Baatext 123456

Lucrare de licenta
Contabilitatea salariilor si studiu de caz la SC Liliacul SA
INTRODUCERE
Incepand cu data de 1 ianuarie 2005 a intrat in vigoare, in Romania, un nou

sistem de impunere a veniturilor din salarii, respectiv cota unica de impozitare.
Acest sistem de impunere se adreseaza contribuabililor persoane fizice salariati si

consta in aplicarea cotei de impunere asupra venitului impozabil, stabilit in conditiile
Codului Fiscal privind impozitul pe venit. Sistemul este folosit pe scara larga in tarile
Uniunii Europene, reprezentand o noua asezare a impozitului, care va permite
asigurarea unui tratament fiscal echitabil diferitelor categorii de contribuabili deoarece
ia in considerare capacitatea contributiva reala a fiecarui contribuabil.
Sunt considerate venituri din salarii, toate veniturile in bani sau in natura, obtinute de o
persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui
statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor
sau de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de
munca.
Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate
ca urmare a unei relatii contractuale de munca, si orice sume de natura salariala primite
in baza unor legi speciale.
Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat baremul lunar de

impozit se aplica asupra bazei de calcul determinate astfel : asupra venitului net lunar
din salarii, determinat prin scaderea din venitul brut a contributiilor obligatorii retinute si
a sumei reprezentand cheltuieli profesionale diminuat cu deducerile personale de baza
si suplimentare, acordate in luna respectiva la functia de baza.
CAPITOLUL I
CADRUL LEGAL SI ORGANIZATORIC PRIVIND FORTA DE MUNCA SI DECONTAREA

DREPTURILOR SALARIALE
Forta de munca reprezinta totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale alaturi de
experienta omului folosita in procesul muncii. Ea constituie factorul de productie motor
in derularea activitatii de exploatare si comercializare a unei unitati patrimoniale.
Pentru munca prestata in conditiile prevazute in contractul colectiv sau individual de

munca fiecare persoana are dreptul la un salariu in bani sau in natura, acest salariu
reprezentand o cheltuiala pentru unitatea patrimoniala.
Exista o ierarhizare generala a categoriilor de timpi de lucru utilizati de personalul

salariat :
- timpul de lucru platit care reprezinta timpul real in care personalul salariat se afla la
dispozitia unitatii patrimoniale.
Acest timp poate cuprinde si anumite absente remunerate cum ar fi :
- perioadele de invoire de scurta durata;
- perioadele de deplasare in interes de serviciu;
- perioadele de concediu.
- timpul de prezenta care reprezinta diferenta dintre timpul de lucru platit si absentele
remunerate
- timpul de activitate care reprezinta diferenta dintre timpii de prezenta si timpii

neutilizati, cum ar fi :
- normali (pauze de masa, etc.)
- anormali (pana de masina, incetarea functionarii utilajului de lucru din motive tehnice,
etc.)
timpul productiv care reprezinta diferenta dintre timpul de activitate si timpii de lucru
neproductiv, consumati pentru punerea in functiune a utilajelor de lucru si oprirea lor
Componentele timpului de lucru platit pot fi schematizate astfel:

REGLEMENTARI PRIVIND ANGAJAREA PERSONALULUI SI RELATIILE INTREPRINDERII CU
ACESTA
Atingerea obiectivelor presupune si impune, dincolo de vointa politica a schimbarii,

promovarea unor mecanisme adecvate, selectivitate si ierarhizare a prioritatilor.
a) Liberalizarea si eficientizarea pietei muncii. Aceasta inseamna cresterea rolului

pietei in dimensionarea salariului, a raporturilor de salarii, a nivelului si structurii
ocuparii fortei de munca in conditii de eficienta. In acest scop se poate actiona
concomitent pe cai si cu dispozitive din afara si din interiorul pietei muncii.
In prima categorie se includ:
Accelerarea privatizarii si protectia dreptului de proprietate;
Accelerarea restructurarii cu deosebire la scara microeconomica;
Sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii din sectorul de productie, stimularea

performantei, competitiei si competitivitatii, concomitent cu orientarea productiei
acestora spre domenii in care cererea populatiei nu este satisfacuta.
Cat priveste mecanismele si prioritatile legate direct de functionarea pietei muncii,

acestea se concretizeaza in urmatoarele sfere:
Gestiunea previzionala si managementul calitativ al resurselor umane la toate
nivelurile;
Descentralizare, subsidiaritate si responsabilitate in managementul strategic,

sectorial si la nivel de firma al resurselor umane;
Dezvoltarea parteneriatului, tri si multipartitismului in gestionarea pietei muncii,

definirea riguroasa a competentelor si raspunderilor sociale in legatura nemijlocita cu
progresele privatizarii, restructurarii si dezvoltarii institutiilor pietei muncii;
Ø Incurajarea prin masuri si stimulente adecvate a mobilitatii fortei de munca.
b) O strategie nationala de promovare a unui sistem competitiv de salarii si venituri

construita in jurul catorva axe si anume:
Eliberarea fortelor stimulative ale pietei si slabirea treptata si respectiv

limitarea, interventiei statului in formarea si miscarea salariilor. Avand in vedere ca in
economie sectorul public va detine o pondere relativ insemnata, statul nu poate fi
eliminat in totalitate de pe piata muncii in calitatea sa de patron;
Legarea salariului individual de productivitate, performanta, competenta.

Aceasta va conduce la sporirea caracterului remuneratoriu al salariului, la organizarea
functiilor sale de venit si cost, la stimularea pregatirii profesionale, a competitiei pentru
rezultate, la largirea stimulativa a plajei de diferentiere a salariilor si sustinerea
echilibrelor dintre cererea si oferta pe pietele muncii;
Stimularea dezvoltarii prin salarii, prin cresterea puterii de cumparare a

acestora, a dezvoltarii pietei interne si a productiei nationale, spargerea monopolului si
a presiunii importatorilor de anumite produse care au efecte negative pentru
dezvoltarea productiei nationale, de bunuri si servicii si implicit pentru ocuparea fortei
de munca si asigurarea venitului din munca;
c) O politica flexibila, negociata in ceea ce priveste marimea salariului minim, astfel:
Cresterea salariului minim in limite care sa stimuleze investitia in capitalul

uman, perfectionarea calificarii. Aplicarea coeficientilor de ierarhizare a posturilor de
munca si a functiilor, evaluarea competentei, incadrarea si promovarea personalului pe
grile de salarii cerute de post si capacitatea celui ce-l detine;
Deconectarea diverselor tipuri de prestatii sociale de marimea salariului minim,
precum si eliminarea automatismului miscarii grilei de salarii ca urmare a cresterii
salariului minim garantat.
d) Flexibilizarea sistemului de indexare a salariilor in functie de evolutia preturilor

bunurilor si serviciilor, astfel incat sa se asigure o protectie mai mare a puterii de
cumparare a salariului nominal.
e) Descentralizarea in continuare a negocierilor colective , concentrarea lor la nivel de

ramura si intreprindere, cu precizarea riguroasa a campului problematic al negocierilor
pentru fiecare dintre aceste niveluri.
f) Intarirea disciplinei financiare, a controlului costurilor de productie si nu numai sau cu

precadere a costurilor directe si indirecte cu forta de munca.
g) Imbunatatirea legislatiei cu privire la piata muncii si accelerarea procesului de creare

a unor institutii moderne ale pietei muncii, capabile sa gestioneze piata muncii pe
principiile descentralizarii, deconcentrarii si a parteneriatului.
Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in

forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca
in forma scrisa revine angajatorului. Angajatorul persoana juridica, persoana fizica
autorizata sa desfasoare o activitate independenta, precum si asociatia familiala au
obligatia de a incheia, in forma scrisa, contractul individual de munca anterior inceperii
raporturilor de munca.
Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul

are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz,
salariatul cu privire la clauzele generale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract
sau sa le modifice.
2. CONDITII PRIVIND ANGAJAREA SI AVANSAREA PERSONALULUI IN FUNCTII
Angajarea personalului intr-o firma privata se poate face prin concurs, pe un post
creat, cerut de situatia firmei. In vederea participarii la concurs, persoanele care
urmeaza sa se angajeze trebuie sa indeplineasca in principiu, cumulativ, urmatoarele
conditii:
Sa nu fi suferit vreo condamnare pentru fapte ce le-ar face incompatibile cu
functia pentru care candideaza;
Sa prezinte o recomandare de la ultimul loc de munca sau de la unitatea de

invatamant, pentru absolventii care se angajeaza prima data. Recomandarea trebuie sa
cuprinda, in mod obligatoriu, caracterizarea profilului profesional si moral al persoanei;
Sa prezinte curriculum vitae din care sa rezulte activitatea desfasurata.
In cadrul fiecarei firme, conducerea constituie o comisie de examinare care verifica

indeplinirea conditiilor de participare la concurs, precum si competenta profesionala a
candidatilor.
3. REGLEMENTARI PRIVIND CONCEDIUL DE ODIHNA
Salariatii au dreptul, in fiecare an calendaristic la un concediu de odihna platit cu o

durata de 21 sau 25 zile lucratoare, in raport cu vechimea lor in munca, dupa cum
urmeaza:
Vechimea in munca; Durata concediului
- pana la 10 ani 21 zile lucratoare
- peste 10 ani 25 zile lucratoare
Pentru tinerii in varsta de pana la 18 ani, durata concediului de odihna este de 24 zile
lucratoare. La stabilirea duratei concediului de odihna se ia in considerare varsta pe
care acesti tineri au avut-o la data de 1 ianuarie din anul calendaristic respectiv.
Vechimea in munca ce se ia in considerare la determinarea duratei concediului de

odihna este aceea pe care salariatii o implinesc in cursul anului calendaristic pentru care
li se acorda concediu.
Pentru salariatii care se incadreaza in munca in timpul anului, durata concediului de

odihna se va stabili proportional cu perioada lucrata de la incadrare la sfarsitul anului
calendaristic, in raport cu vechimea in munca stabilita.
Salariatii care au lipsit de la serviciu intregul an calendaristic, fiind in concediu medical
sau in concedii fara plata nu au dreptul la concediul de odihna pentru acel an.
In cazul in care perioadele de concedii medicale si de concedii fara plata, au fost de 12

luni sau mai mari si s-au intins pe 2 sau mai multi ani calendaristici consecutivi, salariatii
au dreptul la un singur concediu de odihna, acordat in anul reinceperii activitatii.
Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an calendaristic, integral sau fractionat, cu

