Dokumen - Tips Geotehnica Manual Pentru Lucrarile de Laborator Analiza Granulometrica A

CUPRINS
CUPRINS
CUPRINS...........................................................................................................
1. ANALIZA GRANULOMETRICA A PAMÂNTURILOR......................
1.1. ...SCOPUL DETERMINARII. DEFINITII .........................................................

1.2. ...METODA CERNERII.................................................................................
1.2.1. Principiul metodei 4
1.2.2. Pregatirea probelor 4
1.2.3. Aparatura, materiale si reactivi 4
1.2.4. Mod de lucru 4
1.2.5. Prelucrarea rezultatelor experimentale 4
1.3. ...METODA SEDIMENTARII.........................................................................
1.4. ...ANEXA 1.1 DETERMINAREA COMPOZITIEI
GRANULOMETRICE PRIN METODA CERNERII ...................................................
1.5. ...ANEXA 1.2 ANALIZA GRANULOMETRICA PRIN
METODA SEDIMENTARII................................................................
1.6. ...ANEXA 1.3 NOMOGRAMA CASAGRANDE ................................
1
GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR
1.7. ...ANEXA 1.4 FORMULAR PENTRU REPREZENTAREA
CURBELOR GRANULOMETRICE............................................................................
1.8. ...ANEXA 1.5 DIAGRAMA TERNARA ................................................
1.9. ...ANEXA 1.6 DIAGRAMA TERNARA UTILIZATA
PENTRU IDENTIFICAREA PAMÂNTURILOR ÎN FUNCTIE DE
GRANULOMETRIE SI INDICELE DE PLASTICITATE IP ................................
2. DETERMINAREA UMIDITATII PAMÂNTULUI................................

2.2. ...PRINCIPIUL METODEI .............................................................................
2.3. ...APARATURA ..........................................................................................
2.4. ...MODUL DE LUCRU .................................................................................
2.5. ...PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE ................................
2.6. ...ANEXA 2.1 DETERMINAREA UMIDITATII................................
3. DETERMINAREA DENSITATII SCHELETULUI

PAMÂNTURILOR .........................................................................................................

3.3. ...PREGATIREA MATERIALULUI ................................................................
3.4. ...APARATURA SI MATERIALE NECESARE ..................................................
3.5. ...PREGATIREA APARATURII ................................................................
3.6. ...MOD DE LUCRU......................................................................................
3.7. ...PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE ................................
3.8. ...ANEXA 3.1 DETERMINAREA DENSITATII
SCHELETULUI SOLID PENTRU PAMÂNTURI (DENSITATEA
SPECIFICA) .............................................................................................
2
CUPRINS
4. DETERMINAREA DENSITATII PAMÂNTURILOR ...........................
4.1. ...INTRODUCERE........................................................................................
4.2. ...METODA CU STANTA .............................................................................
4.2.1. Principiul metodei Error! Bookmark not
defined.
4.2.2. Pregatirea epruvetelor Error! Bookmark not
defined.
4.2.3. Aparatura necesara Error! Bookmark not
defined.
4.2.4. Mod de lucru Error! Bookmark not defined.
4.2.5. Prelucrarea rezultatelor experimentale
Error! Bookmark not defined.
4.3. ...ANEXA 4.1 - DETERMINAREA DENSITATII
PAMÂNTURILOR, ÎN STARE NATURALA, PRIN
METODA CU STANTA .......................................................................................
5. DETERMINAREA LIMITELOR DE PLASTICITATE ........................

5.2. ...DETERMINAREA LIMITEI INFERIOARE DE PLASTICITATE.........................
5.2.1. Metoda cilindrilor de pamânt Error!
Bookmark not defined.
5.2.1.1. Principiul metodei Error! Bookmark not defined.
5.2.1.2. Aparatura si materiale necesare Error!
5.2.1.3. Mod de lucru Error! Bookmark not defined.
5.2.1.4. Exprimarea rezultatelor Error! Bookmark not
defined.
3
5.2.2. Metoda mediilor absorbante Error!
5.2.3. Aparatura si materiale necesare Error!
defined.
5.3. ...DETERMINAREA LIMITEI SUPERIOARE DE PLASTICITATE ........................
5.3.1. Metoda cu cupa Error! Bookmark not defined.
defined.
5.3.2. Metoda cu conul Error! Bookmark not defined.
defined.
5.4. ...DETERMINAREA INDICELUI DE PLASTICITATE, A INDICELUI
DE CONSISTENTA SI A INDICELUI DE LICHIDITATE ..........................................................
5.5. ...ANEXA 5-1 - LIMITE DE PLASTICITATE................................
6. DETERMINAREA PERMEABILITATII ÎN
LABORATOR.................................................................................................................
4
CUPRINS
6.2. ...METODA PERMEAMETRULUI CU GRADIENT CONSTANT
FARA SUCTIUNE..............................................................................................................

defined.
defined.
defined.
6.2.5. Calculul coeficientului de permeabilitate
6.3. ...METODA PERMEAMETRULUI CU GRADIENT VARIABIL FARA
SUCTIUNE .. ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
6.3.1. Principiul Metodei Error! Bookmark not

defined.
6.3.2. Pregatirea probelor Error! Bookmark not
defined.
defined.
6.3.5. Calculul coeficientului de permeabilitate
6.4. ...ANEXA 6.1 DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE
PERMEABILITATE PRIN METODA GRADIENTULUI CONSTANT
FARA SUCTIUNE ................................................................................................
5
6.5. ...ANEXA 6.2 - DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE
PERMEABILITATE PRIN METODA GRADIENTULUI VARIABIL.......................
7. DETERMINAREA COMPRESIBILITATII
PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN EDOMETRU................................
7.1. ...SCOPUL ÎNCERCARII. DEFINITII ..............................................................

