - Forodiştea 30ud. Cotoşani5
 7 la )*D - %imnicea 30ud. 4eleorman5
 7 la E)T - :ulina 30ud. 4ulcea5
 7 la +E)T - Ce,a Gec#e 30ud. 4imiş5.
orma României este elipsoidală" iar frontierele au o lungime totală de .1$?"? Bm
31.<&"' Bm frontieră terestră" 1.1'"? Bm frontieră fluvială şi 2$@"$ Bm maritimă5.
rontiera cu 6craina măsoară '$?"$ Bm 32@" Bm terestră" $"? fluvială" 1"@
maritimă5" în două sectoare distincte- primul între Eolful usura şi Eiurgiuleşti 3Repu,lica
oldova5" pe Dunărea maritimă" al doilea între localitatea riva 3Repu,lica oldova5 şi Falmeu.
+ntre cele două sectoare cu 6craina se află frontiera cu Repu,lica oldova" pe râul Prut"
 pe o lungime de '1" Bm.
+n partea de vest România se învecinează cu 6ngaria pe o lungime de $$"< Bm 3$1&"?
Bm frontieră terestră" 2"1 Bm frontieră fluvială5" între localităţile Falmeu şi Ce,a Gec#e.
rontiera cu :er,ia se întinde pe &$'"$ Bm 32&'" Bm frontieră terestră" 2?"' Bm
frontieră fluvială5" între Ce,a Gec#e şi Pristol.
Ha sud ne învecinăm cu Culgaria pe o lungime de '1" Bm 31?"1 Bm frontieră terestră"
$@<"< Bm frontieră fluvială" 22"2 Bm frontieră maritimă5.
+n partea de est" pe o lungime de 1?"& Bm" între Gama Gec#e şi vărsarea ,raţului #ilia
în area ;eagră" pe adâncimea apelor teritoriale" se află frontiera maritimă.
Dimensionată de la nord la sud" între Forodiştea şi %imnicea" România măsoară &22 Bm"
iar de la est la vest" între :ulina şi Ce,a Gec#e" @2' Bm.
România are o suprafaţă de 2.?1 Bm 2 3locul 1 în 8uropa şi < pe glo,5 şi o populaţie
de 21.'?.11 locuitori 3locul 1< în 8uropa şi $ pe glo,5.
Din punct de vedere administrativ" teritoriul României este împărţit în $1 de 0udeţe şi
unicipiul Cucureşti. Iudeţele sunt unităţi teritoriale ec#ili,rate su, aspectul cadrului natural"
suprafeţei" populaţiei" al potenţialului economic" social" cultural" căilor de comunicaţii.
 

+nsemnătatea militară a României

:uprafaţa şi conturul frontierelor României" privite în ansam,lul lor" conduc către

următoarele concluzii-
 7 raportul dintre suprafaţă şi lungimea frontierelor este unul ec#ili,rat
 7 în cea mai mare parte frontiera de stat este fluvială şi maritimă" ceea ce o,ligă la
identificarea sectoarelor 3zonelor5 favora,ile forţării   sau desantării trupelor" pentru
concentrarea eforturilor" punctual" în aceste zone specializarea forţelor în ducerea
acţiunilor de luptă pe cursuri de apă" în zone cu lucrări de #idroamelioraţii" pe litoral şi în
deltă
 7 conturul frontierei" asemănător unui cerc" asigură aplicarea ) principiului
omnidirecţionalităţii* şi al manevrei pe direcţii interioare
 7 o atenţie deose,ită tre,uie acordată pregătirii şi ducerii acţiunilor de luptă în zone de
câmpie" podiş şi deal" care favorizează identificarea şi lovirea ţintelor pe distanţe mari"
 precum şi e/ecutarea manevrei la toate nivelurile
 7 dispunerea centrală a lanţului carpatic o,ligă la acţiuni de luptă în teren desc#is" dinspre
frontieră spre zona muntoasă" pe distanţe relativ mari" cât şi specializarea forţelor pentru
acţiuni în zone muntoase" în condiţii de relativă autonomie acţională
 7 sta,ilirea încă din timp de pace a variantelor de evacuare a populaţiei din zonele de
conflict.
Dintotdeauna poziţia geopolitică a unui stat a fost sc#im,ătoare în funcţie de modificarea
anumitor factori politici" economici" militari etc. 8ste cunoscut că Principatele Române şi" mai
târziu" România ca stat unitar" au fost" din punct de vedere geopolitic" în zona de interferenţă a
intereselor marilor puteri" respectiv marilor imperii 3!mperiul 9toman" Rusia Jaristă şi !mperiul
Fa,s,urgicKAustro(6ngar5. După cel de(Al Doilea Răz,oi ondial" timp de peste &< de ani"
România ca ţară comunistă a fost în sfera de influenţă a 6niunii :ovietice" iar din punct de vedere
militar" ţară mem,ră a 4ratatului de la Garşovia.
+n prezent" dată fiind calitatea de ţară mem,ră a 68 şi a ;A49" România participă cu
drepturi depline în cadrul sistemului de securitate colectivă şi are o contri,uţie ma0oră la
dezvoltarea Parteneriatului pentru Pace. Pentru a înţelege implicaţiile de ordin geopolitic şi
geostrategic este necesar să identificăm riscurile şi ameninţările la adresa securităţii regionale şi
mondiale ca fenomene ce pot aduce atingere sferei de interese a României.
:ituaţia politico(militară din zona de sud(est a 8uropei" departe de a se fi sta,ilizat" este
caracterizată în continuare de următoarele elemente-
" menţinerea unor zone cu grad ridicat de risc" urmare a litigiilor nesoluţionate" a
confruntărilor latente interetnice sau religioase 3Losovo" Cosnia(Ferţegovina" acedonia"
ipru" Al,ania5
" tendinţe de radicalizare şi e/tindere a fundamentalismului islamic
" revendicări teritoriale sau de altă natură cu riscuri sporite de accentuare a tensiunilor în
relaţiile dintre actorii direcţi 3Erecia 7 acedonia" Erecia 7 4urcia5
" intensificarea eforturilor Rusiei de a reface zonele de influenţă pierdute după încetarea
Răz,oiului Rece
" e/acer,area ameninţărilor de natură nonmilitară la adresa siguranţei statelor din zonă
3crima organizată" terorismul transfrontalier" traficul de droguri şi armamente" imigraţia
ilegală5.
 

+n acest conte/t" pozi#ia geopolitică a României poate fi definită astfel-

" România este un stat suveran aflat la e/tremitatea estică a 6niunii 8uropene" în zona de
trecere dintre 9ccident şi spaţiul fostei 6niunii :ovietice. Din punct de vedere al
întinderii" al populaţiei" dar şi al potenţialului civil şi militar" se află la intersecţia zonelor
e/tinse ale 8uropei entrale 3în cadrul căreia ocupă locul al doilea după Polonia5 şi
Calcanilor 3în care România este plasată pe locul al doilea ca suprafaţă şi populaţie" după
4urcia5
" România este o ţară la intersecţia celor mai importante a/e geoeconomice" totodată şi a/e
geostrategice" ale continentului-
 a/a Gest(8st- 8uropa 9ccidentală 3furnizoare de te#nologie5
 spaţiul caucazian 3furnizor de materii energetice5
 a/a ;ord(Gest" :ud(8st- 8uropa entrală 3cu Eermania ca principal stat"
cu cel mai mare P!C din 8uropa şi cel mai dezvoltat comerţ e/terior5" Asia
ică şi 9rientul Apropiat
 a/a mărilor- area aspică" area ;eagră" area editeraneană sau
)Drumul energiei caspice* spre 8uropa
 a/a fluviilor şi canalelor- Rin(ain" Dunăre" care asigură legătura între
area ;ordului 3cu cel mai mare port Rotterdam5 şi area ;eagră 3cu
 portul onstanţa" cel mai mare din ,azinul ării ;egre5.
Prin e/tinderea Alianţei şi intrarea în 68 a unor state din Calcani" cu siguranţă se vor
 produce mutaţii semnificative şi asupra strategiei de securitate şi apărare" marcate în principal de-
" concentrarea eforturilor euroatlantice în spaţiul ,alcanic" pentru întărirea sta,ilităţii"
diminuarea şi lic#idarea efectelor negative ale conflictelor din spaţiul e/(iugoslav
" creşterea rolului factorului militar în rezolvarea pro,lemelor specifice zonei" inclusiv prin
operaţii de răspuns la crize
" amplificarea controlului Alianţei asupra rutelor est(europene ale traficului de droguri"
crimei organizate şi a altor riscuri asimetrice" precum şi a modurilor de intersecţie a
culoarelor şi zonelor de tranzit
" dezvoltarea unei politici europene comune pentru securitate şi apărare.

Din punct de vedere militar România se află în perimetr%l Teatr%l%i de Ac#i%ni

Militare de )%d"+e!t" actual doar în măsura în care tre,uie să ne poziţionăm faţă de celelalte
state participante la procesul de securizare al zonei 8uropene în general" şi al Calcanilor în
special" cât şi de celelalte state mem,re ;A49.
4eatrul de Acţiuni ilitare de :ud(Gest cuprinde întreaga 8uropă de :ud(8st" o parte din
Asia de :ud(Gest şi cea mai mare parte a litoralului din nordul Africii.
Delimitare-
" la '(RD- o linie care uneşte vârful ont Clanc cu localităţile !nns,ruB" Hinz"
Hvov" Liev" FarBov
" la E)T- o linie care uneşte localităţile- FarBov" Lerci" Damasc" ABa,a
" la )*D- o linie imaginară pe la apro/imativ 1<< Bm sud de ţărmul nord(african"
între golfurile ABa,a şi Cizerta
" la +E)T- o linie care trece pe la vest de vârful ont Clanc" la vest de insulele
orsica şi :ardinia" apoi pe frontiera dintre Algeria şi 4unisia până la Cizerta.
ăsurat de la nord la !%d" teatrul de acţiuni militare de sud(vest are apro/imativ 2.<<
Bm de la e!t la ve!t apro/imativ 2.&<< Bm şi o suprafaţă de &.@<<.<<< Bm  "2 din care &<M îl
reprezintă spaţiul maritim.
 

ele mai importante elemente fizico(geografice din perimetrul teatrului de acţiuni

militare" sunt următoarele- M%n#ii Alpi 3ranţa" !talia şi Austria5" M%n#ii Apenini şi Câmpia
$ad%l%i 3!talia5" Regi%nea M%n#ilor Carpa#i 3:lovacia" 6craina şi România5" Câmpia D%nării
36ngaria şi România5" $odiş%l +olino"$odolic  36craina5" $enin!%la ,alcanică- $enin!%la
Anatoliei  34urcia5" M%n#ii Dinarici  3roaţia" Cosnia(Ferţegovina5" M%n#ii $ind%l%i  3Erecia5"
in!%lele din Marea Mediterană.
+n perimetrul teatrului de Acţiuni ilitare de :ud(Gest se regăsesc următoarele state-
ranţa" !talia" Austria" :lovenia" roaţia" 6ngaria" Cosnia(Ferţegovina" :er,ia" :lovacia" 6craina"
România" Culgaria" 4urcia" Erecia" acedonia" Al,ania" !srael" ipru" 8gipt" Hi,an" 4unisia"
oldova.
Pe teatrul de acţiuni militare se regăsesc direc#ii !trategice tere!tre şi maritime care
vizează şi teritori%l României" cum ar fi-
" direcţia norditaliană
" direcţia austriacă
" direcţia Gardar(orava
" direcţia greacă
" direcţia turcă
" direcţia din partea de vest a ării ;egre
" direcţia ării 8gee.

. $rincipalele forme de relief de pe teritori%l României şi infl%en#a ace!tora a!%pra

ac#i%nilor militare

Acţiunea militară se desfăşoară în !pa#i%  şi timp. )pa#i%l  este asimilat câmp%l%i de

l%ptă" a cărui componentă terestră cuprinde detaliile de planimetrie şi relieful. Detaliile de
 planimetrie sunt diferite elemente geografice dispuse pe suprafaţa pământului. După natura lor
 pot fi-
" naturale 3mlaştini" râuri" nisipuri" păduri" lacuri etc.5
" artificiale 3localităţi" căi de comunicaţii rutiere" diguri" canale" plantaţii etc.5.
Prin relief se înţelege )conformaţia suprafeţei terestre cu toate neregularităţile sale ce se
 prezintă sub formă de ridicături sau de adâncituri mai mult sau mai puţin accentuate, constând
dintr-o combinaţie de neregularităţi de forme foarte variate*.
orme de relief- creasta" valea" înălţimea 3muntele" dealul" colina etc.5" şesurile 3câmpii"
 podişuri5" depresiunile.
Crea!ta are forma unei înălţimi prelungite şi se compune din două suprafeţe de teren
înclinate 3versante5" care se îm,ină în partea superioară de(a lungul unei linii sinuoase" formând
linia de despărţire a apelor sau linia de creastă.
+alea se prezintă su, înfăţişarea unei adâncituri prelungite a suprafeţei" ce co,oară într(o
anumită direcţie. :e formează prin îm,inarea în partea lor inferioară a celor două versante
laterale" de(a lungul unei linii înclinate" întotdeauna în acelaşi sens" în care se adună toate apele
de pe versante şi care se numeşte firul văii sau talvegul.
Găile înguste şi adânci cu fundul ascuţit şi versante a,rupte se numesc c#ei sau trecători"
atunci când văile sunt largi.
/năl#imile sunt forme de relief alcătuite din ridicături de diferite feluri ale scoarţei
terestre" proeminente şi ,ine conturate din toate părţile" având forme conice" de cupolă sau
diverse alte com,inaţii.
 