conditia ca una dintre fractiuni sa nu fie mai mica de 15 zile lucratoare.
Pe durata concediului de odihna, salariatii au dreptul la o indemnizatie stabilita in raport

cu numarul de zile de concediu inmultite cu media zilnica a salariului de baza, sporului
de vechime, indemnizatiei pentru functia de conducere, luate impreuna corespunzatoare
lunii in care se efectueaza zilele de concediu; in cazul in care concediul de odihna se
efectueaza in cursul a doua luni consecutive, media veniturilor se calculeaza distinct
pentru fiecare luna in parte.
Efectuarea concediului de odihna se intrerupe in cazul in care salariatul intra in concediu

pentru maternitate, precum si in cazul in care salariatul este rechemat, prin dispozitia
scrisa a conducerii unitatii numai pentru nevoi de serviciu neprevazute, care fac
necesara prezenta salariatului in unitate. In situatia rechemarii, cei in cauza au dreptul
la rambursarea cheltuielilor de transport si a cheltuielilor legate de efectuarea
concediului in alta localitate, egale cu sumele cheltuite pentru prestatia de care nu au
mai putut beneficia din cauza rechemarii.
Persoanele care presteaza munci grele, periculoase sau vatamatoare, ori lucreaza in
locuri de munca in care exista astfel de conditii, au dreptul in fiecare an calendaristic la
un concediu de odihna suplimentar, cu o durata cuprinsa intre 3 - 10 zile lucratoare.
In afara concediului de odihna, salariatii au dreptul la zile de concediu platite, in cazul

urmatoarelor evenimente familiale deosebite:
a) casatoria salariatului - 5 zile
b) nasterea sau casatoria unui copil - 3 zile
c) decesul sotului sau a unei rude de pana la gradul 2 al salariatului - 3 zile.

Pe durata concediilor fara plata, persoanele respective isi pastreaza calitatea de salariat.
LEGISLATIA MUNCII SI SISTEMUL DE PENSII PRIVATE
Avantajele posterioare perioadei de munca de care se bucura persoanele

angajate sunt pensia si asistenta medicala. Pentru a beneficia de aceste avantaje, atat
angajatorul, cat si angajatul trebuie sa verse, corespunzator legislatiei in vigoare,
anumite sume cu caracter de contributii definitive la sistemul de pensii de stat si la cel
de sanatate.
Intreprinderile pot incheia diferite tipuri de asigurari de viata pentru angajatii lor,
dar din punct de vedere fiscal aceste cheltuieli nu sunt in totalitate deductibile.
5. ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND SALARIUL
Salariul sau pretul muncii constituie o componenta esentiala a pietei muncii.De

marimea si dinamica salariului depinde asigurarea unor conditii economice si sociale
corespunzatoare unui anumit standard de viata.
In functie de intelegerea acestui raport se vor delimita relatiile, la nivel microeconomic-

firma si macroeconomic- guvern, fata de retribuire si alte conditii privind angajarea
fortei de munca.
Salariul este definit in diferite moduri, in functie de doctrina economica pe care o

reprezinta un economist teoretician.
In acceptiunea cea mai larga, salariul, reprezinta suma de bani cu care este remunerat
factorul de productie munca pentru participarea sa la obtinerea rezultatelor unei
activitati economice.
Salariul trebuie abordat in dublu sens:
Cost;
Venit.
Salariul - cost reprezinta cheltuielile suportate de agentii economici pentru plata muncii,
contributiile la asigurarile sociale si fondul de somaj. In functie de ramura, subramura si
firma, ponderea acestor cheltuieli in costul total difera.
Salariul - venit, care revine factorului de productie munca, este o forma de venit
personal de a carui marime depinde satisfacerea nevoilor, aspiratiilor fiecarui salariat.
De aceea, el devine un stimulent pentru salariati de a se califica sau recalifica,
perfectiona sau adapta la cerintele unitatii in care lucreaza, pietei muncii in general.
Salariul- venit detine o pondere importanta in totalul venitului national.
In tarile dezvoltate economic, 70% din populatia ocupata este salariata. In tarile in curs
de dezvoltare, aceasta pondere este mult mai mica datorita structurii inguste a
economiilor nationale respective.
Salariul este o categorie economica complexa, care presupune contract de munca,

negocieri colective, prestatii de securitate sociala, institutii ale pietei muncii etc.
Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o primeste pentru munca prestata.
Salariatul este foarte interesat de nivelul de viata ce i-l poate asigura salariul primit,
aceasta se poate cunoaste cu ajutorul salariului real, care este dat de cantitatea de
bunuri si servicii pe care salariatul le poate cumpara la un moment dat, cu salariul
nominal.
Marimea salariului real depinde de nivelul si dinamica salariului nominal si cea a

preturilor.
SR = SN / IP, in care:
SR = salariul real
SN = salariul nominal
IP = indicele preturilor
Dinamica salariului real are o influenta considerabila asupra ofertei de munca. Daca
lucratorul considera ca acesta este prea redus, el va cauta sa prelungeasca timpul de
munca, sa lucreze ore suplimentare reducandu-si astfel timpul liber.Cand salariul real a
atins nivelul apreciat de lucrator ca drept multumitor pentru conditiile sale de viata, va
reduce timpul de lucru sau il va mentine. Dar daca salariul real creste, numarul orelor
de munca va scade. Se produce ceea ce se numeste 'efectul de venit '.
6. SALARIUL - CONCEPT, PREVEDERI LEGISLATIVE
SI CONTABILIZARE IN ROMANIA
In prima instanta, definitia va fi nuantata pe parcurs, salariile reprezinta

contravaloarea in bani sau bunuri obtinuta de catre o persoana fizica de la o persoana
juridica in schimbul desfasurarii unei activitati legale, in baza unui contract de munca
sau ca urmare a unui statul special conferit de lege, indiferent de perioada, forma sau
denumirea sub care se acorda.
Persoana juridica, este in fapt o abstractizare, reprezentand intruchiparea vointei

unei colectivitati sau autoritati, care creeaza prin actul de infiintare sau efectul legii, un
subiect distinct de drept, inzestrat cu drepturi si obligatii depline (civile, administrative,
comerciale), cu structura organizatorica si patrimoniu proprii, in vederea indeplinirii unui
scop licit.
Fara a avea pretentia unei rigori juridice, prin persoana fizica vom intelege fiinta
umana inzestrata cu capacitatea de a-si exercita drepturile si a-si asuma si indeplini
obligatiile sociale, personal si singura (inzestrata cu capacitate de exercitiu deplina). Din
punct de vedere al dreptului civil, varsta de la care o persoana fizica are discernamantul
(pana la proba contrarie) savarsirii actelor juridice civile, in nume propriu, este, de
regula, 18 ani.
In Romania, conform legii, salariul acordat nu poate fi mai mic decat salariul minim brut
pe economie.
Prin activitate, in sens fiscal, se intelege orice activitate desfasurata de catre o

persoana in scopul obtinerii de venit. Din cuprinsul Codului fiscal si in corelatie cu alte
reglementari legale, activitatile se pot imparti:
dupa relatiile care se stabilesc intre subiectii activi (participanti) si pasivi (beneficiari):
- activitate dependenta;
- activitate speciala sau statutara (desfasurata in baza unor legi speciale sau statute);
- activitate independenta;
- activitate semidependenta (contractuala exclusiv contractul de munca);
- qvasiactivitati (activitati aleatoare).
dupa regulile de impozitare, activitatile de mai sus se regrupeaza in cadrul categoriilor

de venituri impozabile prevazute in capitolele Titlului III al Codului fiscal.
Fiecare categorie de venit are regula sau regulile sale specifice si un continut strict
reglementat. Spre exemplu, regula impozitarii veniturilor din salarii se aplica veniturilor
obtinute din activitati dependente, din activitati speciale sau din activitati asimilate
acestora. Regulile impozitarii veniturilor din activitati independente se aplica veniturilor
obtinute din practicarea meseriilor, profesilor, anumitor contracte, conventii s.a.,
celelalte reguli aplicandu-se unor activitati definite si grupate dupa anumite trasaturi
definitorii, precum: investitii, pensii, cedarea folosintei bunurilor, premii, jocuri de noroc
s.a.
Prin activitate dependenta vom intelege orice activitate desfasurata de catre o

persoana fizica intr-o relatie de angajare; in lipsa unei definitii legale a conceptului de
'angajare' si in prezenta conceptului de 'numire' cu care se opereaza pentru functionarii
publici, apreciem ca relatiile de dependenta se refera exclusiv la relatiile reglementate
de legislatia muncii (si nu la orice relatii contractuale).
Prin activitate dependenta la functia de baza vom intelege orice activitate dependenta
declarata ca apartinand functiei de baza de catre o persoana fizica, in conformitate cu
prevederile legii; sintagma a fost introdusa prin Codul fiscal pentru a se acorda anumite
facilitati fiscale (deduceri) o singura data, la functia de baza sau la functia declarata ca
atare. In sens fiscal un angajat nu poate detine decat o singura functie de baza care
poate fi declarata de angajat in conditiile legii si la locul de munca la care acesta
realizeaza venituri din salarii in baza unui contract individual de munca cu timp partial.
Prin activitate independenta vom intelege orice activitate desfasurata cu

regularitate de catre o persoana fizica, alta decat o activitate dependenta; spre exemplu
activitatea desfasurata de comercianti si meseriasi - persoane fizice autorizate (PF) sau
in cadrul profesilor libere, s.a. Mentionam in acest sens ca activitatile prestate in baza
unor conventii civile de prestari servicii au fost trecute de catre Codul fiscal in categoria
veniturilor independente si ca atare contribuabilii care realizeaza astfel de venituri
trebuie sa se conformeze prevederilor .
Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, stabilesc ca veniturile de

natura salariala, denumite in continuare venituri din salarii, sunt venituri din activitati
dependente, daca sunt indeplinite criteriile, indiferent de forma sau denumirea sub care
se acorda, spre exemplu:
salarii de baza, sporuri si adaosuri de orice fel;
indemnizatii de orice fel, recompense si premii de orice fel;
sume reprezentand premiul anual si stimulente acordate, potrivit legii;
sume primite pentru concediul de odihna;
sume primite in caz de incapacitate temporara de munca;
orice alte castiguri in bani si in natura, primite de la angajatori de catre angajati, ca

plata a muncii lor;
stimulente din fondul de participare la profit, acordate salariatilor agentilor economici

dupa aprobarea bilantului contabil, potrivit legii;
Codul fiscal nu defineste veniturile salariale obtinute sub forma de 'avantaje in

