ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE ASEM

FACULTATEA ECONOMIA MONDIALĂ ȘI RELAȚII ECONOMICE

INTERNAȚIONALE

TRAFICUL DE SUBSTANȚE
STUPEFIANTE/ DROGURI

STUDENT: ȚURCANU SABINA

ANUL III
PROFESOR: DODU-GUGEA LARISA

CHIȘINĂU,
2023
 CAPITOLUL I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Aspecte generale privind traficul de droguri

Oamenii au consumat droguri din vremuri imemoriale. Fie că erau
utilizate în cadrul practicilor magice, ori în cel al ritualurilor religioase, fie în
scopuri terapeutice, drogurile au însoțit civilizația umană până în zilele noastre,
devenind „cancerul” ce amenință toate națiunile1.
De-a lungul istoriei, fenomenul drogurilor a avut o evoluție ascendentă,
de la simpla folosire în scopuri medicale și terapeutice, de către vindecători, în
perioada antică, până la cultivarea, producerea și comericalizarea acestora de
către rețelele infracționale aparținând crimei organizate, în perioada
contemporană2.
În prezent, traficul ilicit de droguri este o activitate criminală foarte
lucrativă, cu caracter supranaţional, care acţionează în conformitate cu legile
economiei de piaţă, având drept scop imediat alimentarea centrelor de consum
şi, ca finalitate, obţinerea unor enorme beneficii, ceea ce presupune, înmod
justificat, interesul statului de a-şi orienta, în mod cât mai eficient, propria
politică în lupta antidrog, pentru apărarea sănătăţii propriilor cetăţeni şisalvarea
valorilor socio-morale.
Producţia şi traficul de droguri reprezintă forma cea mai activă de
manifestare a crimei organizate: profiturile deosebite din această activitate
veroasă au determinat apariţia a zeci şi sute de grupări şi bande criminale care
au ca principală preocupare producţia şi traficul de droguri. Îngrijorător este
faptul că această activitate se desfăşoară, în unele ţări, sub privirile îngăduitoare
ale guvernanţilor şi şefilor de state.
În ultimii 15-20 de ani asistăm la o generalizare a problemelor legate
de traficul de droguri, întrucât nu ne mai confruntăm cu situaţii particulare,
fenomenul cuprinzând toate regiunile lumii. Puterea economică şi influenţa pe
toate planurile a cartelurilor drogurilor sunt în continuă creştere, iar odată cu
globalizarea consumului de droguri se realizează şi o cooperare tot mai strînsă şi
complexă între organizaţiile criminale .
Se evidenţiază pe de o parte, o specializare a cartelurilor pe diferite
tipuri de droguri, iar pe de altă parte, organizaţiile criminale implicate în traficul de
droguri sunt angrenate tot mai mult şi în alte forme de activităţi infracţionale,
din ce în ce mai organizate şi violente, folosind mijloace tehnice tot mai
sofisticate şi sisteme de comunicare, de transmisiuni, în felul acesta ele
controlând întregul circuit al drogurilor, de la producţie până la desfacerea cu
amănuntul.
Organizaţiile criminale deţin în posesie mii de hectare de pământ arabil
pentru culturile de plante opiacee, mii de angajaţi pentru procesul de fabricare a
drogurilor, specialişti în domeniul chimiei, informaticii, economico-financiar,
mijloace de transport de toate categoriile, inclusiv mini submarine s.a.m.d.
În toate ţările se remarcă şi o creştere a consumului de substanţe