M%ntele este o înălţime mai mult sau mai puţin ascuţită care depăşeşte altitudinea de <<
m.
Deal%l este o ridicătură a suprafeţei terestre" de o mai mică întindere şi înălţime decât
muntele" având în general forme rotun0ite şi coaste mai alungite" situându(se la altitudini cuprinse
între 2<<(<< m.
Colina este o ridicătură mult alungită" prezentându(se fie su, forma unei )spinări* lungi"
fie ca înălţime izolată" cu pantă lină şi altitudine între <(2<< m.
0e!%rile sunt întinderi mari ale suprafeţei terestre" cu aspect puţin accidentat" aproape
orizontale şi cu diferenţe de nivel relativ mici.
Nesurile până la altitudinea de 2<< m se numesc câmpii  " iar cele ce se găsesc deasupra
acestei altitudini poartă denumirea de podiş.
Depre!i%nile sunt forme de relief având dimensiuni variate" care cuprind porţiuni ale
suprafeţei terestre situate la un nivel mai 0os decât formele de relief ce le încadrează 3înc#ise din
toate părţile5.
Trecătoarea 3segment al reţelei de comunicaţii5 este itinerarul care permite stră,aterea
zonei muntoase sau a unor culmi cu a0utorul autove#iculelor" mi0loacelor feroviare sau #ipo. ace
legătura între entităţi fizico(geografice distincte. 4recătoarea poate fi de creastă 3pas5" de vale
3c#ei" defileu5 sau com,inată.

Infl%en#a teren%l%i m%nto!"mpăd%rit-

" direcţionează acţiunile pe căi de acces" creste" platouri
" reduce posi,ilităţile de manevră de pe o direcţie pe alta
" o,ligă" adesea" la autonomie acţională
" creează spaţii şi intervale mari în dispozitivele operative
" asigură o ,ună mascare a forţelor" deplasarea în ascuns şi e/ecutarea unor acţiuni prin
surprindere
" limitează acţiunea mi0loacelor ,lindate
" îngreunează conducerea" prin limitarea posi,ilităţilor de legătură radio 3se produce
fenomenul de ecranare5
" afectează o,servarea pe spaţii întinse
" unele văi de acces sunt inunda,ile
" sinuozitatea drumurilor" urcuşurile şi co,orâşurile duc la micşorarea vitezei de deplasare"
la un consum mărit de car,urant
" căile de acces pot deveni o,stacole greu de trecut prin surpări de ,olovani sau căderi de
copaci
" greutăţi în aprovizionare
" iarna" prin căderea zăpezii" accesul în munte este greu de realizat" uneori imposi,il risc
mărit de avalanşe
" scade rezistenţa fizică datorită condiţiilor de teren şi climă 3îndeose,i iarna5
" limitează posi,ilităţile e/ecutării lucrărilor genistice.
+n general sunt favorizate trupele care trec la apărare c#iar şi în condiţiile în care nu se
realizează un raport de forţe favora,il.

(rganizarea apărării pre!%p%ne-

" dispunerea forţelor pe spaţii mari
" interzicerea" în principal" a căilor de acces 3pătrundere5
" realizarea de rezerve pe direcţiile ameninţate
" supraveg#erea spaţiilor neacoperite
 

" realizarea unor dispozitive adânc eşalonate şi o dispunere a forţelor" pe cât posi,il"
circular
" e/ecutarea contraatacurilor pe scară largă" începând cu cele mai mici structuri militare.

Infl%en#a teren%l%i del%ro!-

" din multe puncte de vedere acţiunile militare se desfăşoară ca în teren şes
"  permite accesul cu toate categoriile de te#nică
" favorizează o,servarea şi parţial mascarea
" asigură în ,ună măsură protecţia împotriva AD 3arme de distrugere în masă5
" avanta0ează atât ofensiva" cât şi apărarea
" favorizează manevra la nivel tactic 3prin livezi" păduri" vii5
" zonele descoperite asigură condiţii minime de mascare şi prevenire a efectelor cercetării
" spaţiile defilate sunt acoperite cu focul armamentului cu traiectorie cur,ă
" dispozitivele" de regulă" sunt liniare şi uşor de lovit
" contrapantele asigură protecţie trupelor şi armamentului" dar limitează posi,ilităţile de
o,servare şi foc
" văile facilitează manevra de forţe şi mi0loace" dar şi colectarea su,stanţelor to/ice 3ca şi
 pădurile de altfel5.

Infl%en#a teren%l%i şe!-

" fiind puţin accidentat" favorizează accesul tuturor categoriilor de te#nică
" îngreunează mascarea şi protecţia împotriva AD
" o,servarea în teren desc#is este uşor de realizat" ca de altfel şi tragerile pe distanţe mari
" lucrările genistice se e/ecută cu uşurinţă" dar adăpostirea fără amena0ări speciale este
îngreunată
" facilitează concentrările de forţe" deplasarea şi manevra la toate nivelurile
" acţiunile ofensive se desfăşoară în ritm rapid
" dispozitivele de luptă adoptate sunt vulnera,ile atacurilor terestre şi din aer.

Infl%en#a trecătorilor-
" o,ligă la concentrarea forţelor şi mi0loacelor de(a lungul trecătorii şi eşalonarea în
adâncime a mi0loacelor
" o,ligă la apărarea cu prioritate a punctelor c#eie- intrarea" ieşirea din trecătoare" pasuri"
c#ei" noduri orografice" localităţi
" orientează ofensiva fie pe firul văii" fie pe culmile adiacente" în funcţie de particularităţile
trecătorii 3pentru fiecare variantă sunt elemente caracteristice ce ţin" în principal" de
asigurarea flancurilor" e/ecutarea manevrei5
" limitează anga0area te#nicii ,lindate
" acţiunile vor avea un pronunţat caracter de autonomie" şi c#iar de izolare
" dificultăţi în asigurarea conducerii- legături radio contur,ate 3ecranare5" o,servare
limitată
"  propagarea rapidă şi colectarea pe lungă durată a su,stanţelor to/ice 3la trecătorile de
vale5
"  posi,ilitatea de a )rupe* unele elemente de dispozitiv de structura de ,ază o,ligă la
asigurarea deplină a su,unităţilor cu cele necesare ducerii operaţiei" de la muniţie la #rană
şi ec#ipament
" limitarea accesului prin ,locarea trecătorii sau inundarea acesteia.
 

Caracteri!ticile generale ale relief%l%i României 3Ane/a nr. 25-

" dispunem de toate formele de relief- munţi" apro/imativ ''.@2< Bm 2 32M5 dealuri şi
 podişuri ??.&< Bm2 3$2M5 câmpii @1.2<< Bm 2  3<M5
" munţii ocupă o poziţie centrală" su, forma unui inel 3orona ontium5" din care
)descresc* dealurile şi podişurile" iar în e/terior câmpiile sunt munţi de altitudine
mi0locie 3vârful oldoveanu este cel mai înalt 2.&$$ m5 se constituie într(o zonă
geografică de importanţă şi valoare strategică numărul mare de depresiuni" trecători şi
aşezări umane favorizează ducerea acţiunilor de luptă atât cu forţe specializate" cât şi cu
alte categorii din :.;.Ap.
" su,carpaţii 7 sunt forme de teren cu înălţimi varia,ile care uneori au altitudini specifice
munţilor
" dealurile şi podişurile au înălţimi cuprinse între 2<< şi << m" iar regiunile de câmpie şi
luncă au altitudini până la 2<< m
" varietatea formelor de relief" proporţionalitatea" caracterul frământat şi accidentat al
acestora" favorizează ducerea acţiunilor militare în orice condiţii de anotimp şi stare a
vremii" cu servituţile ce decurg din aceasta
" spaţiul relativ mic al ţării" în condiţiile diversităţii reliefului" face ca unele acţiuni militare
la nivel operativ şi strategic să se desfăşoare simultan sau succesiv în forme de relief
diferite
" varietatea formelor de relief are un rol determinant asupra construcţiei" înzestrării şi
ec#ipării forţelor armate.

Carpa#ii (rientali 3Ane/a nr. " Ane/a nr. $5

" delimitare - între frontiera de nord a României şi Galea Pra#ovei
" suprafaţă - &.?<< Bm 2 3&"M5
" compunere " pe trei grupe- nordică" centrală" de cur,ură.
Gr%pa 'ordică 3Ane/a nr. $5
" delimitare- frontiera de stat şi culoarul Eura Fumorului" Gatra Dornei" âmpulung
oldovenesc" Prundu Cârgăului 3Pasul estecăniş" Pasul 4i#uţa5
" compunere- unţii 9aş" Eutâi" Ji,leş" aramureşului" :u#ardului" Cârgăului" Rodnei"
9,cina estecăniş" 9,cina eredeului" 9,cina următurii" 9,cina are
" număr mare de trecători- 11 3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. &5
" cuprinde trei zone depresionare 3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. 2&5
" orientarea munţilor- nord(vest" sud(est" cu e/cepţia unţilor Rodnei şi Cârgăului.

!mportanţa gr%pei nordice din punct de vedere militar şi influenţa asupra acţiunilor militare-
" aliniament de importanţă strategică
" în condiţiile organizării apărării orientate spre vest sunt posi,ile următoarele aliniamente
succesive de apărare- 9aş 7 Eutâi 7 Ji,leş Rodnei 7 Cârgăului aramureşului 7
:u#ardului 9,cina estecănişului ( 9,cina eredăului ( 9,cina are
" apărarea orientată spre est- în succesiunea inversă" pe pantele estice ale munţilor
enumeraţi
" apărarea orientată spre nord- în Depresiunea aramureşului" de la frontieră spre interior"
cu înc#iderea celor mai importante trecători ce fac legătura cu 4ransilvania şi oldova
3pentru a asigura flancurile şi a evita manevra de întoarcere5
" asigură concentrarea forţelor în cele trei depresiuni
" asigură condiţii ,une de e/ecutare a manevrei" în special la nivel tactic" dinspre front spre
adâncime şi invers 3pentru variantele )vest* şi )est* şi mai reduse pentru varianta )nord*
 

"   este placa turnantă între zona de operaţii de vest şi zona de operaţii de est 3între
4ransilvania şi oldova5
" asigură condiţii pentru lupta de lungă durată 3Depresiunea aramureşului5
" din multitudinea direcţiilor de pătrundere oferite de trecători" două sunt de importanţă
capitală- de(a lungul Depresiunii aramureşului şi 4recătorii Prislop şi cea de(a doua în
lungul trecătorilor 4i#uţa" estecăniş
" canalizează acţiunile de(a lungul celor 11 trecători" iar în restul spaţiului impune măsuri
de supraveg#ere
" o,ligă la concentrarea rezervelor şi resurselor în zone depresionare
" facilitează acţiunile dinspre est spre vest şi invers şi mai puţin pe celelalte direcţii
" ripostele ofensive sunt limitate" de regulă de(a lungul trecătorilor şi în depresiuni
"  pentru cucerirea trecătorilor se impune folosirea desantului aer şi a su,unităţilor de
vânători de munte" constituite în detaşamente de întoarcere.

Gr%pa Centrală 3Ane/a nr. $5

" delimitare- culoarul Eura Fumorului" âmpulung oldovenesc" Gatra Dornei" Prundu
Cârgăului 3Pasul estecăniş" Pasul 4i#uţa5 şi la sud localităţile 9ituz" Creţcu" Ci/ad"
Caraolt 3Pasul 9ituz" Pasul 4uria5
" compunere- unţii Eiumalău" :tânişoarei" Eoşmanului" Cerzunţ" Cistriţei" ea#lăului"
4arcăului" Eiurgeului" Făşmaşul are" iucului" ;emira" ălimani" Eurg#iului şi
Farg#itei
" ocupă cea mai mare parte a arpaţilor 9rientali
" număr mare de trecători- 1 3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. '5
" depresiuni intramontane - ' 3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. 2&5
" depresiuni e/tramontane - 2 3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. 2&5
" orientare " în general nord(sud 3e/cepţie unţii Făşmaşul are" ea#lăul şi ăliman5.

!mportanţa gr%pei centrale din punct de vedere militar şi influenţa asupra acţiunilor militare-
" continuă aliniamentul de apărare de importanţă strategică
"  prin ma0oritatea trecătorilor asigură accesul dinspre est spre vest şi invers
" oferă condiţii ,une de organizare a apărării orientată spre est sau vest" în funcţie de
direcţia agresiunii" în principal pe aliniamentele- unţii ălimani 7 Eurg#iului 7
Farg#itei unţii Eiurgeului ( Făşmaşul are 7 iucului ( ;emira unţii Cistriţei 7
ea#lăului ( 4arcăului unţii Eiumalău 7 :tânişoarei 7 Eosmanului 7 Cerzunţi
" separă zona de operaţii de vest de zona de operaţii de est
" o,ligă la concentrarea forţelor de(a lungul trecătorilor şi" în mod special" pentru
interzicerea accesului în com,inaţia de trecători transcarpatice- Cistricioara 7 4opliţa"
Deda Cistricioara 7 Ditrău" Reg#in Cicaz 7 Cucin şi 9ituz 7 4uria
" facilitează manevra dinspre est spre vest şi invers" cât şi manevra pe drumul de rocadă ce
traversează Depresiunea Eiurgeului şi Depresiunea iucului 34opliţa" Căile 4uşnad5
" dată fiind lăţimea munţilor" relativ mare 7 1&< Bm" acţiunile de luptă vor fi de lungă
durată şi susţinute în principal de forţe specializate
" segmentează dispozitivele la nivel operativ.

