Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. După cercetarea cadavrului la faţa locului medicul poate răspunde ofiţerului de urmărire
penală la toate întrebările enumerate mai jos, cu excepţia:
a) care este vechimea aproximativă a decesului?
b) care este cauza probabilă a decesului?
c) sunt la faţa locului urme asemănătoare cu sângele sau alte lichide biologice?
d) care este grupa sanguină a persoanei decedate?
e) ce leziuni corporale sunt pe cadavru?
9. În lipsa semnelor certe ale morţii, la faţa locului, medicul legist este obligat de a: a)
solicita ambulanţa;
b) preleva corpurile delicte;
c) descrie locul faptei;
d) solicita martorii asistenţi;
e) efectua măsurile de resuscitare.
11. În favoarea modificării locului iniţial de aflare a cadavrului şi poziţiei lui vor indica:
a) semnele de târâre pe haine şi corp;
b) prezenţa sângelui pe haine;
c) necorespunderea localizării fenomenelor cadaverice precoce poziţiei cadavrului;
d) prezenţa sângelui pe tegumentele cadavrului;
e) tegumente cu aspect de "piele de gâscă".
12. Sarcinile de bază ale medicului legist la examinarea cadavrului la faţa locului sunt: a)
constatarea decesului;
b) descrierea cadavrului;
c) dezbrăcarea completă a cadavrului;
d) depistarea şi prelevarea urmelor și probelor biologice;
2
e) transportarea cadavrului în secţia tanatologică.
14. Care sunt măsurile efectuate de medicul legist la faţa locului în faza statică?
a) cercetarea fenomenelor cadaverice;
b) descrierea poziţiei şi atitudinii cadavrului;
c) întocmirea procesului-verbal de examinare a locului faptei;
d) cercetarea leziunilor corporale;
e) prelevarea corpurilor delicte.
15. Care sunt măsurile efectuate de medicul legist la faţa locului în faza dinamică?
a) descrierea leziunilor corporale;
b) cercetarea fenomenelor cadaverice;
c) prelevarea corpurilor delicte;
d) descrierea poziţiei şi atitudinii cadavrului;
e) descrierea lojei cadavrului.
3
19. În cadrul examinării cadavrului la faţa locului petele de sânge pot fi depistate pe: a)
hainele cadavrului;
b) corpurile delicte;
c) tegumentele cadavrului;
d) apă;
e) sol.
20. Urma de sânge produsă prin căderea picăturii pe o suprafaţă orizontală este: a)
prelingere;
b) frotiu;
c) pată;
d) ştersătură;
e) amprentă.
23. Fiecare medic trebuie să poată face la faţa locului totul, cu excepţia:
a) a ajuta anchetatorul în depistarea, recoltarea şi ambalarea corpurilor delicte;
b) a descrie la faţa locului urmele de sânge, spermă, păr etc.;
c) a efectua cercetarea de laborator a corpurilor delicte;
d) a ajuta ofiţerul de urmărire penală la formularea întrebărilor necesare pentru
soluţionare în cadrul examinării corpurilor delicte;
e) a efectua la faţa locului diagnosticul probabil al urmelor de sânge.
4
a) forma;
b) dimensiunile;
c) densitatea;
d) culoarea;
e) grupa sanguină.
5
c) spaţiu închis;
d) fântâni adânci;
e) schimbarea bruscă a poziţiei corpului.
6
e) arsurile mucoasei cavităţii bucale, laringelui şi traheii.
40. Care sunt condiţiile mediului ambiant ce facilitează acţiunea temperaturilor joase? a)
vântul puternic;
b) caşexia;
c) starea de ebrietate;
d) încălțămintea strâmtă;
e) lipsa hainelor calde.
41. Care sunt stările organismului ce facilitează acţiunea temperaturilor joase? a) adinamia;
b) ebrietatea alcoolică;
c) somnul;
d) contactul cu obiectele reci;
e) surmenajul.
7
a) şocul primar;
b) toxemia;
c) septicemia;
d) pneumonia;
e) aspiraţia.
47. Care sunt materialele hainelor şi încălțămintei ce protejează împotriva acţiunii curentului
electric?
a) cauciucul;
b) bumbacul;
c) mătasea naturală;
d) lâna;
e) pielea naturală.
8
b) tensiunea curentului;
c) rezistenţa ţesuturilor biologice;
d) forma conductorului;
e) intensitatea curentului.
51. Poziţia „boxerului în gardă” este caracteristică pentru:
a) electrotraumă;
b) aflarea cadavrului în focarul de incendiu;
c) retenţia îndelungată în apă;
d) hipotermie;
e) boala chesonierilor.