2
stimulente, în Asia de Vest fiind capturate importante cantităţi de tablete de
fenetylina, în Africa crescînd permanent consumul de amphetamine şi
pemolina.
Folosirea şi abuzul de MDMA, mai cunoscut sub denumirea de “Extazy”,
a condus la înmulţirea numărului de accidente în Europa, America de Nord şi
Asia de Est. Se înmulţesc laboratoarele de producere a metamfetaminei.
Comunitatea Statelor Independente ca, de altfel şi America de Nord, se
confrunta cu un consum crescut de efedrină, iar cantităţi tot mai mari de Khat
(Chata edulis) sunt exportate de către ţările producătoare în Australia, în ţări din
America de Nord şi Europa .
Un pericol îl reprezintă creşterea masivă a consumului de morfină, cifra
anuală a acestor produse opiacee consummate în lume depăşind 200 tone
echivalent morfină .
Cu toate măsurile luate pe plan mondial, în vederea reducerii zonelor de
cultură a opiaceelor şi limitării posibilităţilor de sustragere a acestor substanţe
folosite în domeniul medical, mărirea producţiei acestor narcotice a avut şi are
în continuare un efect negative al raportului mondial dintre creşterea continuă a
cererii şi consumul produselor respective.
În ultimii ani, în rândul exportatorilor de produse opiacee şi-au făcut
apariţia şi alte state ca Spania, Franţa, Turcia şi Ungaria, cu precizarea ca India
şi Turcia deţin cele mai mari stocuri de produse opiacee, respective circa 140
tone.
Cunoașterea și consumul drogurilor nu sunt probleme ce au apărut în
epoca contemporană, care să fi apărut brusc și să fi avut o evoluție de-a dreptul
explozivă. Consumul de droguri a apărut odată cu existența omului ca ființă
rațională. Deși aceste substanțe prezintă încă un punct de atracție pentru
cercetători din punct de vedere știiințific, ele reclamă și o schemă de măsuri
pentru combaterea traficului lor ilicit, măsuri care nu-și ating scopul urmărit
decât într-o mică măsură

1.2. Traficul de droguri în dreptul penal moldovenesc

Articolul 217. Circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora

fără scop de înstrăinare
            (1) Semănatul sau cultivarea ilegală a plantelor care conţin droguri sau
etnobotanice, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, săvîrşite în proporţii mari
şi fără scop de înstrăinare,
            se pedepsesc cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale
sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 100 de ore, iar
persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 unităţi
convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu
lichidarea persoanei juridice.
3
            (2) Producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea,
transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea drogurilor,
etnobotanicelor sau analogii acestora, săvîrşite în proporţii mari şi fără scop de
înstrăinare,
            se pedepsesc cu amendă în mărime de la 400 la 700 unităţi convenţionale
sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 150 de ore, sau cu
închisoare de pînă la 1 an, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în
mărime de la 5000 la 7000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a
exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
            (3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:
            a) - exclusă
            b) de două sau mai multe persoane;
            b1) de o persoană care a împlinit vîrsta de 18 ani cu atragerea minorilor;
            c) cu utilizarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, a căror
circulaţie în scopuri medicinale este interzisă;
            d) cu folosirea situaţiei de serviciu;
            e) pe teritoriul instituţiilor de învăţămînt, instituţiilor de reabilitare socială,
penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de agrement, în locurile de
desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor
acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora,
            se pedepsesc cu închisoare de pînă la 4 ani cu privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la
5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 8000
unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau
cu lichidarea persoanei juridice.
            (4) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3), săvîrşite:
            a) - exclusă
            b) în proporţii deosebit de mari,
            se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 6 ani cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani,
iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 10000
unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau
cu lichidarea persoanei juridice.
            (5) Persoana care a săvîrşit acţiunile prevăzute la art.217 sau 2171 este
liberată de răspundere penală dacă a contribuit activ la descoperirea sau
contracararea infracţiunii ce ţine de circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor
sau analogii acestora, după caz, prin autodenunţare, predare benevolă a drogurilor,
etnobotanicelor sau analogii acestora, indicare a sursei de procurare a acestor
substanţe, la divulgarea persoanelor care au contribuit la săvîrşirea infracţiunii, la
indicarea mijloacelor băneşti, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din infracţiune.
Nu poate fi considerată predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii
acestora ridicarea acestora la reţinerea persoanei, precum şi la efectuarea acţiunilor
de urmărire penală pentru depistarea şi ridicarea lor.