Gr%pa Carpa#ilor de C%r%ră 3Ane/a nr. $5

" delimitare- localităţile 9ituz" Creţcu" Ci/ad" Caraolt şi la vest localităţile Predeal" :inaia"
omarnic 3trecătoarea Predeal5
 

" compunere- unţii Grancei" Penteleu" Podu alului" :iriului" iucaş" Eâr,ova 3Caiului5"
Cârsei" Perşani" Codoc şi Caraolt
" fragmentare accentuată
" altitudini su, 1.<< m
" văi largi şi adânci" uşor de stră,ătut
" trecători-  3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. @5
" depresiuni - $ 3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. 2&5 .

!mportanţa gr%pei Carpa#ilor de C%r%ră  din punct de vedere militar şi influenţa asupra
acţiunilor militare-
" asigură legătura între zona de operaţii de vest" est şi sud
" face legătura între Podişul 4ransilvaniei" :u,carpaţii de ur,ură şi âmpia Română
" asigură accesul direct către capitala ţării" în cazul unei agresiuni dinspre nord(vest
" oferă posi,ilitatea organizării apărării pe pantele vestice 3estice5 ale unţilor Perşani"
Caraolt" Codoc" Grancei nordice ale unţilor Cârsei" nordice 3sudice5 ale unţilor
iucaş" :iriu şi Penteleu
" concentrări mari de forţe în Depresiunea Craşovului cu posi,ilităţi de intervenţie
circulară
" la sud de Depresiunea Craşovului manevra pe drumuri de rocadă este limitată 3e/cepţie"
 ;e#oiu 7 Galea :ării5
" reprezintă o,stacolul cel mai uşor de trecut" comparativ cu ceilalţi munţi" de aici
necesitatea organizării apărării pe trecătorile transcarpatice
" asigură" prin manevre" desc#iderea unor noi direcţii operative şi c#iar strategice" spre sud"
est şi nord(est.

Carpa#ii Meridionali 3Ane/a nr.  şi Ane/a nr. ?5

" delimitare- localităţile Predeal" :inaia" omarnic şi la vest culoarul 4imiş 7 erna
34recătoarea Poarta 9rientală5
" suprafaţa - 1.<< Bm 2 32<"'M5
" compunere " din patru grupe- Cucegi" ăgăraş" Parâng" Eodeanu 7 Retezat.
Gr%pa ,%cegi 3Ane/a nr. ?5
" delimitare - Galea Pra#ovei şi culoarul Rucăr 7 Cran 3la vest5
" compunere - unţii Cucegi şi Heaota
" orientare- nord(sud
" număr redus de trecători- 1 3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. 1<5.

!mportanţa gr%pei ,%cegi din punct de vedere militar şi influenţa asupra acţiunilor militare-
" munţi cu înălţimi până la 2.&<@ m 3vârful 9mu5" ceea ce face ca acţiunile militare să fie
diri0ate în e/clusivitate către trecători
" aliniament puternic de apărare atât spre nord" cât şi spre sud
" asigură" prin trecătoarea Rucăr 7 Cran" manevra de forţe şi mi0loace din zona de operaţii
de sud în zona de operaţii de vest şi invers.

Gr%pa 2ăgăraş%l%i 3Ane/a nr. ?5

" delimitare - culoarul Rucăr 7 Cran şi Galea 9ltului
" compunere- unţii Jaga" Piatra raiului" Păpuşa" !ezerului" #iţu" runţii" ozia"
ăgăraş
" omogenitate a masivilor" cu înălţimi ce depăşesc 2.&<< m
 

" linia crestelor este compactă" fără posi,ilităţi de trecere

" orientare est(vest
" număr redus de trecători- 2 3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. 115
" depresiuni - 2 3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. 2&5.

!mportanţa gr%pei 2ăgăraş din punct de vedere militar şi influenţa asupra acţiunilor militare-
" asigură legătura între Podişul 4ransilvaniei 3%ona de 9peraţii de Gest5 şi âmpia Română
3%ona de 9peraţii de :ud5
" o,stacol foarte greu de trecut
" direcţionează acţiunile de(a lungul trecătorilor transcarpatice 4ransfăgărăşanul şi" mai
ales" 4urnu Roşu
"  prezintă puţine oportunităţi de organizare a apărării şi ofensivei" pentru înc#iderea
3desc#iderea5 celor două trecători
" acţiunile vor fi cu un înalt caracter de independenţă datorită lipsei de comunicaţii" de
repliere şi rocadă
" trecătorile" şi aşa foarte puţine" pot fi uşor ,locate" ceea ce complică foarte serios acţiunile
militare. De aici necesitatea ducerii operaţiilor cu forţe specializate 3G..5
" rezervele pot fi dispuse în e/clusivitate de(a lungul trecătorilor" şi mai puţin în zone
depresionare
" menţinerea Găii 9ltului devine o,iectiv de importanţă vitală în dinamica operaţiilor"
datorită posi,ilităţilor reduse de manevră dintr(o zonă de operaţii în alta pe o lungime de
1<< Bm 3est(vest5.

Gr%pa $arâng%l%i 3Ane/a nr. ?5

" delimitare - Galea 9ltului şi Galea Iiului
" compunere - unţii ăpăţânii" Hotrului" indrel" Parâng şi Nureanu
" munţi cu înălţimi între 1.<< şi 2.<< m
"  puţine trecători-  3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. 125
" depresiuni e/tracarpatice- 1 3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. 2&5.

!mportanţa gr%pei $arâng din punct de vedere militar şi influenţa asupra acţiunilor militare-
"  prin trecătoarea ;ovaci" :e,eş asigură legătura între Poarta ureşului şi %ona de 9peraţii
de :ud
" aliniament de apărare strategic" orientat spre nord sau sud 3în funcţie de agresiune5
" greu de stră,ătut cu te#nică militară grea
" canalizează acţiunile de(a lungul trecătorilor
"  posi,ilităţi reduse de manevră de pe o direcţie pe alta" datorită lipsei drumurilor de
rocadă" dar nu este e/clusă manevra pe verticală
" trupele" în general acţionează cu flancurile descoperite.

Gr%pa Retezat 3 Godean% 3Ane/a nr. ?5

" delimitare - Galea Iiului şi culoarul 4imiş 7 erna 3Poarta 9rientală5
" compunere - unţii ernei" e#edinţi" Gâlcan" Eodeanu" Retezat" Jarcului
" orientare nord(est" sud(vest
" trecători- 2 3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. 15
" drumuri de rocadă - 1
" depresiuni - 2 3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. 2&5.
 

!mportanţa gr%pei Retezat 3 Godean% din punct de vedere militar şi influenţa asupra acţiunilor
militare-
" asigură două posi,ilităţi de acces spre sudul 3vestul5 ţării 3prin Poarta 9rientală şi Poarta
de ier a 4ransilvaniei continuată cu trecătorile erişor şi Hainici5
" înc#ide cea mai importantă zonă car,oniferă a ţării delimitată de centrele 6ricani" Gulcan"
Hupeni" Petroşani
" orientează acţiunile de(a lungul celor două culoare de pătrundere
" facilitează acţiunile la nivel tactic
"  posi,ilităţi e/trem de reduse pentru dispunerea rezervelor şi a celorlalte elemente de
dispozitiv
" o,ligă la înc#iderea direcţiilor spre Fidrocentrala )Porţile de ier*.

Carpa#ii (ccidentali 3Ane/a nr. 1$ şi Ane/a nr. 1&5

" delimitare - Galea Dunării şi Galea Carcăului
" suprafaţa - 1@.<2< Bm 2 32&"&<M5
" compunere - unţii Canatului" Poiana Ruscă şi Apuseni.
M%n#ii ,anat%l%i 3Ane/a nr. 1&5
" delimitare - Galea Dunării" culoarul 4imiş 7 erna
" compunere - unţii Hocvei" Aninei" Dognecei" :emenicului" Alma0ului
" orientare - nord" sud" nord(est" sud(vest 3e/cepţie unţii Hocvei- est(vest5
" trecători- & 3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. 1'5
" depresiuni - 2 3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. 2&5
" înălţimi medii" până la 1.&<< m.

!mportanţa gr%pei M"#ilor ,anat%l%i din punct de vedere militar şi influenţa asupra acţiunilor
militare-
" o,stacol ma0or pentru accesul în du,lu sens- Dunăre 7 Poarta ureşului
" favorizează apărarea orientată spre sud" 3cu un control direct pe Dunăre5" pe pantele
unţilor Hocvei şi :emenicului
" ultimul aliniament de apărare în Poarta ureşului 3pentru acţiuni orientate nord(vest" sud(
est5
" oferă posi,ilităţi de organizare a luptei de lungă durată în perimetrul unţilor
:emenicului" Hocvei" Alma0ului" Depresiunii Alma0ului
" orientează acţiunile către" sau prin" Depresiunea araş(8zeriş" Depresiunea Alma0ului
" un singur drum de rocadă în lungul trecătorilor- Prigor 7 !a,laniţa" Cozovici 7 Anina"
:ecu 7 :latina 4imiş.

M%n#ii $oiana R%!că 3Ane/a nr. 1&5

" delimitare - culoarul 4imiş 7 Cistra" Galea ureşului
" compunere - unţii Poiana Ruscă
" trecători- 1 3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. 1@5
"  placa turnantă între vestul şi centrul ţării
" asigură controlul pe a/ul central al Porţii ureşului
" delimitează trei direcţii de pătrundere- uloarul Cistra" Galea ureşului şi 4recătoarea
4omeşti(Goislova
" facilitează organizarea apărării spre est şi vest.
 

M%n#ii Ap%!eni 3Ane/a nr. 1&5

" delimitare - Galea ureşului" Galea Carcăului
" compunere- unţii %arandului" etaliferi" 4rascăului" odru oma" Ci#orului" untele
are" Glădeasa" Eilău" Plopiş" eseşului" Pădurea raiului
" orientare - )dezordonată*
" trecători- 1' 3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. 15
" depresiuni - 1$ 3Ane/a nr. 1 şi Ane/a nr. 2&5
" înălţimi cuprinse între &<(1.?<< m.
!mportanţa gr%pei M"#ilor Ap%!eni din punct de vedere militar şi influenţa asupra acţiunilor
militare-
" dispunerea faţă de frontieră la o distanţă relativ mică" o,ligă la organizarea apărării 3cu
forţe principale5 la intrarea în zona muntoasă" de(a lungul văilor celor trei rişuri
" ocupă cea mai mare suprafaţă din Poarta ureşului
" asigură condiţii optime pentru luptă de lungă durată" în special în zonele depresionare
intramontane
" cei mai fragmentaţi munţi din arpaţi
" asigură ,une oportunităţi de e/ecutare a manevrei de forţe de pe o direcţie pe alta" pe
drumurile 3trecătorile5 de rocadă care leagă văile rişurilor
" favorizează apărarea cu forţe puţine" concentrarea acestora pe direcţii" limitând în acelaşi
timp utilizarea ,lindatelor
" e/istenţa multor zone depresionare favorizează dispunerea rezervelor" detaşamentelor etc.

)%carpa#ii- deal%rile şi podiş%rile

" suprafaţă- ??.&< Bm 2 3$2M5
" forme de relief între munte şi câmpie
" în cea mai mare parte se află în afara arcului carpatic.

)%carpa#ii
" delimitare - Galea oldovei" Galea otrului
" suprafaţă - 1&.1<< Bm 2
" compunere - :u,carpaţii oldovei" de ur,ură şi Eetici.
E89ERA!8 !H!4ARO2?
)%carpa#ii Moldovei 3Ane/a nr. 1?5
" delimitare - Galea oldovei" Galea 4rotuşului
" suprafaţa - .@2& Bm 2
" compunere - :u,carpaţii ;eamţului" Cistriţei şi 4rotuşului
" includ trei zone depresionare importante 3Depresiunea ;eamţului" racău 7 Cistriţa şi
4azlău 7 aşin5
" reprezintă spaţiul de legătură dintre arpaţi şi Podişul oldovei
" asigură" prin cele trei depresiuni" oportunităţi-
 concentrarea de forţe pe direcţii
 acţiuni radiare
 spre vest" din Depresiunea ;eamţului" prin 4recătoarea Cistricioara şi
4recătoarea Fangu 7 răcăoani
 spre vest" din Depresiunea racău 7 Cistriţa" prin 4recătoarea Cicaz şi
Cucin
 spre vest din Depresiunea 4azlău 7 aşin" prin 4recătoarea E#imeş 7
ăget" Galea 6zului şi 9ituz
 

 spre est" spre :iret 3aliniament de apărare strategic5

 dispunerea .A.6. şi rezervelor în adâncime" în varianta apărării la nivel
tactic" orientată spre est" cu limita dinaintea apărării pe :iret
 e/ecutarea ripostelor ofensive pentru lic#idarea capetelor de pod la vest de
râul :iret" în zonele Paşcani" irceşti" Roman" !on reangă" Cacău"
Rogozea" Ad0ud.