natura' rezumandu-se la a le consemna (nelimitativ). Pe langa contravaloarea utilizarii
unor bunuri sau servicii in interes propriu de catre salariat, ca: automobil, cazare,
hrana, imbracaminte, abonamente, convorbiri telefonice, personal pus la dispozitie de
angajator au fost adaugate si sumele de bani rezultate din: datoriile anulate,
imprumuturile nerambursabile sau diferenta de dobanda fata de dobanda de referinta a
Bancii Nationale a Romaniei (la imprumuturile preferentiale rambursabile sau la
depozite).
Codul fiscal nu defineste veniturile salariale obtinute sub forma de 'avantaje in

natura' rezumandu-se la a le consemna (nelimitativ). Pe langa contravaloarea utilizarii
unor bunuri sau servicii in interes propriu de catre salariat, ca: automobil, cazare,
hrana, imbracaminte, abonamente, convorbiri telefonice, personal pus la dispozitie de
angajator au fost adaugate si sumele de bani rezultate din: datoriile anulate,
imprumuturile nerambursabile sau diferenta de dobanda fata de dobanda de referinta a
Bancii Nationale a Romaniei.
In categoria decontarilor cu personalul sunt incluse si ajutoare de boala pentru

incapacitatea temporara de munca, cele pentru ingrijirea copilului, ajutoare de deces si
alte ajutoare acordate de intreprindere care se suporta din contributia pentru asigurarile
sociale precum si pentru sumele acordate pentru somaj tehnic.
Elementele de calcul si decontare a remuneratiilor asa cum sunt ierarhizate in

statul de salarii.
7. FORMELE DE SALARIZARE
Forma de salarizare consta in principiile si modalitatile concrete prin care se

determina marimea salariului pentru fiecare salariat. Forma de salarizare face legatura
intre partea ce revine salariatului si activitatea depusa de el, intre salarii si rezultatele
muncii. Fiecare forma de salarizare evidentiaza intr-un mod specific cantitatea, calitatea
si importanta muncii depuse.
Formele de salarizare sunt stipulate in contractul de munca. Cele mai practicate forme
de salarizare sunt:
In regie;
In acord;
Mixta.
- salarizarea in regie se bazeaza pe valoarea muncii prestate si a cheltuielilor de

personal in functie de timpul de lucru platit indiferent de randamentul muncii
salariatului.
- salarizarea in acord poate fi de regula in acord direct sau colectiv bazandu-se

pe evaluarea muncii prestate si a cheltuielilor de personal in functie de valoarea
realizarilor fara a tine seama de durata timpilor de lucru pentru obtinerea acestora.
Sunt mai multe variante de salarizare in acord:

- salarizarea cu prime individuale care include in salariul cuvenit salariatului doua
elemente :
- un element variabil care se determina in functie de randamentul muncii

prestate (prima individuala) ;
- un element fix care garanteaza de obicei salariul minim pe economie.
Salarizarea cu prime colective reprezinta acordarea unei prime la salariul fix

stabilita in functie de randamentul formatiei sau economiile realizate de aceasta asupra
cheltuielilor contabile.
Salarizarea cu prime colective se realizeaza in trei moduri:
- salarizarea proportionala;
- salarizarea cu participare la beneficii (profit);
- salarizarea cu prime de productivitate;
- salarizarea mixta ( regie + acord ) se aplica in special cazul executarii

intermitente atat de activitati de aprovizionare a locurilor de munca, cat si de executie,
caz in care activitatile de aprovizionare sunt platite in regie, iar cele de executie propriu
zisa in acord.
Alegerea formei de salarizare are in vedere utilizarea eficienta a fortei de munca,

stimularea ei in ridicarea calificarii si evaluarea cat mai justa a raportului intre
rezultatele economico-financiare ale unitatilor si remunerarea propriilor salariati.
Structural salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angajatilor, sporurile
si adaosurile pentru conditiile deosebite de munca si pentru rezultatele obtinute,
indemnizatii si alte sporuri acordate pentru conducere, indexarile de salariu si
compensarea cresterilor de preturi, indemnizatii acordate pentru concediul de odihna.
8. ELEMENTE DEFINITORII IN DETERMINAREA SALARIILOR
Contributiile sociale individuale obligatorii datorate de catre salariati, astfel cum

sunt reglementate pentru semestrul I al anului 2006 'luate in calcul la determinarea
impozitului lunar pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii sunt cele
datorate potrivit reglementarilor in domeniu, cum ar fi':
contributia individuala de asigurari sociale;
contributia individuala pentru asigurarile sociale de sanatate;
contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj;
alte contributii individuale obligatorii stabilite prin lege.
Nu se admit la calculul lunar al impozitului pe salarii contributiile individuale

pentru asigurarile private de sanatate, precum si la schemele facultative de pensii
ocupationale.
9. CATEGORII DE AVANTAJE ALE PERSONALULUI
IN CONFORMITATE CU IASC/IFRS
IASC identifica 5 categorii de avantaje ale personalului:
· Avantaje pe termen scurt: monetare (salarii, remuneratii, cotizatii la asigurari

sociale, concedii platite, prime) si nemonetare (asistenta medicala, locuinta, autoturism
alte bunuri si servicii gratuite), acordate personalului in activitate.
· Avantaje posterioare perioadei de munca: pensii, asigurarea de viata si

asigurarea medicala posterioara perioadei de munca.
· Avantaje pe termen lung (concedii pentru vechime, indemnizatii pentru

incapacitate pe termen lung, participatii, prime si alte remuneratii daca sunt platite
dupa 12 luni sau mai mult).
· Remuneratii acordate sub forma unor instrumente de capitaluri proprii
O intreprindere recunoaste si costul previzional al beneficiilor angajatilor pe

termen scurt, sub forma absentelor compensate, conform criteriilor de recunoastere,
mentionate mai sus, ca o datorie, respectiv ca o cheltuiala. Este vorba de o serie de
indemnizatii pentru concedii medicale, concedii de odihna etc.
O intreprindere trebuie sa recunoasca si costul previzionat al procentelor din
profit si platile primelor, tot ca o datorie si o cheltuiala.
De regula, angajatii primesc o cota din profit numai daca raman in cadrul
intreprinderii pentru o perioada precizata. Astfel de planuri creeaza o obligatie implicita
ca angajatii sa presteze servicii care sa mareasca suma ce va fi platita, daca ei raman
angajati, pana la finele perioadei precizate.
Cheltuieli relative la prestatiile definitive *(PENSII)
Regimurile de avantaje posterioare perioadei de munca sunt clasificate in: regimuri de

contributii definitive si regimuri de prestatii definitive. Atunci cand o intreprindere
plateste prime de asigurare in regim de avantaje posterioare sub forma unor cotizatii
definitive la un fond, aceasta trebuie contabilizata considerand contributiile varsate in
regimul de cotizatii definitive. Inregistrarea presupune trecerea pe cheltuieli a
contributiilor definitive.
In cazul regimurilor de prestatii definitive intreprinderea trebuie sa contabilizeze

obligatiile juridice si obligatiile de fapt, generate de practicile sale anterioare, pornind de
la premisa ca va acorda respectivele avantaje posterioare perioadei de munca pe toata
durata de viata activa ramasa pentru personalul sau.
In contul de rezultate intreprinderea trebuie sa contabilizeze la cheltuieli sau la

venituri, dupa caz:
costul serviciilor prestate in numele exercitiului + costul financiar;
CAPITOLUL II
CONSIDERATII PRIVIND CONTABILITATEA SALARIILOR
PERSONALULUI IN ROMANIA
Inregistrarile contabile care se creeaza in legatura cu personalul sunt generate

de munca pe care acesta o presteaza in cadrul unitatii patrimoniale si care este
remunerata sub forma drepturilor salariale individuale.
Reglementarile contabile aplicabile decontarilor cu personalul prevad:

- Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile,
adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna,
precum si cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si
alte drepturi in bani sau in natura datorate de unitate personalului pentru munca
prestata si care se suporta, potrivit reglementarilor in vigoare, din fondul de salarii.
- In contabilitate se inregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit

reglementarilor in vigoare, nu se suporta din fondul de salarii, repartizarea din profitul
net realizat, aprobata de adunarea generala a actionarilor, pentru participarea
salariatilor la profit, precum si avansurile acordate potrivit legii.
- Drepturile de personal neridicate in termenul legal se inregistreaza intr-un cont

distinct, pe persoane.
- Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii sau
pentru alte obligatii ale salariatilor, datorate tertilor, se efectueaza numai in baza unor
titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale.
- Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi

de personal), respectiv eventualele sume ce urmeaza a fi incasate de la acesta, aferente
exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante in legatura cu personalul.
- Contabilitatea decontarilor privind asigurarile sociale cuprinde obligatiile pentru

contributia la asigurari sociale si la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj.
Eventualele sume datorate sau care urmeaza a se incasa in perioadele

urmatoare, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante
sociale.'
SISTEMUL DE ASIGURARI SOCIALE DIN TARA NOASTRA
Conform ordinului 340 din 4 mai 2007 privind aprobarea Normelor de aplicare a
prevederilor Legii nr. 19 / 2007 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de
asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, in sistemul public sunt
contribuabili, dupa caz:
Asiguratii care datoreaza contributii individule de asigurari sociale;

Angajatorii;
Persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii, asimilate in

conditiile prezentei legi angajatorului;
Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala care administreaza

bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj;
Persoanele care incheie contracte de asigurare.
Contributiile sociale individuale obligatorii datorate de catre salariati, astfel cum

sunt reglementate pentru anul 2007 sunt:
contributia individuala de asigurari sociale;
contributia individuala pentru asigurarile sociale de sanatate;
contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj;
alte contributii individuale obligatorii stabilite prin lege.
Nu se admit la calculul lunar al impozitului pe salarii contributiile individuale

pentru asigurarile private de sanatate, precum si la schemele facultative de pensii
ocupationale.
CONTRIBUTIA INDIVIDUALA DE ASIGURARI SOCIALE RETINUTA DE LA

ASIGURATI DE CATRE ANGAJATOR
Cota contributiei individuale de asigurari sociale este de 9,5%, indiferent de conditiile de

munca. In cota de contributie individuala de asigurari sociale este inclus si 2% aferent
fondurilor de pensii administrate privat.
CONTRIBUTIA PENTRUL BUGETUL ASIGURARILOR DE SOMAJ
Modificata prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe 2008 - Legea

nr.387/31.12.2007:
Angajator: 1% incepand cu 1 ianuarie 2008 si 0,5% incepand cu 1 decembrie 2008
Asigurat: 0,5% incepand cu 1 ianuarie 2008