7.3. ...APARATURA SI MATERIALE NECESARE ..................................................
7.4. ...PREGATIREA PROBELOR .........................................................................
7.5. ...MOD DE LUCRU......................................................................................
7.5.1. Pregatirea aparaturii Error! Bookmark not
defined.
7.5.2. Efectuarea încercarilor în edometru
7.5.2.1. Încercarea de compresiune - tasare Error!
7.5.2.2. Încercarea de consolidare Error! Bookmark not
defined.
7.5.2.3. Încercarea de compresiune prin umezire
7.6. ...REPREZENTAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR ...........................
7.6.1. Reprezentarea si interpretarea rezultatelor în
cazul
încercarii de compresiune – tasare. Parametrii de
compresibilitate Error! Bookmark not defined.
7.6.1.1. Curba de compresiune - tasare Error!
6
CUPRINS
7.6.1.2. Curba compresiune – porozitate Error!
7.6.1.3. Indicele de compresiune Cc si indicele de
recompresiune Cr Error! Bookmark not defined.
7.6.1.4. Modulul de deformatie edometric M Error!
7.6.1.5. Coeficientul de compresibilitate volumica mv si
coeficientul de compresibilitate av Error! Bookmark not defined.
7.6.1.6. Presiunea de preconsolidare ? ’p Error!
7.6.1.7. Tasarea specifica prin umezire imp Error!
7.6.2. Reprezentarea si interpretarea rezultatelor în
cazul încercarii de consolidare Error! Bookmark not defined.
7.6.2.1. Coeficientul de consolidare cv si timpul de consolidare
primara Error! Bookmark not defined.
7.6.2.2. Coeficientul de consolidare secundara Error!
7.7. ...ANEXA 7.1 - COMPRESIBILITATEA
PAMÂNTURILOR. CARACTERISTICILE FIZICE ALE PROBELOR
ANALIZATE.....................................................................................
7.8. ...ANEXA 7.2 - ÎNCERCAREA DE COMPRESIUNE ÎN
EDOMETRU .ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
7.9. ...ANEXA 7.3 - ÎNCERCAREA DE COMPRESIUNE ÎN
7.10. .ANEXA 7.4 - CURBA DE COMPRESIUNE – TASARE ....................
7.11. .ANEXA 7.5 - CURBA DE
COMPRESIUNE – POROZITATE ................................................................
7
7.12. .ANEXA 7.6 - ÎNCERCAREA DE CONSOLIDARE ÎN
7.13. .ANEXA 7.7 - ÎNCERCAREA DE CONSOLIDARE ÎN
EDOMETRU. CARACTERISTICILE PROBELOR
ANALIZATE.....................................................................................
7.14. .ANEXA 7.8 - CURBA DE CONSOLIDARE
EDOMETRICA.........................................................................................
8. DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE

PAMÂNTURILOR .........................................................................................................
8.1. ...SCOPUL ÎNCERCARII. DEFINITII SI CLASIFICARI ................................

8.2. ...FORFECAREA DIRECTA ...........................................................................
defined.
defined.
8.2.3. Aparatura si materiale necesare Error!
8.2.4.1. Pregatirea aparatului Error! Bookmark not
defined.
8.2.4.2. Efectuarea încercarii Error! Bookmark not
defined.
8.2.4.2.1 Încercarea de forfecare consolidata drenata (CD)
8.2.4.2.2 Încercarea de forfecare consolidata – nedrenata
8
CUPRINS
(C.U.)
………………………………………….Er
ror! Bookmark not defined.
8.2.4.2.3 Încercarea de forfecare neconsolidata – nedrenata
(U.U.)
…………………………………………..Er
ror! Bookmark not defined.
8.2.5. Interpretarea rezultatelor Error! Bookmark not
defined.
8.3. ... RELATIA EFORT – DEFORMATIE CORESPUNZATOARE
PAMÂNTULUI (ANEXA 8.5 DIAGRAMA DEFORMATIILOR DE
ALUNECARE LA FORFECARE DIRECTA) .........................................

8.4. ...ANEXA 8.1 - DATE PRIVITOARE LA
IDENTIFICAREA SI CARACTERIZAREA FIZICA A EPRUVETELOR .................
8.5. ...ANEXA 8.2 - CARACTERISTICILE EPRUVETELOR
DUPA CONSOLIDARE ...............................................................................................
8.6. ...ANEXA 8.3 - DATE PRIVIND REZISTENTA LA
FORFECARE ....................................................................................
8.7. ...ANEXA 8.4 - DATE PRIVITOARE LA ÎNCERCAREA
DE FORFECARE .........................................................................................................
8.8. ...ANEXA 8.5 DIAGRAMA DEFORMATIILOR DE
ALUNECARE LA FORFECARE DIRECTA...........................................
8.9. ...ANEXA 8.6 - ÎNCERCAREA DE FORFECARE
DIRECTA ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
8.10. .ÎNCERCAREA DE COMPRESIUNE TRIAXIALA ...........................................
8.10.1. Introducere. Definitii Error! Bookmark not
defined.
9
8.10.3. Interpretarea rezultatelor Error! Bookmark not
defined.
8.11. .ANEXA 8.7 - ÎNCERCAREA DE FORFECARE PRIN
COMPRESIUNE TRIAXIALA. FORMULARE PENTRU
ÎNREGISTRAREA DATELOR SI CALCULE ............................................................
8.12. .ANEXA 8.8 DIAGRAMA EFORTULUI DEVIATOR ........................
8.13. .ANEXA 8.9 DIAGRAMA PRESIUNII APEI DIN PORI.....................
8.14. .ANEXA 8.10 DIAGRAMA DRUMULUI DE EFORT ........................
8.15. .ANEXA 8.11 DIAGRAMA EFORTURILOR UNITARE
LA COMPRESIUNEA TRIAXIALA ...........................................................................
9. BIBLIOGRAFIE .........................................................................................
10
1. ANALIZA GRANULOMETRICA A
PAMÂNTURILOR
1.1. Scopul determinarii. Definitii
Pamânturile sunt medii poroase trifazice alcatuite, în general, din schelet