53. Pentru prezentarea concluziilor false sau divulgarea datelor de urmărire penală expertul
poartă răspundere:
a) materială;
b) disciplinară;
c) contravenţională;
d) penală;
e) civilă.
9
d) să soluţioneze întrebarea referitor la culpabilitatea persoanei bănuite;
e) să facă demers în vederea solicitării unor materiale suplimentare.
10
e) nu se clasifică.
63. După complexitatea domeniilor medicale expertizele medico-legale pot fi: a) complexe;
b) simple;
c) bispecializate;
d) monospecializate;
e) individuale.
64. Care este cauza principală de producere a defectului de ţesut din regiunea orificiului de
intrare ?
a) mişcarea de rotaţie a glonţului în jurul axului său longitudinal;
b) masa considerabilă a proiectilului;
c) energia cinetică considerabilă a glonţului;
d) masa nesemnificativă a proiectilului;
e) deformarea glonţului în timpul penetrării ţesuturilor umane.
65. În care condiţii devine mai posibilă depistarea factorilor suplimentari ai tragerii în jurul
orificiului de intrare pe corpul victimei?
a) tragere de la distanţă apropiată prin obstacol;
b) tragere cu ţeava lipită neermetic;
c) tragere de la distanţă îndepărtată;
d) tragere de la distanţă apropiată din armă pneumatică;
e) tragere cu ţeava lipită ermetic.
11
69. La ce distanță de tragere se produce ștanţ-marca?
a) îndepărtată;
b) foarte îndepărtată;
c) apropiată;
d) cu ţeava lipită ermetic;
e) de la orice distanţă.
70. Inelele de excoriaţie şi ştergere din jurul plăgii balistice sunt caracteristice: a) orificiului
de ieşire;
b) orificiului de intrare;
c) orificiilor de intrare şi de ieşire;
d) aceste semne nu sunt caracteristice pentru leziuni balistice;
e) soluţionarea acestei întrebări nu reprezintă competenţa medicului legist.
73. Care sunt semnele distincte ale orificiului de intrare la împușcarea din armă de foc cu
glonţ?
a) defectul de țesut;
b) forma alungită;
c) inelul de ştergere;
d) efectul hidrodinamic;
e) inelul de excoriaţie.
12
a) cordului în diastolă;
b) scapulei;
c) pulmonilor;
d) vezicii urinare pline;
e) femurului.
13
c) orificiul de ieşire;
d) depunerile de funingine pe tegumente;
e) pătrunderea particulelor de pulbere în ţesuturi.
83. În plăgile produse la tragere din arma de vânătoare în limita acțiunii compacte a alicelor
se depistează:
a) o plagă masivă oarbă;
b) funingine pe tegumente;
c) impregnare cu pulbere;
d) pârlirea firelor de păr;
e) multiple plăgi oarbe de dimensiuni mici.
84. În plăgile produse la tragere din arma de vânătoare în afara acțiunii compacte a alicelor
se depistează:
a) o plagă masivă oarbă;
b) funingine pe tegumente;
c) impregnare cu pulbere;
d) pârlirea firelor de păr;
e) multiple plăgi oarbe de dimensiuni mici.
85. În plăgile produse la tragere din arma de vânătoare în limita acțiunii relativ compactă a
alicelor se depistează:
a) plagă de dimensiuni mari și multiple plăgi oarbe de dimensiuni mici în jur;
b) funingine pe tegumente;
c) impregnare cu pulbere;
d) pârlirea firelor de păr;
e) o plagă masivă oarbă.
86. Pentru leziunile produse la tragere din armă de construcţie proprie sunt caracteristice: a)
plăgi oarbe;
b) polimorfism al orificiilor de intrare;
c) leziuni masive ale oaselor şi organelor interne;
d) fenomenul Vinogradov;
e) inelul fals de excoriaţie.
14
c) orificiu de ieşire;
d) canal de rănire;
e) lipsa factorilor suplimentari ai tragerii.
89. În procesul examinării cadavrului cu plagă oarbă prin armă de foc glonţul se extrage cu:
a) mâinile;
b) penseta cu branşe de cauciuc;
c) cornţangul;
d) bisturiul;
e) foarfecul.
15
b) discontinuu;
c) orizontal;
d) cu adâncime uniformă;
e) cu amprenta nodului.
94. În care asfixie mecanică se determină mărirea în volum a pulmonilor cu prezenţa petelor
hemoragice subpleurale pal-roşietice?
a) compresiune toraco-abdominală;
b) strangulare;
c) aspiraţie de mase vomitive;
d) spânzurare;
e) înec.
