Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea: Calculatoare, Informatica si Microelectronica
Departamentul: Microelectronica și Inginerie Biomedicală
Discplina: Biofizica

Raport
Lucrarea de laborator nr.12
Tema: „ Determinarea mobilității ionilor prin metoda electroforetică ”

A efectuat: st. gr. IBM-192

Scripcenco Alexandru

A verificat: prof. Univ.

Aramă Efim

Chișinău 2020
 Scopul lucrării:
 Studiul fenomenelor ce stau la baza metodei electroforetice
 Familiarizarea cu aplicațiile metodei electroforetice în medicină și farmacie
 Studiul construcției aparatului de electroforeză
 Separarea electroforetică a ionilor anorganici
 Vizualizarea mișcării ionilor colorați în câmpul electric

Aparate și materiale:
 Aparatul de electroforeză
 Benzi de hârtie de filtru Wahtman
 Soluții de cercetat: clorură de fier 10% în apă și clorură de cupru 10% în
apă
 Soluție colorant - ferocianură de potasiu de 5% în apă
 Pipetă
 Soluție tampon - acid clorhidric diluat
 Coală de hârtie de filtru
 Pensetă
 Cronometru
 Riglă cu gradații

Deducerea formulei de lucru:

μ=v/E Unitatea de masură a mobilității în S.I. este: [m2V-1s-1];
Cunoaștem că: v=l/t și E= U/d
Deci, formula de lucru este: μ=ld/Ut

Descrierea aparatului de electroforeză:

Aparatul este format din două părți:
a) Camera electroforetică
b) Sursa de curent continu

În interiorul camerei electroforetice, la fiecare capăt se află cuvele pentru soluția

tampon. Fiecare cuvă are două compartimente, unul în care pătrunde electrodul de
platină, iar celălalt în care pătrunde capătul benzii de hârtie. Cele doua compartimente
comunică între ele prin orificii.
 Camera electroforetică se alimentează de la o sursă de curent continuu cu
tensiune reglabilă. Sursa conține dispozitive de măsură.

Schema simplificată a camerei electroforeti

Modul de lucru:
-se umectează în soluție tampon trei benzi de hârtie de filtru
-benzile de hârtie umectate se trec în camera electroforetică, fiind aşezate pe
benzile de sticlă organică, astfel încât capetele libere să se cufunde în soluția tampon din
cuve
-se conectează sursa de curent la camera electroforetică şi apoi la rețeaua
electrică şi se lasă să treacă curentul prin benzi 5-10 secunde, stabilind, după indicația
voltmetrului, tensiunea de lucru U=(300-400) V
-se întrerupe curentul cu ajutorul comutatorului de pe panoul frontal al
redresorului
-se aplică amestecul soluțiilor de FeCl 3 și CuCl2. Pentru aceasta se folosesc
fâşiile înguste de hârtie de filtru, care se țin de un capăt cu penseta şi se îmbibă cu
amestecul cercetat, apoi se aşază pe benzile de hârtie de filtru mai aproape de polul
pozitiv
-se introduce din nou sursa de curent, fixând concomitent timpul după
cronometru. În decursul experimentului tensiunea se menține constantă. Intensitatea
curentului variază în limitele 2-8 mA. În aceste condiții timpul necesar pentru migrare
este de 20-25 minute
-fixând timpul final, se deconectează redresorul
-se scot benzile de hârtie de filtru din camera electroforetică, se aşază pe coala de
hârtie de filtru şi se revelează cu soluția colorant, folosind pentru aceasta bastonaşul de
sticlă cu tampon de vată capăt. Pe fond alb apare electroforegrama alcătuită din două
fäşii corespunzătoare fracțiunilor separate: albastru pentru ionii de fier şi portocaliu
pentru ioni de cupru
-se determină l, măsurând distanța parcursă de ioni de la locul depunerii până la
mijlocul faşiilor colorate respective
-se determină d, măsurând și adunând lungimea benzii de sticlă organică cu
înälțimile de la capetele ei până la nivelul soluției din cuve.
Tabelul cu datele măsurate:
Denumirea Nr. U,V l, m d,m t,s M,
ionilor Exp. m /Vs
2

1 400 0.016 0.17 1200 5,66

Fe3+ 2 400 0.015 0.17 1200 5,31
3 400 0.022 0.17 1200 7,79
1 400 0.055 0.17 1200 1,94
Cu2+ 2 400 0.056 0.17 1200 1,98
3 400 0.048 0.17 1200 1,7

Calcularea mobilității ionilor:

Fe3+:

M1=(0.016*0.17)/(400*1200)=5,66*10-9 m2/Vs
M2=(0.015*0.17)/(400*1200)=5,31*10-9 m2/Vs
M3=(0.022*0.17)/(400*1200)=7,79*10-9 m2/Vs
M̄=(5,66+5,31+7,79)/3=6,25*10-9m2/Vs

Cu2+:

M1=(0.055*0.17)/(400*1200)=1,94*10-8 m2/Vs
M2=(0.056*0.17)/(400*1200)=1,98*10-8 m2/Vs
M3=(0.048*0.17)/(400*1200)=1,7*10-8 m2/Vs
M̄=(1,94+1,98+1,7)/3=1,87*10-8 m2/Vs

Calcularea erorilor:
 Absolute:
Fe3+:

ΔM1=ǀ5,66-6,25ǀ=0,59*10-9 m2/Vs
ΔM2=ǀ5,31-6,25ǀ=0,94*10-9 m2/Vs
ΔM3=ǀ7,79-6,25ǀ=1,54*10-9 m2/Vs
ΔM̄=(0,59+0,94+1,54)/3=1,02*10-9 m2/Vs

Cu2+:

ΔM1=ǀ1,94-1,87ǀ=0,07*10-8 m2/Vs
ΔM2=ǀ1,98-1,87ǀ=0,11*10-8 m2/Vs
ΔM3=ǀ1,7-1,87ǀ=0,17*10-8 m2/Vs
 ΔM̄=(0,07+0,11+0,17)/3=0,116*10-8 m2/Vs

 Relative:

ƐFe=(1,02/6,25)*100%=16,3%
ƐCu=(0,116/1,87)*100%=6,28%

Rezultatul final:

MFe=6,25*10-9±1,02
MCu=1,87*10-8±0,116

Concluzie:
При проведении этой лабораторной работы мы изучили явления, лежащие в
основе электрофоретического метода, ознакомились с применением
электрофоретического метода в медицине и аптеке. Было проведено исследование
конструкции электрофорезного аппарата, электрофоретического разделения
неорганических ионов и визуализации движения цветных ионов в электрическом
поле.