4
Articolul 217. Circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor
acestora în scop de înstrăinare
            (1) Semănatul ori cultivarea de plante ce conţin droguri, prelucrarea ori
utilizarea unor astfel de plante fără autorizaţie sau semănatul ori cultivarea de
plante pentru fabricarea produselor etnobotanice, săvîrşite în scop de înstrăinare,
            se pedepsesc cu amendă în mărime de la 950 la 1250 de unităţi
convenţionale sau cu închisoare de pînă la 2 ani, iar persoana juridică se
pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 de unităţi convenţionale, cu
privarea de dreptul de a exercita anumite activități sau cu lichidarea persoanei
juridice.
            (2) Producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea,
transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte
operaţiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvîrşite în scop de
înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analogilor acestora,
            se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se
pedepseşte cu amendă în mărime de la 5000 la 7000 unităţi convenţionale cu
privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei
juridice.
            (3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:
            a) de o persoană care anterior a săvîrşit aceleaşi acţiuni;
            b) de două sau mai multe persoane;
            b1) de o persoană care a împlinit vîrsta de 18 ani cu atragerea minorilor;
            c) cu utilizarea drogurilor sau a analogilor acestora, a căror circulaţie în
scopuri medicinale este interzisă;
            d) cu folosirea situaţiei de serviciu;
            e) pe teritoriul instituţiilor de învăţămînt, instituţiilor de reabilitare socială,
penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de agrement, în locurile de
desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor
acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora;
            f) în proporţii mari,
            se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani,
iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 7000 la 9000 unităţi
convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu
lichidarea persoanei juridice.
            (4) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3), săvîrşite:
            a) - exclusă
            b) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală ori în
favoarea acestora;
            c) - exclusă
            d) în proporţii deosebit de mari,
            se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 de ani cu privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la
5
5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 9000 la 11000
unităţi convenţionale cu lichidarea acesteia.
CAPITOLUL II: CLASIFICAREA DROGURILOR
In functie de efectele psihologice, drogurile pot fi: stimulative/excitante,
depresive si halucinogene.
2.1. Drogurile stimulative (Excitantele)
Sunt drogurile care stimuleaza sau excita sistemul nervos central.
 Amfetaminele. Pulbere (sulfat de amfetamine) sau lichid cu miros
aromat (amfetamina baza). Metamfetaminele sunt substantele chimice
de sinteza din clasa amfetaminelor, avind aceleasi utilizari si efecte. (In
ultimii ani a luat amploare traficul de pemolina, substanta psihotropa cu
proprietati similare amfetaminelor).
 Cocaina.
 Drogurile acceptate social: nicotina, cafeina.
 Nicotina. Actioneaza asupra sistemului nervos periferic, astfel incit
mesajele de la creier spre muschi ajunge aici doar partial. Efecte: a)
senzatia de letargie, relaxanta pentru unii, neplacuta pentru altii; b)
oboseala mai rapida, interpretata de unii ca relaxare. Persoanele care
renunta la fumat se simt adesea nervoase. Explicatia: nicotina nu mai
blocheaza accesul la destinatie al intregului mesaj venind de la creier,
provocind un raspuns complet.
 Cafeina se gaseste in cafea, ceai si bauturile de tip cola. Stimulent
puternic, care actioneaza direct asupra sistemului neros central, marind
nivelul alertei autonome. Utilizarea masiva si de durata poate duce la: somn agitat
sau insomnie, nervozitate si chiar anxietate. La unele femei
accentueaza durerea menstruala

2.2. Droguri depresive

 Alcoolul. Drog puternic, cu efecte aparent exaltante. Efecte: a) sedativ,
incetineste functiile sistemului nervos central (inhiba receptorii de
noradrenalina din creier). Aceasta produce somnolenta, scaderea vitezei
de reactie la stimuli (interzis soferilor s.a.) si scaderea tensiunii arteriale,
ceea ce da impresia falsa de exaltare, in ciuda faptului ca este sedativ; b)
amnezic: omul baut uita, ceea ce-l face sa se simta mai lipsit de griji si
mai energic. Consumul constant de alcool poate duce la pierderea
memoriei (sindromul lui Korsakoff); c) distrugerea capacitatii de judecata
critica (soferul baut crede ca conduce mai bine, cind, de fapt, conduce
mai periculos); d) alcoolul activeaza hormonii sexuali, ceea ce ar putea
mari apetitul sexual, ducind la falsa impresie a efectului stimulativ; te
face "sa doresti mai mult, dar sa poti mai putin"; e) dezinhiba la modul
real sau la modul asteptat, deci prin autosugestie (“In vino veritas”).
Efectele asupra comportamentului difera de la o persoana la alta. Totusi,