16
b) echimoze ovale şi excoriaţii semilunare pe gât;
c) semne de luptă şi autoapărare;
d) mască echimotică;
e) şanţ de strangulare.
100. Ce modificări morfologice sunt specifice asfixiei mecanice prin compresie
toracoabdominală?
a) masca echimotică;
b) emfizemul pulmonar pronunţat;
c) amprentele costale pe suprafeţele latero-posterioare ale pulmonilor;
d) edemul pulmonar carminat;
e) fracturile osului hioid.
102. În ce formă de asfixie mecanică se formează rupturi transversale ale intimii arterelor
carotide?
a) înec;
b) spânzurare;
c) strangulare;
d) sugrumare;
e) compresie toraco-abdominală.
103. În ce formă de asfixie mecanică apare lichid în sinusul osului sfenoidal? a) spânzurare;
b) înec;
c) strangulare;
d) sugrumare;
e) compresie toraco-abdominală.
104. În ce formă de asfixie mecanică se constată spuma densă la nivelul orificiilor nazale și
bucal?
a) spânzurare;
b) înec;
c) strangulare;
d) sugrumare;
e) compresie toraco-abdominală.
17
c) strangulare;
d) compresie toraco-abdominală;
e) sugrumare.
109. Care dintre semnele morţii prin compresie toraco-abdominală poate apărea postmortem?
a) petele Tardieu;
b) masca echimotică;
c) edemul carminat al plămânilor;
d) petele Minakov;
e) edemul cerebral.
18
112. Ce semne se pot depista în strangularea cu laţul?
a) şanţ de strangulare orizontal;
b) edem pulmonar carminat;
c) mască echimotică;
d) „mâna spălătoresei”;
e) fracturi ale cartilajelor laringiene.
19
c) continuu, adâncime uniformă;
d) discontinuu, adâncime neuniformă;
e) localizarea în 1/3 medie a gâtului.
119. La ce nivel se produc leziunile în asfixiile mecanice prin sufocare cu obiecte moi?
a) tegumentele din jurul nasului şi gurii;
b) cartilajele laringiene;
c) epiglota;
d) mucoasa cavităţii bucale şi buzelor;
e) inelele traheii.
20
d) semidur;
e) multiplu.
21
131. În ce circumstanțe se poate dezvolta asfixia prin compresie toraco-abdominală?
a) comprimarea toracelui de către caroseria unui autocamion răsturnat;
b) comprimarea toracelui şi abdomenului de către un bloc de beton armat;
c) căderea pe cap a unui bloc de beton armat;
d) comprimarea îndelungată a membrelor inferioare;
e) comprimarea toracelui şi abdomenului de către un copac tăiat.
132. Moartea prin obturarea lumenului căilor respiratorii se poate instala în rezultatul:
a) pătrunderii în laringe a obiectelor eterogene-compacte;
b) compresiei toracelui;
c) închiderii lumenului traheii cu cheaguri sanguine;
d) spânzurării;
e) umplerii traheii şi bronşiilor cu substanţe pulverulente.
133. În asfixia prin obturarea căilor respiratorii cu obiecte compacte se pot depista: a) nisip;
b) fragmente din proteze dentare;
c) căluş;
d) fragmente de alimente nemasticate;
e) făină.
134. În asfixiile prin obturarea căilor respiratorii la copii cu substanţe pulverulente se pot
depista:
a) monede;
b) nisip;
c) făină;
d) grâu;
e) nasturi.
135. În medicina legală, drept nou-născut este considerat pruncul care a trăit după naştere: a)
mai mult de 24 ore;
b) pană la 24 ore;
c) 3 zile;
d) 1 săptămână;
e) 28 zile.
22
137. Ce reprezintă viabilitatea nou-născutului?
a) gradul dezvoltării fizice a fătului la momentul naşterii;
b) posibilitatea continuării vieţii în afara organismului matern;
c) imposibilitatea continuării vieţii în afara organismului matern;
d) masa mai mică de 1000 gr;
e) lungimea corpului până la 35 cm.
23
143. Diagnosticul pozitiv de nou-născut se stabileşte în baza prezenţei:
a) bosei sero-sanguine;
b) vernix caseosa (sebum);
c) orificiului oval neobliterat;
d) cordonului ombilical fără inel de demarcare;
e) nucleelor de osificare Beclard.
148. Pe ce regiuni anatomice ale corpului poate fi localizată bosa sero-sanguină? a) cap;
b) fese;
c) mâinile propriu-zise;
d) genunchi;
e) organele interne.