)%carpa#ii de C%r%ră 3Ane/a nr. 2<5

" delimitare - Galea 4rotuşului" Galea Dâm,oviţei
" suprafaţa - '.?&< Bm 2
" compunere - :u,carpaţii Grancei" Cuzăului" 4elea0enului" !alomiţei
" fac trecerea de la munte direct la câmpie
" fragmentaţi şi accidentaţi
" zone depresionare de mici dimensiuni" ceea ce face ca valoarea forţelor concentrate să fie
mică 3în e/clusivitate" su,unităţi5" iar timpul de constituire a coloanelor mare
" este ultimul aliniament important" ca )o,stacol natural*" înainte de intrarea în munţi sau
trecerea în zona de câmpie
"  prin cele $ su,diviziuni" delimitate de cursurile de apă" separă acţiunile la nivel operativ"
dându(le un caracter de relativă independenţă
" asigură trecerea spre cele mai importante trecători din arpaţii de ur,ură- 4ic#iriş 7
90dula Cuzău" Cratocea" Predeluş" Predeal
"  pot fi folosite toate categoriile de te#nică
" în varianta" mai puţin pro,a,ilă" a acţiunilor orientate nord(est" sud(vest" apărarea s(ar
organiza pe aliniamente succesive" cu limita dinainte pe cursurile de apă ce stră,at
:u,carpaţii de ur,ură 3ilcov" :lănic" Cuzău" 4elea0en" Pra#ova5
" foarte puţine oportunităţi de a e/ecuta manevra pe drumuri de rocadă pentru acţiuni nord(
vest" sud(est 3e/istă doar comunicaţia ;e#oiu" ;ere0u5.

)%carpa#ii Getici 3Ane/a nr. 215

" delimitare- Galea Dâm,oviţei şi Galea otrului" între arpaţii eridionali şi Podişul
Eetic
" suprafaţa - $.$2& Bm 2
" compunere - uscelele Argeşului" :u,carpaţii Gâlcei şi :u,carpaţii Eor0ului
"  puternic fragmentaţi de cursuri de apă 3Iiu" Eilort" 9lteţ" 9lt5" cu orientare de la nord la
sud
"  prin comunicaţiile e/istente asigură legătura între %ona de 9peraţii de :ud şi %ona de
9peraţii de Gest Podişul Eetic şi zonele depresionare intracarpatice- Hoviştea" Petroşani"
Faţeg
"  ,une posi,ilităţi de organizare a apărării orientată spre sud
" includ două depresiuni de mare importanţă- Depresiunea 4ârgu Iiu şi Depresiunea
âmpulung" situate la mare distanţă una de alta forţele dispuse în cele două depresiuni
 pot interveni în zone distincte- între 9lt şi Dâm,oviţa cele din Depresiunea âmpulung şi
Iiu" 9lt" Dunăre cele din Depresiunea 4ârgu Iiu. De asemenea" se poate interveni la nord
în Depresiunea ăgăraşului şi Depresiunea Craşovului din Depresiunea âmpulung" şi în
Depresiunea Faţegului" Depresiunea Petroşani din Depresiunea 4ârgu Iiu.
" e/istă un singur drum de rocadă de mare importanţă- âmpulung uscel" urtea de
Argeş" Râmnicu Gâlcea" Forezu" ;ovaci" 4ârgu Iiu" Caia de Aramă" ceea ce
dezavanta0ează manevra de pe o direcţie pe alta
 

" facilitează utilizarea te#nicii ,lindate

" condiţii ,une de mascare
" direcţionează acţiunile de(a lungul trecătorilor transcarpatice- Hainici" erişor şi ;ovaci 7
:e,eş către Poarta ureşului ălimăneşti 7 4urnu Roşu" or,eni 7 ârţişoara către
Podişul 4ransilvaniei.

Deal%rile
" fac trecerea de la zonele su,carpatice la cele de câmpie
" suprafaţă- $.$< Bm 2
" două categorii de dealuri- piemontane şi provenite din podiş.

Dealurile piemontane sunt în imediata vecinătate a unţilor Apuseni şi Canatului şi fac trecerea
de la zona muntoasă la cea de câmpie 3Ane/a nr. 225
" dispunere - între râul :omeş şi râul ;era
" compunere-
 Dealurile rişanei" cu- Dealul Căii ari Dealul #ioarului Dealul
Preluca Dealul Prâsnel
 Dealul :ilvaniei" cu- Dealul rasnei Dealul Carcăului Dealul :ăla0ului
Dealul odrului
 Dealul 9radei" cu- Dealul Plopişului Depresiunea Gad Corod
 Dealul Ceiuşului" cu- Dealul Piatra raiului Depresiunea Ceiuş
 Dealul %arandului" cu- Dealul odru oma Depresiunea Eura#onţ.
 Dealurile Canatului" cu- Dealul Hipovei Dealul Hugo0ului Dealul
CuziaşuluiMI4I
 Dealul araş 7 Pogăniş" cu- Dealul Pogăniş Dealul Dognecei Dealul
9raviţei.
Dealuri provenite din podiş-
" între :u,carpaţii Eetici şi Podişul Eetic- Dealul otrului Dealul Iiului Dealul 9lteţului
Dealul 9ltului Dealul Argeşului
" după :u,carpaţii oldovei" la est de :iret- Dealul !,ăneşti Dealul Cour Dealul are
3între Naua Cucecii şi Naua Ruginoasa5.
" la vest de :iret- Dealul Dragomirnei 3delimitat de râul :uceava şi râul :iret5
" între Cârlad şi Prut 3în sud(estul oldovei5- Dealul ălciului Dealul Cereşti
" în interiorul arcului arpatic 3):u,carpaţii 4ransilvaniei*5- Dealul Hăpuşului Dealul
rişului Dealul De0ului Dealul eleacului Dealul iceului Dealul :uplaiului Dealul
:ieului Dealul ădăraşului
" în Do,rogea- ulmile ăcinului ulmile Pricopanului ulmile ;iculiţelului Dealul
4ulcei.

$odiş%rile
" mai diversificate decât dealurile datorită structurii geologice" modului de formare şi
evoluţiei
" de regulă" reprezintă cea de(a patra treaptă descendentă de la lanţul muntos spre câmpie.
GE(GRA2IE MI4ITAR56
$odiş%l Me7edin#i
" suprafaţă - @'< Bm 2
" delimitare - între Dunăre" râul otru şi Depresiunea :everinului
 

" face trecerea de la munţi la deal

" e/istenţa fenomenelor carstice- c#ei" peşteri 34opolniţa5" depresiuni caracteristice 3ireşu"
Calta5 podul natural de la Ponoare
"  platou adânc fragmentat de ape
" comunicaţii orientate nord(vest" sud(est.

$odiş%l Getic 3Ane/a nr. 215

" suprafaţă - 1.?&< Bm 2
" delimitare - între râul Dâm,oviţa şi râul otru" :u,carpaţii Eetici şi âmpia Română
" compunere- platforma :tre#aia 3la vest de râul otru5 platforma Iiului 3între râul otru
şi râul Eilort5 platforma 9lteţului 3între râul Eilort şi râul 9lt5 platforma otmeana
3între râul 9lt şi râul Argeş5 platforma Argeşului 3între râul Argeş şi râul 4ârgului5
 platforma ândeşti 3între râul Argeş şi râul Dâm,oviţa5.

$odiş%l Moldovei 3Ane/a nr. 1?5

" suprafaţă - 22.2<< Bm 2
" delimitare- 9,cinele ari" :u,carpaţii oldovei la vest râul Prut la est iar la sud o linie
ce uneşte localităţile 4ecuci" 4ârgu Cu0or.
" compunere- 
 Podişul :ucevei 7 partea cea mai înaltă a podişului situat între 9,cina
are" râul oldova şi râul :iret şi compus din- Depresiunea Rădăuţi"
Podişul :ucevei" Dealul Dragomirnei
 âmpia oldovei 3Ane/a nr. 25 7 suprafaţă- '.@2& Bm 2situată între zona
deluroasă" râul Prut" la sud oasta !aşilor teren vălurit" cu văi adânci şi
largi înălţimi ce nu depăşesc 2&< m.
 Podişul Cârladului 7 suprafaţa- ?.?2& Bm 2 situat între :iret şi Prut la nord
oasta !aşilor compus din- Podişul Cârladului Podişul ovurluiului
olinele ălciului orientarea înălţimilor- nord(vest " sud(est.

$odiş%l Dorogei 3Ane/a nr. 2$5-

" suprafaţă - 11.'2< Bm 2
" delimitare - între Dunăre şi are
" compunere-
 Podişul Do,rogei de ;ord 3limitat la sud de linia idia 7Fârşova5" cu-
Podişul Ca,adagului Podişul asimcei Podişul !striei Depresiunea
 ;al,ant Dealurile nordice 3Pricopului" ;iculiţel" 4ulcei5
 Podişul Do,rogei de :ud" cu- Podişul Doro,anţului Podişul 9ltinei
Podişul ;egru(Godă.

$odiş%l Tran!ilvaniei 3Depresiunea colinară a 4ransilvaniei53Ane/a nr. 25-

" suprafaţă - 2'.'@& Bm 2
" delimitare- Iugul intracarpatic la nord unţii eridionali la sud unţii Apuseni la vest
şi unţii 9rientali la est.
" compunere-
 âmpia 4ransilvaniei 3în partea de nord a râului ureş53Ane/a nr. 2?5"
suprafaţă- $.&&< Bm 2 delimitare- :omeşul ic" :omeşul are la nord şi
vest" zona de dealuri la est şi râul ureş la sud.
 

 Podişul 4ârnavelor - suprafaţă- 1<.?@& Bm 2 delimitare- între 9lt şi ureş

compunere- Podişul 4ârnavelor 3între ureş şi 4ârnava are5 Podişul
Fârti,aciului 3între 4ârnava are şi 9lt5   Podişul :ecaşelor 3între râul
ureş şi râul Fârti,aci5.

!mportanţa deal%rilor şi podiş%rilor din punct de vedere militar şi influenţa asupra acţiunilor

militare-
Deal%rile Crişanei  3dealuri piemontane5 prin dispunerea lor constituie ultimul
aliniament" la nivel tactic" de apărare înainte de intrarea în munţi
" se suprapun peste Poarta ureşului şi Poarta :omeşului
" se prezintă ca două compartimente diferite-
   pe de(o parte" zona nordică a lanţului de dealuri care face legătura între âmpia
de Gest şi âmpia 4ransilvaniei. Dispunerea în centrul )Porţii :omeşului*
 prezintă o importanţă covârşitoare asupra organizării operaţiei de apărare.
Galoarea de unic o,stacol" într(o zonă desc#isă" este de necontestat. De aceea
apărarea tre,uie să se spri0ine pe pantele acestor dealuri care prin dispunere
nord(est" sud(vest asigură o linie de continuitate a limitei dinaintea apărării 3la
nivel tactic5" iar dispunerea dealurilor pe mai multe aliniamente facilitează
 procedeele apărării 3apărare mo,ilă" apărare pe aliniamente intermediare5 pe a/a
est(vest şi invers
  la nivel operativ" este zona cea mai e/pusă din punct de vedere militar datorită
accesi,ilităţii tuturor categoriilor de te#nică şi posi,ilităţilor reduse de acţiune pe
la nord sau sud" acolo unde acest compartiment este flancat de munţi
  împreună cu unţii eseşului şi râul :omeş 3între Ardusat şi Ii,ou5 realizează
un o,stacol greu de trecut
   pe de altă parte" zona sudică" cu dealuri dispuse în imediata vecinătate a
rişurilor" a drumurilor de pătrundere în munţi" capătă o importanţă covârşitoare
în organizarea )apărării punctuale* pe direcţiile tactice de pătrundere în lungul
drumurilor şiKsau trecătorilor transcarpatice 3Aleşd" Fuedin" lu0(;apoca
:alonta" ;ucet" âmpeni" oldoveneşti Eura#onţ" Crad" Nard" Al,a !ulia5
  ( ultimul aliniament posi,il de apărare" pe pantele vestice ale unţilor eseşului" Dealului
:ăla0ului" Dealului #ioarului" Dealului Caia are" înainte de a a0unge în âmpia 4ransilvaniei"
 prezintă dezavanta0ul lipsei căilor de repliere sau de intervenţie 3e/ecutarea ripostelor ofensive5
cu rezervele sau .A.6." dispuse la est de acest aliniament. +n fapt" este vor,a de menţinerea
trecerilor permanente peste :omeş 3între Ardusat şi Ii,ou5 şi a trecătorii %alău" Românaşi 3la
confluenţa dintre unţii eseş şi Dealul :ăla0ului5.
 
Deal%rile ,anat%l%i  se circumscriu" în proporţie de &<M" zonei sudice a Porţii
ureşului. Prin dispunere" în varianta unei acţiuni ofensive dinspre vest" dealurile Cuziaşului"
Hipovei şi unţii %arandului constituie primele o,stacole înainte de pătrunderea pe cele două
a/e- Arad" Deva" :e,eş 34recătoarea ăpruţa" Deva5 şi 4imişoara" 9rşova 3prin Pasul Poarta
9rientală5.
Ha sud" deal%rile Dognecei- Caraş 3 $ogăniş şi (ravi#ei  înc#id ca un zid de cetate
Depresiunea araş 7 8zeriş" oferind astfel posi,ilitatea protecţiei forţelor din rezervă sau a
detaşamentelor cu diferite destinaţii" cât şi ducerii luptei de lungă durată.