6
sub concentratia de 0,03% alcool in cantitatea totala de singe al
organismului, omul se simte relaxat sau frivol/ametit. La 0,1% - dupa trei
beri - simturile si sistemele motorii pot fi afectate atit de mult, incit
sofatul devine riscant. La 0,2% bautorul este incapabil sa faca ceva, iar
doza de peste 0,4% este adeseori letala. Uzul excesiv sau renuntarea la
alcool pot duce la halucinatii: delirium tremens este fenomenul
halucinator - subiectii "vad" gindaci sau animale care se inghesuie pe ei,
fac confuzii mari si tremura din tot trupul.
 Sedativele=tranchilizante=hipnotice (libriul sau valiul, diazepamul) sunt
tranchilizante prescrise medical impotriva durerii, a tensiunii sau
anxietatii. Efectul lor major consta in relaxarea muschilor, prin afectarea
sistemului nervos central.
 Narcoticele (produc somnul sau inconstienta), respectiv opiaceele
(drogurile derivate din opium), considerate de asemenea “droguri dure”:
heroina, morfina si codeina (enumerate in ordinea descrescatoare a
puterii).
 Drogurile designer-ului. “Designer drugs” constituie un nou tip de
droguri (din anii 70) aparute pe piata clandestina, prin derivarea de la
diferite stupefiante. Cele mai cunoascute tipuri: derivati de fentanil si
derivati de petidina. Foarte periculoase, in special MPTP; aceasta da
imediat boala Parkinson, chiar si la tineri.

2.3. Droguri halucinogene

Halucinogenele sunt droguri care produc excitatia sinapselor asociate cu
senzatiile. Produc modificari directe ale starii de constienta, cauzind halucinatii
sau amplificind perceptia senzoriala: drogatul percepe false sunete, lumini etc.
Efectele dureaza putin. Majoritatea provin din surse naturale si sunt utilizate
ilegal ca deconectante, ca sursa de inspiratie de catre scriitori si artisti plastici
(in trecut).
 LSD–ul. Numai LSD este sintetic (dietilamida acidului lizergic). Numai
efectul LSD-ului dureaza citeva ore. Efecte placute sau neplacute, in
functie de montajul mintal = expectanta consumatorului.
 PCP (fenciclidina hidroclorica), cunoscuta sub numele de "praful
ingerului" ("angel dust"). Se adauga ruperea contactului cu realitatea,
agresivitatea (care poate persista citeva saptamini). In general se
traverseaza fazele: violenta, comportament psihotic - 5 zile, alte 5 zile de
comportament imprevizibil si cu insomnii si o rapida refacere in ultimele
4 zile. In timp, apar tulburari diferite.
 Marijuana: halucinogena, in plus fie depresiva, fie stimulativa, in functie
de doza. La doze mai scazute actioneaza ca depresiv. La femei perturba
ovulatia.
 Cannabis sau cinepa indiana. Pudra. Fumata, mestecata, adaugata in
produsele de patiserie, alte alimente, in bauturi. Efectele pudrei de
cannabis depind de calitatea sa, de cantitatea absorbita si de consumator.
7
Dozele mici produc euforie si o stare de exaltare agreabila care se termina
cu somn. Nu provoaca dependenta fizica ci, la unele persoane firave,
dependenta psihica. Scadere a activitatii, diminuarea atentiei si memoriei,
tulburari de caracter (iritabilitate, instabilitate) si de dispozitie (alternarea
fazelor de depresie cu momente de exaltare). Fiind cel mai ieftin este larg
utilizat (ex. 75 –80% din consumatorii francezi).
 Hasis. Extras din cannabis. Presat in placute, capsule sau cuburi, poate fi
mincat sau fumat cu o pipa speciala (“shilom”). Provoaca o betie euforica
si expansiva, dar dozele puternice pot determina crize de depersonalizare
(cannabism). Consumul indelungat duce la apatie si lenevie, alterari ale
bronhiilor, imbatrinire prematura, slabire a sistemului imunologic si
tulburari ale gindirii.
 Mescalina. Extrasa dintr-un cactus mexican de desert, numit lophophora.
Este un alcaloid halucinogen care se prepara sub forma de capsule
gelatinate. Intrucit produce greata, este evitata. Cactusul lophophora din nordul
Mexicului este alb si provoaca celor ce consuma o licoare
preparata din el viziuni inspaimintatoare sau ilaritate. Betia poate dura 2-
3 zile. Localnicii consuma cantitati considerabile. Asta le da putere, ii
excita la lupta, le anuleaza frica, ii face rezistenti la foame si sete. Cind
narcoticul isi face efectul, dupa o stare de frenezie individul isi pierde
contactul cu realitatea, se dezorienteaza, cade incetul cu incetul intr-o
stare de transa. Functiile cerebrale se degradeaza pina la anulare.