solid, apa si aer. Scheletul solid este alcatuit din fragmente de diverse forme
si dimensiuni.
Fractiunea granulometrica este o categorie de fragmente solide având
dimensiunea caracteristica, d, cuprinsa într-un anume interval. Standardul
românesc în vigoare care trateaza aceasta problema defineste urmatoarele
fractiuni granulometrice:
Tabelul 1-1 - Fractiuni granulometrice
Dimensiune
Denumirea
a
fractiunii
d
Argila ? 5?
Praf 5? ? 50?
Nisip 50? ? 2 mm
2 mm ? 20
Pietris
mm
Bolovanis 20 mm ?
11
ANALIZA GRANULOMETRICA A PAMÂNTURILOR
200mm
Blocuri ? 200 mm
Compozitia granulometrica a unui pamânt cuantifica procentual contributia

fiecarei fractiuni granulometrice în alcatuirea unei mase date de pamânt.
Cunoasterea compozitiei granulometrice este foarte utila mai ales pentru
identificarea pamânturilor nu numai din punct de vedere al caracteristicilor
fizice dar si din punct de vedere al comportarii sub solicitari mecanice (de
exemplu pot fi identificate loessurile, argilele cu umflari si contractii mari
dar si pamânturile lichefiabile sub actiunea seismica).
Analiza granulometrica este operatia de laborator prin care se determina
compozitia granulometrica. Aceasta analiza poate fi efectuata prin
urmatoarele metode:
- prin masuratori directe cu ajutorul sablonului pentru pamânturi
cu fragmente solide având d >125 mm;
- metoda cernerii:
- folosind ciururi, pentru pamânturi necoezive cu
fragmente solide având d >2 mm;
- folosind ciururi si site, pentru pamânturi cu fragmente
solide având d >0,063 mm;
- metoda sedimentarii, pentru pamânturi cu fragmente solide
având d < 0,063 mm;
- metoda combinata (cernere si sedimentare) pentru pamânturi
ca: nisip argilos, praf nisipos, etc.
Încercarile de laborator de mai sus, se fac pe esantioane de pamânt
reprezentative din probele prelevate din gropi de observare, puturi, foraje
geotehnice, etc.
În cazul terenurilor neuniforme, având coeficientul de neuniformitate
Un>15, cu neomogenitati evidente, pentru fiecare intercalatie distincta,
trebuie prelevate si studiate în laborator esantioane caracteristice de pamânt.
12
1.2. Metoda cernerii
1.2.1. Principiul metodei
Separarea fragmentelor solide din pamânturile necoezive dupa

marimea lor (în fractiuni granulometrice) se face prin cernere pe ciururi si
site. Conventional, diametrul fragmentului solid se considera egal cu
marimea ochiului ultimei site sau al ultimului ciur prin care acesta nu trece
prin cernere.
1.2.2. Pregatirea probelor
Compozitia granulometrica se determina pentru cantitati de material

dependente de tipul fractiunii granulometrice dominante, dupa cum
urmeaza:
- pentru bolovanis, minimum 5 kg;
- pentru pietris, minimum 2 kg;
- pentru pietris cu nisip, minimum 1 kg;
- pentru nisip mare si mijlociu, 0,4 .... 0,5 kg;
- pentru nisip fin, 0,1 .... 0,2 kg;
- pentru nisip argilos. 0,07 .... 0,1 kg;
- pentru argila nisipoasa, maxim 0,07 kg.
Proba de pamânt se introduce într-o capsula (cutie) tarata (tara),
dupa care se usuca în etuva la temperatura de 105? C, pâna la masa
constanta. Dupa uscare, capsula cu proba de pamânt se lasa sa se raceasca,
dupa care se determina masa totala a acestora, notata cu m, cu urmatoarea
relatie:
m ? m d ? mc ( 1-1)
în care:
md – masa probei de pamânt uscat, în grame;
mc – masa capsulei, în grame.
Valoarea m se înregistreaza.
Daca pamântul analizat prezinta coeziune, proba uscata pusa în
capsula se acopera cu apa potabila la care se adauga 0,2 g carbonat de litiu,
13
pastrându-se 24h. Dupa aceasta perioada pamântul din capsula se spala cu
apa pe o sita de sârma cu ochiuri de 0,063 mm si se separa liantul cu un
curent de apa potabila pâna la îndepartarea sa. Pamântul ramas pe sita se
antreneaza cu apa într-o capsula, se usuca în etuva la temperatura de 105 ?
2?C pâna la masa constanta, dupa care se lasa sa se raceasca si apoi se
cântareste împreuna cu capsula. Daca masa liantului rezultat din spalare
depaseste 10% din masa probei de analizat md, acesta se analizeaza, în
continuare din punct de vedere granulometric prin metoda sedimentarii, caz
în care volumul de apa de spalare a liantului, trebuie sa nu fie mai mare de
1000 cm3.
1.2.3. Aparatura, materiale si reactivi
Pentru efectuarea unei analize granulometrice prin metoda cernerii

