Bacteriile sunt organisme unicelulare sau coloniale, raspandite pretutindeni in natura, in sol,

in apa, in aer, in corpul plantelor, animalelor si al omului. O celula bacteriana este formata
din: perete celular, membrana, citoplasma si substanta nucleara difuza, numita nucleoid. La
exteriorul peretelui celular, unele bacterii pot fi inconjurate de o capsula gelatinoasa.
Bacteriile pot prezenta unul sau mai multi cili dispusi de jur imprejurul celulei sau la unul din
capetele ei. Forma bacteriilor poate fi: sferica (coci), de bastonas (bacili), de virgula
(vibrioni), de spirala (spirili). Majoritatea bacteriilor au nutritie heterotrofa. Unele se hranesc
cu substante oganice pe care le descompun pana la produsi simpli - bacterii saprofite, iar
altele utilizeaza substantele organice din celulele vii, producandu-le diferite boli -bacterii
parazite.
Biotehnologiile traditionale sunt utilizate cu succes in industria alimentara. La baza lor se afla
procesele de fermentatie descompunerea substantelor organice- in conditii aerobe sau
anaerobe si formarea produselor intermediare (acetona). Diferite tipuri de microorganisme:
drojdiile (fermentatia alcoolica), bacteriile lactice (fermentatia lactica) pot provoca procesul
de fermentatie. Cascavalul se pregateste din lapte cu utilizarea bacteriilor speciale (uneori si
a ciupercilor). Bacteriile se inmultesc foarte repede in organismul uman si in alimente: in
doar 9 ore, o bacterie da nastere la alte 100 milioane de bacterii.
Pneumonia- este boala caracterizata prin inflamarea plamanilor si care este cauzata de
bacterii, virusi sau iritanti chimici. Este o infectie sau o inflamare grava in care plamanii se
umplu cu puroi sau alte lichide.
Scarlatina-este cauzata de bacteria numita Streptococul beta-hemolitic din grupul A. Este
sensibil la dezinfectante. Este sensibil la antibiotice in special la penicilina.
Unele dintre cele mai bune remedii pentru bolile provocate de bacterii sunt antibioticele care
trebuiesc luate numai sub prescriptia medicului.

Rolul bacteriilor bune în organism și alimentele în care le găsim

08-03-2020 13:25
Autor: Stirileprotv

02:55
Scot caloriile din alimente, comunică cu creierul, reglează apetitul. În plus, sintetizează
vitaminele din grupul B, care participă la producerea sângelui.

Lactatele fermentate proaspete: iaurt, kefir, sana, lapte bătut. Sunt mult mai ușor de digerat
decât laptele dulce. Și conțin așa numitele pro-biotice, adică bacterii bune.

Simona Tivadar, medic primar diabet și nutriție: “Cele mai importante probiotice sunt
probioticele provenite din lactate și în numărul cel mai mare - din lactatele fementate, iaurt,
sana. Sunt reprezentate de numărul mare de probiotice, dar și de aceste substanțe care
predigeră de tipul bifidus, care digeră lactoza și le fac mai ușor de tolerat. Ele nu trebuie să
lipsească din alimentația noastră zilnică.”

Ne uităm acum spre bacteriile care ne populează. 70% din imunitatea noastră se modulează
la nivelul intestinului subțire. Adică exact acel loc unde predomină bacteriile bune. E sarcina
noastră să le asigurăm condiții ideale, pentru a primi apoi ajutorul imunitar pe care mizăm.
Facem asta prin alimentație.
Bacteriile au nevoie și ele de hrană. O găsesc preponderent în legume crude, fierte ori murate
în sare. Iată încă un argument pentru porția zilnică de legume!

În același timp, ajută așa-numitul proces de re-colonizare cu bacterii. Aici își joacă rolul de
minune alimentele probiotice. Adică iaurt, kefir, sana, lapte bătut ori brânzeturi fermentate. De
asemenea, murăturile sunt excepționale.

Acad. Dr. Octavian Popescu, Facultatea de Biologie: “Noi fără bacteriile din tubul digestiv
nu am putea trăi, ele ne sintetizează unele vitamine - de exemplu vitamina K, celulele noastre
nu le pot sintetiza. Ele produc, noi folosim.”

Simona Tivadar, medic primar diabet și nutriție: “Bacteriile comunică cu creierul nostru,

inclusiv ne reglează apetitul. Datorită acestor bacterii se poate face sinteza vitaminelor de tip
B la nive intestinal.”

