STUDII DE SECURITATE ŞI APĂRARE.

PUBLICAŢIE ŞTIINŢIFICĂ

ŞTIINŢA MILITARĂ

ELIBERAREA LOCALITĂŢILOR. FACTORII

CARE INFLUENŢEAZĂ ACŢIUNILE DE LUPTĂ.
PROCEDEE DE OFENSIVĂ
Valeriu DELIGHIOZ

În condiţiile războiului modern, după apărare, dar şi posibilitatea eliberării ei prin

cum susţin mai mulți specialişti militari acţiuni conjugate cu ale forţelor din interior
străini, apărarea sau cucerirea unei locali­ ostile ocupantului.
tăţi, importantă din punct de vedere politic, 2. Configuraţia localităţii
economic sau militar, constituie, de cele Configuraţia localităţii influenţează
mai multe ori, scopul final al operaţiei. mult pregătirea şi ducerea acţiunilor
Cu referire la factorii care influenţează de luptă ofensive, precum şi modul de
acţiunile de luptă ale trupelor în zonele între­bu­in­ţare a armelor. Se apreciază,
urbane, este de evidenţiat faptul că unele în funcţie de forma geometrică cu care
particularităţi ale acestora pot influenţa, se aseamănă  – dreptunghi, pătrat, cerc
pozitiv sau negativ, în perioada de pregătire etc. Forma dreptunghiulară îngreuiază
şi ducere a luptei. manevra de învăluire şi întoarcere, iar
Ofensiva pentru eliberarea localităţilor uneori nici lovitura frontală nu asigură
este influenţată de următorii factori: rezultatul scontat (Fig. 1). Formele pătrată
1. Mărimea localităţii (Fig. 2) sau circulară ale localității (Fig. 3)
După suprafaţa ocupată, așezările pot fi: favorizează manevra dublu învăluitoare
– localităţi mici – 10–50 km2; sau executarea atacului pe direcţii con­cen­
– localităţi mijlocii – 50–500 km2; trice pentru cucerirea ei.
– localităţi mari – peste 500 km2.
Cu cât este mai mare suprafaţa unei
localităţi cu atât se majorează numărul de
obiective care trebuie cucerite. În acelaşi
timp, mărimea localităţii este în relaţie
directă cu numărul populaţiei.
După numărul de locuitori, localitățile
sunt: Fig. 1. Localitate dreptunghiulară.
– foarte mici – până la 5 000 locuitori;
– mici – 5 000–20 000 de locuitori;
– mijlocii – 20 000–100 000 de locui­tori;
– mari – 100 000–500 000 de locutori;
– foarte mari – peste 500 000 de locui­tori.
Numărul de locuitori influenţează
ne­mijlocit cantitatea de forţe şi mijloace
dis­ponibile pentru a o aduce în stare de Fig. 2. Localitate pătrată.

Valeriu DELIGHIOZ – colonel (r), Institutul Militar al Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”

74
 REVISTA MILITARĂ nr. 1 (3) 2010

ţeaua de străzi neregulată nu oferă condiţii

favorabile ofensivei întrucât manevra de
pe o stradă pe alta este mult îngreuiată şi
necesită mai mult timp (Fig. 6).

Fig. 3. Localitate circulară.

3. Dispunerea cartierelor
Dispunerea cartierelor influenţează
pre­gătirea şi ducerea acţiunilor de luptă
prin: modificarea lărgimii şi a adâncimii Fig. 4. Sistem stradal radial-circular.
dis­pozitivului de luptă al forţelor, în funcţie
de mărimea şi orientarea lor în ansamblul
oraşului; îngreunarea manevrei de forţe
şi mijloace şi a întrebuinţării tehnicii de
luptă.
La analiza structurii localităţii se au în
vedere: centrul localităţii; cartierele de lo­
cuinţe; zonele industriale; zonele mij­loa­
celor de transport în comun (auto­baze, gări Fig. 5. Sistem stradal dreptunghiular.
și staţii de căi ferate, porturi, aeroporturi
etc.); zonele depozitelor; locu­rile virane;
zonele cu spaţii verzi; zonele sanitare de
protecţie.
4. Forma şi densitatea străzilor
În localităţile de construcţie veche, stră­
zile sunt orientate, de regulă, radial de la
centru, fiind intersectate de mai multe ori
de străzi, sub formă de inele concentrice.
Pentru cucerirea acestora se recomandă Fig. 6. Sistem stradal neregulat.
ofensiva convergentă, în lungul străzilor de
pătrundere până la centrul lor şi, ulterior, 5. Durabilitatea construcţiilor
continuarea ofensivei pe străzile radiale al Se are în vedere materialele din care
căror punct de plecare îl reprezintă centrul sunt construite clădirile (fier, beton armat,
(Fig. 4). piatră, cărămidă, lemn, pământ etc.).
În localităţile de construcţie nouă, stră­ Pentru aprecierea trăiniciei construcțiilor
zile sunt dispuse, în general, perpendicular se ține seama de capacitatea lor de a rezista
unele pe altele, ceea ce presupune îm­păr­ la foc, mişcări seismice, lovituri executate
ţirea străzii pe raioane şi nimicirea ina­mi­ cu rachetele, aviaţia şi artileria.
cului pe părţi (Fig. 5). În construcţiile moderne se folosesc pe
Străzile largi sunt mai indicate pentru scară largă materialele sintetice şi sticla,
ofensivă, iar cele înguste se manevrează. Re­ fapt ce le face mai vulnerabile.