 Morfina (derivat principal al opiului). Un alcaloid alb si cristalin care

provoaca toxicomania intr-o masura mai mare decit opiul. Folosit mult in
medicina, ca analgezic puternic.
Morfina, considerata arhetipul drogurilor, este substanta de referinta
pentru masurarea puterii analgezice a celorlalte droguri. Produce
dependenta concomitent fizica si psihica, insotita de toleranta. La o doza
mica – efecte euforizante, la doze mai ridicate da somnolenta insotita de
vise.
Dependenta psihica se instaleaza ca efect al starii euforice.
Dependenta fizica se manifesta la intreruperea administrarii drogului, prin
instalarea sindromului de abstinenta. El apare la câteva ore de la ultima
administrare, manifestindu-se, pe termen scurt, prin deprimare,
tremuraturi musculare, dureri, slabiciune fizica, insomnie, agitatie, greata,
crampe musculare si abdominale, cresterea tensiuinii, accelerarea
respiratiei, confuzie, apatie, slabire, sterilitate, edem pulmonar, colaps.
Manifestarile neuropsihice duc la psihoze grave.
Efecte: euforie, apoi anxietate insotita de suferinte cumplite
 Heroina (diacetilmorfina). Numita si Hong Kong Rocks, Brown Sugar,
Vogelfutter (“Hrana pentru pasarele”). Alcaloid opiaceu de 3 ori mai
activ si de 5 ori mai nociv ca morfina, dar mai putin hipnotic. Descoperita
in 1898.
8
Tipuri:
-heroina de baza (Heroina 2, fata de morfina bruta, socotita Heroina 1)
heroina 3 (Brown sugar)
- heroina 4 (“Alba”)
Heroina care nu a cunoscut nici un proces de purificare (heroina bruta),
este numita pur si simplu heroina, la care se poate adauga numele tarii sau al
regiunii geografice de provenienta: heroina mexicana, heroina iraniana. Cind
aceasta heroina este foarte diluata, pentru a fi vinduta, se numeste heroina strazii
(concentratie de 3-6% heroina).
Actioneaza mai violent ca morfina, provocind crize de abstinenta mai
grave, cu anxietate respiratorie si depresiuni totale. Intoxicarea cronica se
manifesta prin slabiciune generala, insomnie, greturi, convulsii, dereglari
psihice, socuri cardiace si uneori forme de precolaps. Opereaza rapid,
obligindu-si victima sa se injecteze la fiecare 3 ore. Dependenta instalata de
heroina este atit de tiranica, incit niciodata toxicomanul respectiv nu se va
intoarce la opiu.