24
b) cutia toracică;
c) osul temporal;
d) osul occipital;
e) scapulă.
154. Ce date pot indica despre abandonarea pruncului şi deces prin hipotermie? a) lipsa
hainelor;
b) bosa sero-sanguină;
c) cefalohematomul;
d) petele Vişnevski;
e) nucleele de osificare.
155. Ce parametru antropometric stă la baza formulelor de calcul al duratei vieţii intrauterine
a pruncului (Haase şi Balthazard-Darvieux)?
a) lungimea corpului;
25
b) masa corporală;
c) gradul de umplere a tractului gastro-intestinal cu aer;
d) dimensiunile nucleelor de osificare;
e) dimensiunile placentei.
156. La ce termen de la deflorare marginile rupturilor himenale pot fi edemaţiate, sângerânde,
echimotice?
a) 1-2 zile;
b) 10 zile;
c) 2 săptămâni;
d) 1 săptămână;
e) 5-6 zile.
157. Ce semn tardiv al raportului sexual poate fi constatat la femeile care trăiesc viaţă
sexuală? a) prezenţa spermei în căile genitale;
b) prezenţa rupturilor himenale vechi;
c) sarcina;
d) prezenţa sângelui bănuitului;
e) prezenţa firelor de păr ale bănuitului.
159. Unul dintre semnele recente ale raportului sexual la bănuit este:
a) prezenţa maladiilor venerice;
b) prezenţa cicatricei în locul rupturii frenului prepuţial;
c) ruptura sângerândă a frenului prepuţial;
d) prezenţa leziunilor pe corpul victimei;
e) leziuni ale hainelor bănuitului.
26
d) prezenţa testiculelor şi caracterelor sexuale secundare feminine;
e) prezenţa concomitentă a ovarelor şi testiculelor cu manifestarea caracterelor
sexuale secundare feminine şi masculine.
162. Care sunt semnele veridice ale raportului sexual la persoanele de sex feminin?
a) sperma în căile genitale;
b) sarcina;
c) rupturile himenului;
d) maladiile venerice;
e) sperma pe hainele bănuitului.
164. Care sunt semnele recente ale raportului sexual la persoane de sex masculin?
a) ruperea frenului prepuţial;
b) prezenţa epiteliului vaginal pe glandul penisului;
c) prezenţa părului victimei pe organele genitale ale bănuitului;
d) echimoze şi excoriaţii pe faţa bănuitului;
e) prezenţa leziunilor pe corpul victimei.
167. Care sunt semnele recente ale unui raport sexual la victime de sex feminin?
a) ruptură recentă a himenului;
b) sarcină;
c) prezenţa sângelui, părului bănuitului în regiunea organelor genitale feminine;
27
d) prezenţa spermei în căile genitale feminine;
e) maladii venerice.
168. Care dintre stările enumerate pot fi consecințe ale avortului ilegal?
a) hemoragia;
b) embolia gazoasă;
c) septicemia;
d) perforarea intestinului;
e) chistul ovarian.
171. Indicaţi direcţia deplasării prin inerţie a corpului şoferului în salonul automobilului la
coliziune frontală:
a) posterioară;
b) anterioară;
c) spre dreapta;
d) spre stânga;
e) nu se deplasează.
28
e) compresiunea corpului de carosabil.
174. În ce tip de traumatism auto se formează amprenta benzii de rulare a pneului pe haine şi
corp?
a) ciocnirea automobilului cu pietonul;
b) traumatismul în salonul automobilului;
c) traversarea corpului cu roţile;
d) căderea din automobilul aflat în mişcare;
e) compresiunea pietonului prin caroseria camionului de copac.
178. În cazul ciocnirii autoturismului cu pietonul, punctul de contact se va afla mai frecvent:
a) mai sus de centrul de greutate;
b) mai jos de centrul de greutate;
c) la nivelul centrului de greutate;
d) la nivelul capului;
e) la nivelul centurii scapulare.
29
180. Specificați tipurile de cădere:
a) cădere de la înălțime (precipitare);
b) cădere pasivă;
c) cădere personală;
d) cădere simplă de pe acelaşi plan;
e) cădere individuală.
30
186. Ce factori influențează asupra volumului lezional în cazul traversării corpului cu roata?
a) înălţimea barei de protecţie;
b) direcţia traversării;
c) masa automobilului;
d) lăţimea roţilor;
e) caracterul desenului benzii de rulare a pneului.