75
STUDII DE SECURITATE ŞI APĂRARE. PUBLICAŢIE ŞTIINŢIFICĂ

6. Densitatea construcţiilor Încercuire

În funcţie de densitatea construcţiilor
în raport cu perimetrul localităţii, se poate
constata că în localităţile rurale densitatea
este de 1/4, iar în localităţile urbane de 1/2.
În centrul localităţilor, mai ales în cen­trul
oraşelor, densitatea este, de regulă, mai
mare de 1/2. Densitatea are influenţă asu­
pra manevrei de forţe şi mijloace, alegerii
obiectivelor, observării, orientării, conţi­ Îzolare
nutului misiunilor ofensive.
7. Lucrările subterane
Lucrările (construcțiile) subterane pot
fi folosite pentru apropierea în ascuns de
obiectivul misiunii şi pentru pătrunderea
(infiltrarea) în adâncimea dispozitivului de
luptă al apărătorului, favorizând manevra
de întoarcere şi ducerea acţiunilor în
dispozitivul inamicului. Cucerire
8. Existenţa cursurilor de apă sau a
lacurilor
Acest factor oferă multe avantaje apără­
torului, mărind stabilitatea apărării şi în­
greu­nând acţiunile ofensive. Acţiunea ur­
mea­ză a fi executată în lungul cursului de
apă, concomitent pe ambele maluri.
9. Caracteristicile terenului pe care
este amplasată localitatea Etapele operației de eliberare a localității:
Acestea pot uşura sau îngreuia acţiunile 1. Încercuirea; 2. Izolare; 3. Cucerire;
de luptă ofensive, căpătând în plus şi 4. Curățare; 5. Instalarea unei forțe.
particularităţile impuse de teren.
Fig. 7. Cucerirea localității prin manevra
Procedee de ofensivă pentru elibera­ dublu învăluitoare.
rea localităţilor
În lucrarea „Arta războiului”, generalul Când nu există posibilităţi de ocolire
şi filosoful chinez Sun Tzu subliniază: sau de întoarcere a localităților, se trece la
„Cea mai rea politică este aceea de a ataca eliberarea (cucerirea) lor.
oraşele. Nu ataca oraşele decât atunci când Eliberarea, cucerirea sau ocuparea lo­
nu mai ai altă soluţie”. ca­lităţilor se execută din mişcare sau din
În ofensivă, tendinţa generală este ca contact, după o pregătire corespunzătoare,
localităţile să fie ocolite, folosindu-se în folosind manevra de învăluire, întoarcere
acest scop manevra dublu învăluitoare sau lovitura frontală, conjugată cu acţiunile
(Fig. 7). forţelor aeromobile.

76
 REVISTA MILITARĂ nr. 1 (3) 2010

Localităţile pot fi eliberate din mişcare mobile, forţele de pe direcţia principală

dacă se realizează nimicirea inamicului
pe căile de acces ce duc spre localitate şi
debarcarea forţelor aeromobile în adân­
cimea apărării inamicului, pentru a nu-i
permite acestuia să ocupe localitatea cu
tru­pe retrase sau cu forţe aduse din re­
zervă.
În scopul realizării ofensivei pentru
eli­berarea din mişcare a localităţilor este
necesar a se executa lovituri puternice pe
toată adâncimea apărării inamicului, asi­
gurându-se:
– deplasarea impetuoasă a întregului
dis­pozitiv de luptă al trupelor aflate în
ofen­sivă;
– întrebuinţarea pe scară largă a ma­ne­
vrelor de toate tipurile;
– ducerea luptei în ritm rapid pentru
realizarea scopurilor propuse.
Dacă localitatea este eliberată în urma
operaţiilor duse prin surprindere de către
detaşamentele înaintate şi forţele aero­
de efort ocolesc localitatea fără a angaja
lupta în interior şi continuă înaintarea în
adâncimea apărării inamicului, dis­tru­
gând / neutralizând prin lupta de întâlnire
rezervele acestuia aflate în curs de afluire.
Eliberarea localităţilor puternic apăra­
te, care nu pot fi cucerite din mişcare, se
face prin trecerea la ofensiva din contact
nemijlocit cu inamicul, în urma unei pre­
gătiri corespunzătoare.
De regulă, în această situaţie, ofensiva
pentru eliberarea unei localităţi începe cu
pregătirea de foc, în cadrul căreia o im­
portanţă deosebită o are focul artileriei,
tan­curilor, mijloacelor antiblindate prin
tra­geri prin ochire directă. Atacul începe
simultan, pe mai multe direcţii convergente,
pentru a fracţiona dispozitivul inamicului
şi a-l neutraliza pe părţi.
Odată începută, operaţia ofensivă se
menține și continuă neîntrerupt, ziua şi
noaptea, până la eliberarea localităţii.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:

1. *** F.T. / I.-1. Manualul pentru luptă al brigăzii mecanizate (infanterie, infanterie uşoară).
Bucureşti, 2004.
2. VIDU Alexandru, Acţiunile de luptă ale unităţilor şi marilor unităţi în zone urbane. Bu-
cureşti, Editura AÎSM, 1996.
3. TZU SUN, Arta războiului. Bucureşti, Editura Militară, 1976.
4. *** Gândirea militară românească, nr. 4/2001.

77