Deal%rile şi podiş%rile din !%d%l #ării

 

$odiş%l Getic  şi zona de deal din sudul :u,carpaţilor Eetici reprezintă platforma cea mai
uniformă din ţară.
" zona este compartimentată de râurile care o stră,at de la nord la sud 3otru" Iiu" 9lteţ"
9lt" Argeş5" dând aceeaşi orientare dealurilor şi podişurilor" ceea ce face ca acţiunile
militare ofensive să fie mai uşor de dus pe a/a nord(sud şi invers. +n acelaşi timp"
apărarea poate fi mai sta,ilă pe direcţia vest(est şi invers" tocmai datorită posi,ilităţii
organizării acesteia pe cursurile de apă" care vor deveni adevărate o,stacole succesive în
calea agresorului
" numărul relativ mare de comunicaţii cu orientarea nord(sud" dar şi est(vest" facilitează
manevra de forţe şi mi0loace indiferent de sensul şi dinamica acţiunilor militare
" terenul parţial acoperit" împietează asupra protecţiei şi mascării forţelor" dar uşurează
o,servarea şi conducerea focului pe distanţe mari89E
" în eventualitatea unei agresiuni dinspre sud" concentrarea forţe şi mi0loacelor apărătorului
tre,uie focalizată pe direcţiile ce duc către trecătorile transcarpatice- Hainici 7 erişor
 ;ovaci 7 :e,eş 4urnu(Roşu
" terenul favorizează utilizarea tuturor categoriilor de te#nică militară.

$odiş%l Moldovei şi deal%rile din zona de e!t

" orientarea nord(sud a înălţimilor facilitează organizarea apărării spre vest şi est
" în varianta unei agresiuni dinspre est primul aliniament de importanţă operativă s(ar
spri0ini pe pantele estice ale :u,carpaţilor oldovei şi dealurilor din Podişul :ucevei din
lungul râului :iret. Dispunerea la est de :iret a unui lanţ compact de dealuri 3Dealul Cour"
Naua Cucecii" Dealul are" Naua Ruginoasa5 asigură o ,ună oportunitate organizării
siguranţei apărării pe aceste înălţimi" în du,lu scop- inducerii în eroare a inamicului
asupra traseului real al apărării" cât şi menţinerii unor capete de pod peste râul :iret
" cu siguranţă" în zona de nord a podişului concentrarea forţelor şi mi0loacelor tre,uie să
vizeze înc#iderea direcţiei Eura Fumorului" Cistriţa 3a trecătorilor transcarpatice-
estecăniş" 4i#uţa5" care asigură trecerea din %ona de 9peraţii de 8st în %ona de 9peraţii
de Gest
" dată fiind compartimentarea podişului" este de aşteptat ca ritmul ofensivei să fie mai
ridicat în nordul oldovei" 3âmpia oldovei5" datorită terenului cu văi largi şi înălţimi
ce nu depăşesc 2&< m" comparativ cu zona de sud unde pe cea mai mare parte se găsesc
dealurile Cereşti şi olinele ălciului
" la nivel tactic" într(o acţiune est(vest şi invers" zona sudică a Podişului oldovei este
favora,ilă apărării pe aliniamente intermediare" cu mari posi,ilităţi de e/ecutare a
manevrei de pe o direcţie pe alta" pe drumurile de rocadă" orientate în ma0oritatea lor
nord(sud. E89ERA!8 !H!4ARO

$odiş%l Dorogei şi deal%rile din zona de nord a regi%nii
" terenul este mai înalt" cu numeroase acoperiri în partea de nord" iar în sud este plat"
descoperit" cu înălţimi ce nu depăşesc 2<< m
" terenul pietros îngreunează e/ecutarea lucrărilor genistice
" acţiunile vor viza cu prioritate apărarea trecerilor permanente 3Eiurgeni" Gadu 9ii şi
eteşti 7 ernavodă5 a analului Dunăre 7 area ;eagră şi a litoralului românesc.

Câmpiile constituie formele de relief cele mai 0oase" între < şi 1< m" şi doar local depăşesc 2&<
m.
" suprafaţă - @1.2<< Bm 2 3<M5
 

" compunere - âmpia de Gest" âmpia Română.

Câmpia de +e!t 3Ane/a nr. 2'5

" delimitare- frontiera de stat cu 6ngaria şi :er,ia" unţii 9aşului" dealurile piemontane"
unţii %arandului" Aninei şi Hocvei
" suprafaţa - 1@.@2& Bm 2 3se desfăşoară de la nord la sud pe apro/imativ &2< Bm şi lăţimi
varia,ile de la 12 Bm la 9radea" la peste 12< Bm în lungul râului ureş5
" compunere- câmpiile Hivadei" :omeşului" 8cedului" !erului" areiului" iersigului"
rişurilor" ermeiului" Aradului" Gingăi" 4imişului" Hugo0ului" Eătaiei.
!mportanţa Câmpiei de +e!t din punct de vedere militar şi influenţa asupra acţiunilor militare-
" favorizează desfăşurarea acţiunilor militare cu toate categoriile de forţe şi mi0loace
" orientarea cursurilor de apă de la est la vest coro,orată cu sistemul de comunicaţii"
canalizează şi favorizează dezvoltarea acţiunilor ofensive în lungul acestora" dar o,ligă la
fracţionarea dispozitivelor şi la limitarea manevrei de pe o direcţie pe alta
" în cazul acţiunilor de la nord la sud şi invers este favorizată apărarea pe aliniamente
succesive pe cursurile de apă- :omeş" rasna" Carcău" rişul Repede" rişul ;egru şi
rişul Al," ureş" Cega" 4imiş" Cârzava" şi îngreunează lupta ofensivă a grupărilor de
forţe o,ligate să forţeze râurile şi sistemele de #idroamelioraţii
" relieful neted şi desc#is" favorizează o,servarea şi e/ecutarea tragerilor pe distanţe mari
" organizarea apărării" într(un sistem compact" coerent pe dimensiunile nord(sud" este greu
de realizat" datorită cantităţilor mari de forţe şi mi0loace necesare. De aici nevoia
organizării apărării pe o,iective punctuale" şi folosirea detaşamentelor înaintate pe
direcţiile ameninţate
" este zona care favorizează adoptarea apărării mo,ile
" e/istenţa zonelor depresionare la vest de lanţul carpatic" favorizează concentrările de forţe
şi intervenţia pe orice direcţie către frontiera de stat
" compartimentarea arpaţilor 9ccidentali şi e/istenţa trecătorilor transcarpatice o,ligă la
concentrarea eforturilor pe direcţiile ce duc în Poarta :omeşului şi Poarta ureşului"
 precum şi de(a lungul rişurilor.

Câmpia Română 3Ane/a nr. 2@5

" delimitare- între Dunăre" Podişul Eetic" :u,carpaţii de ur,ură" Podişul oldovei şi
Podişul Do,rogei
" suprafaţa - $?.?@& Bm 2 3se desfăşoară pe apro/imativ &<< Bm de la vest la est şi lăţimi
varia,ile între &< Bm în vest şi 12< Bm în est5
" compunere - âmpia 9lteniei 3âmpia Cla#niţei" Căileştilor şi Romanaţilor5" unteniei de
Gest 3âmpia Coianului" Eăvanu 7 Curdea" Curnasului" Piteştilor5" unteniei de 8st
3âmpia 4itului" 4ârgoviştei" Ploieştiului" E#erg#iţei" ostiştei" Glăsiei" Cărăganului
Cărăganul ălăraşilor şi Cărăganul !alomiţeiQ" Cuzăului" Râmnicului" Crăilei" :iretului
!nferior şi ovurluiului.
!mportanţa Câmpiei Române din punct de vedere militar şi influenţa asupra acţiunilor militare-
" e/istenţa Dunării la e/tremitatea sudică a câmpiei favorizează organizarea apărării încă de
la cursul de apă" distinct în sectoarele de forţare" la o distanţă care să anuleze dominaţia
malului sudic al fluviului
" orientarea cursurilor de apă în âmpia 9lteniei şi a unteniei de Gest este de la nord la
sud" ceea ce face ca acţiunile de luptă să fie canalizate în lungul zonelor delimitate de
aceste râuri
 

" reţeaua de comunicaţii facilitează manevra în toate direcţiile şi utilizarea tuturor

categoriilor de forţe şi mi0loace
" este favorizată apărarea pe aliniamente succesive" orientată est(vest şi invers" datorită
e/istenţei unor )râuri(o,stacol*- otru" Eilort" Iiu" Amaradia" 9lteţ" 9lt" Gedea" Argeş"
Dâm,oviţa
" orientarea cursurilor de apă vest(est" în âmpia unteniei de 8st" favorizează organizarea
apărării spre sud şi nord" nemi0locit pe râurile- !alomiţa" ălmăţui" :iretul !nferior
" aparent âmpia Română facilitează desfăşurarea acţiunilor ofensive" însă sistemul de
#idroamelioraţii şi numeroasele cursuri de apă o,ligă la pregătiri speciale pentru forţare"
mascare şi manevră
" e/istenţa unor o,iective de importanţă operativă şi strategică 3capitala ţării" zona
 petrolieră etc.5 o,ligă la concentrarea eforturilor pentru menţinerea lor
" apărarea pe fluviul Dunărea este determinantă în economia operaţiei.

6. Infl%en#a climei- re#elei 7idrografice şi a !i!temelor de iriga#ii şi 7idroameliora#ii de pe

teritori%l României a!%pra ac#i%nilor militare

lima pe teritoriul României şi implicaţiile asupra desfăşurării acţiunilor militare

Jara noastră se află în zona cu climă temperat(continentală" caracterizată prin patru

anotimpuri" cu veri destul de fier,inţi şi ierni friguroase. lima pe teritoriul României este
influenţată de următorii factori-
" aşezarea pe glo, şi pe continent
" circulaţia maselor de aer
" area ;eagră
" diferenţa de latitudine între :. şi ;.
" altitudinea şi orientarea reliefului
" vânturile 3vânturile de vest rivăţul în 0umătatea estică şi âmpia Română" ;emira"
Austrul în sudul âmpiei Române" ;egru în sudul Do,rogei etc.5.
!nfluenţele climatice pe teritoriul României 3Ane/a nr. <5-
" climatul cu influenţe oceanice în centrul şi în vestul ţării
" climatul de ariditate în estul ţării
" climatul cu influenţe scandinavo(,altice în nord
" climatul cu influenţe su,mediteraneene în partea de sud(vest
" climatul cu influenţe pontice litoralKdeltă
" climatul de tranziţie în 9lt şi Argeş.

lima României este determinată" în primul rând" de poziţia ei pe glo," la 0umătatea

distanţei dintre pol şi ecuator" fiind stră,ătută de paralela de $&=" precum şi de poziţia sa
geografică pe continent" la apro/imativ 2.<<< Bm de 9ceanul Atlantic" 1.<<< Bm de area
Caltică" $<< Bm de area Adriatică şi riverană cu area ;eagră. Aceste particularităţi conferă
climei un caracter temperat(continental. asele de aer diri0ate spre teritoriul României în diferite
conte/te sinoptice" evoluează într(o gamă foarte amplă" mergând de la cele arctice" până la cele
tropicale 3sa#ariene5" ceea ce conferă climei un caracter de tranziţie. Astfel se pot înregistra atât
durate însemnate cu circulaţie ciclonică aducătoare de precipitaţii a,undente şi perioade
importante cu regim anticiclonic specific manifestării fenomenului de secetă" cât şi treceri rapide
 

de la regimul anticiclonic la circulaţia ciclonică şi invers cu modificările aferente în starea

timpului.
8/tinderea teritoriului ţării pe aproape &= de latitudine impune diferenţieri mai mari între
sudul şi nordul ţării în ceea ce priveşte temperatura" decât e/tinderea pe circa 1<= de longitudine"
astfel dacă temperatura medie anuală în sudul ţării se ridică la circa 11=" în nordul ţării la
altitudini compara,ile" valorile acestui parametru sunt mai co,orâte cu circa = . +ntre
e/tremitatea vestică şi cea estică a teritoriului naţional diferenţa termică se reduce la un grad 31<=
 în vest" ?=  în est5" în sc#im, diferenţierile în privinţa precipitaţiilor sunt mai importante
3circa '<< mm  pe an în vest şi su, $<< mm pe an în est5.
Relieful ţării are un rol esenţial în delimitarea zonelor şi eta0elor climatice. unţii arpaţi
formează o ,arieră care separă climatele continentale aspre din est de cele din vest" de tip oceanic
şi adriatic. Dealurile şi podişurile atenuează la rândul lor e/tremele climatice ca potenţial
#idrotermic.
âmpiile şi luncile mari din sudul ţării sunt culoare desc#ise pentru curenţii atmosferici"
unde totuşi se manifestă o influenţă carpatică de ameliorare a e/ceselor climatice. Prezenţa
lanţului montan" a dealurilor şi podişurilor în centrul ţării determină apariţia a cel puţin patru
eta0e climatice" care diferă profund de clima zonală. Primul eta0" între <<(1.$<< m" are o climă
caldă până la răcoroasă 3?= ($= 5 şi mai umedă 3'<<(@<< mm până la 1.<<<(1.1<< mm5 al
doilea eta0" între 1.$<<(1.<< m" are o climă rece şi umedă 3$= (2=  şi 1.<<<(1.$<< mm5 al
treilea eta0" o climă foarte rece şi umedă 32= (<=  şi 1.<<<(1.$<< mm5 al patrulea eta0 are" de
asemenea" o climă foarte rece şi umedă 3<=  ( 72"@= " 1.2<<(1.$<< mm5. 8ta0area pe verticală
este evidentă pentru toate elementele şi fenomenele meteorologice. Ha scara ţării" valorile medii
multianuale 31<< ani5 ale temperaturilor medii anuale sunt cuprinse între 72"@=  la 2.&<< m
altitudine şi 11"$=  în sud(est 3onstanţa5" iar mediile sumei precipitaţiilor" tot ca valori
multianuale sunt între &"& mm şi &<<"? mm în sud(est 3la onstanţa" respectiv la ălăraşi5 şi
între 1.<<<(1.2<< mm în zona montană.