sunt necesare:
- set de ciururi (cu cutie si capac) cu ochiuri patrate sau rotunde de 5; 10;
20 mm;
- set de site (cu cutie si capac) din sârma cu ochiuri patrate de 0,05, 0,08,
0,1, 0,25, 0,5, 1, 2 mm, dimensiunile ciururilor si sitelor din
componenta seturilor, se aleg astfel încât, în timpul cernerii, pamântul
sa se separe pe diametrele urmarite; se recomanda ca valoarea
dimensiunii ochiurilor la ciururi si site sa creasca în progresie
geometrica cu ratia 2.
- masina de cernut adaptata sitelor si ciururilor;
- subler sau sabloane cu ochiuri rotunde;
- balanta tehnica cu precizia de cântarire de 0,01 g;
- cântar comercial cu precizia de cântarire de 0,5 g;
- etuva termoreglabila, cu posibilitatea de reglare a temperaturii la 105 ?
2?C, cu dispozitiv de aerisire liber;
- capsule din portelan sau din metal inoxidabil sau emailat cu diametrul
de 120 ... 300 mm;
- perii de sârma si pensule pentru curatatul sitelor;
- cutite, linguri, spatule pentru luat probe;
- carbonat de litiu pur (c.p.) sau pentru analiza (p.a.);
- exsicatoare cu CaCl2.
14
1.2.4. Mod de lucru
Capsulele (cutiile) se numeroteaza, se usuca la 105 ? 2?C, se racesc si apoi

se tareaza. Masa fiecareia, mc, se înregistreaza si se verifica periodic.
Seturile de site si ciururi se monteaza astfel: se aseaza mai întâi cutia, apoi
peste ea se pune sita cu ochiuri de dimensiuni minime, dupa aceea se pun
sitele si ciururile cu ochiuri de dimensiuni din ce în ce mai mari, dupa care
se aseaza capacul. Proba uscata si cântarita se toarna pe ciurul sau sita cu
ochiurile cele mai mari din setul utilizat. Cernerea se executa manual sau cu
ajutorul unei masini de cernut. În timpul cernerii se verifica daca nu se
depaseste capacitatea de încarcare a sitelor si ciururilor, pentru ca sa se
obtina eficienta necesara.
Cernerea se face pâna la separarea fractiunilor granulare: orientativ, timp de
15 min. daca se face manual sau 10 min. daca aceasta se face cu ajutorul
unei masini de cernut. Operatia se considera terminata daca scuturând
fiecare sita sau ciur deasupra unei hârtii, ceea ce mai trece timp de 1 minut
reprezinta mai putin de 1% din materialul de pe ciurul sau sita respectiva.
Ceea ce, eventual, trece se adauga la sita sau ciurul urmator cu diametrul
mai mic. Resturile de material ramase dupa cernere pe fiecare sita, ciur sau
cutie, se trec în capsule tarate si se determina masa fiecareia. Datele
obtinute se înregistreaza.
Daca suma maselor fractiunilor granulare (inclusiv restul din cutie) difera
cu mai mult de 1 % fata de masa probei de pamânt determinarea se repeta.
Daca restul din cutie depaseste 10 % din masa probei de analizat md, acest
rest se analizeaza, în continuare, prin metoda sedimentarii. În cazul în care
restul din cutie, dupa separarea liantului, este mai mic decât 1% din masa
initiala de pamânt md, încercarea este valabila si se prelucreaza rezultatele
ei. În cazul în care dupa cernere, rezulta fragmente solide cu dimensiuni
caracteristice mai mari de 20 mm, separarea lor în continuare pe fractiuni se
poate face utilizând ciururi corespunzatoare sau prin masurari cu sublerul
sau cu sabloane.
Rezultatele analizei granulometrice efectuate prin metoda cernerii se

organizeaza într-un tabel de tipul tabelului 1 din ANEXA 1.1. În masa totala
se include si restul din cutie precum si masa liantului. În ultima coloana a
tabelului se înscriu procentele aferente resturilor de material cu dimensiuni
15
mai mici decât dimensiunea ochiurilor sitei sau ciurului respectiv, calculate
în raport cu masa probei de analizat md.
În coloana (3) a tabelului 1 (ANEXA 1.1) se calculeaza pentru fiecare
dimensiune a fragmentelor solide, în procente din masa totala md, cantitatea
de material cu fragmente solide având dimensiuni mai mici decât
dimensiunea d, considerata. Acest calcul se face în modul urmator: se scade
din 100, procentul cantitatii ramase pe sita cu ochiurile cele mai mari (trecut
în coloana (2) linia (1)) si se trece valoarea obtinuta pe linia
corespunzatoare din coloana (3). Din aceasta valoare se scade procentul
trecut pe linia urmatoare din coloana (2) si rezultatul se trece pe aceeasi
linie în coloana (3). Procedând în acest mod se completeaza toata coloana
(3) a tabelului.
Rezultatele analizei granulometrice prin metoda cernerii pot fi folosite
pentru reprezentari grafice de tipul curbei de frecventa, histogramei, curbei
granulometrice (formularul 1, ANEXA 1.1) si respectiv de tipul diagramei
ternare (formularul 2, ANEXA 1.1).
1.3. Metoda sedimentarii
1.3.1. Principiul metodei
Metoda sedimentarii se bazeaza, din punct de vedere practic, pe masurarea