190. Peste cât timp după moarte temperatura cadavrului se egalează cu cea a mediului ambiant
(temperatura aerului fiind de +18ºC)?
a) peste 3 - 5 ore;
b) peste 12 ore;
c) spre sfârșitul primei zile;
d) spre sfârșitul zilei a doua;
e) peste 5 zile.
31
192. Peste cat timp după instalarea morţii, de regulă, începe rezoluţia rigidităţii cadaverice? a)
peste 12 h;
b) peste 24 h;
c) peste 48 h;
d) peste 72 h;
e) peste 96 h.
194. Unde vor fi localizate lividităţile cadaverice pe corpul unui spânzurat în poziţie verticală?
a) pe spate, fese, suprafaţa posterioară;
b) pe suprafaţa anterioară a trunchiului, gatului şi feţei;
c) pe membrele inferioare, porţiunea inferioară a trunchiului, pe mâini şi plante;
d) pe suprafaţa laterală a trunchiului;
e) pe toată suprafaţa corpului.
195. Peste cât timp după moarte lividităţile cadaverice pot să se deplaseze complet, la
schimbarea poziţiei cadavrului?
a) peste 4-5 h;
b) peste 48 h;
c) peste 12-15 h;
d) peste 24 h;
e) peste 36 h.
196. Cât timp a trecut de la moarte dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice dispar
complet?
a) pană la 12-15 h;
b) de la 15 pană la 36 h;
c) pană la 48 h;
d) de la 48 pană la 72 h;
e) peste 72 h.
197. Decizia despre întreruperea măsurilor de reanimare poate fi luată de către: a) medicul
legist;
b) medicul reanimatolog;
c) medicul stomatolog;
d) comisia medicilor specialişti;
e) medicul farmacist.
32
198. Peste cât timp de la moarte poate fi determinată rigiditatea cadaverică?
a) peste 5 - 10 minute;
b) peste 0,5 - 1 h;
c) peste 2 - 4 h;
d) peste 12 h;
e) la 26 ore.
200. Peste cât timp de la deces rigiditatea cadaverică dispare complet? a) 2-4 ore;
b) 12 ore;
c) 24 ore;
d) 3 zile;
e) câteva minute de la deces.
33
b) lipsa respiraţiei;
c) comprimarea unui deget la bază printr-o ligatură;
d) comprimarea bilaterală a globului ocular şi schimbarea formei pupilei;
e) reacţia idiomusculară a bicepsului.
205. Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice dispar şi se
restabilesc peste 5 secunde?
a) 15-29 ore;
b) 6-8 ore;
c) 24 ore;
d) 48 ore;
e) 72 ore.
206. Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice nu-şi modifică
culoarea?
a) 4-5 ore;
b) 12 ore;
c) 48 ore;
d) 16 ore;
e) 20 ore.
207. Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice pălesc şi se
restabilesc peste 3-5 minute?
a) 4-5 ore;
b) 10 ore;
c) 12 ore;
d) peste 48 ore;
e) 16-18 ore.
34
a) saponificarea;
b) răcirea cadaverică;
c) lividităţile cadaverice;
d) rigiditatea cadaverică;
e) lignificarea.
212. În baza căror fenomene poate fi stabilită mai exact vechimea morţii în primele 12 ore? a)
lividităţile cadaverice;
b) rigiditatea cadaverică;
c) excitaţia electrică a muşchilor;
d) reacţia pupilei la agenţi chimici;
e) reacţia idiomusculară a bicepsului.
35
b) diagnosticul pozitiv al morţii;
c) presupunerea cauzei decesului;
d) stabilirea genului morţii violente;
e) diagnosticarea vechimii morţii.
36
d) stabilirea cauzei morţii;
e) metoda efectuării probelor pentru pneumotorace şi emboliei gazoase.
226. Ce maladii ale sistemului cardio-vascular pot fi cauze ale morţii subite?
a) ruptura anevrismului aortei;
b) tuberculoza pulmonară;
c) tumore cerebrală;
d) infarctul miocardic acut;
e) bronhopneumonia.
227. Cauze ale morţii subite în maladiile tractului gastro-intestinal pot fi:
a) hepatita cronică;
b) pancreonecroza hemoragică;
c) peritonita;
d) diverticulul esofagian;
e) hemoragia acută.
37
d) cauza morţii subite;
e) prezenţa maladiilor ţesutului osos.
38
b) schimbarea valenţei fierului;
c) dereglarea respiraţiei celulare;
d) paralizia centrului respirator;
e) inducerea stopului cardiac.