Aceste cote se aplica incepand cu drepturile salariale aferente lunilor ianuarie si
respectiv decembrie 2008.
CONTRIBUTIA PENTRU ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE
Modificata prin Legea bugetului de stat pe 2008 - Legea nr.388/31.12.2007:
- Angajator: 5,5% incepand cu 1 ianuarie 2008 si 5,2% incepand cu 1 decembrie 2008
- Asigurat: 5,5% incepand cu 1 iulie 2008
Acste cote se aplica incepand cu drepturile salariale aferente lunilor ianuarie, iulie,
respectiv decembrie 2008.
CONTRIBUTIA PRIVIND ASIGURARILE SOCIALE DE STAT DATORATA DE

ANGAJATOR
Modificata prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe 2008 - Legea

nr.387/31.12.2007:
In perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2008

a) pentru conditii normale de munca 29%;
b) pentru conditii deosebite de munca 34%;
c) pentru conditii speciale de munca 39%.
Incepand cu 1 decembrie 2008:
a) pentru conditii normale de munca 27,5%;
b) pentru conditii deosebite de munca 32,5%;
c) pentru conditii speciale de munca 37,5%.
Cota contributiei individuale de asigurari sociale este de 9,5%, indiferent de conditiile de

munca. In aceasta cota este inclusa si cota de 2% aferenta fondurilor de pensii
administrate privat. Aceste cote se aplica incepand cu drepturile salariale aferente
lunilor ianuarie si respectiv decembrie 2008.
CONTRIBUTIA PRIVIND ASIGURAREA PENTRU ACCIDENTE DE MUNCA SI BOLI

PROFESIONALE DATORATA DE ANGAJATOR
Baza legala este reprezentata de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru
accidente de munca si boli profesionale cu modificarile si completarile ulterioare si
Normele metodologice privind constituirea in anul 2007 a Fondului initial pentru
functionarea sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
Cotele de contributie datorate de angajatori in functie de clasa de risc sunt

stabilite de la 0,4% la 2%, si se aplica asupra fondului total de salarii brute realizate
lunar.
Cota de 0,4% datorata de angajatori si de persoanele fizice care incheie

contracte de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se adauga la
cotele de contributie de asigurari sociale datorate de angajatori si asiguratii prevazuti ,
cu modificarile si completarile ulterioare, iar contributia aferenta noii cote se vireaza la
bugetul asigurarilor sociale de stat in conditiile si la termenele stabilite pentru acestea.
In situatia in care intr-o unitate exista activitati incadrate in mai multe clase de
risc, baza lunara de calcul o reprezinta fondul total de salarii brute lunare realizate
corespunzator activitatilor incadrate in fiecare clasa de risc.
DREPTURI DE ASIGURARI SOCIALE CUVENITE ANGAJATILOR
Asiguratii sistemului public au dreptul la:
a) indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau

de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca;
b) prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca;
c) indemnizatie pentru maternitate;
d) indemnizatie pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav;
e) ajutor de deces.
Beneficiaza de drepturile prevazute asiguratii care au un stagiu de cotizare de cel putin

6 luni, realizat in ultimele 12 luni anterioare producerii riscului.
Asiguratii beneficiaza de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, fara

conditii de stagiu de cotizare, in cazul accidentelor de munca, bolilor profesionale,
urgentelor medico - chirurgicale, tuberculozei si bolilor infectocontagioase din grupa A.
Baza de calcul a indemnizatiilor de asigurari sociale se determina ca medie a veniturilor
lunare din ultimele 6 luni pe baza carora s-a stabilit contributia individuala de asigurari
sociale in lunile respective, conform prevederilor.
Pentru calculul indemnizatiilor de asigurari sociale se utilizeaza numarul de zile

lucratoare din luna in care se acorda concediul medical sau, dupa caz, se solicita alte
drepturi de asigurari sociale.
Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se determina prin

aplicarea unui procent de 100 % la baza de calcul stabilita.
Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate de munca cauzate de boli profesionale,

accidente de munca sau asimilate acestora, tuberculoza, SIDA, cancer de orice tip si
boala infectocontagioasa din grupa A, stabilita in conditiile prevazute, este de 100 %
din baza de calcul stabilita.
Indemnizatia pentru incapacitate de munca se suporta, astfel:
A. de catre angajator, in functie de numarul de angajati avut la data aparitiei

incapacitatii temporare de munca, astfel:
a) pana la 20 de angajati, din prima zi pana in a 7-a zi de incapacitate temporara de

munca;
b) intre 21 - 100 de angajati, din prima zi pana in a 12-a zi de incapacitate temporara

de munca;
c) peste 100 de angajati, din prima zi pana in a 17-a zi de incapacitate temporara de

munca;
B. de bugetul asigurarilor sociale de stat, incepand cu:
a) ziua urmatoare celor suportate de angajator, si pana la data incetarii incapacitatii

temporare de munca a asiguratului sau a pensionarii acestuia;
b) prima zi de incapacitate temporara de munca, in cazul persoanelor asigurate
care beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru
somaj, in conditiile legii.
Durata de acordare a concediului si a indemnizatiei pentru incapacitate

temporara de munca, pentru fiecare tip de afectiune, este de cel mult 183 de zile in
interval de un an, socotit din prima zi de imbolnavire.
Incepand cu a 90-a zi concediul se poate prelungi pana la 183 de zile, cu avizul

medicului expert al asigurarilor sociale.
Medicul primar sau, dupa caz, medicul specialist in afectiunea principal

invalidanta poate propune pensionarea de invaliditate daca bolnavul nu a fost recuperat
la expirarea duratelor de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de
munca, prevazute de prezenta ordonanta de urgenta.
In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii, medicul poate propune

prelungirea concediului medical peste 183 de zile, in scopul evitarii pensionarii de
invaliditate si mentinerii asiguratului in activitate.
Medicul expert al asigurarilor sociale decide, dupa caz, prelungirea concediului

medical pentru continuarea programului recuperator, reducerea programului de lucru,
reluarea activitatii in raport de pregatirea profesionala si de aptitudini ori pensionarea
de invaliditate.
Prelungirea concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de
zile, conform procedurilor stabilite de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de
Asigurari Sociale, in raport cu evolutia cazului si cu rezultatele actiunilor de recuperare.
In cazul in care medicul expert al asigurarilor sociale a emis avizul de pensionare

de invaliditate, plata indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se face
pana la sfarsitul lunii urmatoare celei in care s-a emis avizul, fara a se depasi durata
maxima de acordare a concediului.
Asiguratii a caror incapacitate temporara de munca a survenit in timpul

concediului de odihna sau al concediului fara plata beneficiaza de indemnizatie pentru
incapacitate temporara de munca, concediul de odihna sau fara plata fiind intrerupt,
urmand ca zilele neefectuate sa fie reprogramate.
Asiguratele au dreptul pe o perioada de 126 de zile calendaristice, la un concediu

pentru sarcina si lauzie, perioada in care beneficiaza de indemnizatie de maternitate.
Cuantumul lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85 % din baza de calcul
stabilita. Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale
de stat.
Asiguratii au dreptul la:
a) indemnizatie pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul
copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;
b) indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul
copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la varsta de 18 ani.
Indemnizatiile prevazute se suporta integral din bugetul de stat si se platesc in cuantum

de 85 % din baza de calcul.
Beneficiaza, la cerere, de indemnizatia pentru cresterea copilului sau pentru ingrijirea

copilului bolnav, optional, unul dintre parinti, daca solicitantul indeplineste conditiile de
stagiu de cotizare prevazute.
De aceleasi drepturi beneficiaza si asiguratul care, in conditiile legii, a adoptat, a fost

numit tutore, caruia i s-au incredintat copii spre crestere si educare sau in plasament
familial.
In cazul decesului asiguratului beneficiaza de ajutor de deces o singura persoana care

poate fi, dupa caz, sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul,
mostenitorul, in conditiile dreptului comun, sau, in lipsa acesteia, persoana care
dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Asiguratul beneficiaza de ajutor de deces in cazul decesului unui membru de familie

aflat in intretinerea sa si care nu are un drept propriu de asigurari sociale.
Se considera membru de familie, in sensul prezentei legi: sotul, copiii proprii, copiii
adoptati, copiii aflati in plasament familial sau cei incredintati spre crestere si educare
familiei, in varsta de pana la 18 ani sau, daca isi continua studiile, pana la terminarea
acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani, parintii si bunicii oricaruia dintre soti.
Ajutorul de deces se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat si se acorda, la

cerere pe baza certificatului de deces.
Cuantumul ajutorului de deces se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor

sociale de stat.
CONTABILITATEA SALARIILOR SI A FONDURILOR SPECIALE IN ROMANIA
Fondurile speciale sunt datorii ale societatii fata de bugetul statului, au caracter
obligatoriu, sunt cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului.
Vom analiza constituirea si inregistrarea in contabilitate pentru o parte din aceste

fonduri care relationeaza cu fondul de salarii:
FONDUL PENTRU ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE
Se constituie din contributii ale persoanelor fizice si juridice; subventii si alte

venituri.
1. Angajatorii au obligatia sa constituie si sa vireze caselor de asigurare sociala de

sanatate contributia de asigurari sociale de sanatate in cota de 5,5 %, calculata asupra:
veniturilor salariale brute realizate lunar de angajati cu contract individual de munca,

cooperatorii mestesugari, persoanele aflate in concediu pentru ingrijirea copilului in
varsta de pana la 2 ani. In fondul de salarii se includ si indemnizatiile pentru plata
concediilor medicale in caz de incapacitate pentru zilele suportate din fondul de salarii al
angajatorului.
Sunt asimilate veniturilor care fac parte din fondul de salarii si:
a) indemnizatia lunara bruta cuvenita administratorilor la companii si societati nationale,

societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este
actionar majoritar, precum si regiile autonome;
b) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de
administratie si in comisia de cenzori;
c) alte drepturi si indemnizatii de natura salariala, acordate de catre angajator;
2. in mod corespunzator, se calculeaza si contributia datorata de cooperatia

mestesugareasca, cota de 5,5 % aplicandu-se asupra veniturilor brute lunare acordate
cooperatorilor.
3. Contributiile calculate asupra: veniturilor salariale realizate lunar de angajatii cu

contract de munca; veniturilor brute lunare realizate de cooperatorii mestesugari;
veniturile brute realizate de persoanele aflate in concediu pentru ingrijirea copilului in
varsta de pana la 2 ani.
Toate aceste contributii se retin de catre angajator si se vireaza caselor de