densitatii suspensiei de fragmente solide din apa (în timpul sedimentarii), cu
ajutorul areometrului.
Din punct de vedere teoretic metoda se bazeaza pe aplicarea legii lui Stokes.
Pe cale teoretica, Stokes, a stabilit urmatoarea relatie între viteza de
depunere într-un lichid a unor fragmente solide, de forma sferica, si
diametrul acestora:
2 ?s ? ?w
2
?d ?
v? ? ?? ? ( 1-2 )
9 ? ?2?
unde:
v – este viteza de sedimentare, în cm/s,
16
?s – este greutatea specifica a fragmentelor solide, în gf/cm3,
?w – este greutatea volumica a apei; ?w = 1 gf/cm3,
d – este diametrul sferelor cu care sunt asimilate fragmentele
solide,
? - este coeficientul de vâscozitate a lichidului în care se realizeaza
suspensia, în gf?s/cm (poise)
În aplicarea practica, legea lui Stokes este valabila numai pentru diametre
ale particulelor sferice mai mici decât un anumit diametru limita. De fapt
sferele care modeleaza fragmentele solide trebuie sa aiba un diametru
suficient de mare pentru a nu fi influentate în timpul sedimentarii de
miscarea browniana a apei si suficient de mic pentru a nu apare o
interconditionare în timpul caderii libere în suspensie. Prin încercari s-a
stabilit ca valoarea acestui diametru limita este de 0,2 mm pentru
fragmentele solide care au o forma rotunjita.
De asemenea aplicarea legii lui Stokes la analiza granulometrica a
pamânturilor presupune si îndeplinirea urmatoarelor conditii:
- legea lui Stokes este valabila pentru toate fragmentele solide
ce se depun din suspensia aflata într-un cilindru
- la începutul sedimentarii, în cilindru, suspensia de fragmente
solide în apa este uniforma, adica fragmentele solide de
diferite marimi sunt uniform repartizate în masa lichidului.
Presupunând îndeplinite conditiile de mai sus, aplicarea metodei pentru
analiza granulometrica prin sedimentare poate fi ilustrata prin schema din
Figura 1-1. La începutul operatiei experimentale fragmentele solide sunt
raspândite uniform în masa lichidului. Daca fixam un plan orizontal de
separatie în cilindru la o adâncime H de la nivelul liber lichidului, se poate
stabili, aplicând legea lui Stokes, diametrul maxim al fragmentelor solide ce
se mai afla înca în suspensie, în lichidul aflat deasupra planului de separatie,
dupa trecerea unui timp t de la începerea sedimentarii. De fapt spatiul
parcurs de un fragment solid aflat la suprafata suspensiei din cilindru este
H, iar valoarea vitezei de sedimentare este data de relatia:
H
v? (1-3)
t
17
Cilindru de sticla Areometru
cu volumul de
1000 cm3
Corectia de
menisc ? R
H
Plan de referinta
Metacentru
Alice de plumb
Figura 1-1 – Schema încercarii cu metoda sedimentarii

Pe de alta parte, viteza de sedimentare este o functie de diametrul
fragmentului solid, d, conform relatiei (1-2) corespunzatoare legii lui
Stokes. Aceasta relatie mai poate fi scrisa condensat:
v ? A ?d 2 (1-4)
cu
?s ? ?w
A? (1-5)
18 ??
Rezulta ca dupa trecerea unui timp t de la începerea sedimentarii în
portiunea de suspensie aflata deasupra planului de separatie de la adâncimea
H, nu se vor mai afla fragmente solide cu diametrul mai mare de,
H
d? (1-6)
A ?t
Dupa trecerea timpului t de la începutul sedimentarii repartizarea
fragmentelor solide având masa mt, ramase în suspensie în apa din cilindru,
este uniforma deoarece fragmentele de diametre egale au parcurs drumuri
egale. Ca urmare greutatea volumica a suspensiei de material solid în
lichidul din cilindru aflata deasupra planului de separatie de la adâncimea
H, este o masura a cantitatii de material care are dimensiuni d ale
fragmentelor solide mai mici decât d. În cele ce urmeaza se fac urmatoarele
notatii suplimentare:
t este timpul pentru care deasupra planului de referinta situat la
cota H se afla în suspensie masa mt de fragmente solide
18
R este citirea de pe tija areometrului la timpul t, corectata în functie
de temperatura (ct) si de meniscul format la contactul cu tija
areometrului (? R), (vezi ANEXA 1.2)
? este densitatea suspensiei la timpul t redata de relatia:
R
? ? 1? [g/cm3] ( 1-7)
1000
md este masa totala de pamânt folosit la realizarea suspensiei
Vt este volumul total al suspensiei pe care îl vom considera (1000
cm3)
Folosind aceste notatii pentru timpul t se poate scrie urmatoarea relatie de
echivalenta masica:
? R ? m
Vt ??1 ? ? ? 1000 ?? w ? mt ? t ?? w ( 1-8)
? 1000 ? ?s
masa totala masa apei masa de apa dislocuita de fragmentele solide
Din relatia (1-8) rezulta expresia de calcul pentru masa fragmentelor solide
aflate în suspensie la timpul t:
?s
mt ? ?R ( 1-9)
?s ?1
Pentru a vedea cât reprezinta mt din masa totala md în procente se poate
utiliza relatia:
mt ? s 100
m p (%) ? ?100 ? ? ?R ( 1-10)
md ? s ? 1 md
Rezulta ca la timpul t deasupra planului de referinta considerat de la
adâncimea H se afla masa mt de material ce reprezinta mp în procente din
masa totala md cu diametrul mai mic decât d obtinut cu relatia (1-6).
Prin urmare pentru determinarea compozitiei granulometrice prin metoda
sedimentarii este suficienta determinarea la diversi timpi a densitatii
suspensiei realizate cu materialul analizat.
19
1.3.2. Pregatirea probelor
Analiza granulometrica se face utilizând 50 …. 100 g de pamânt. Proba de