239. Starea de ebrietate uşoară corespunde următoarei concentraţii de alcool în sânge: a) până
la 0,3‰;
b) 0,5‰;
c) 2‰;
d) 2,5‰;
e) 5‰.
240. Starea de ebrietate medie corespunde următoarei concentraţii de alcool în sânge: a) până
la 0,3‰;
b) 0,5‰;
c) 2‰;
d) 3‰;
e) 5‰.
241. Starea de ebrietate gravă corespunde următoarei concentraţii de alcool în sânge: a) până
la 0,3‰;
b) 1‰;
c) 2‰;
39
d) 2,7‰;
e) 4‰.
245. Care dintre substanțele enumerate fac parte din toxicele corosive? a) acizii;
b) CO;
c) bazele;
d) mercurul metalic;
e) fenolul.
247. Semnele intoxicaţiei cu toxice hemolitice (cu supravieţuire 2-3 zile) sunt:
a) icter al tegumentelor;
b) lividităţi cadaverice difuze;
c) nefrozo-nefrită pigmentară;
d) colită ulceroasă;
e) hemosideroza ficatului, splinei.
40
248. Semnele intoxicaţiei cu substanţe methemoglobinizante sunt:
a) sânge fluid de culoare brună;
b) lividităţi cadaverice brune;
c) hemoliza sângelui;
d) tegumentele cenuşii;
e) colita ulceroasă.
41
b) mediastinită;
c) hemoragie gastro-intestinală masivă;
d) pneumonie hipostatică;
e) encefalită.
42
d) forma suprafeţei obiectului vulnerant;
e) particularităţile ţesuturilor lezate.
266. Indicați semnul morfologic de bază prin care plaga tăiată se deosebeşte de cea contuză:
a) forma;
b) dimensiunile;
c) adâncimea;
d) volumul hemoragiei;
43
e) lipsa punţilor de ţesut conjunctiv.
268. Care este criteriul de apreciere a gravităţii vătămării corporale a leziunilor abdomenului,
penetrante în cavitatea peritoneală?
a) volumul incapacităţii generale de muncă;
b) pericolul pentru viaţă;
c) durata dereglării sănătăţii;
d) nici unul dintre cele indicate;
e) toate cele indicate.
272. Plaga plesnită poate fi produsă prin lovire cu un obiect contondent la nivelul: a) coapsei;
b) feselor;
c) abdomenului;
d) capului;
e) tuturor regiunilor anatomice indicate.
44
273. La înțepătoare se atribuie obiectele cu:
a) lamă cu o margine ascuţită;
b) lamă cu 2 margini ascuţite;
c) lamă cu margine şi vârf ascuţit;
d) suprafaţă de interacţiune plată;
e) vârf ascuţit şi formă alungită.
278. Cum se numește plaga produsă prin acţiunea obiectului contondent? a) balistică;
b) despicată;
c) tăiată;
d) contuză;
e) înțepată.
279. În care cazuri este posibilă stabilirea mai exactă a lungimii lamei în baza lungimii
canalului de rănire a plăgilor înțepate şi înțepat-tăiate?
45
a) plagă penetrantă în cavitatea abdominală;
b) plagă în regiunea feselor;
c) plagă transfixiantă a cutiei toracice;
d) plagă penetrantă în cavitatea toracică;
e) plagă a suprafeţei anterioare a cutiei toracice cu lezarea coloanei vertebrale.
282. În baza cărui criteriu se stabilește gradul de gravitate al unei plăgi tăiate a braţului cu
lezarea arterei brahiale?
a) pericol pentru viaţă;
b) dereglarea sănătăţii;
c) pierderea organului şi/sau a funcţiei lui;
d) volumul incapacităţii generale de muncă;
e) volumul hemoragiei.
283. Care este gradul de gravitate al unei plăgi înțepate, penetrante în cavitatea abdominală
fără lezarea organelor interne?
a) vătămare corporală gravă;
b) vătămare corporală uşoară;
c) vătămare corporală medie;
d) vătămare corporală neînsemnată;
e) gradul de gravitate depinde de starea generală a sănătăţii victimei.
46
a) prezenţa punţilor tisulare;
b) ambele capete ascuţite;
c) forma liniară a plăgii;
d) adâncimea neuniformă;
e) lezarea ţesutului osos.
289. Ce semne specifice ale plăgii tăiate indică mecanismul acţiunii obiectului tăietor?
a) direcţia şi lungimea plăgii;
b) adâncimea neuniformă;
c) localizarea anatomică;
d) excoriaţie superficială la unul din capete;
e) lezarea ţesutului muscular.