Fără vitaminele de tip B, sănătatea unui organism e periclitată. De aceea, avem nevoie de
aceste bacterii bune.

Bacteriile pot fi utile sau daunatoare. Din categoria celor utile as aminti bacteriile lactice,
bacteriile acetice si bacteriile fixatoare de azot din aerul atmosferic. Bacteriile lactice au rol in
industria laptelui fiind utilizate la obtinerea produselor lactate (iaurt, sana) si a branzeturilor,
in industria produselor de panificatie si la conservarea legumelor prin murare. Bacteriile
acetice sunt utilizate la obtinerea acidului acetic (otet)
Un alt rol pozitiv: daca nu ar exista bacteriile saprofite, atunci materia organica dar si cea
anorganica s-ar acumula in mod continuu in si deasupra solului producand poluare.
Unele bacterii sunt utilizate pentru obtinerea de antibiotice - streptomicina se obtine cu
ajutorul bacteriilor filamentoase din genul Streptomyces.

Bacteriile daunatoare produc boli la plante si la oameni cauzand asa numitele bacterioze.
Cele mai periculoase bacterii pentru om sunt cele care produc toxine care afecteaza
sistemul nervos central putand duce si la deces (ex Clostridium botulinum este o bacterie ce
produce botulism la oameni). La plante bacteriile produc pagube distrugand productia sau
organele plantelor.
Bacteriile care produc boli la om si animale pot fi distruse de antibiotice.

O boala cunoscuta produsa de catre bacterii este pneumonia, care este produsa de
Diplococcus pneumoniae,  sau holera produsa de Vibrio cholerae.

2. Microorganisme 3 Bacterii - Note de curs.pdf (ubm.ro)

Cum trăim în armonie cu bacteriile noastre?

Știați că…..

 în corpul uman trăiesc până la 1000 de specii de microorganisme (bacterii, fungi etc.)
  aceste microorganisme conțin peste 3 milioane de gene (de 150 de ori mai multe
gene ca și genomul uman)
 greutatea acestora poate depăși 2 kg
 joacă un rol important asigurând o bună funcționare a organismului (sintetizează
vitamine – B1, B2, B12, K2, K, H și aminoacizi esențiali)
 furnizează calorii
 luptă împotriva agenților patogeni

Pe măsură ce învățăm mai mult despre cele 10 miliarde de bacterii care ne colonizează
tegumentele, vaginul, tubul digestiv, cu atât mai mult realizăm, faptul că acestea ar putea fi
la fel de importante pentru sănătatea noastră, precum celulele umane.

Cum ne pot influența microbii sănătatea?

Microbii funcționează similar celulelor umane. Au nevoie de substanțe nutritive, pe care le
degradează pentru a furniza energia de care au nevoie pentru a crește și a se reproduce. Pe
durata acestui proces, ele secretă molecule care sunt apoi preluate de organismul uman.
Efectul acelor produși metabolici bacterieni pot fi, fie benefice, fie dăunătoare corpului
nostru. De exemplu: Clostridium tetani (responsabil de tetanos) – secretă o toxină care
acționează pe celulele nervoase, determinând contracții puternice (trismus). Pe de altă
parte, Bifidobacterium, care digeră fibrele la nivelul colonului, produce acizi grași cu lanț
scurt, care stimulează creșterea celulelor imune care controlează inflamația. La nivel vaginal
se regăsește Lactobacillus, care produce acid lactic, asigurând astfel un mediu care nu
permite dezvoltarea infecților vaginale.

De ce este importantă diversitatea microbiană?

Diversitatea este cheia populațiilor microbiene benefice. O gamă mai largă de microbi
înseamnă o mai mare varietate de produse secundare bacteriene, care pot fi utilizate de
celulele corpului uman. Bacteriile benefice ocupă și un teritoriu mai larg, nepermițând astfel,
dezvoltarea bacteriilor patogene. În urma celor de mai sus, o nouă abordarea este îndreptată
spre menținerea unui echilibru sănătos a germenilor din organism.

