Avrig, perioada interbelica. In prim plan sunt cele trei moase platite de consiliul local din Avrig, desi, dupa reglementarile Ministerului Sanatatii de atunci Avrigul ar fi trebuit sa aiba doar doua moase. Acestea urmau sa fie platite prin reglementarile in cauza. Printr-o adresa catre Minister Consiliul Local din Avrig obtine acordul institutiei guvernamentale pentru a avea o a treia moasa. Ministerul nu acorda insa si finantarea de aceea salariul acesteia a fost platit de catre administratia avrigeana “asisderea cu celelalte doaua”. Uniunea femeilor s-a remarcat prin aportul pe care femeile din Avrig l-au adus in mai multe cauze: de exemplu au sprijinit armata romana in primul razboi mondial (incepand cu campania Caineni-Sibiu 1916) cu fese, scama, alimente, ajutor direct in ingrijirea ranitilor, au infiintat o filiala a crucii rosii in localitate sprijinind acivitatea acesteia, au facut educatie in domeniul unei bune igiene, al sanatatii, al educatiei sanitare in randul comunitatii, etc. Uniunea femeilor din Avrig a functionat chiar si in primele decenii de comunism destramandu-se in momentul in care a aparut pericolul deturnarii obiectivelor in scopul propagandei. Femeile de atunci au preferat sa destrame uniunea decat sa devina o “celula de partid”. Maria Grancea