asigurari de sanatate judetene, la termenul stabilit prin lege.
Contributia pentru asigurarile de sanatate datorata de angajati se determina

astfel:
a) o cota de 5,5 % aplicata lunar asupra veniturilor salariale brute, in cazul asiguratilor
care au calitate de salariat.
Prin venituri salariale brute se intelege suma tuturor veniturilor in bani si in

natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate pe baza unui contract
individual de munca, indiferent de perioada la care se refera sau de forma in care se
acorda.
Sunt asimilate veniturilor salariale:
- indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor
la companii, societati nationale, societati comerciale in care statul sau o autoritate a
administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;
- sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de

administratie si in comisia de cenzori;
- alte drepturi si indemnizatii de natura salariala primite de asigurati in bani sau in
natura
In categoria veniturilor salariale brute se includ si indemnizatiile pentru ingrijirea

copilului pana la varsta de 2 ani.
b) Cota de 5,5 % se aplica si: asupra veniturilor impozabile ale liber-profesionistilor;

asupra venitului agricol impozabil;
FONDUL PENTRU PLATA AJUTORULUI DE SOMAJ
Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor

pentru somaj in cota de 1 % aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare
realizate de urmatori asigurati:
a) persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca
b) functionari publici si alte persoane care desfasoara activitati pe baza actului de

numire
c) persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective
d) militari angajati pe baza de contract
e) persoane care au raport de munca in calitate de membru cooperator
f) alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate
2. Angajatorii au obligatia de a retine si de a vira lunar contributia individuala la bugetul

pentru somaj, cota de 1 % aplicata asupra salariului de baza lunar brut pentru asigurati
descrisi ;
3. Persoanele asigurate in baza contractului de asigurare pentru somaj si anume:
a) asociatul unic, asociatii;
b) administratorii care au incheiat contracte potrivit legii;
c) persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;

d) membrii ai asociatiilor familiale;
e) cetatenii romani care lucreaza in strainatate, conform legii;
f) alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii care nu se
regasesc in una din situatiile prevazute anterior; toate aceste persoane au obligatia de a
plati lunar o contributie la bugetul pentru somaj, in cota da 4,5 %, aplicata asupra
venitului lunar declarat.
FONDUL INITIAL PENTRU FUNCTIONAREA SISTEMULUI DE ASIGURARE PENTRU

ACCIDENTE DE MUNCA SI BOLI PROFESIONALE
Fondul initial pentru functionarea sistemului de asigurare pentru accidente de

munca si boli profesionale, s-a constituit din anul 2007 din:
contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale datorata numai

de angajatori;
contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale datorata si

suportata de persoanele fizice care incheie contracte de asigurare pentru accidente de
munca si boli profesionale si care sunt asigurate in sistemul public de pensii;
contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale aferenta

somerilor pe durata practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate ;
dobanzile aferente disponibilitatilor din contul special in care s-au virat contributiile
aferente cotei de 0.4% pentru constituirea fondului.
Cota cu care persoanele fizice si juridice trebuie sa contribuie la constituirea Fondului

este de 0,4%. Aceasta se adauga la cotele de contributie de asigurari sociale datorate
de angajatori, rezultand o noua cota.
IMPOZITUL PE SALARII SI DEDUCERILE PERSONALE
Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un imopzit lunar, final care se

calculeaza si retine la sursa de catre platitorii de impozit. Acest impozit lunar se
determina astfel:
la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din
venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:
deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
cotizatia sindicala platita in luna respectiva;
contributiile facultative la pensiile ocupationale in limita a 200 euro anual;
pentru venituri obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe
fiecare loc de realizare a acestora.
Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe venituri din
salarii, pentru fiecare contribuabil.
Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine

impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum
si de a-l vira pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc
aceste venituri.
Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind in fisele

fiscale. Platitorul are obligatia sa completeze fisele fiscale, pe intreaga durata de
efectuare a platii salariilor. Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale, pe intreaga
durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an,
pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat.
Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume
sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile
numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.
Deducerile personale se acorda persoanelor fizice in functie de venitul brut lunar si

numarul persoanelor aflate in intretinere.
Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei
venituri, impozabile si neimpozabile nu depasesc 389 ron/lunar.
In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma
reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform
intelegerii intre parti.
Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati

intretinuti.
Suma reprezentand deducerea personala se acorda pentru persoanele aflate in

intretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care
acestea au fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea
contribuabilului.
La calculul deducerilor lunare degresive, in functie de numarul de persoane aflate in

intretinerea contribuabilului (NPI) s-a utilizat relatia de calcul:
DP = (250 + NPI x 100) x K
Unde: K=parametru definit astfel:
VBL Pana la 1.000 RON 1000,01-3.000RON Peste 3.000

K 1-(VBL-1000)/2000
Pentru intervalul 1000,01-3000 relatia poate fi scrisa si sub forma:
[(250 + NPI x 100)] x (3.000 - VBL)/2.000
Aceasta relatie o vom prezenta in tabelul de mai jos:
Deduceri personale
Numarul persoanelor aflate in intretinere
Venit brut lunar
din salarii (VBL)
Pana la 1000
De la 1000,01 la 250 x [1- 350 x [1- (VBL- 450 x [1- (VBL-
3000 (VBL-1000)/2000] 1000)/2000] 1000)/2000]
Peste 3000
Deduceri personale
Numarul persoanelor aflate in intretinere
Venit brut lunar 4 sau mai multe
din salarii (VBL)
Pana la 1000
De la 1000,01 la 550 x [1- (VBL-1000)/2000] 650 x [1- (VBL-1000)/2000]
3000
Peste 3000
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA SI ANALIZA
CHELTUIELILOR CU SALARIILE LA SC LILIACUL SA
In desfasurarea procesului de productie sau comercial al agentilor economici un

rol de seama il detine forta de munca, intrucat, cu ajutorul mijloacelor de productie,
actioneaza asupra materialelor in vederea transformarii lor in bunuri materiale necesare
unui nou proces de productie sau pentru satisfacerea nevoilor de piata, de consum.
Remunerarea (salariul) reprezinta principala modalitate de recompensare a

muncii prestate de catre personal (forta de munca).
Costul factorului munca sau cheltuielile de personal includ ansamblul

remuneratiilor brute acordate personalului cat si cheltuielile ce au caracter social si sunt
suportate de intreprindere sub forma contibutiilor la asigurarile sociale, la fondul de
somaj, la asigurarea unui regim complementar de pensii acordat personalului, etc.
Drepturile cuvenite personalului reprezinta drepturile banesti si in natura cuvenite

salariatiilor penru munca prestata sau acordate acestora ca urmare a calitatii de
angajat.
Salariile cuvenite personalului aferente muncii prestate se stabilesc prin negocieri

colective sau, dupa caz, individuale, intre prsoanele juridice sau fizice care angajeaza
(patronat) si salariati sau reprezentanti ai acestora.
Fiecare unitate patrimoniala in raport de modalitatea de functionare si finantare a

activitatii isi stabileste propriul sistem de salarizare care cuprinde: sistemul tarifar,
sistemul de sporuri, formele de salarizare, formele de premiere, alte elemente ale
sistemului de salarizare.
Salariile individuale se stabilesc prin contract individual de munca, in baza
sistemului de salarizare prevazut in contractul colectiv de munca, de catre conducatorul
unitatii sau, dupa caz, consiliul de administratie.
Remuneratia cuvenita salariatilor pentru munca prestata este calculata si platita

lunar, ceea ce asigura o stabilitate a veniturilor personalului.
O unitate patrimoniala care foloseste personal salarial poate practica urmatoarele

forme de salarizare: acordul direct, acordul progresiv, acordul indirect, salarizarea pe
baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate salarizarea in regie sau dupa
timpul efectiv lucrat, alte forme de salarizare.
Forma de salarizare care se utilizeaza la fiecare loc de munca este prevazuta in

contractul individual sau colectiv de munca incheiat la nivelul fiecarei unitati.
La nivel national se satabilesc prin norme legale anumite aspecte privind

salarizarea personalului si care se refera la: stabilirea salariilor de baza minim brute pe
tara pentru persoanele ce au calitatea de salariati; indexarea salariilor in conditiile
cresterii preturilor si tarifelor; stabilirea sistemului de impozitare respectiv de inghetare
a salariilor pe anumite perioade de timp.
In procesul desfasurarii activitatii curente este necesara o evidenta tehnic-

operativa si primara a muncii prestate, a timpului de munca utilizat etc. In acest scop se
intocmesc pontaje, bonuri individuale sau colective de lucru, raportul zilnic de control si
salarizare, fisa individuala de salarizare etc. Datele sunt apoi prelucrate si centralizate in
"Statul de plata", in care se regaseste fiecare angajat pana la concurenta fondului total
efectiv de salarizare, descompus individual, pe de o parte pe elementele ce formeaza
totalul salariului brut (salariu de baza, adaosuri, sporuri, indemnizatii etc.) iar pe de alta
parte retinerile legale din totalul brut .
Salariul cuvenit personalului se compune din:
Salariul de baza-stabilit in raport de forma de salarizare practicata de unitate si prevazut

in contractul individual de munca;
Sporurile acordate la salariul de baza cum ar fi: sporul pentru conditii deosebite; spor
pentru vechime in munca; spor pentru lucrul in timpul noptii; spor de santier;
sporuri pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru si lucrul in
zilele libere si sarbatori legale, alte sporuri in functie de conditiile concrete de
munca;
Adaosurile la salarilul de baza ce se refera la: premiile acordate din fondul de salarii,
cota-parte din profit ce se cuvine salariatilor si alte adaosuri.
Totalitatea salariilor de baza, sporurilor si adaosurilor constituie fondul de salarizare al

unitatii, care reprezinta pentru acesta o cheltuiala de exploatare.
Ca parte a remuneratiei, avantajele in natura sunt evaluate si contabilizate ca

orice salarii, fiind si ele supuse impozitarii.
Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile urmatoarele sume:

ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile; ajutoare de
nastere; cadouri oferite copiilor minori ai salariatilor si salariatelor (conform conditiilor
impuse de lege); tichete de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori
angajatilor, etc.
Salariul brut impozabil cuvenit personalului este diminuat cu o serie de retineri

din salarii, dintre care amintim: impozitul pe salarii (retineri fiscale); contributia
personalului pentru pensia suplimentara; contributia personalului pentru costituirea
fondului pentru ajutorul de somaj (retineri sociale); avansurile banesti si avantajele si
avantajele in natura acordate salariatilor; contributia personalului pentru constituirea
fondului initial de asigurare pentru sanatate care excede impozitului pe salarii; retineri
din salarii datorate tertilor sub forma de chirii; cumparari cu plata in rate; popriri, debite
ale personalului; alte retineri.
Retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul
net.
In urma diminuarii salariului brut impozabil cu retinerile din salariu se

obtine salariul net de plata sau restul de plata.
1. ORGANIZAREA CONTABILITATII OPERATIILOR DE DECONTARE CU PERSONALUL
Contabilitatea operatiilor de decontare cu personalul se realizeaza cu ajutorul

conturilor sintetice de gradul I, care constituie grupa 42 "Personal si conturi asimilate"
din cadrul Planului de conturi si anume: 421 "Personal-salarii datorate", 423 "Personal-
ajutoare materiale datorate", 424 "Participarea personalului la profit", 425 "Avansuri
acordate personalului", 426 "Drepturi de personal neridicate", 427 "Retineri din
remuneratii datorate tertilor" si 428 "Alte datorii si creante in legatura cu personalul".
Conturile de mai sus, cu exceptia celor privind avansurile acordate personalului

(425) si alte creante si datorii in legatura cu personalul (428) au unele trasaturi
comune, dintre care se prezinta cele mai semnificative:
Sunt conturi si obligatii cu functia contabila de pasiv;
Oglindesc in credit datoriile unitatii fata de salariati;
Reflecta in debit sumele platite salariatilor in vederea stingerii obligatiilor de

natura salariala;
Sunt conturi de bilant si prezinta solduri creditoare care reprezinta datoriile

salariale nedecontate de unitate;
Soldurile creditoare existente la sfarsitul anului cumulate cu soldurile, de

asemenea, creditoare ale altor conturi de obligatii se inscriu in pasivul bilantului la
postul cu denumirea "Alte datorii".
La randul sau, contul 425 "Avansuri acordate personalului" este de creante, cu

functia contabila de activ, iar contul 428 "Alte datorii si creante in legatura cu
personalul" este bifunctional.
Se realizeaza, in principal, cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I din grupa

42,
'PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE'
Din grupa 42 'Personal si conturi asimilate' fac parte:
Contul 421 'Personal - salarii datorate'

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu personalul pentru drepturile
salariale cuvenite acestuia in bani sau in natura, inclusiv a adaosurilor si premiilor achitate din
fondul de salarii.
Contul 421 'Personal - salarii datorate' este un cont de pasiv.
In creditul contului 421 'Personal - salarii datorate' se inregistreaza:
- salariile si alte drepturi cuvenite personalului (641).
In debitul contului 421 'Personal - salarii datorate' se inregistreaza:
- retineri din salarii reprezentand avansuri, sume opozabile salariatilor datorate tertilor,
contributia pentru asigurari sociale, contributia pentru ajutorul de somaj, impozitul pe
salarii, precum si alte retineri datorate unitatii (425, 427, 428, 431, 437, 444);
- valoarea la pret de inregistrare a produselor acordate salariatilor ca plata in natura,

potrivit legii (345);
- drepturi de personal neridicate (426);
- salariile nete achitate personalului (512, 531).
Soldul contului reprezinta drepturile salariale datorate.
Contul 423 'Personal - ajutoare materiale datorate'
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta ajutoarelor de boala pentru incapacitate

temporara de munca, a celor pentru ingrijirea copilului, a ajutoarelor de deces si a altor
ajutoare acordate.
Contul 423 'Personal - ajutoare materiale datorate' este un cont de pasiv.
In creditul contului 423 'Personal - ajutoare materiale datorate' se inregistreaza:
- ajutoarele materiale suportate din contributia unitatii pentru asigurari sociale, precum
si alte ajutoare acordate (431, 645).
In debitul contului 423 'Personal - ajutoare materiale datorate' se inregistreaza:

- ajutoare materiale achitate (512, 531);
- retinerile reprezentand avansuri acordate, sume datorate unitatii sau tertilor,

contributia pentru asigurari de sanatate si pentru ajutorul de somaj si impozitul datorat
(425, 427, 428, 431, 437, 444);
- ajutoare materiale neridicate (426).
Soldul contului reprezinta ajutoare materiale datorate.
Contul 424 'Participarea personalului la profit'
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta stimulentelor acordate personalului din profitul realizat.
Contul 424 'Participarea personalului la profit' este un cont de pasiv.
In creditul contului 424 'Participarea personalului la profit' se inregistreaza:
- sumele repartizate personalului din profitul realizat (117).
In debitul contului 424 'Participarea personalului la profit' se inregistreaza:
- impozitul retinut (444);
- sumele achitate personalului (512, 531);
- sumele neridicate de personal (426).
Soldul contului reprezinta stimulentele din profit, datorate.
Contul 425 'Avansuri acordate personalului'
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor acordate personalului.
Contul 425 'Avansuri acordate personalului' este un cont de activ.
In debitul contului 425 'Avansuri acordate personalului' se inregistreaza:
- avansurile achitate personalului (512, 531);

- avansurile neridicate (426).
In creditul contului 425 'Avansuri acordate personalului' se inregistreaza:
- sumele retinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale reprezentand avansuri

acordate (421, 423).
Soldul contului reprezinta avansurile acordate.
Contul 426 'Drepturi de personal neridicate'
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta drepturilor de personal neridicate in termenul

legal.
Contul 426 'Drepturi de personal neridicate' este un cont de pasiv.
In creditul contului 426 'Drepturi de personal neridicate' se inregistreaza:
- sumele datorate personalului, reprezentand salarii, sporuri, adaosuri, stimulente,

ajutoare de boala si alte drepturi, neridicate in termen (421, 423, 424, 425).
In debitul contului 426 'Drepturi de personal neridicate' se inregistreaza:
- sumele achitate personalului (512, 531);
- drepturile de personal neridicate prescrise (758).
Soldul contului reprezinta drepturi de personal neridicate.
Contul 427 'Retineri din salarii datorate tertilor'
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta retinerilor si popririlor din salarii, datorate
tertilor.
Contul 427 'Retineri din salarii datorate tertilor' este un cont de pasiv.
In creditul contului 427 'Retineri din salarii datorate tertilor' se inregistreaza:
- sumele retinute personalului, datorate tertilor, reprezentand chirii, cumparari cu plata

in rate si alte obligatii fata de terti (421, 423).
In debitul contului 427 'Retineri din salarii datorate tertilor' se inregistreaza:
- sumele achitate tertilor, reprezentand retineri sau popriri (512, 531).
Soldul contului reprezinta sumele retinute, datorate tertilor.
Contul 428 'Alte datorii si creante in legatura cu personalul'
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor datorii si creante in legatura cu

personalul.
Contul 428 'Alte datorii si creante in legatura cu personalul' este un cont bifunctional.
In creditul contului 428 'Alte datorii si creante in legatura cu personalul' se

inregistreaza:
- garantiile gestionare retinute personalului (421);
- sumele datorate personalului, pentru care nu s-au intocmit state de plata, determinate
de activitatea exercitiului care urmeaza sa se inchida, inclusiv indemnizatiile pentru
concediile de odihna neefectuate pana la inchiderea exercitiului financiar (641);
- sumele datorate personalului sub forma de ajutoare (438);
- sumele incasate sau retinute personalului (531, 421, 423).
In debitul contului 428 'Alte datorii si creante in legatura cu personalul' se inregistreaza:
- sumele achitate personalului, evidentiate anterior in acest cont (531);
- sumele datorate de personal, reprezentand chirii, avansuri nejustificate, salarii,

ajutoare de boala, sporuri si adaosuri necuvenite, imputatii si alte debite (438, 542,
706, 708, 758, 4427);
- sumele restituite gestionarilor reprezentand garantiile si dobanda aferenta (531);
- cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportata de personal (758, 4427);
- valoarea biletelor de tratament si odihna, a tichetelor si biletelor de calatorie si a altor
valori acordate personalului (532);
- datorii prescrise sau anulate (758).
Soldul creditor al contului reprezinta sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor,
sumele datorate de personal.
Conturile de obligatii privind decontarile cu personalul, pe langa trasaturile

comune, prezinta si aspecte specifice ce reliefeaza metodologia de utilizare a lor.
CALCULUL SI INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A REMUNERATIILOR

DATORATE PERSONALULUI
Operatiile de decontare ce se creeaza in legatura cu personalul sunt generate de

munca pe care acesta o presteaza in cadrul intreprinderii si care este remunerata sub
forma drepturilor salariale individuale. Datoriile totale de aceasta natura, stabilite la
nivelul agentului economic sunt determinate in cadrul fondului de salarii si cuprind
urmatoarele elemente componente: drepturile salariale propriu-zise, sporurile,
adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna,
precum si cele pentru incapacitate temporara de munca platite din fondul de salarii si
alte drepturi in bani si/sau in natura cuvenite personalului pentru munca prestata si
care sunt prevazute sa fie suportate din fondul de salarii.
In categoria decontarilor ce personalul se includ, in afara fondului de salarii si in

baza prevederilor contractului colectiv de munca sau altor reglementari legale, si alte
drepturi si avantaje., precum si stimulente de natura premiilor din beneficiu si
participarea la profit ce se acorda dupa aprobarea bilantului contabil anual.
Decontarile cu personalul ocazioneaza totodata o crestere distincta de operatii

denumita retineri din salarii, din care se amintesc: impozitul pe salarii; avansul
chenzinal; contributia la asigurarile sociale; contributia pentru fondul de somaj; datorii
sau debite fata de unitate, provenite din lipsuri in gestiune, rebuturi, degradari sau
distrugeri de bunuri, s.a.; precum si datorii sau debite fata de terti, cum sunt cele
privind chiriile, ratele pentru cumparari de bunuri, pensiile alimentare etc.
Marimea drepturilor salariale si a celor care nu se includ in fondul de salarii,
precum si a retinerilor din salarii se determina pe baza documentelor primare adecvate
si se consemneaza in statele de plata ce se intocmesc in acest scop.
Pentru calculul salariilor este nevoie de urmatoarele documente:
Ø Condica de prezenta, in care salariatii semneaza zilnic, in cazul in care

lipsesc se inscrie in condica cauza absentei (concediu de odihna, concediu medical sau
concediu fara plata);
Ø Foaia colectiva de prezenta, se completeaza cu ajutorul condicii de prezenta,

chenzinal. Foaia de prezenta colectiva sta la baza intocmirii statului de salarii.
Ø Antecalculatia realizata; salariile se platesc de doua ori pe luna (chenzinal).
Chenzina I - a se plateste pe data de 18 a lunii si reprezinta pana la 40 %

din salariu de incadrare.
Chenzina II - a se plateste pe data de 3 a lunii urmatoare.
Din venitul brut realizat de angajati, se scad urmatoarele contributii: 1 % pentru

fondul de somaj, 9,5 % contributie asigurari sociale, 5,5 % contributie asigurari sociale
de sanatate. Dupa scaderea deducerii personale de baza, in suma de 250 RON si
deducerile suplimentare, obtinandu-se baza de impozitare.
CALCULUL SALARIILOR
Nr. 1. Salariata TOMESCU MARIA este angajata cu functia de lucrator comercial, a

lucrat 20 zile, in urma antecalculatiei rezulta un venit brut de 960 RON. Numarul
persoanelor aflate in intretinere este de 0.
Pentru calcularea contributiei de asigurari sociale de 9,5 % se iau in calcul urmatoarele:
Venit brut Lei