4emperatura aerului şi a solului

4emperatura aerului este influenţată de anumiţi factori" precum- prezenţa sau a,senţa
norilor" a curenţilor marini 3calzi sau reci5" a vânturilor 3calde sau reci5" a vegetaţiei etc.
4emperatura solului este influenţată de energia primită de la soare şi sc#im,ările
reciproce de căldură cu atmosfera şi orizonturile inferioare ale solului. Ha suprafaţa solului se
 produc cele mai importante procese de transformare a energiei radiante în energie calorică.
u toate că temperatura optimă pentru desfăşurarea acţiunilor militare este cuprinsă între
1@ şi 22= " acest aspect nu se poate realiza mereu" deoarece acţiunile militare tre,uie să se
desfăşoare în perioade de timp în care temperaturile variază cu mult faţă de aceste valori. Pentru
o,ţinerea unui randament ma/im" forţele angrenate în luptă tre,uie să fie foarte ,ine instruite" să
ai,ă o rezistenţă fizică şi psi#ică deose,ită" capa,ile să desfăşoare timp îndelungat acţiuni
militare în condiţiile de stres continuu e/ercitat de câmpul de luptă.
Dacă temperatura aerului este prea ridicată şi se depăşesc indicii de confort termic" tre,uie
luate toate măsurile în vederea #idratării la timp a militarilor" asigurarea de ec#ipament
corespunzător care să asigure ,una funcţionare a procesului de termoreglare a organismului şi de
evitare a insolaţiilor sau a arsurilor de piele. Dacă temperatura aerului este scăzută" luptătorii pot
suferi degerături şi dezec#ili,re termice deose,ite" fiind necesare ec#ipamente speciale şi o #rană
adecvată.
6n alt aspect îl constituie luarea de măsuri pentru asigurarea ventilaţiei în interiorul
te#nicii de luptă în vederea funcţionării acesteia în parametri normali. +n cazul în care
temperatura aerului este scăzută" sunt influenţate caracteristicile te#nico(tactice ale te#nicii din
 

dotare" deoarece creşte vâscozitatea şi se congelează uleiurile şi unsorile din cartere şi articulaţii"
scade tensiunea în ,ateriile de acumulatoare" se pot produce avarii în situaţia în care sistemul de
răcire" dintr(un anumit motiv sau altul este pe apă.
De asemenea" temperaturile scăzute influenţează caracteristicile armamentului şi
muniţiilor folosite" pentru că se modifică fenomenul de ardere al încărcăturii de azvârlire" viteza
iniţială şi automat distanţa de tragere.
+n cazul armamentului de artilerie" funcţie de categoria de armament" o variaţie de 1<= 
 poate creşte sau micşora ,ătaia de ordinul sutelor de metri în cazul în care nu se introduc corecţii
datorită diferenţelor de temperatură e/istente faţă de temperatura standard luată în calcul la
întocmirea ta,lelor de tragere ale gurilor de foc.
4emperaturile scăzute influenţează negativ şi posi,ilităţile de realizare a amena0ărilor
genistice prin îng#eţul solului" care duce la mărirea volumului de muncă şi a timpului efectiv
necesar realizării acestora.

 ;e,ulozitatea
Direct dependentă de particularităţile circulaţiei generale a atmosferei" ne,ulozitatea
influenţează la rândul ei regimul tuturor elementelor climatice.
ele mai mari diferenţe ale ne,ulozităţii se remarcă în 0umătatea vestică şi cea estică a
ţării" ca şi între regiunile 0oase şi cele înalte. +n regiunile de câmpie producerea norilor
cumuliformi în orele de amiază" îndeose,i în perioada caldă a aerului" determină valori mai
ridicate de ne,ulozităţi. Acelaşi lucru se remarcă şi deasupra unor centre ur,ane mari.
 ;orii influenţează operaţiile terestre" limitând lumina şi încălzirea o,iectivelor. ;orii
denşi degradează posi,ilitatea de folosire a multor sisteme de cercetare a o,iectivelor" a unor
radare" a proiectilelor cu g#ida0 în !R şi în între,uinţarea forţelor aeropurtate şi aeromo,ile.
8/istenţa norilor poate avea următoarele efecte-
"  pertur,area desfăşurării operaţiilor forţelor aeriene
" reducerea vizi,ilităţii
" influenţarea muniţiilor g#idate prin laser
" crearea curenţilor ascendenţi care să favorizeze răspândirea fumului şi a su,stanţelor
c#imice la o concentraţie mai mare de @<M a norilor.

Precipitaţiile atmosferice
Poziţia geografică a României şi caracteristicile reliefului creează mari diferenţieri în
repartiţia precipitaţiilor atmosferice. ele mai mari valori se înregistrează în regiunea muntoasă
31.<<< 7 1.&&< m5- :tâna de Gale" Jarcu" vârful 9mu etc. De asemenea" ca urmare a rolului de
 ,ara0 orografic al arpaţilor" precipitaţiile sunt mai ,ogate în 0umătatea de ;(G a ţării şi mai
reduse în :(8.
ontinentalismul climei României se manifestă printr(o repartiţie neuniformă a
 precipitaţiilor în timpul anului- un ma/im pluviometric în mai(iunie şi un minim pluviometric în
fe,ruarie(martie.
4ipuri de precipitaţii- ploaia" ,urniţa" virga" ninsoarea" lapoviţa" grindina.
Ploaia are efect asupra mo,ilităţii" distanţei de vizi,ilitate şi în între,uinţarea sistemelor
optoelectronice. %ăpada" în cantităţi mari influenţează sistemele de comunicaţie" efectele
anumitor categorii de muniţii" precum şi operaţiile aeriene" aeropurtate şi aeromo,ile.
Ploaia şi zăpada se pot com,ina cu elementele c#imice pentru a crea punctele fier,inţi în
zonele de altitudine mică. Ploaia uşoară poate împrăştia mai uniform su,stanţele c#imice şi poate
crea concentraţii de vapori mai mari. Accesi,ilitatea poate fi afectată.
 

%ăpada poate reduce eficacitatea minelor şi a focului indirect" reduce posi,ilităţile de

manevră în anumite zone" acoperă căile de acces şi amplifică indicii de demascare a lucrărilor
genistice. Ploile a,undente sau prelungite vor spăla şi îndepărta contaminarea cu agenţi lic#izi"
iar ploile uşoare ce au loc după un astfel de atac pot cauza o reapariţie a riscului contaminării.
Ploile ce cad în urma unui atac cu agenţi vezicanţi sau cu agenţi persistenţi vor creşte" temporar"
viteza de evaporare a acestora" deci şi pericolul reprezentat de vaporii to/ici.
%ăpada reduce viteza de evaporare în cazul agenţilor lic#izi" reducându(se astfel pericolul
reprezentat de vaporii to/ici în zona atacată. Erindina" în plus faţă de efectele negative pe care le
are ploaia" poate duce până la imposi,ilitatea e/ecutării misiunilor de foc de către artilerie cu
anumite tipuri de focoase" datorită efectelor pe care le poate avea asupra acestora 3iniţierea
loviturii pe traiectorie5.
eaţa influenţează negativ desfăşurarea acţiunilor militare prin reducerea vizi,ilităţii"
 parţial sau c#iar total" în câmpul de luptă" fiind afectate deplasările spre zonele de acţiune"
transporturile aeriene" spri0inul aerian şi al artileriei. eaţa împiedică folosirea aparaturii de
cercetare la posi,ilităţile ma/ime ale acesteia" cu repercusiuni deose,ite asupra utilizării focului
armamentului de luptă de la ,ătaia ma/imă de care dispune.
+n condiţii de ceaţă" inamicul se poate apropia de aliniamentul de contact mult mai uşor"
fără eforturi deose,ite pe linia mascării acţiunilor forţelor. Pentru trupele care pornesc la ofensivă
 poate apărea foarte uşor fenomenul dezorientării în câmpul tactic cu efecte dezastruoase asupra
forţelor" dacă nu sunt sta,ilite cu claritate elementele de cooperare între acestea.

Gântul
Gântul influenţează su, multe aspecte operaţiile" în folosirea mi0loacelor de fumizare" a
armamentelor c#imice şi radiologice" a elicopterelor" a forţelor paraşutate etc. +n analiza
curenţilor atmosferici tre,uie să se ţină seama că vânturile de la suprafaţa terenului îngreunează
folosirea forţelor aeromo,ile şi a elicopterelor" iar vânturile de la altitudine măresc vizi,il
consumul de car,uranţi.
Giteza şi direcţia de deplasare a vânturilor de suprafaţă şi de altitudine favorizează forţele
din direcţia din care ,ate vântul. De asemenea" viteza şi direcţia de deplasare a vânturilor au o
importanţă deose,ită asupra utilizării fumizării şi a operaţiilor ;C. Gânturile puternice vor
creşte viteza de evaporare a agenţilor c#imici lic#izi şi viteza de dispersare a norilor contaminaţi.
8fectul agenţilor c#imici persistenţi în aceste condiţii este vizi,il. Pe suprafeţe mari"
atacurile cu agenţi nepersistenţi sunt cele mai eficiente atunci când viteza vântului nu depăşeşte
2 BmK#. Pe suprafeţe mici aceste atacuri sunt eficiente atunci când viteza vântului nu depăşeşte
1< BmK#. Gânturile puternice" în general" vor determina o creştere a eficacităţii unui atac surpriză.
Giteza şi direcţia vântului vor influenţa modul de împrăştiere a norilor contaminaţi.
Gântul împreună cu temperatura şi umezeala atmosferică e/ercită influenţe semnificative asupra
organismului luptătorului" care de cele mai multe ori este negativă. Atunci când vântul ,ate dintr(
o zonă lipsită de umezeală" în timpul unei zile însorite" provoacă o densitate de căldură şi
determină organismul să piardă lic#ide mult mai repede" provocându(i o stare de o,oseală şi o
senzaţie de des#idratare. Gântul care ,ate cu o intensitate sporită ce depăşeşte 2< mKs" iz,eşte
corpul cu o greutate de < Bg şi influenţează negativ ritmul de deplasare" iar elementele pe care le
angrenează 3praf" zăpadă" vegetaţie5 diminuează vizi,ilitatea. Acest lucru duce la împiedicarea
o,servării câmpului de luptă" scăderea preciziei tragerilor cu armamentul individual de infanterie"
dar şi a celui de artilerie. De asemenea" produce efecte negative asupra organismului uman prin
 pătrunderea prin ec#ipamentul militar şi acţiunea acestuia asupra unor zone neacoperite ale
corpului" determinând astfel scăderea rezistenţei fizice a luptătorilor.
 

+n acelaşi timp" vântul poate fi şi ,enefic" vara" prin scăderea semnificativă a temperaturii
de la <=  la 22(2= " dacă ,ate cu o viteză constantă de & mKs. +n sc#im," pe timp de iarnă
acesta are un efect contrar prin aceea că un vânt de ($ mKs co,oară temperatura de la 7&=  la 7 
1&= . Pe timp de iarnă" în zona de câmpie" vântul angrenează în mişcare zăpada dacă este
 proaspătă şi afânată" formând troiene care" uneori" paralizează traficul rutier.

Reţeaua #idrografică a României- sisteme de irigaţii"#idroamelioraţii şi descărcări

Apărarea pe un curs de apă" cât şi ofensiva cu forţarea cursurilor de apă au demonstrat de(
a lungul istoriei că reprezintă" în multe situaţii" c#eia succesului în operaţii de mare amploare" în
care reuşita depindea de cele mai multe ori de deznodământul luptei la cursul de apă.
ursurile de apă" asociate cu caracteristicile malurilor şi zonele apropiate 3lunci" mlaştini5"
rămân şi în continuare o,stacole importante" care" de regulă" facilitează apărarea şi îngreunează
ofensiva- )un râu este un o,stacol important" el stân0eneşte ofensiva" dar este favora,il pentru
atacator dacă apărătorul consideră râul ca o ,arieră tactică şi dacă face din apărarea propriu(zisă a
acestuia actul principal al rezistenţei sale" astfel încât atacatorul o,ţine avanta0ul de a da uşor
lovitura decisivă*.
4răsături generale ale #idrografiei
Poziţia geografică a României în zona climatului temperat(continental şi prezenţa arcului
carpatic în centrul său sunt factori importanţi în determinarea configuraţiei #idrografiei şi a
valorii principalilor parametri #idrografici. 3Ane/a nr. 15.
Râurile constituie categoria cea mai importantă a resurselor de apă. 8le sunt strâns legate
de regiunea muntoasă carpatică şi su,carpatică prin faptul că aici ma0oritatea îşi are o,ârşia. Dacă
arcul carpatic imprimă reţelei #idrografice o configuraţie radiar(divergentă" Dunărea în sc#im,"
este colectorul a ?@"M 322.2@& m25 din suprafaţa ţării" caracteristici prin care )râurile României
 pot fi considerate carpatice ca o,ârşie şi danu,iano(pontice ca drena0*.
Apele su,terane sunt răspândite în mod inegal pe teritoriul ţării" cea mai mare parte a
resurselor 3<M5 se găseşte în regiunile de podiş şi câmpie" însă regenerarea anuală se produce în
spaţiul carpatic. Apele su,terane dulci se utilizează" în primul rând" la alimentarea cu apă pota,ilă
şi apă industrială şi" în mai mică măsură" la irigaţii.
6nul din principalii factori fizico(geografici care are o influenţă mare asupra acţiunilor
militare atât în ofensivă" cât şi în apărare este reţeaua #idrografică" completată cu alte lucrări
#idrografice 3sisteme de irigaţii" desecări" îndiguiri etc.5.
Analiza geografico(militară a teritoriului naţional ne conduce la concluzia că la distanţe
de 2<(< Bm se întâlnesc cursuri de apă mici" iar la &<('< Bm cursuri de apă mi0locii sau mari" şi"
ca urmare" în ofensivă" marea unitate tactică întâlneşte şi tre,uie să forţeze 3treacă5 în fiecare zi
un curs de apă mic" iar la două(trei zile un curs de apă mi0lociu sau mare.
ursurile de apă au o mare influenţă asupra ducerii acţiunilor de luptă. +n apărare" prin
valoarea lor ca o,stacole naturale" în special împotriva ,lindatelor inamicului" cursurile de apă
constituie aliniamente favora,ile care pot fi apărate cu forţe relativ reduse şi în fâşii mai largi şi
 permit o rezistenţă îndelungată împotriva unui inamic superior numeric sau te#nic.
+n principal" valoarea ca o,stacol a cursului de apă este determinată de- caracteristicile
acestuia 3lăţime" adâncime" viteza curentului" de,itul de apă" regimul #idrologic" configuraţia şi
lărgimea văii" natura fundului" natura şi configuraţia malurilor5" e/istenţa vadurilor" insulelor"
meandrelor" lucrărilor #idrote#nice" trecerilor permanente" instalaţiile şi amena0ările pentru
navigaţie" aşezările omeneşti riverane" drumurile pe care le intersectează.
aracteristicile cursurilor de apă
+n raport de lăţime" adâncime şi viteza curentului" cursurile de apă pot fi clasificate astfel-
 