9
CAPITOLUL III: Evoluţia şi tendinţelemanifestate de
traficul ilicit şi abuzul de droguri la nivel naţional şi
international
Traficul de droguri prezintă o serie de caracteristici generale desprinse din
numeroasele anchete efectuate de Organismele naţionale şi internaţionale
însărcinate cu prevenirea şi reprimarea acestui flagel al lumii contemporane
Caracterul comercial şi organizat al traficului ilicit este dat de legea cererii
şi ofertei şi de faptul că obţinerea unor profituri cât mai mari pe această cale este
unicul scop al reţelelor de transport şi de vânzare al drogurilor5.
Caracterul clandestin este ilustrat de faptul că cei care dirijează acest trafic
sunt necunoscuţi pentru marea masă a traficanţilor de rând, camuflându-şi
activităţile ilegale în anumite acţiuni permise de lege. Intermediarii în acest
trafic sunt aleşi în funcţie de posibilităţile de deplasare pe care le oferă profesia
sau calitatea lor uzând frecvent de identităţi false.
Profiturile obţinute de pe urma afacerilor cu droguri sunt plasate în general,
în ţări ale căror bănci admit practicarea unor conturi bancare anonime şi le
garantează secretul6.
Luarea în considerare a riscului este o altă caracteristică, motiv pentru care
itinerariile şi modurile de operare folosite variază în funcţie de anumite
dificultăţi cunoscute sau prevăzute. Sunt preferate rute indirecte şi mai lungi,
dacă prezintă mai multă siguranţă, intermediarii sunt schimbaţi, dacă pot fi
descoperiţi, iar uneori chiar suprimaţi, dacă „vorbesc prea mult”.
Legătura cu mediile criminale este o altă caracteristică importantă a
traficului ilicit de droguri. Sunt foarte multe cazurile în care traficanţii de
droguri au legături cu bande organizate specializate în exploatarea prostituţiei, a
jocurilor clandestine, precum şi în falsificarea şi plasarea de monedă falsă.
Pe de altă parte, foştii specialişti ai hold-up-urilor ori proxeneţii se
reconvertesc în traficanţi de droguri.
Traficul individual este o ultimă caracteristică a traficului internaţional de
droguri. Numeroşi indivizi originari din zonele producătoare de droguri
efectuează pe cont propriu transporturi de mici cantităţi de drog, în special
frunză şi răşină de cannabis şi substanţe psihotrope.
De-a lungul istoriei, fenomenul drogurilor a avut o evoluţie ascendentă , de
la simpla folosire în scopuri medicale şi terapeutice de către vindecători, în
perioada antică, până la cultivarea, producerea şi comercializarea acestora de
către reţele infracţionale aparţinând crimei organizate, în perioada
contemporană.
Toate aceste activităţi ilegale de cultivare, producere, fabricare,
depozitare, transport, comercializare şi utilizare a stupefiantelor şi substanţelor
psihotrope, ca şi multe alte aspecte legate de droguri presupune în mod firesc
10
existenţa unor norme juridice ca o reacţie normală de apărare a societăţii care se
simte direct ameninţată, norme juridice care la nivel internaţional şi intern
constituie arma cea mai eficace de contracarare a acestui fenomen.
Traficul ilicit internaţional de stupefiante şi substanţe psihotrope pune la
dispoziţia organizatorilor capitaluri enorme, iar cartelurile drogurilor şi reţelele
traficanţilor ilegali sunt organizate şi structurate de o asemenea manieră încâ ele
pot acţiona simultan, în interiorul economiilor naţionale ca şi pe plan
mondial, cu acelaşi succes, în pofida măsurilor de contracarare luate de
organismele internaţionale specializate şi de către guverne
În prezent, evoluţia traficului şi consumului ilicit de droguri din România,
reflect o tendinţă ascendentă , evidenţiată de numeroasele reţele de traficanţi
descoperite şi destrămate, cât şi de nivelul crescut al confiscărilor de droguri.
Pe plan internaţional în ultimi ani, a apărut ideea liberalizării controlului
narcoticelor, pentru a se încerca forme de control mai permisive, ca de exemplu
neincriminarea posesiei de mici cantităţi de drog pentru uzul propriu,
posibilitatea prescrierii acestor substanţe celor dependenţi, de către medici, ori
vânzarea drogurilor fără restricţii8.
Astfel de sugestii au fost promovate de savanţii doctrinari în domeniul
juridic din Olanda şi anumite state din S.U.A9.
Propunerile formulate au vizat neincriminarea posesiei pentru uzul
personal şi consumul unor cantităţi mici de droguri, în timp ce comercializarea
ar fi considerată, în continuare, infracţiune. În practică, aceasta ar conduce la
procurarea unor cantităţi de drog de pe stradă.
Se mai avansează ideea ca medicii să aibă în mod legal posibilitatea
prescrierii unor substanţe stupefiante, celor cunoscuţi şi înregistraţi ca