pamânt se introduce într-o capsula, dupa care se usuca în etuva la
temperatura de 105 ? 2?C, pâna la masa constanta. Dupa uscare, capsula cu
proba de pamânt se lasa sa se raceasca la temperatura mediului ambiant.
Din materialul uscat se ia o cantitate de material care se cântareste cu
precizia de 0,01 g. Aceasta masa constituie masa initiala a probei md.
În cazul pamânturilor cu un continut de materii organice mai mare de 5%,
proba trebuie mai întâi oxidata chimic, punând-o într-un pahar Berzelius de
500 ml si turnând peste ea 150 cm3 apa oxigenata. Se agita continutul cu o
bagheta de sticla câteva minute, dupa care paharul se încalzeste pâna la
temperatura de 50 ... 60?C. Dupa ce amestecul atinge aceasta temperatura,
se agita puternic pâna la încetarea reactiei de degajare a oxigenului. Reactia
se considera terminata când proba se coloreaza intens. Proba astfel obtinuta
se fierbe pâna când volumul ei se reduce la aproximativ 50 ml, dupa care se
toarna într-o capsula de portelan si se usuca în etuva la temperatura de 105
? 2?C, pâna la masa constanta.
1.3.3. Aparatura, materiale si reactivi
Pentru efectuarea încercarii se utilizeaza urmatoarele:

- areometru tip Cassagrande, etalonat la 20?C, cu intervalul de
citiri 0,995 .... 1,030, cu precizia 0,0005;
- termometru cu interval de citiri 0 .... 40?C si precizie 0,5?C.
- cilindrii de sticla gradati cu capacitatea 1000 cm3 si diametrul
interior aproximativ de 60 mm;
- cilindru gradat cu capacitatea de 250 cm3;
- cronometru;
20
Figura 1-2 – Areometru Cassagrande

- capsule de portelan cu diametrul de 120 mm;
- etuva termoreglabila, cu posibilitatea de reglare a temperaturii
la 105 ? 2?C, cu dispozitiv de aerisire liber;
- balanta tehnica cu precizia de cântarire de 0,01 g;
- sita din tesatura de sârma cu ochiuri patrate cu latura ochiului
de 0,063 mm;
- capsula de portelan sau metalica cu diametrul adecvat ramei
sitei metalice;
- agitator manual, electric sau orice alt sistem care sa agite
suspensia care se încearca (Figura 1-3) ;
- spatula, cutit, razatoare, pensula;
- pahar Berzelius cu capacitatea de 500 cm3;
- pipeta gradata cu capacitatea de 20cm3;
- pâlnie cu coada scurta;
- apa oxigenata solutie 6%;
- carbonat de litiu anhidru;
- solutie diluata de silicat de sodiu 4,4 %, densitatea 1,04 g/cm3;
- solutie de hexametafosfat de sodiu: 40 g hexametafosfat de
sodiu dizolvat în 1000 cm3 apa distilata;
- nomograma pentru calculul diametrelor granulelor.
OBSERVATIE: Întrucât solutia de hexametafosfat de sodiu poate fi
utilizata maximum o luna de la data prepararii, este necesar ca pe sticla cu
solutie sa se precizeze data prepararii.
21
În cazul materialelor cu indice de plasticitate redus Ip ? 10%
(nisip, nisip prafos, nisip argilos, praf nisipos), dispersarea se realizeaza
folosind ca agent dispersant carbonatul de litiu anhidru si ca agent
antifloculant solutie diluata de silicat de sodiu. Pentru o proba se utilizeaza
0,5 g carbonat de litiu anhidru.
În cazul materialelor cu indice de plasticitate Ip ? 10% (argila
grasa, argila, argila prafoasa, argila nisipoasa, praf argilos) determinarea
se efectueaza folosind ca agent antifloculant solutie de hexametafosfat de
sodiu. Pentru o proba se utilizeaza 100 cm3 solutie de hexametafosfat de
sodiu.
22
Figura 1-3 - Agitator manual si mecanic
23
1.3.4. Mod de lucru
Materialul care se supune analizei se pune într-o capsula. Peste material se