" După lăţime- cursuri de apă mici" cu lăţimea până la 1<< m cursuri de apă mi0locii" cu
lăţimea între 1<<(2<< m cursuri de apă mari" cu lăţimea de peste 2<< m.
" După adâncime- cursuri de apă cu adâncime mică" până la 1 m cursuri de apă cu
adâncime mi0locie" de 1($ m cursuri de apă cu adâncime mare" peste $ m.
" După viteza curentului - cursuri de apă cu viteza curentului sla,ă" până la & mKs cursuri de
apă cu viteza curentului mi0locie" între <"&(1 mKs cursuri de apă cu viteza curentului
repede" între 1(2 mKs cursuri de apă cu viteza curentului foarte repede" între 2( mKs
cursuri de apă cu viteza curentului torenţială" peste  mKs.
!nfluenţa cursurilor de apă asupra luptei de apărare
Hăţimea cursului de apă influenţează direct asupra lărgimii fâşiilor de apărare şi a
dispunerii forţelor şi mi0loacelor în vederea constituirii dispozitivului de luptă. ursurile de apă
mari favorizează organizarea apărării cu limita dinainte la malul apei" ceea ce necesită un număr
mai redus de puncte de spri0in" amena0ate îndeose,i în sectoarele şi pe direcţiile favora,ile
forţării. Hărgimea fâşiei de apărare este mai mare" iar ma0oritatea forţelor se dispun" de regulă" în
adâncime.
Adâncimea mai mare a cursului de apă măreşte valoarea lui ca o,stacol antitanc"
îngreunând sau nepermiţând e/ecutarea trecerii tancurilor prin vad sau pe su, apă.
Giteza mare a curentului apei măreşte valoarea ca o,stacol a cursului de apă" în special în
 perioada de dezg#eţ sau cu precipitaţii a,undente.
Hărgimea văii" natura terenului pe am,ele maluri şi diferenţa de nivel a malurilor"
influenţează alegerea limitei dinainte a apărării" care" în funcţie de lăţimea cursului de apă şi de
caracterul luncii" se poate fi/a mai aproape de mal sau poate fi retrasă mai în adâncime pe un
aliniament favora,il. Pe mal se organizează siguranţa de luptă sau poziţia înaintată.
 ;atura terenului luncii" malurilor şi a fundului cursului de apă influenţează asupra
sta,ilirii punctelor de spri0in şi a fâşiilor de apărare" astfel încât să se realizeze concentrarea
efortului pe direcţiile accesi,ile forţării.
Hucrările #idrote#nice 3,ara0e" ecluze" #idrocentrale5 şi ,azinele de acumulare reprezintă
un factor potenţial de mărire a valorii ca o,stacol a cursului de apă pentru trupele aflate în
apărare" iar acesta tre,uie luat în calcul la adevărata lui valoare. :coaterea din funcţiune a
lucrărilor #idrote#nice poate duce la distrugerea trecerilor e/istente şi inundarea temporară de
mari proporţii a luncii. 3Ane/a nr. '5.
+n concluzie" apreciem că acţiunile de luptă pe un curs de apă" atât în apărare" cât şi în
ofensivă" presupun o pregătire minuţioasă în cadrul căreia este necesară luarea în calcul a tuturor
caracteristicilor cursurilor de apă. u toate acestea" deşi caracteristicile terenului au o influenţă
considera,ilă asupra acţiunilor de luptă" cerinţele tactice sunt cele care determină în final
organizarea punctelor de trecere. ai mult decât atât" nu tre,uie folosite cele mai ,une puncte de
trecere" deoarece acestea sunt primele vizate de către inamic. )Profită de lipsa de pregătire a
inamicului" foloseşte itinerare neprevăzute şi loveşte(l acolo unde nu şi(a luat măsuri de
 precauţie*.

!nfluenţa reţelei #idrografice asupra acţiunilor militare desfăşurate pe teritoriul României

8ona Moldovei
Analizând toate caracteristicile cursurilor de apă ale acestei regiuni" putem concluziona
următoarele-
" malul drept mai înalt al râului Prut" cuprins între 2 şi $< de metri pe cursul mi0lociu"
favorizează apărarea şi realizarea limitei dinainte pe malul apei malul stâng mai înalt al
râului Prut pe cursul inferior" dezavanta0ează limita dinainte a apărării alese la apă
 

" având o mare suprafaţă inunda,ilă" Prutul îşi sc#im,ă deseori cursul
" viteza de curgere a apelor" foarte mare pentru cele care se varsă în :iret" o,ligă la pregătiri
speciale pentru forţare
" îndiguirea Prutului în zonele unde acesta provoca inundaţii" desecarea ,ălţilor şi a
lacurilor" precum şi realizarea canalelor de irigare pentru mari suprafeţe de teren" supuse
fenomenului de secetă" în special pe cursul mi0lociu şi inferior fac din acesta un o,stacol
natural greu de trecut
" solul ,azinului râului Ii0ia" alcătuit în ma0oritatea din loes impermea,il" dă posi,ilitatea ca
la precipitaţii a,undente" râul să producă inundaţii pe suprafeţe mari de teren" iar în
anotimpuri secetoase" apa să dispară aproape total
" iarna" datorită temperaturilor scăzute din zonă" apele principalilor afluenţi ai Prutului
îng#eaţă" iar stratul de g#eaţă a0unge până la apro/imativ & cm" ceea ce permite trecerea
 peste podul de g#eaţă a mi0loacelor de transport e/istente la unităţi şi mari unităţi
" terenul mâlos şi mlăştinos care se găseşte" în special" în luncile râurilor permanente" a
celorlalte cursuri nepermanente mai importante 3orozel" Eeru" ovurlui" :livna5 şi în
 0urul lacurilor sărate din sud influenţează e/ecutarea lucrărilor genistice
" zona de luncă oferă posi,ilitatea dispunerii în ascuns şi mascat" dar îngreunează
cooperarea şi manevra de pe o direcţie pe alta. 8ste necesară constituirea mai multor
elemente de dispozitiv specializate în amena0area şi consolidarea trecerilor peste cursurile
de apă.

8ona de ve!t- nord"ve!t şi !%d"ve!t a României are ca delimitare la nord frontiera cu

6craina" la sud şi est crestele arpaţilor 2eridionali şi 9rientali" iar la vest şi sud(vest" frontiera
cu 6ngaria şi :er,ia" precum şi fluviul Dunărea între Caziaş şi 9rşova.
:uprafaţa zonei este de apro/imativ 1<<.<<< Bm 2" ceea ce reprezintă apro/imativ $2M din
suprafaţa ţării" cuprinzând teritoriul administrativ a 1' 0udeţe cu o populaţie totală de apro/imativ
@.@<<.<<< locuitori. Dezvoltarea frontală a zonei este de apro/imativ $&< Bm la vest şi 2&< Bm la
est. Ha nord" dezvoltarea frontală este de apro/imativ 2&< Bm" iar la sud de &< Bm.
%ona este reprezentată de două compartimente de teren" despărţite de fâşia muntoasă
3arpaţii 9ccidentali5" spri0inită pe cele două porţi 3Poarta ureşului şi Poarta :omeşului5" prin
care se poate realiza pătrunderea rapidă către interiorul ţării-
"  primul compartiment 3âmpia de Gest5 este cel delimitat de frontiera de vest a României
şi arpaţii 9ccidentali
" al doilea compartiment mare de teren al zonei este cel al Podişului 4ransilvaniei" cuprins
între arpaţii 9ccidentali şi arpaţii 9rientali.
Reţeaua #idrografică cuprinde ,azinele #idrografice ale rişului" ureşului şi 4imişului.
aracteristica generală a cursurilor de apă o constituie orientarea lor de la est la vest" văile largi şi
 prezenţa comunicaţiilor rutiere şi feroviare paralele cu acestea" care permit desfăşurarea
acţiunilor militare de la vest la est şi invers.
Criş%l 'egr%  izvorăşte din unţii Ci#orului şi prin orientarea sa de la est la vest
desc#ide o direcţie de pătrundere spre centrul unţilor Apuseni. +n porţiunea cuprinsă între
localităţile 4inca şi %erind" sensul de curgere este apro/imativ paralel cu frontiera de stat" iar
malurile sunt îndiguite" asigurând posi,ilitatea organizării unui puternic aliniament de apărare.
Criş%l Al stră,ate Poarta ureşului în partea nordică aproape pe întreaga ei adâncime şi
traversează âmpia rişurilor" Depresiunile %arandului" Eura#onţ" Fălmagiu şi Crad. +n acest
spaţiu formează o vale largă de 1.&<<(.<<< m" stră,ătută de o şosea asfaltată şi o cale ferată.
 ;umărul redus de treceri permanente peste cursul de apă poate pune unele pro,leme în ceea ce
 priveşte e/ecutarea manevrelor de forţe şi mi0loace de pe o direcţie pe alta.
 

Râ%l M%reş  este cel mai mare curs de apă din 4ransilvania" iar prin orientarea sa
constituie o adevărată diagonală a podişului. !zvorăşte din arpaţii 9rientali" din asivul
Făşmaşu are. Are o lungime de @1' Bm şi formează un ,azin #idrografic propriu cu o suprafaţă
de 2@.< Bm2.
ursul de apă constituie un aliniament favora,il unei apărări orientate cu frontul spre
nord(vest" dar şi un o,stacol care tre,uie forţat. :ectoarele cele mai favora,ile forţării sunt- Ginţu
de Ios 7 iugud :euşa 7 2 Bm nord(est Aiud Păgida 7 9cna are 6ioara de:us 7 ăptălan
#eţani 7 Dătăşeni Hec#inţa 7 9ar,a de ureş" 9gra 7 Gidasău oreşti 7 risteşti 4ârgu
ureş 7 Dum,răvicioara. Pe cursul râului ureş fenomenele de îng#eţ se înregistrează în <(
?<M din ierni şi au durata de apro/imativ &< de zile" iar podul de g#eaţă o dată la 2 ani" cu o
durată de <(& zile.
+ntre Deda şi Păuliş" datorită zonei muntoase prin care trece şi a dealurilor cu pante repezi"
 perioada apelor ma/ime este din fe,ruarie până în iunie. Din datele de mai sus se poate
concluziona că râul ureş reprezintă un curs de apă de valoare mi0locie şi constituie un o,stacol
natural de însemnătate tactic(operativă.