Cercetările efectuate până în prezent au descoperit faptul că diferitele colonii microbiene

variază în funcție de următoarele:

1. Localizarea anatomică - tipul de microbii care se regăsesc la nivel tegumentar

variază foarte mult de la frunte până la antebraț. În mod similar, gama de bacterii din
sistemul digestiv se schimbă de la cavitatea bucală la esofag, stomac, intestin subțire
și colon.
2. Vârsta - diversitatea microbiană se modifică pe măsură ce înaintăm în vârstă. De
exemplu, scăderea secreției de estrogen în menopauză, determină o modificare a
mucoasei vaginale, astfel apare o scădere a cantității de Lactobacillus.
3. Locația - persoanele care trăiesc în mediul rural, găzduiesc diferite specii de microbi,
față de cele care locuiesc în mediul urban. Există astfel și diferențe între persoanele
native din Islanda și Indonezia. Ca urmarea, turiștii pot dezvolta diareea călătorului
prin consumul de alimente locale, pe când pentru persoanele native nu există
consecințe. Human Microbiome Project reprezintă un efort global, deoarece
 amestecul microbian care este sănătos într-o parte a lumii poate fi dăunător în alta.
Rolul proiectul este de a determina care este microbiomul „normal” la nivel mondial.
4. Alimentaţia - dieta este foarte importantă deoarece majoritatea microorganismelor
se regăsesc la nivel intestinal. În consecinţă, bacteriile mănâncă ceea ce mâncăm şi
noi. Anumite bacterii prosperă, atunci când consumăm fibre vegetale, pe când altele
au nevoie de glucide. Astfel, modificarea dietei poate avea un impact major asupra
mix-ului microbian.

Cum reacţionează la alimentație microbiomul intestinal?

Ultimele studii au descoperit, faptul că o dietă bogată în grăsimi saturate, crește cantitatea
unei încrengături bacteriene, Firmicutes, în defavoarea unei alte încrengături Bactroidetes. Un
raport crescut Firmicutes/Bacteroidetes este prezent la persoanele cu supraponderale. În
cazul unui consum crescut de alimente procesate, cantitatea
de Bifidobacterium (microorganism asociat o rată scăzută de inflamație) scade.

Bacteriile noastre intestinale pot fi cheia pentru a înțelege de ce "dieta occidentală"

tradițională nu ne-a servit foarte bine. În urma studiilor a rezultat faptul că persoanele care
țin o dietă mediteraneană sau asiatică (conținut crescut în fibre vegetale), prezintă o
diversitatea intestinală microbiană, cu un raport crescut de bacterii „bune”, comparativ cu
Americanii și Europenii (consum crescut de carne roșie, glucide, carbohidrați și scăzut de
fructe și legume). Astfel persoanele din Occident prezintă o rată crescută de obezitate, boli
cardiovasculare și cancer de colon.

Cum vă puteți ajuta bacteriile?

 Dieta Mediteraneană: fructe, legume verzi, ulei de măsline, roșii și pește – alimente cu
rol în reducerea inflamației. Cu toate acestea consumul unuia sau chiar a tuturor
alimentelor, nu poate ajuta la stimularea bacteriilor intestinale care luptă împotriva
inflamației, în cazul în care consumați și cantități de glucide, carbohidrați și carne
roșie, care stimulează creșterea unor microbi mai puțin „prietenoşi’’.
 Igiena: utilizarea în exces a substanțelor antimicrobiene poate determina un
dezechilibru bacterian. Rezultatul fiind proliferarea dezvoltării bacteriilor rezistente la
antibiotice. Se recomandă spălatul pe mâini înainte de a prepara alimentele și după
utilizarea toaletei. Spălatul pe dinți și utilizarea aței dentare, nu permit
microorganismelor dăunătoare să invadeze biofilmul bacteriilor, care au rol în
protecția dentară și gingivală.
 Nu faceți spălături vaginale – pot distruge coloniile de Lactobacillus, vaginul devenind
astfel susceptibil infecțiilor bacteriene și fungice.
 Luați antibiotice doar atunci când este cazul (la recomandarea unui medic de
specialitate) – aceste medicamente nu fac diferența între tipurile bacteriene – atacă
toate bacteriile. Consecința eradicării unei infecții poate fi pierderea bacteriilor
„bune”. În cazul în care vi s-a prescris un tratament antibiotic, urmați-l până la capăt,
chiar dacă vă simțiți mai bine înainte terminarea acestuia.

Impactul probioticelor și a prebioticelor

 Probioticele (iaurt, lapte bătut, varză murată, preparate din soia, ciocolată neagră etc.)
sunt microorganisme vii care atunci cand sunt administrate în doze adecvate pot
 determina un beneficiu terapeutic prin reechilibrarea echilibrului florei intestinale a
organismului. Ele se regăsesc în mod natural în intestin, în unele alimente și sub
formă de suplimente alimentare.
 Prebioticele (cereale integrale, banane, ceapă, usturoi, miere, anghinare, suplimente
alimentare etc.) sunt ingrediente alimentare care determină modificări la nivelul
compoziției și activității microbiotei. Ele permit stimularea creșterii și activității
speciilor de bacterii bune din intestin cu reducerea indirectă a speciilor patogene.