pun reactivii corespunzatori, se adauga apa potabila, dupa care se lasa 8 ....
24 h pâna se obtine înmuierea completa a materialului.
Acest amestec se toarna în cupa agitatorului si se supune unei agitari
viguroase timp de 1 .... 15 min., care se recomanda sa se faca cu un agitator
mecanic, pneumatic sau ultrasonic. Aceasta operatie se executa în vederea
evitarii formarii de agregate minerale prin asocierea particulelor fine, în
timpul determinarii. Suspensia astfel obtinuta se toarna pe o sita din tesatura
de sârma cu ochiuri patrate cu latura de 0,063 mm asezata pe o capsula
metalica sau de portelan cu diametrul cel putin egal cu cel al sitei. Folosind
apa potabila si prin pensulare, se retine pe sita numai fractiunea mai mare de
0,063 mm.
La spalare trebuie sa se evite utilizarea de cantitati excesive de apa, pentru
ca volumul final de suspensie în capsula sa nu depaseasca 700 .... 800 cm3.
Materialul continut pe sita se colecteaza într-o capsula si se usuca la
temperatura de 105 ? 2?C pâna la masa constanta, dupa care se cântareste.
Daca aceasta masa este mai mica decât 10 % din masa initiala a probei md,
aceasta se înregistreaza ca atare si se considera global; daca masa
materialului retinut este mai mare de 10% din masa initiala a probei md,
materialul uscat se analizeaza granulometric prin metoda cernerii.
Materialul ce trece prin sita de 0,063 mm si este colectat în capsula sub sita,
se trece cu atentie într-un cilindru gradat cu capacitatea de 1000 cm3,
evitându-se orice pierderi. În cazul folosirii carbonatului de litiu ca
dispersant, în suspensie se adauga 5 cm3 solutie diluata de silicat de sodiu ca
agent stabilizator al sistemului dispers. În cazul folosirii hexametafosfatului
de sodiu, nu este necesar sa se adauge agent stabilizator.
Volumul suspensiei din cilindrul gradat se completeaza cu apa potabila pâna
la 1000 cm3. Daca în timpul spalarii apa folosita a depasit acest volum, se
elimina excesul prin fierbere astfel încât sa se ajunga la un volum de
suspensie de 1000 cm3. Se lasa cilindrul în repaus pâna la atingerea
temperaturii camerei.
Suspensia obtinuta se agita timp de 15 .... 30 sec prin efectuarea de miscari
verticale a unui agitator manual.
Dupa terminarea agitarii, cilindrul nu se mai misca si se începe
cronometrarea sedimentarii.
Se introduce areometrul în cilindru, cu multa atentie pentru a nu produce
tulburarea accidentala a suspensiei; se efectueaza citirea pe areometru la
24
partea inferioara a meniscului, dupa care acesta se scoate cu aceeasi atentie
cu care se introduce.
În intervalul dintre citiri, areometrul se pastreaza într-un cilindru cu apa
potabila, care se schimba ori de câte ori este necesar pentru a fi mereu
curata.
Se efectueaza citiri pe areometru la urmatoarele intervale de timp cumulat
de la începerea determinarii: 0,5 min., 1 min., 2 min., 4 min., 8 min., 15
min., 30 min., 1 h, 2 h, 4h si 12 ... 16 h.
Dupa fiecare citire pe areometru se masoara temperatura suspensiei; se
recomanda ca încercarea sa se efectueze într-un mediu ambiant în care se
pastreaza temperatura de 20? 3?C, caz în care corectiile de temperatura sunt
neglijabile.
OBSERVATIE: În cazul în care în timpul determinarii suspensia
floculeaza sau precipita, aceasta se reagita din nou cu agitatorul manual
timp de 3 ... 5 ori mai mare decât cel de la începutul determinarii si se
repeta citirile. La o noua floculare rezultatele obtinute nu se mai iau în
considerare, iar determinarea granulozitatii se face prin metoda pipetarii.
Conform principiului metodei sedimentarii (vezi paragraful 1.3) pentru

timpii deja mentionati se efectueaza citirile brute pe tija areometrului. Dupa
aplicarea corectiilor de menisc si temperatura (a se vedea plansa cu
nomograma Cassagrande) se obtin valorile corectate R cu care se poate
determina densitatea suspensiei pe parcursul sedimentarii cu relatia (1-7).
Pentru un timp dat, t, se pot determina dimensiunea caracteristica a
fragmentelor solide aflate în suspensie si procentul mp corespunzator. A.
Cassagrande tinând seama de acest algoritm de calcul a întocmit o
nomograma redata în plansa 1. Cu ajutorul acestei nomograme folosind
“cheia” de lucru din plansa mentionata plecând de la citirile corectate R ca
date de intrare, împreuna cu temperatura, densitatea specifica si timpul se
poate determina diametrul d corespunzator. Astfel nomograma înlocuieste
calculul cu relatia (1-6) si ofera si posibilitatea determinarii vitezei de
sedimentare.
Pentru fiecare timp de sedimentare se determina diametrul caracteristic d si
procentul mp foarte utile interpretarii rezultatelor experimentale.
Pe baza rezultatelor experimentale se poate construi curba granulometrica a
pamântului analizat.
25
1.4. ANEXA 1.1 DETERMINAREA COMPOZITIEI

GRANULOMETRICE PRIN METODA CERNERII
Dimensiunile Cantitate
Fractiuni cu
ochiurilor sitelor sau a ramasa pe sita
diametrul mai mic
ciururilor (diametrul ( decât d, (%) din
granulelor d)* g %) din cantitatea totala
[mm] md
În cutie
Suma
*Diametrele ciururilor si ale sitelor se înscriu în ordine descrescatoare.

REPARTITIA MATERIALULUI
Material spalat (? ? 0,063mm)
Proba uscata + tara ............................ g
tara ........................... g
Cantitate spalata ................................g
Material cernut (? > 0,063mm)
Proba uscata + tara ............................ g
tara ........................... g
Cantitate cernuta ................................g
26
Cantitate totala md cernuta si spalata ............................... g
Felul materialului ..............................................................
1.5. ANEXA 1.2 ANALIZA GRANULOMETRICA PRIN

METODA SEDIMENTARII
AREOMETRUL ...................... ? R ................................ md ........................

Densitatea scheletului ? s = g/cm3; m ? ? s ?100 ??R '? C ? ? %
? s ? 1 md
p t
Temperatura
Citiri corectate
temperatura Ct
pe areometru
R’ = R + ? R
Citiri reduse
granulelor d
sedimentare
Corectia de
Timpul de
Diametrul
Ora citirii
R’ + Ct
minute
[mm]
Data
Medie
Citita
mp
R
?C
?C
/2
27
20
40
OBSERVATIE: Corectia de menisc ? R poate fi considerata acoperitor

