SCHEMA TESTAMENT- TUDOR ARGHEZI

Modernismul este caracterizat prin introducerea unor idei și concepții noi asupra expresiei
artistice. În literatura română, Lovinescu este cel care teoretizează modernismul ca doctrină
estetică dar și ca manifestare artistică, introducerea curentului fiind bazată pe principiul
sincronismului și al teoriei imitației, definind și teoria mutației valorilor estetice.
Atitudinea modernistă este prin definiție antiacademică, anticonservatoare și împotriva
tradiției.

 viziunea despre lume

-relevă atitudinea creatorului față de predecesori, dar și față de urmași prin mesajul și valoarea
estetică a operelor sale.
-artă poetică: misiunea poetului de a prezenta urmașilor, prin creație, trecutul dureros, folosindu-
se de estetică urâtului;
-concepția despre artă-asta este o treaptă de cunoaștere.

Testament este o artă poetică, deoarece autorul își exprimă propriile convingeri despre arta
literară, despre menirea literaturii, despre rolul artistului în societate. Mai mult, este o artă
poetică modernă pentru că regăsim problematica specifică liricii moderne: transfigurarea
socialului în estetic, estetica urâtului, raportul dintre inspirație și tehnică poetică, ceea ce atestă
apartenența la curentul literar.

 încadrare în curent/mișcare/orientare literară

-tema poeziei o reprezintă creația literară în ipostaza de meșteșug, creație lăsată ca moștenire
unui fiu spiritual.
-tehnica specific modernistă-estetica urâtului-concept pe care îl preia de la scriitorul francez
Charles Baudelaire.
-orice aspect al realității, indiferent că este frumos sau urât, sublim sau grotesc, poate constitui
material poetic: ,,Din bube, mucegaiuri și noroi,/Iscat-am frumuseți și prețuri noi ".

 elemente ale textului liric

-titlul poeziei are o dublă accepție: una denotativă și alta conotativă.

-compozițional, poezia e structurată în cinci strofe, alcătuite dintr-un număr inegal de versuri
-acestea se grupează în trei secvențe poetice. Prima secvență este alcătuită din primele două
strofe, sugerând nexul (legătura) dintre poet și cititori; a doua secvență, formată din următoarele
două strofe, ilustrează rolul etic, estetic și social al poeziei, iar ultima secvență, constituită din
ultima strofă, reflectă lupta poetului cu lexicul.
-metafora ,,carte” are un rol esențial în organizarea materialului poetic, fiind un element de
recurență (care se repetă).
  concluzia

Testament evidențiază patru idei fundamentale privind concepția scriitorului despre artă și
misiunea poetului. Astfel, se relevă faptul că orice carte instituie un cult al strămoșilor, fiind
formă cea mai rezistentă de oglindire a vieții și a spiritualității unui popor. De asemenea, poezia
reprezintă un proces de purificare a cuvintelor și de modelare a unui univers de frumusețe, care
să îi exprime și să răzbune realitatea din ,,bube, mucegaiuri și noroi/Iscat-am frumuseți și prețuri
noi". Totodată, urâtul poate deveni obiect estetic, frumusețea având adeseori rădăcini în urât.
Poezia nu este doar inspirație ,,slova de foc", ci și de meșteșug ,,slova făurită", Arghezi
mărturisind că este nu numai talent, ci și efort intelectual.