CAS 9.5% Lei
Contributia personalului pentru somaj de 1 % se calculeaza asupra salariului de baza:

Salariu de baza Lei
Contributia personalului la fondul de somaj 1% Lei
Contributia pentru asigurari sociale de sanatate de 5,5 % se calculeaza la salariul

brut:
Venit brut Lei

CASS 5.5% Lei
Pentru calculul impozitului pe salariu din totalul brut de 600 lei se scade:
9,5 % contributia pentru asigurari sociale 91 lei

1 % contributia la fondul de somaj 9lei
5,5 % fond de sanatate 69 lei
Rezultand un venit net de: 796 lei
Din venit net se scade deducerea personala de baza 350 lei
Venit baza de impozitare: 446 lei
Determinarea impozitului pe salariu se face astfel: 446 × 16%
Rezulta un impozit pe salariu de: 71,50 lei.
Pentru calculul restului de plata la sfarsitul lunii se scade din totalul brut realizat
de 600 lei:
Impozit pe salariu 72 lei

1 % contributia la fondul de somaj 9 lei
Rest de plata: 725 lei
Nr. 2. Salariatul Florea Dan este angajata cu functia de lucrator comercial, a lucrat 21
zile, in urma antecalculatiei rezulta un venit brut de 1800 RON. Numarul persoanelor
aflate in intretinere este de 1.

Venit brut Lei
CAS 9.5% Lei
Salariu de baza Lei


brut:
Venit brut Lei

CASS 5.5% Lei

Din venit net se scade deducerea personala de baza* 264 lei
* Deducerea personala de baza = 350 x
Rezulta un impozit pe salariu de: 197 ron.
Pentru calculul restului de plata la sfarsitul lunii se scade din totalul brut realizat de
1800 lei:

Nr. 3. Salariatul Constantin Pavel este angajata cu functia de lucrator comercial, a lucrat
21 zile, in urma antecalculatiei rezulta un venit brut de 4800 RON. Numarul persoanelor
aflate in intretinere este de 1.
Venit brut Lei

CAS 9.5% Lei
Salariu de baza Lei


brut:
Venit brut Lei

CASS 5.5% Lei

Din venit net se scade deducerea personala de baza lei
Rezulta un impozit pe salariu de: 637 ron.
Pentru calculul restului de plata la sfarsitul lunii se scade din totalul brut realizat de
4800 lei:
Pe baza statului de salarii SC LILIACUL SA inregistreaza cheltuielile cu salariile:
1. Se creeaza la 31 decembrie, obligatia unitatii fata de personalul propriu privind

salariile totale brute, de 82.620.555 lei, cuvenite acestuia pentru luna in curs si inscrise
in statele de plata:
Cheltuieli cu salariile personalului Personal - salarii datorate
2. Se inregistreaza retinerile din salarii, inscrise in statul de plata: impozit, contributia

pentru asigurarile sociale 9,5 %, contributia pentru fondul de somaj 1%, contributia
pentru asigurarile sociale de sanatate 6.5%:
Personal-salarii datorate
Impozit pe salarii
Contributia personalului pentru
asigurarile sociale
Contributia personalului la
fondul de somaj
Contributia salariatilor la
asigurarile sociale de sanatate
3. inregistrarea contributiei unitatii la asigurarile sociale 19,5 %:
Contributia unitatii
Cheltuieli privind contributia unitatii
pentru asigurarile sociale pentru asigurarile sociale
4. Inregistrarea contributiei unitatii la fondul de somaj 1 %:

Cheltuieli privind contributia Contributia unitatii la fondul de
unitatii la fondul de somaj somaj
5. Inregistrarea contributiei unitatii la fondul asigurarilor sociale de sanatate 5.5%:
Cheltuieli privind contributia unitatii Contributia unitatii pentru

pentru asigurarile sociale de sanatate asigurarile sociale de sanatate
6. Contributia unitatii la fondul special pentru accidente de munca si boli profesionale

0,5 %:
Contributia unitatii
Cheltuieli privind
pentru
contributia unitatii pentru asigurarile sociale
asigurarile sociale
7. Inregistrarea comisionului pentru Camera de munca 0,25 %:
Cheltuieli cu alte impozite, taxe si Fonduri speciale - taxe si varsaminte

varsaminte asimilate asimilate (FAMBP)
Pe baza statului de plata se achita salariile nete datorate personalului:
Personal-salarii datorate Casa in lei
9. Se inregistreaza salariile de 1000lei neridicate in termen legal.
421 426
Personal salarii datorate Drepturi de personal neridicate
10. Se vireaza, prin contul curent la banca, retinerile din salarii si contributiile unitatii
pentru asigurarile sociale, fondul de somaj, asigurarile sociale de sanatate, fondul special
pentru accidente de munca si boli profesionale, comisionul pentru Camera de munca:
%
444
Impozit pe salarii
4312
Contributia personalului pentru asigurarile sociale
4372
Contributia personalului la fondul de somaj
4314
Contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate
4311.1
Contributia unitatii pentru asigurarile sociale
4371
Contributia unitatii la fondul de somaj
4313
Contributia unitatii pentru asigurarile sociale de sanatate
4311.2
Contributia unitatii pentru asigurarile sociale (FAMBP)
447.1
Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate
(comision CM)
11. Se inregistreaza pe baza de tabele nominale si bon de consum distribuirea catre

salariatii proprii a echipamentului de lucru, in valoare de 20000lei. Din valoarea
echipamentului 50% se suporta de catre salariati, iar restul de intreprindere:
%
Materiale de natura obiectelor
de inventar
4282
Alte creante in legatura cu
personalul
603
Cheltuieli cu materiale de natura
obiectelor de inventar
12. Concomitent se inregistreaza TVA 19% aferenta partii suportate de salariati:
4282
Alte creante in legatura cu personalul TVA colectata
ANALIZA CHELTUIELILOR SALARIALE
Cheltuielile salariale reprezinta sub forma valorica intregul consum de munca vie sau
cheltuieli totale efectuate de intreprindere pentru plata fortei de munca si pentru
achitarea obligatiilor legate de asigurarile si protectia sociala a salariatilor.
Analiza cheltuielilor salariale vizeaza doua probleme importante:
analiza situatiei generale a cheltuielilor salariale;
analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu.
Principalii indicatori in analiza cheltuielilor salariale in anul 2008 comparativ cu anul

2007 SC LILIACUL SA
Indicatori Anul de baza Anul curent

1. Venituri de exploatare, din care :
- aferente cifrei de afaceri

2.Cheltuieli salariale din care :
-fondul de salarii
3. Valoarea adaugata
4. Numarul mediu de salariati
5. Timpul de munca pe salariat (ore-om)
6. Cheltuieli cu personalul pe un salariat
7. Salariul mediu anual pe un salariat
8. Cheltuieli salariale la 1000 lei venituri,
din care : - salarii personal
9. Cheltuieli salariale la 1000 lei cifra de
afaceri, din care : - salarii personal
10. Cheltuieli salariale la 1000 lei
valoare adaugata, din care :- salarii
personal
Intrucat numarul de salariati nu s-a modificat in anul 2008 fata de anul 2007, fiind 15,
influenta numarului de salariati asupra fondului de salarii este nula. Asupra fondului de
salarii a avut loc o influenta directa numai salariul mediu anual pe o persoana
inregistrandu-se o crestere de 758,40 lei a acestuia, fiind apreciata ca nefavorabila.
Ca influenta indirecta ponderea cea mai mare o detine cresterea salariului mediu orar
acesta fiind de 6,612654 lei, timpul mediu lucrat de o persoana intr-un an exprimat in
ore a influentat mai putin fondul de salarii crescand cu 9,713 lei.
Cand fondul de salarii admisibil este mai mare decat cel efectiv, se obtine o economie
relativa la fondul desalarii, iar cand fondul de salarii admisibil este mai mic decat cel
efectiv se inregistreaza o depasire relativa a fondului de salarii.
Se constata ca la SC LILIACUL SA productivitatea a crescut, dar si salariile au crescut

intr-un ritm mai lent. Intrucat productivitatea a crescut intr-un ritm sauperior salariilor
pentru firma este o situatie favorabila.
Reducerea cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri sau
valoare adaugata reflecta o crestere a eficientei cheltuielilor salariale, ca urmare a
sporirii mai accentuate a veniturilor din exploatare, cifrei de afaceri sau valorii adaugate
fata de cresterea cheltuielilor salariale sau a fondului de salarii.
ANALIZA CORELATIEI DINTRE DINAMICA
PRODUCTIVITATII MUNCII SI DINAMICA SALARIULUI MEDIU
In conditiile economiei de piata, cresterea mai rapida a productivitatii muncii fata de

cresterea salariului mediu constituie o conditie de baza pentru asigurarea eficientei
activitatii desfasurate.
Necesitatea respectarii unei astfel de corelatii decurge din faptul ca, la cresterea
productivitatii muncii concura si alti factori de productie, care trebuie si ei enumerati.
In cazul analizei este necesar sa se studieze doua aspecte :
situatia generala a corelatiei ;
efectele respectarii sau nerespectarii acestei corelatii.