+0,5, iar corectia ct se determina în functie de temperatura la care are loc
procesul de sedimentare conform graficului de mai jos.
28
1.6. ANEXA 1.3 NOMOGRAMA CASAGRANDE
29
1.7. ANEXA 1.4 FORMULAR PENTRU REPREZENTAREA CURBELOR GRANULOMETRICE
mp(%) mp(%)
Proba Pr
Proba nr.
nr. oba nr.
d<0,0002 % argila 0,25 % nisip 70 %
mm (coloidala) <d<0,50 mm mijlociu <d<200mm bolovanis
0,0002 0,5 % nisip d> %
% argila
<d<0,005mm <d<2 mm mare 200 mm blocuri
0,005 2 % Un
% praf
<d<0,05mm <d<20 mm pietris mic = d60 / d10
0,05 % nisip 20<d< %
<d<0,25mm fin 70 mm pietris mare
1.8. ANEXA 1.5 DIAGRAMA TERNARA
PROBA A PROBA C
Fractiunea nisip ……… Fractiunea nisip ………
Fractiunea praf ………. Fractiunea praf ……….
Fractiunea argila …….. Fractiunea argila ……..
PROBA B PROBA D
Fractiunea nisip ……… Fractiunea nisip ………
Fractiunea praf ………. Fractiunea praf ……….
Fractiunea argila …….. Fractiunea argila ……..
33
34
1.9. ANEXA 1.6 DIAGRAMA TERNARA UTILIZATA

PENTRU IDENTIFICAREA PAMÂNTURILOR ÎN
FUNCTIE DE GRANULOMETRIE SI INDICELE
DE PLASTICITATE IP
(vezi capitolul 5)
35
36
CUPRINS
CUPRINS 1
1. ANALIZA GRANULOMETRICA A PAMÂNTURILOR 6
1.1. ...SCOPUL DETERMINARII. DEFINITII ..................................................................................................6
1.2. ...METODA CERNERII ..........................................................................................................................7
1.3. ...METODA SEDIMENTARII ..................................................................................................................10
1.4. ...ANEXA 1.1 DETERMINAREA COMPOZITIEI GRANULOMETRICE PRIN METODA
CERNERII18
1.5. ...ANEXA 1.2 ANALIZA GRANULOMETRICA PRIN
METODA SEDIMENTARII..............................................................................................................19
1.6. ...ANEXA 1.3 NOMOGRAMA CASAGRANDE ............................................................................20
1.7. ...ANEXA 1.4 FORMULAR PENTRU REPREZENTAREA CURBELOR
GRANULOMETRICE...........................................................................................................................................21
1.8. ...ANEXA 1.5 DIAGRAMA TERNARA..........................................................................................22
1.9. ...ANEXA 1.6 DIAGRAMA TERNARA UTILIZATA PENTRU IDENTIFICAREA

Dokumen - Tips Geotehnica Manual Pentru Lucrarile de Laborator Analiza Granulometrica A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips Geotehnica Manual Pentru Lucrarile de Laborator Analiza Granulometrica A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1. ANALIZA GRANULOMETRICA A PAMÂNTURILOR......................

1.1. ...SCOPUL DETERMINARII. DEFINITII .........................................................

2. DETERMINAREA UMIDITATII PAMÂNTULUI................................

2.1. ...SCOPUL DETERMINARII. DEFINITII .........................................................

3. DETERMINAREA DENSITATII SCHELETULUI

3.1. ...SCOPUL DETERMINARII. DEFINITII .........................................................

5. DETERMINAREA LIMITELOR DE PLASTICITATE ........................

5.1. ...SCOPUL DETERMINARII. DEFINITII .........................................................

6.2.1. Principiul metodei Error! Bookmark not

6.3.1. Principiul Metodei Error! Bookmark not

7.1. ...SCOPUL ÎNCERCARII. DEFINITII ..............................................................

8. DETERMINAREA REZISTENTEI LA FORFECARE

8.1. ...SCOPUL ÎNCERCARII. DEFINITII SI CLASIFICARI ................................

ALUNECARE LA FORFECARE DIRECTA) .........................................

1.1. Scopul determinarii. Definitii

Pamânturile sunt medii poroase trifazice alcatuite, în general, din schelet

Tabelul 1-1 - Fractiuni granulometrice

Compozitia granulometrica a unui pamânt cuantifica procentual contributia

1.2.1. Principiul metodei

Separarea fragmentelor solide din pamânturile necoezive dupa

1.2.2. Pregatirea probelor

Compozitia granulometrica se determina pentru cantitati de material

1.2.3. Aparatura, materiale si reactivi

Pentru efectuarea unei analize granulometrice prin metoda cernerii

Capsulele (cutiile) se numeroteaza, se usuca la 105 ? 2?C, se racesc si apoi

1.2.5. Prelucrarea rezultatelor experimentale

Rezultatele analizei granulometrice efectuate prin metoda cernerii se

1.3. Metoda sedimentarii

1.3.1. Principiul metodei

Metoda sedimentarii se bazeaza, din punct de vedere practic, pe masurarea

Figura 1-1 – Schema încercarii cu metoda sedimentarii

masa totala masa apei masa de apa dislocuita de fragmentele solide

Analiza granulometrica se face utilizând 50 …. 100 g de pamânt. Proba de

1.3.3. Aparatura, materiale si reactivi

Pentru efectuarea încercarii se utilizeaza urmatoarele:

Figura 1-2 – Areometru Cassagrande

Figura 1-3 - Agitator manual si mecanic

Materialul care se supune analizei se pune într-o capsula. Peste material se

1.3.5. Prelucrarea rezultatelor experimentale

Conform principiului metodei sedimentarii (vezi paragraful 1.3) pentru

1.4. ANEXA 1.1 DETERMINAREA COMPOZITIEI

*Diametrele ciururilor si ale sitelor se înscriu în ordine descrescatoare.

1.5. ANEXA 1.2 ANALIZA GRANULOMETRICA PRIN

AREOMETRUL ...................... ? R ................................ md ........................

OBSERVATIE: Corectia de menisc ? R poate fi considerata acoperitor

1.6. ANEXA 1.3 NOMOGRAMA CASAGRANDE

1.8. ANEXA 1.5 DIAGRAMA TERNARA

1.9. ANEXA 1.6 DIAGRAMA TERNARA UTILIZATA

S-ar putea să vă placă și