47
c) compresiunea;
d) extensiunea;
e) coliziunea.
294. În baza căror criterii are loc determinarea tipului obiectului vulnerant?
a) starea marginilor plăgii;
b) forma capetelor plăgii;
c) dimensiunile plăgii;
d) depunerile eterogene;
e) forma plăgii.
48
d) caracterul obiectului vulnerant;
e) suprafaţa de lezare a corpului.
300. Ce plăgi pot fi produse prin acţiunea unui obiect contondent cu suprafaţa de acţiune
preponderent plană?
a) contuză;
b) despicată;
c) strivită;
d) plesnită;
e) comprimată.
49
d) chimice;
e) prin explozie.
304. Cum se clasifică gradele de vătămare corporală din punct de vedere juridic? a) grave;
b) foarte grave;
c) medii;
d) uşoare;
e) neînsemnate.
50
310. Caracterul penetrant al plăgii localizate pe torace este confirmat de:
a) hemotorax;
b) pneumotorax;
c) emfizemul subcutanat;
d) colabarea pulmonului;
e) deformarea cutiei toracice.
51
b) localizarea anatomică;
c) criteriul de apreciere a gravităţii vătămării corporale;
d) dimensiunile;
e) maladiile preexistente.
320. Semnele morfologice ale plăgii tăiate ce reflectă direcţia acţiunii instrumentului tăietor
sunt:
a) dimensiunile plăgii;
b) caracterul marginilor;
c) adâncimea neuniformă;
d) excoriația superficială la unul dintre capete;
e) volumul hemoragiei.
321. Din ce categorie de factori traumatici fac parte obiectele contondente? a) mecanici
b) fizici
c) chimici
d) biologici
e) psihici
52
Drept medical
2. Consimțământul pacientului:
a) nu este necesar în procesul acordării asistenței medicale;
b) este necesar doar pentru anumite categorii de pacienți;
c) este necesar pentru orice prestaţie medicală propusă;
d) este necesar doar pentru intervențiile cu caracter invaziv;
e) este inutil deoarece medicul decide singur ce este mai bine pentru pacient.
4. Pentru pacienții cu vârsta sub 16 ani consimțământul este oferit de către: a) pedagog;
b) reprezentantul său legal;
53
c) consiliul medicilor;
d) conducerea instituției medico-sanitare;
e) asistentul social.
5. Sunt oare obligați lucrătorii medicali și farmaceutici să acorde ajutor medical de urgență?
a) da, indiferent de circumstanțele solicitării;
b) doar în cadrul programului său de activitate;
c) doar în cadrul instituției medico-sanitare;
d) doar în funcție de specialitatea profesată;
e) nu sunt obligați.
54
e) de toți lucrători menționați mai sus.
11. Poate oare fi pacientul fotografiat sau filmat fără consimțământul scris al acestuia?
a) doar în cazul participării lui la învățământul clinic;
b) doar în cazul consultațiilor realizate de academicieni;
c) doar la solicitarea motivată a jurnaliștilor;
d) doar la solicitarea organelor de urmărire penală sau instanțelor judecătorești; e)
este interzis.
13. Lipsirea de viaţă la dorinţa persoanei (eutanasia) în Republica Moldova este: a) permisă;
b) permisă doar în cazul bolnavilor incurabili;
c) permisă doar la pacienții de vârsta a treia;
d) interzisă;
e) interzisă doar în cazul minorilor.
16. Efectuarea fecundării artificiale sau a implantării embrionului fără consimţământul scris al
pacientei antrenează răspundere:
a) disciplinară;
b) contravențională;
c) administrativă;
d) penală;
e) familiară.
55
17. Neacordarea de ajutor unui bolnav, fără motive întemeiate, antrenează răspundere: a)
penală;
b) administrativă;
c) disciplinară;
d) contravențională;
e) familiară.
18. Internarea ilegală într-o instituţie psihiatrică a unei persoane vădit sănătoase din punct de
vedere psihic antrenează răspundere:
a) administrativă;
b) disciplinară;
c) contravențională;
d) penală;
e) familiară.
56
23. Prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de circulaţie a substanţelor narcotice sau
psihotrope antrenează răspundere:
a) contravențională;
b) disciplinară;
c) penală;
d) familiară;
e) administrativă.
26. Este oare necesară obţinerea consimţămîntului pentru absolut oricare act medical? a) nu;
b) doar pentru intervenții chirurgicale;
c) doar pentru copiii până la 18 ani;
d) doar pentru cetățenii străini;
e) da.
57
e) administrativă.