Modificarea microbiomului poate determina:

 boli inflamatorii intestinale

 carcinom colorectal
 sindromul colonului iritabil
 diabet zaharat de tip 2
 obezitate
 boli cardiovasculare (ateroscleroza)
 artrita reumatoidă
 enterocolită necrozantă

Importanta bacteriilor in viata omului si a planetei

1.Bacteriile:alcatuire,forma,hranire,înmultire
Bacteriile sunt organisme unicelulare sau coloniale, raspândite pretutindeni înnatura, în
sol, în apa, în aer, în corpul plantelor, animalelor si al omului. O celulabacteriana este
formata din: perete celular, membrana, citoplasma si substantanucleara difuza, numita
nucleoid. La exteriorul peretelui celular, unele bacterii potfi înconjurate de o capsula
gelatinoasa .Bacteriile pot prezenta unul sau mai multicili dispusi de jur împrejurul
celulei sau la unul din capetele ei. Forma bacteriilorpoate fi: sferica (coci), de bastonas
(bacili), de virgula (vibrioni), de spirala (spirili).

Search
Download now
of 2

Rolul bacteriilor
I. Ce sunt bacteriile?
Bacteriile sunt unele dintre cele mai mici organisme microscopice. Sunt
raspandite in mii de speci, pe tot pamantul, in apa, in sol, in aerul atmosferic, pe
organisme vii sau moarte (1 gram de sol contine circa 50-100 de milioane de bacterii).
Aceasta raspandire extraordinara se datoreaza capacitatii bacteriilor de a se inmulti in
timp foarte scurt, apoi, dimensiunilor mici, usurimii lor si adaptabilitatii lor la multiple
feluri de nutritie, precum si a rezistentei mari la conditiile vitrege de trai. In marea
majoritate a cazurilor ele sunt lipsite de clorofila. Aceste organisme joaca un rol foarte
important in circuitul elementelor in natura, provocand in deosebi descompunerea
substantelor organice, pana la mineralizarea acestora.
Marimea si forma bacteriilor:
Dimensiunile bacteriilor sunt de ordinul micronilor, fiind cuprinse intre 0,1 – 20
µ. Forma lor este variata, sferica, - numindu-se in acest caz, coci, in forma de bastonase – 
 purtand numele de bacterium, iar daca poarte cili se numesc bacili. Mai pot fi in forma de
virgula – vibrioni, sau rasuciti in spirala – spirili. Cocii se pot grupa cate 2 (diplococi) ,
sau se inlantuiesc in forma unei salbe (streptococi), sau se dispun in forma unui ciorchine
de strugure (stafilococi).
Structura bacteriilor:
Celulele bacteriilor au la exterior o membrana, iar in interior un continut
 protoplasmatic. Membrana este o formaiune strâns legată de peretele celular, o
ț
 
formaiune fină, elastică, subire de 5-10 nm, alcătuită din 3 straturi intercalate, straturile
țț
 
exterioare fiind mai dense decat cel interior.
De multe ori in jurul celuluei sau a celulelor, citoplasma secreta o materie
gelatinoasa, care inglobeaza bacteriile in colonii sau cenobii. Acest invelis gelatinos se
numeste capsula, si poate avea marimea de 10-1000 de ori mai mare decat a bacteriei.
Citoplasma este incolora, insa uneori este impregnata cu anumite substante colorate.
In protoplasma se gasesc vacuole precum si substante de rezerva de natura
hidrocarbonata: glicogen si granuloza, de natura albuminoida – volutina, precum si
 picaturi de grasime.
Inmultirea bacteriilor:
dupa 15 ore 265 275 636 celule; dupa 70 de ore bacteriile pot de o masa in greutate de
1,4•10¹7 tone, adica de cateva ori mai mult decat greutatea organismelor vii pe suprafata
 pamantului.