Folosirea acestor relatii trebuie sa reflecte aceeasi tendinta in evolutia productivitatii
muncii si a salariului mediu.
CONCLUZII
Modificarea politicii fiscale a fost prima masura a actualului guvern si una dintre
prioritatile programului de guvernare si a programului politic. Concretizata legislativ prin
O.U.G. nr. 138/30 decembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.
571/2006 privind Codul Fiscal, reforma fiscala a fost prezentata initial ca relaxare fiscala
ce are in vedere sustinerea intreprinzatorilor privati, atragerea investitiilor straine si
stimularea liberei initiative, ceea ce ar trebui sa conduca la consolidarea si dezvoltarea
economiei de piata in Romania, una dintre principalele cerinte impuse Romaniei in
procesul de aderare la Uniunea Europeana.
Am constatat insa ca a fost vorba de o masura pripita, nefundamentata pe o analiza de

impact, care pune in pericol echilibrul bugetar. Ea a trebuit insotita de majorari ale altor
impozite si taxe, introducerea unor taxe noi, cresteri ale preturilor utilitatilor si reduceri
ale cheltuielilor bugetare.
Pentru a acoperi golurile bugetare create de relaxarea fiscala, Ministerul de

Finante, in urma negocierilor cu FMI, a trebuit sa propuna masuri fiscale nepopulare:
dublarea impozitului pe cifra de afaceri a microintreprinderilor, blocarea reducerii
contributiilor de asigurari sociale, amanarea majorarii salariilor bugetarilor si a unei
etape de recalculare a pensiilor, dublarea impozitului pe dividende la persoanele fizice,
cresterea de 10 ori a impozitarii dobanzilor bancare si a castigurilor de pe piata de
capital, impozitarea mai drastica a castigurilor din tranzactiile imobiliare si chirii etc.
'Taxa unica' este cel mai fierbinte subiect de discutie in noile state membre, iar
cereri de simplificare si reducere a taxelor au inceput sa se auda peste tot in Europa.
Intre timp, meritele acestei metode sunt discutate.
In termeni simpli, taxa fixa inseamna ca fiecare este taxat cu acelasi procent.

Intr-un astfel de sistem, in locul unui set complex de reguli de impozitare, statul declara
un prag deasupra caruia toata lumea plateste o taxa fixa pentru veniturile proprii. Acest
prag este in general destul de scazut, pentru a stimula cetatenii sa isi plateasca taxele,
in loc sa incerce sa le evite. Un astfel de sistem se bazeaza pe faptul ca toate veniturile
sunt impozitate o singura data.
In ceea ce priveste taxele corporatiste, ideea este similara: o singura regula
pentru toata lumea.
De atunci, ideea taxei unice a fost readusa la viata de cateva ori, un numar
apreciabil de tari adoptand o varianta sau alta a regimului taxei unice. Si totusi, pana
astazi, nici o economie occidentala 'majora' nu a trecut inapoi la regimul taxei unice.
Se crede ca, la nivelul intregii lumi, contribuabilii pierd 8 miliarde de ore anual
pentru a-si completa declaratiile de venit.
Cu toate ca 'taxa unica' nu este considerata un panaceu pentru toate problemele

economice, din ce in ce mai multe tari - printre care si noile state membre - au introdus
sau sunt in procesul de elaborare a unor regimuri de taxare universale. Majoritatea
acestor tari se confrunta cu deficituri bugetare apreciabile si cateva se confrunta cu
nevoia de a-si alinia statutul economic la cerintele Zonei Euro.
Taxa unica ar trebui sa:
- ajute la reducerea birocratiei
- reduca inechitatile
- contrabalanseze evitarea taxelor si evaziunea
- ofere stimulente pentru a munci, a economisi si a investi
- genereze venituri bugetare mai mari
- produca un 'mini boom' economic
In acelasi timp, un regim fix de taxe este inteles ca:
- eliminand toate formele de scutiri de taxe si facilitati
- fiind non-progresiv (cel putin in ceea ce priveste ratele 'marginale')
- favorizand pe cei bogati in detrimentul celor saraci

- favorizand detinatorii de actiuni si dividende, de vreme ce profiturile sunt taxate o
singura data, la sursa (taxa unica este o taxa bazata pe consum)
Daca aceasta masura aparent populara a trecerii catre un sistem fix de

impozitare este motivata de strategii fiscale sanatoase sau doar de dorinta de a face
cetatenii sa contribuie mai mult la bugetul statului, este un punct in dezbatere.
O concluzie esentiala este ca eficienta si succesul regimului taxei unice sunt

dependente de nivelul acestei taxe unice: cu cat acesta este mai scazut, cu atat tinde sa
devina mai eficient.
In afara de sistemul de taxe sau tipul de sprijin acordat noilor intreprizatori,

competitivitatea unei tari este determinata si de alti factori. Daca este adevarat, in
general, ca taxele mai reduse lasa mai multi bani sa circule si sa fie investiti intr-o
economie si ca taxele fixe cresc dorinta cetatenilor de a le plati, taxele scazute pot de
asemenea sa se concretizeze si in venituri bugetare mai scazute, deficite bugetare mari
si neacoperirea cheltuielilor bugetare.
Consideram ca nu este nevoie de o armonizare transfrontaliera a taxelor statelor

membre. Cu conditia sa respecte regulile comunitare, statele membre sunt libere sa isi
aleaga sistemele de taxe pe care le considera cele mai potrivite si conforme cu
preferintele lor.
Taxele pe venit nu sunt numai complexe, ci si perverse, deturnand energie si

resurse spre un comportament neeconomic impus oamenilor de insusi codul de taxe. In
termeni de crestere ratata si eforturi repartizate gresit, costurile sale economice se
cifreaza la miliarde de euro anual, poate zeci de miliarde.
Propunerile pentru o taxa unica asupra veniturilor individuale si corporatiste ar

creste investitiile in cea mai mare economie europeana.
BIBLIOGRAFIE
CALIN OPREA, GHEORGHE CARSTEA, - "Contabilitate de gestiune si calculatia

costurilor" Editura Atlas Press 2003, Bucuresti;
Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 1752/2005, pentru aprobarea Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a IV a a Comunitatilor Economice Europene-
publicat in Monitorul Oficial Partea I nr 1080 din 30.11.2005.
Legea 821991,Legea Contabilitati cu modificari si completarile ulterioare
Leges 5712003 Codul fiscal
M. Ristea si colectivul - Contabilitate financiara Editura economica Bucuresti 2005
OMFP nr 20012006 si OMFP 23742007
Albescu Felicia , Informatica de gestiune , Editura Fundatiei « Romania de Maine »
Bucuresti 1996.

Baatext 123456

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Baatext 123456

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare de licenta

Contabilitatea salariilor si studiu de caz la SC Liliacul SA

Incepand cu data de 1 ianuarie 2005 a intrat in vigoare, in Romania, un nou

Acest sistem de impunere se adreseaza contribuabililor persoane fizice salariati si

Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat baremul lunar de

CADRUL LEGAL SI ORGANIZATORIC PRIVIND FORTA DE MUNCA SI DECONTAREA

Pentru munca prestata in conditiile prevazute in contractul colectiv sau individual de

Exista o ierarhizare generala a categoriilor de timpi de lucru utilizati de personalul

Acest timp poate cuprinde si anumite absente remunerate cum ar fi :

- perioadele de invoire de scurta durata;

- perioadele de deplasare in interes de serviciu;

- timpul de activitate care reprezinta diferenta dintre timpii de prezenta si timpii

- normali (pauze de masa, etc.)

Componentele timpului de lucru platit pot fi schematizate astfel:

Atingerea obiectivelor presupune si impune, dincolo de vointa politica a schimbarii,

a) Liberalizarea si eficientizarea pietei muncii. Aceasta inseamna cresterea rolului

In prima categorie se includ:

Accelerarea privatizarii si protectia dreptului de proprietate;

Accelerarea restructurarii cu deosebire la scara microeconomica;

Sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii din sectorul de productie, stimularea

Cat priveste mecanismele si prioritatile legate direct de functionarea pietei muncii,

Descentralizare, subsidiaritate si responsabilitate in managementul strategic,

Dezvoltarea parteneriatului, tri si multipartitismului in gestionarea pietei muncii,

Ø Incurajarea prin masuri si stimulente adecvate a mobilitatii fortei de munca.

b) O strategie nationala de promovare a unui sistem competitiv de salarii si venituri

Eliberarea fortelor stimulative ale pietei si slabirea treptata si respectiv

Legarea salariului individual de productivitate, performanta, competenta.

Stimularea dezvoltarii prin salarii, prin cresterea puterii de cumparare a

c) O politica flexibila, negociata in ceea ce priveste marimea salariului minim, astfel:

Cresterea salariului minim in limite care sa stimuleze investitia in capitalul

d) Flexibilizarea sistemului de indexare a salariilor in functie de evolutia preturilor

e) Descentralizarea in continuare a negocierilor colective , concentrarea lor la nivel de

f) Intarirea disciplinei financiare, a controlului costurilor de productie si nu numai sau cu

g) Imbunatatirea legislatiei cu privire la piata muncii si accelerarea procesului de creare

Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in

Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul

2. CONDITII PRIVIND ANGAJAREA SI AVANSAREA PERSONALULUI IN FUNCTII

Sa prezinte o recomandare de la ultimul loc de munca sau de la unitatea de

Sa prezinte curriculum vitae din care sa rezulte activitatea desfasurata.

In cadrul fiecarei firme, conducerea constituie o comisie de examinare care verifica

3. REGLEMENTARI PRIVIND CONCEDIUL DE ODIHNA

Salariatii au dreptul, in fiecare an calendaristic la un concediu de odihna platit cu o

Vechimea in munca; Durata concediului

- pana la 10 ani 21 zile lucratoare

- peste 10 ani 25 zile lucratoare

Vechimea in munca ce se ia in considerare la determinarea duratei concediului de

Pentru salariatii care se incadreaza in munca in timpul anului, durata concediului de

In cazul in care perioadele de concedii medicale si de concedii fara plata, au fost de 12

Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an calendaristic, integral sau fractionat, cu

Pe durata concediului de odihna, salariatii au dreptul la o indemnizatie stabilita in raport

Efectuarea concediului de odihna se intrerupe in cazul in care salariatul intra in concediu

In afara concediului de odihna, salariatii au dreptul la zile de concediu platite, in cazul

a) casatoria salariatului - 5 zile

b) nasterea sau casatoria unui copil - 3 zile

c) decesul sotului sau a unei rude de pana la gradul 2 al salariatului - 3 zile.

LEGISLATIA MUNCII SI SISTEMUL DE PENSII PRIVATE

Avantajele posterioare perioadei de munca de care se bucura persoanele

5. ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND SALARIUL

Salariul sau pretul muncii constituie o componenta esentiala a pietei muncii.De

In functie de intelegerea acestui raport se vor delimita relatiile, la nivel microeconomic-

Salariul este definit in diferite moduri, in functie de doctrina economica pe care o

Salariul trebuie abordat in dublu sens:

Salariul este o categorie economica complexa, care presupune contract de munca,