)%d%l României reprezintă în general zona de câmpie a ţării şi cuprinde ,azinele

#idrografice Iiu" 9lt" Argeş(Gedea" !alomiţa" Cuzău. ursurile de apă ale acestor ,azine sunt
orientate de la nord spre sud" dinspre arpaţi spre Dunăre.
Reţeaua #idrografică este dominată de luviul Dunărea" care constituie una dintre
componentele esenţiale ale sudului României" ce colectează întreaga reţea de ape curgătoare.
Afluenţii principali ai Dunării formează un fel de aureolă în 0urul cununei arpaţilor" iar afluenţii
de ordinul doi au direcţii radiale" ferestruind prin văi transversale munţii" de(a lungul cărora s(au
construit căile de comunicaţii.
D%nărea" 3Ane/a nr. 5" al doilea fluviu ca lungime din 8uropa" după Golga" izvorăşte
din unţii Pădurea ;eagră" asivul Landel 31.2$1 m5. 8ste cel mai important fluviu din 8uropa"
 pe care o stră,ate de la vest la est" din apropierea Rinului până la area ;eagră.
4recerile permanente peste fluviul Dunărea de la eteşti" ernavodă şi Fârşova" dar şi
cele cu mi0loace plutitoare de la 9strov" Crăila şi Ealaţi asigură" în timp de pace" posi,ilitatea
realizării legăturilor terestre între Do,rogea şi celelalte provincii româneşti.
:coaterea din funcţiune sau cucerirea acestora de către un eventual agresor ar crea
 pericolul izolării forţelor destinate să desfăşoare acţiuni militare în zona de operaţii de sud(est şi
ar genera grave disfuncţionalităţi economiei României" care ar fi privată de accesul spre poarta sa
maritimă. iind de o importanţă vitală pentru realizarea manevrei forţelor terestre atât între
Do,rogea şi untenia" cât şi între Do,rogea şi oldova" podurile de peste Dunăre vor fi"
desigur" apărate în dispozitive comple/e" capa,ile să reacţioneze în mediul terestru 3în mod
deose,it" împotriva grupurilor de cercetare(diversiune şi a desantului aerian 7 după de,arcare5" în
mediul aerian 3împotriva aviaţiei de vânătoare(,om,ardament şi a trupelor de paraşutişti 7 pe
timpul lansării5" dar şi împotriva scafandrilor de luptă" a minelor în derivă sau c#iar a navelor
inamicului pătrunse pe fluviu. Rezultă că aceste dispozitive vor integra structuri militare care
aparţin tuturor categoriilor de forţe ale armatei.
Desigur" în realizarea dispozitivului pentru apărarea trecerilor permanente de la
ernavodă se va avea în vedere e/istenţa centralei atomo(electrice care" nu tre,uie inclusă în
sistemul defensiv specific zonei ci" dimpotrivă" este necesară e/cluderea posi,ilităţii desfăşurării
oricăror acţiuni militare care ar putea provoca reacţia inamicului" lovirea reactoarelor şi
 producerea unei adevărate catastrofe.
 

Canal%l D%năre 3 Marea 'eagră este un canal naviga,il" ce leagă localitatea ernavodă

de pe Dunăre cu idia" ;ăvodari" Agigea la area ;eagră" scurtând drumul spre portul
onstanţa cu apro/imativ $<< Bm.
Din punct de vedere militar" canalul Dunăre 7 area ;eagră şi ramificaţia Poarta(Al,ă"
idia" ;ăvodari prezintă o importanţă e/cepţională" întrucât- constituie un puternic o,stacol
artificial care favorizează organizarea unui aliniament de apărare ferm şi sta,il" solicitând în acest
sens un consum redus de forţe şi mi0loace facilitează transporturile de te#nică" muniţii şi
materiale pentru aprovizionarea trupelor din toate categoriile de forţe ale armatei implicate în
apărarea Do,rogei adâncimea şi înclinarea malurilor 3în special pe sectorul inferior5 avanta0ează
în mod evident apărarea" deoarece nu poate fi traversat decât cu anumite tipuri de mi0loace de
trecere" specializate pentru a,ordarea unor pante foarte înclinate şi numai după e/ecutarea unor
amena0ări care vor solicita eforturi mari şi consumuri deose,ite de resurse numărul limitat de
treceri permanente nu asigură posi,ilităţi deose,ite pentru manevra trupelor din compartimentul
nordic al Do,rogei în cel de sud sau invers.
+n acest sens" pentru creşterea densităţii trecerilor prin amplasarea podurilor de pontoane"
acestea nu pot fi lansate la apă decât prin e/ecutarea în diguri 3maluri5 a unor rampe de acces
 pentru autocamioane care să permită catapultarea în apă a elementelor componente ale podurilor
şi a rampelor pentru ieşirea te#nicii de luptă după traversarea canalului.
Amena0area rampelor necesită timp îndelungat şi un consum foarte mare de forţe şi
mi0loace motiv pentru care se apreciază că este aproape e/clusă forţarea canalului Dunăre 7
area ;eagră.
Râ%l 9i% este un curs de apă de valoare mi0locie" având o însemnătate deose,ită
din punct de vedere militar deoarece-
" stră,ate arpaţii eridionali" dând posi,ilitatea trecerii trupelor din depresiunea
Faţegului în partea centrală şi de sud a 9lteniei
" constituie un o,stacol natural destul de greu de trecut pentru trupele care ar acţiona
 perpendicular pe acesta" atât pe cursul mi0lociu cât şi pe cel inferior.
Principalul său afluent" râul otru" lung de apro/imativ 12< Bm" este un curs de apă
îngust" care nu constituie un o,stacol deose,it în calea trupelor care ar dori forţarea. 4otuşi" este
necesar să se ia din timp măsuri pentru procurarea datelor necesare forţării" în special pe
 porţiunea cursului mi0lociu şi inferior.
Marea 'eagră
Din punct de vedere militar" area ;eagră permite desfăşurarea acţiunilor de luptă cu
toate clasele de nave" în orice anotimp. :uprafaţa sa şi configuraţia ţărmului conferă posi,ilitatea
folosirii pe scară largă a aviaţiei şi elicopterelor" atât ,azate pe sol" cât şi am,arcate pe
 portavioane sau portelicoptere.

:. 8ona geografică din !fera de intere! a României

Dintotdeauna poziţia geopolitică a unui stat a fost sc#im,ătoare în funcţie de modificarea

anumitor factori politici" economici" militari etc. 8ste cunoscut că Principatele Române şi" mai
târziu" România ca stat unitar" au fost" din punct de vedere geopolitic" în zona de interferenţă a
intereselor marilor puteri" respectiv marilor imperii 3!mperiul 9toman" Rusia Jaristă şi !mperiul
Fa,s,urgicKAustro(6ngar5. După cel de(Al Doilea Răz,oi ondial" timp de peste &< de ani"
România ca ţară comunistă a fost în sfera de influenţă a 6niunii :ovietice" iar din punct de vedere
militar" ţară mem,ră a 4ratatului de la Garşovia.
 

+n prezent" dată fiind calitatea de ţară mem,ră a 68 şi a ;A49" România participă cu

drepturi depline în cadrul sistemului de securitate colectivă şi are o contri,uţie ma0oră la
dezvoltarea Parteneriatului pentru Pace.
Pentru a înţelege implicaţiile de ordin geopolitic şi geostrategic este necesar să
identificăm riscurile şi ameninţările la adresa securităţii regionale şi mondiale ca fenomene ce pot
aduce atingere sferei de interese a României.
+nceputul mileniului al !!!(lea este puternic marcat de construcţia unei noi ar#itecturi de
securitate şi sta,ilitate" determinată de apariţia unor noi riscuri" crize şi conflicte latente.
România se află la interferenţa a patru evoluţii strategice posi,ile- central(european 7
viitor pol de prosperitate regională sud(est european 7 generator de insta,ilitate al .:.!. 7 aflat
în criză de identitate şi cel al ării ;egre" care constituie atât zona de importanţă strategică
 pentru flancul sudic al Alianţei" cât şi spaţiul de tranzit pentru resursele din Asia entrală.
După dizolvarea 4ratatului de la Garşovia şi dispariţia dispozitivului militar strategic
rusesc din 8uropa entrală" 4eatrul de Acţiuni ilitare de :ud(Gest a devenit cel mai important
din 8uropa şi cu cele mai mari pericole de iz,ucnire a răz,oaielor locale.
Peninsula Calcanică 7 placa turnantă a acestui teatru 7 este apreciată ca cea mai insta,ilă
şi mai periculoasă din spaţiul european" fiind etic#etată ca zona de foc a continentului.
:ituaţia politico(militară din zona de sud(est a 8uropei" departe de a se fi sta,ilizat" este
caracterizată în continuare de următoarele elemente-
" menţinerea unor zone cu grad ridicat de risc" urmare a litigiilor nesoluţionate" a
confruntărilor latente interetnice sau religioase 3Losovo" Cosnia(Ferţegovina" acedonia"
ipru" Al,ania5
" tendinţe de radicalizare şi e/tindere a fundamentalismului islamic
" revendicări teritoriale sau de altă natură cu riscuri sporite de accentuare a tensiunilor în
relaţiile dintre actorii direcţi 3Erecia 7 acedonia" Erecia 7 4urcia5
" intensificarea eforturilor Rusiei de a reface zonele de influenţă pierdute după încetarea
Răz,oiului Rece
" e/acer,area ameninţărilor de natură nonmilitară la adresa siguranţei statelor din zonă
3crima organizată" terorismul transfrontalier" traficul de droguri şi armamente" imigraţia
ilegală5.

+n acest conte/t" pozi#ia geopolitică a României poate fi definită astfel-

" România este un stat suveran aflat la e/tremitatea estică a 6niunii 8uropene" în zona de
trecere dintre 9ccident şi spaţiul fostei 6niunii :ovietice. Din punct de vedere al
întinderii" al populaţiei" dar şi al potenţialului civil şi militar" se află la intersecţia zonelor
e/tinse ale 8uropei entrale 3în cadrul căreia ocupă locul al doilea după Polonia5 şi
Calcanilor 3în care România este plasată pe locul al doilea ca suprafaţă şi populaţie" după
4urcia5
" România este o ţară la intersecţia celor mai importante a/e geoeconomice" totodată şi a/e
geostrategice" ale continentului-
 a/a Gest(8st- 8uropa 9ccidentală 3furnizoare de te#nologie5
 spaţiul caucazian 3furnizor de materii energetice5
 a/a ;ord(Gest" :ud(8st- 8uropa entrală 3cu Eermania ca principal stat"
cu cel mai mare P!C din 8uropa şi cel mai dezvoltat comerţ e/terior5" Asia
ică şi 9rientul Apropiat
 

 a/a mărilor- area aspică" area ;eagră" area editeraneană sau

)Drumul energiei caspice* spre 8uropa
 a/a fluviilor şi canalelor- Rin(ain" Dunăre" care asigură legătura între
area ;ordului 3cu cel mai mare port Rotterdam5 şi area ;eagră 3cu
 portul onstanţa" cel mai mare din ,azinul ării ;egre5.
Prin e/tinderea Alianţei şi intrarea în 68 a unor state din Calcani" cu siguranţă se vor
 produce mutaţii semnificative şi asupra strategiei de securitate şi apărare" marcate în principal de-
" concentrarea eforturilor euroatlantice în spaţiul ,alcanic" pentru întărirea sta,ilităţii"
diminuarea şi lic#idarea efectelor negative ale conflictelor din spaţiul e/(iugoslav
" creşterea rolului factorului militar în rezolvarea pro,lemelor specifice zonei" inclusiv prin
operaţii de răspuns la crize
" amplificarea controlului Alianţei asupra rutelor est(europene ale traficului de droguri"
crimei organizate şi a altor riscuri asimetrice" precum şi a modurilor de intersecţie a
culoarelor şi zonelor de tranzit
" dezvoltarea unei politici europene comune pentru securitate şi apărare.
+n acelaşi timp" mediul de securitate cunoaşte o restructurare profundă" dinamică. Pe ,aza
tendinţelor actuale de glo,alizare şi a fenomenelor internaţionale a crizelor" se pot previziona o
serie de evoluţii posi,ile" care vor modifica fizionomia lumii" cum ar fi-
"  proliferarea unui sistem tripolar" care să înlocuiască o stare de fapt" e/istenţa unei singure
mari puteri 3:6A5. Pe termen mediu şi lung este de aşteptat să se contureze trei poli de
 putere- America de ;ord" 8uropa şi Asia de :ud(8st
" în paralel cu cei trei poli de putere se vor dezvolta alte formaţiuni organizate pe criterii
etnice şi religioase dominate de clanuri mafiote" cu tendinţe de acaparare a pârg#iilor
economico(financiare şi de su,stituire a puterii oficiale" care" ulterior" să se transforme în
formaţiuni suprastatale şi transnaţionale
" 8uropa va cunoaşte o dezvoltare economică moderată" dar constantă" într(o uniune de
regiuni" în care statele se vor menţine" dar îşi vor pierde multe din funcţiile actuale" iar
frontierele lor vor deveni sim,olice.
Din aceste perspective" România ca #ară !%d"e!t e%ropeană" aflată la convergenţa
8uropei 9ccidentale cu Rusia şi %ona Calcanilor" !e va afirma n !fera de infl%en#ă a pol%l%i
de p%tere e%ropean. România" prin poziţia sa geostrategică" va constitui )vârful de lance* spre
est" precum şi veriga de legătură cu spaţiul critic din Calcani.
Din punct de vedere militar România se află în perimetrul 4eatrului de Acţiuni ilitare de
:ud(Gest" actual doar în măsura în care tre,uie să ne poziţionăm faţă de celelalte state
 participante la procesul de securizare al zonei 8uropene în general" şi al Calcanilor în special" cât
şi de celelalte state mem,re ;A49.
4eatrul de Acţiuni ilitare de :ud(Gest cuprinde întreaga 8uropă de :ud(8st" o parte din
Asia de :ud(Gest şi cea mai mare parte a litoralului din nordul Africii. 3ai multe detalii despre
4eatrul de Acţiuni ilitare de :ud(Gest la tema 1"  Însemnătatea militară a României5

;. 8ona geografică din ve!t%l şi !%d%l României

<. 8ona geografică din !%d"e!t%l e!t%l României

Ha aceste ultime două teme se vor analiza elementele geografce 3formele de relief" clima"
#idrografia" etc.5 şi modul cum aceste influenţează acţiunile militare pe regiuni. Adică se reiau
 pro,lemele analizate mai sus 3la temele 2 şi 5 pe fragmente" respectiv" elementele geografice din
 

regiunea vestică şi sudică a ţării şi influenţa lor asupra acţiunilor militare pentru tema &" precum
şi elementele geografice caracteristice regiunii estice şi sudice şi modul de influenţă al acestora
asupra acţiunilor militare pentru tema '.