Bacterie - Wikipedia

 
Importanța bacteriilor (protectis.ro)

Ce sunt bacteriile?
Bacteriile sunt cele mai vechi organisme vii de pe Pământ,
ele fiind aici de miliarde de ani. Putem găsi bacterii aproape
peste tot, şi nu în ultimul rând în organismul uman.
Fiind primele forme de viață apărute pe Pământ, bacteriile
au dictat condițiile existenței noastre încă de la început.
Lactobacillus reuteri este un exemplu de "bacterie bună"
care a evoluat în simbioză cu oamenii. Astăzi știm că
bacteriile sunt premise necesare pentru viață și joacă un rol
crucial pentru sănătatea noastră.

40.000.
000.000
.000
Bacteriile și microbiota umană
Microbiota reprezintă totalitatea Numită frecvent un organ de sine
microorganismelor, adică a bacteriilor, stătător, este ușor de înțeles de ce
fungilor, virusurilor, care populează anumite cercetătorii sunt atât de dornici să
părţi ale organismului uman. Interacţiunea
dintre om şi bacterii este uimitoare. Nu am fi
existat fără ele.
Se regăsesc în cavitatea orală, în zona axilei,
în tubul digestiv, în tractul urinar, în nas, pe
suprafaţa pielii, sub unghii, etc.
Noi descoperiri sugerează chiar că numărul
de bacterii din corpul uman este mai mare
decât cel al celulelor.
Esențiale pentru viață
înțeleagă rolul și importanța microbiotei.
Deși cifrele disponibile sunt adesea
inconsistente, noi informații afirmă că
microbiota dintr-un corp uman numără
40 de trilioane de bacterii (400-4000 de
tipuri diferite), reprezentând un kilogram
din greutatea noastră corporală și fiind
localizată în principal în intestin.
Acum suntem conștienți de beneficiile bacteriilor pentru
organism și de rolul vital pe care îl au pentru sănătatea
noastră. La fel ca aerul, apa și mâncarea, bacteriile sunt
esențiale pentru viață. O funcție cheie a acestora este
susținerea sistemului imunitar și implicit a rezistenței la boli.
În fiecare zi bacteriile bune din organismul nostru creează
prima linie de apărare în fața bacteriilor nocive, cunoscute
ca patogeni.

În acest fel, ele susțin și ne educă sistemul imunitar. În

plus, ajută sistemul digestiv și susțin organismul in procesul
de absorbție a nutrienților și sinteza vitaminelor B și K.
Unele studii arată că bacteriile bune din intestinul nostru ne
pot influența chiar și dezvoltarea cerebrală și starea de
spirit.

Flora intestinală în zilele noastre

Modul nostru de viață s-a schimbat În mod similar, utilizarea antibioticelor și a altor
dramatic în ultimii 50 de ani. Stilul medicamente, și o igienă personală exagerată pot
modern de viață, cu o urbanizare afecta microbiota, eliminând nu doar bacteriile
accentuată și schimbări importante nocive, ci și pe cele benefice. Nașterile prin
în obiceiurile noastre alimentare, a
declanșat modificări ale
microbiotei. Obiceiurile precum
dietele dezechilibrate, ce conțin o
mulțime de alimente procesate,
cafeaua și alcoolul, sau sportul în
exces pot provoca deasemenea
dezechilibre ale microbiotei
noastre.
cezariană pot, de asemenea, să afecteze echilibrul
bacteriologic al nou-născuților. Produsele
ProTectis conțin Lactobacillus reuteri Protectis și
au fost create pentru a vă ajuta în menținerea unui
echilibru optim al florei intestinale, prin
suplimentarea acesteia cu bacterii benefice.

Sănătatea florei intestinale

Bacteriile se regăsesc pe suprafața pielii, în zona axilei, sub unghii, în
cavitatea orală, mare parte a acestora fiind însă localizată la nivelul
intestinelor, acolo unde regăsim și aproximativ 80% din totalul celulelor
componente ale sistemului imunitatar. Așadar, nu este o surpriză faptul
că echilibrul florei intestinale joacă un rol extrem de important pentru
sistemul nostru imunitar.

Mai multe

Ce sunt Probioticele
Probioticele sunt microorganisme vii, care sunt benefice organismului
nostru, fiind cunoscute și sub denumirea de bacterii "bune". Citește mai
departe pentru a afla mai multe despre aceste microscopice ajutoare, a
căror importanță este vitală pentru sănătate.

Mai multe

Lactobacillus reuteri Protectis
ProTectis reprezintă o gamă de suplimente alimentare, care se bazează
pe acțiunea unei tulpini specifice de bacterii denumită Lactobacillus
reuteri Protectis, a cărei eficacitate și înalt profil de siguranță au fost
dovedite clinic.
Mai multe