34. Raporturile juridice profesionale stabilite între furnizorii serviciilor de sănătate și pacienți
pot fi de natură:
a) socială;
58
b) etică;
c) patrimonială (materială);
d) politică;
e) nepatrimonială (morală).
59
d) colectiv;
e) explicit.
60
b) părintele;
c) vecinul;
d) tutorele;
e) pedagogul.
61
b) prejudiciul (rezultatul produs);
c) legătura cauzală dintre fapta ilicită şi prejudiciu;
d) lipsa profesionalismului;
e) vinovăţia subiectului faptei ilicite.
54. Din infracțiunile contra vieții și sănătății persoanei, aplicabile activității medicale
profesionale fac parte:
a) lipsirea de viaţă la dorinţa persoanei (eutanasia);
b) provocarea ilegală a avortului;
c) efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale;
d) neacordarea de ajutor unui bolnav;
e) pruncuciderea.
55. Din infracțiunile contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale, aplicabile activității
medicale profesionale fac parte:
a) contaminarea cu maladia SIDA;
b) proxenetismul;
c) încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale;
d) practicarea ilegală a medicinii sau a activităţii farmaceutice;
e) prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de circulaţie a substanţelor narcotice.
57. Drept motive întemeiate, care împiedică acordarea ajutorului unui bolnav și înlătură
răspunderea juridică pot fi:
a) necesitatea de a acorda în acelaşi timp ajutor unui bolnav aflat în stare mai gravă;
b) aflarea medicului în concediu de odihnă;
c) calamitățile naturale;
d) boala lucrătorului medico-sanitar însuşi;
e) aflarea medicului în afara programului de activitate.
62
58. Pentru contaminarea cu maladia SIDA ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii
necorespunzătoare a obligaţiilor profesionale poate fi tras la răspundere: a) medicul;
b) asistenta medicală;
c) felcerul;
d) contabilul;
e) moașa.
59. Pentru încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale
poate fi tras la răspundere:
a) medicul;
b) juristul;
c) asistenta medicală;
d) felcerul;
e) moașa.
60. Încălcarea regulilor sau metodelor de acordare a asistenţei medicale poate lua următoarele
forme:
a) examinarea insuficientă a bolnavilor;
b) întârzierea la serviciu;
c) pregătire insuficientă şi executarea necalitativă a operaţiei chirurgicale;
d) spitalizarea întârziată sau nerealizată;
e) administrarea incorectă a preparatelor medicamentoase.
63
64. Medicul este obligat să păstreze confidențialitatea următoarelor informații despre pacient:
a) trăsăturile de caracter;
b) diagnosticul;
c) rezultatele unor teste;
d) preferințele muzicale;
e) rezultatele examenului clinic.
65. Modul antipaternalist de interacţiune dintre medic și pacient poate fi realizat prin
intermediul mecanismelor de:
a) constrângere a pacientului;
b) etică a monologului;
c) interpretare cu etica dialogului;
d) acord informat sau consimţămînt al pacientului;
e) luare a deciziei de către medic.
68. Întreruperea cursului sarcinii după 12, dar până la 21 săptămâni, poate fi permisă:
a) la indicații ale instanței de judecată;
b) la indicații medicale;
c) la minore în toate cazurile;
d) la indicații sociale;
e) la indicațiile Centrului pentru Drepturile Omului.
64
70. În calitate de prestatori ai serviciilor de sănătate sunt:
a) instituțiile medico-sanitare;
b) personalul medical;
c) asociațiile pentru protecția drepturilor pacientului;
d) instituțiile farmaceutice;
e) comitetele sindicale.
74. Informația ce constituie secret medical poate fi divulgată de personalul medical fără
acordul pacientului în caz de:
a) pericol al răspîndirii maladiilor transmisibile;
b) la cererea motivată a organelor de urmărire penală sau a instanţelor judecătoreşti;
c) pentru a implica în procesul curativ alţi specialişti în domeniu;
d) pentru informarea colectivului de muncă;
e) pentru informarea părinţilor persoanelor în vîrstă de pînă la 18 ani în caz de
acordare acestora a asistenţei medicale.
65
b) șefului secției;
c) reprezentantului legal al pacientului;
d) medicului;
e) directorului instituției medico-sanitare.
79. Dreptul la informaţii despre starea sănătăţii presupune dreptul pacientului de a fi informat
despre:
a) starea sănătăţii;
b) procedurile medicale ce i se aplică;
c) gradul de calificare profesională a medicului;
d) eficacitatea terapeutică a procedurilor medicale;
e) metodele de alternativă.
66