Seminar 1b

Sarcina de lucru # 1

 Ce este Geografia militară ?

 Care sunt elementele geografice vizate de Geografia militară ?

 Prezentaţi 3 argumente pentru a evidenţia importanţa fluviului Dunărea pentru România.

1
Sarcina de lucru # 2
Corelați fiecare noțiune specifică Geografiei militare (stânga) cu descrierea sa succintă (dreapta).
Notați răspunsul la sfârşitul textului.

a) Linia imaginară sau fâşia reală rezultată din reunirea

mai multor detalii de planimetrie şi nivelment din teren,
care prezintă interes pentru operațiile militare. În mod
frecvent, termenul este folosit pentru a marca linia de
1. Teatru de
dispunere a forţelor în apărare sau ofensivă, precum şi
război
pentru a materializa limitele obiectivelor cucerite,
menţinute sau ocupate pe timpul pregătirii sau derulării
operaţiilor militare la toate nivelurile; poate fi strategic,
operativ sau tactic.

b) Element distinct materializat printr-un raion, aliniament

2. Teatru de
sau punct din teren care trebuie cucerit sau apărat, ori
operații (acţiuni)
printr-o țintă reprezentând forțe și mijloace ale inamicului,
militare
ce fac obiectul tragerilor cu diferite categorii de armament.

c) Porţiune de teren în care se dispun forţele şi mijloacele

3. Zonă de în vederea îndeplinirii unei misiuni, sau în care se execută
operaţii lucrări ori se desfăşoară operații militare; poate fi de
apărare sau de concentrare.

d) Zonă prin care sunt canalizate forțele și mijloacele, din

cauza restricțiilor din teren; nu are obstacole semnificative
4. Aliniament
și permite concentrarea efortului și mărirea vitezei de
deplasare.

e) Zonă geografică în care comandantul este capabil să

5. Direcție
influențeze desfășurarea operațiilor militare.

f) Parte din teritoriul statelor beligerante, delimitată de

6. Obiectiv elemente geografice, pe care se desfăşoară operaţiile
(acțiunile) militare.

g) Totalitatea facilităţilor esenţiale, serviciilor şi

instalaţiilor necesare pentru funcţionarea unei colectivităţi
7. Direcţie de
sau societăţi, cum ar fi: sistemele de transport şi
interzis
comunicaţii, conductele de apă şi liniile de înaltă tensiune,
instituţiile publice, şcolile, oficiile poştale etc.

2
 h) Zonă geografică pentru care se colectează informații și
8. Culoar de
date necesare planificării și executării cu succes a unor
mobilitate
operații viitoare.

i) Parte din teritoriul unui stat, delimitată de elemente

geografice, în care se desfășoară acţiuni militare cu
9. Raion caracter de omogenitate şi relativă independenţă de către o
mare unitate strategică sau de către una sau mai multe
unităţi operative.

j) Indică orientarea (sensul) desfășurării unei operații

10. Zonă de
militare, prin stabilirea unor repere specifice ce definesc
interes
linia de urmat; poate fi strategică, operativă sau tactică.

11. Zonă de k) Totalitatea teritoriilor statelor angajate într-un război,

influenţă incluzând spaţiul terestru, aerian şi maritim al acestora.

l) Direcţie de atac a inamicului pe care trupele proprii

12. Zonă de
aflate în apărare iau toate măsurile necesare pentru a opri
responsabilitate
înaintarea inamicului. 

m) Zonă geografică (incluzând spațiul aerian) precizată

13. Infrastructură unui comandant de către un comandant superior, în care
primul are autoritatea de a desfășura operații militare.

Răspunsuri:

1. 6. 11.
2. 7. 12.
3. 8. 13.
4. 9.
5. 10.
Sarcina de lucru # 3

 Care este relația (directă) între 1. teatrul de război și 2. teatrul de acțiuni militare ?

3
 Care este relația 10. Zonă de interes – 11. Zonă de influenţă – 12. Zonă de operaţii ?

Așezarea geografică României. Consecințe de ordin militar

SINTEZĂ

4
 1. România este un stat situat în sud-estul Europei, pe cursul inferior al Dunării, cu ieșire la
Marea Neagră. România se găsește la intersecția paralelei 45 latitudine nordică (Anina-Boldești)
cu meridianul 25 longitudine estică (Făgăraș-Câmpulung);
2. Punctele extreme sunt reprezentate de localitățile: Horodiștea (N, jud. Botoșani, la N-V
de loc. Siret), Zimnicea (S, jud. Teleorman), Sulina (E, jud. Tulcea) și Beba Veche (V, jud.
Timiș);
3. Suprafață, 238.000 km2, aprox. 20 mil. locuitori, 41 județe și municipiul București;
4. Forma României este elipsoidală, cu un raport echilibrat între suprafață și lungimea
frontierelor (spre deosebire de Italia sau Chile): permite manevra pe direcții interioare (din zona
centrală), aplicabilă în țările atacate pe mai multe direcții simultan sau la intervale scurte de timp;
5. În cea mai mare parte frontiera este fluvială și maritimă, ceea ce obligă la: identificarea
sectoarelor favorabile forțării, pentru concentrarea punctuală a eforturilor; specializarea forțelor
în ducerea acțiunilor de luptă pe cursuri de apă, pe litoral și în deltă;
6. Zonele mari de câmpie, deal și podiș favorizează executarea manevrei la toate nivelurile,
fapt ce poate constitui atât un avantaj, cât și un dezavantaj;
7. Dispunerea centrală a Carpaților: obligă la acțiuni de luptă în teren deschis, dinspre
frontieră spre zona muntoasă, pe distanțe mari; necesită specializarea forțelor pentru operații în
zona muntoasă (vânătorii de munte); în caz de apărare, constituie obstacole naturale
semnificative;
8. România este la frontiera estică a NATO și UE (indică această frontieră, Norvegia e
NATO, nu UE; Finlanda, Suedia sunt EU, nu NATO);
9. Verigă de legătură cu E și cu Balcanii de V, constituiți din: 5 din cele 6 foste state
iugoslave (Croația, Bosnia-Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia – fără Slovenia și
Kosovo) și Albania – (volatilitate politică);
10. Sporirea influenței Rusiei: conflictul cu Georgia (2008, Abkhazia și Osetia de Sud),
conflictul cu Ucraina (2014 – prezent, anexarea Peninsulei Crimeea, Donetsk, Donbass);
11. Radicalizarea și extinderea fundamentalismului islamic;
12. Revendicări teritoriale cu risc de accentuare a tensiunilor între diferiți actori (Ungaria);
13. Migrația refugiaților, victime ale conflictelor interne sau internaționale (traseul
imigranților: Siria/Afganistan – Turcia – Grecia – Balcanii de V/Ungaria – Austria – Germania).

5
6