dependenţi de droguri. De asemenea, legalizarea trebuie să reprezinte abolirea
completă a controlului guvernamental şi să permită vânzări libere ori
manifestării acestui monopol ca în cazul alcoolului, instituindu-se taxe mărite,
restricţii de vârstă etc.
Toate aceste propuneri au avut la bază mai multe argumente bazate pe
considerente economice, filosofice şi sociale pe care vom încerca să le
enumerăm şi să le combatem în continuare.
Riscurile asociate consumului moderat de drog au fost mult exagerate.
Cercetările din ultimele decenii au arătat că toate tipurile de narcotice
dăunează sănătăţii, provocând dependenţă şi neputându-se realiza un consum
moderat, deoarece organismul cere în continuare drog, chiar dacă acesta este
dăunător.
Este greşit să pedepseşti boala în sine. Se incriminează în legislaţie
operaţiunile
şi folosirea drogurilor şi nu dependenţa în sine.
Sunt opinii, conform cărora o societate nu are nici un drept să interzică
membrilor săi să consume droguri pentru a-şi influenţa psihicul.
Prin Convenţia Internaţională a Naţiunilor Unite privind Drogurile s-a
arătat că acestea pot fi folosite numai în scop medical şi ştiinţific.
11
CAPITOLUL IV: CONSECINŢELE CONSUMULUI DE
DROGURI
În ultimii ani, fenomenul consumului de droguri a luat amploare din ce
în ce maimult. La ora actuală mass-media aduce în atenţia populaţiei faptul că
orice drog consumatîn mod repetat conduce la toxicomanie, dependenţă,
toleranţă şi sevraj.
Conceptul de toxicomanie face referire la acea stare de intoxicaţie acută
saucronică, dăunătoare individului sau societăţii. Această stare se produce când
o persoanăcu anumite trăsături de personalitate şi zestre genetică consumă
substanţe psihic active cuanumite particularităţi fizice şi chimice şi mod specific
de acţiune.
OMS defineşte toxicomania sau drogodependenţa ca fiind „acea stare
somatico-psihică determinată deconsumul excesiv şi repetat al unui drog, cu
instalarea fenomenelor de toleranţă,dependenţă şi apariţia sevrajului, în
momentul încetării consumului”(apud. Boişteanu,1995, p106).
Toxicomania nu poate fi redusă la o singură conduită sau comportament,
eavizează un ansamblu de conduite. Unii autori vorbesc despre o toxicomanie
minoră provocată de alcool şi una majoră provocată de opiu, haşiş, marijuana.
De-a lungulconsumului de droguri, majoritatea toxicomanilor au avut
experienţa unei supradoze.Aceasta presupune administrarea unei cantităţi de
drog mai mare decât poate suportaorganismul consumatorului, cu riscul de a
provoca moartea acestuia.Într-un consum repetat de droguri apare inevitabil
toleranţa. Aceasta reprezintă nevoia de creştere a cantităţii de substanţe pentru a
obţine acelaşi efect cantitativ saucalitativ ca la începutul administrării drogului
sau creşterea efectului la folosirea aceleiaşidoze de substanţe.
Tulburările de sevraj apar în urma renunţării la consum şi include
manifestări fizice precum: transpiraţie, tremur al extremităţilor, tahicardie,
greaţă,vărsături şi manifestări psihice asemenea anxietăţii, halucinaţiilor,
tulburărilor de atenţieşi memorie, iritabilităţii.
Se ştie faptul că un consum simptomatic conduce la instalarea
dependenţei.Înaintea apariţiei acesteia, consumatorii suferă de sentimente de
ruşine şi vinovăţie şi, prin consum, încearcă să renunţe la astfel de stări.
Consumul de droguri apare şi pentrurelaxare, însă drogul conduce şi la o
diminuare a autocriticii, la violenţă şi agresivitate.
Prin dependenţă înţelegem senzaţiile neplăcute care se manifestă după
întrerupereaadministrării, după ce drogul a fost consumat înainte pentru o vreme
mai îndelungată,determinând astfel apariţia unui stres psihic.
Dependenţa seregăseşte la nivel fizic cât şi psihic. Cea fizică apare după
dezintoxicare şi presupune ostare de adaptare a organismului la o viaţă fără
drog. Este însoţită de toleranţă şiexprimată prin apariţia sindromului de sevraj la

12
diminuarea dozelor sau încetareaadministrării substanţei. Dependenţa psihică se
evidenţiază prin dorinţa de a repeta sau dea prelungi folosirea drogului, în
scopul provocării plăcerii, şi înlăturării discomfortului psihic.
Elementul principal al acestui tip de dependenţă este vulnerabilitatea
psihică,recunoscută prin anxietate, furie şi agresivitate, apatie sau depresie,
deteriorare cognitivă.Odată cu instalarea dependenţei, eforturile susţinute de a
controla cantitatea, frecvenţa şidurata consumului vor eşua în mod repetat. Din
nefericire pentru mulţi, dupădezintoxicare şi perioade lungi de abstinenţă, apare
recidiva, adică reluarea consumuluide droguri şi revenirea simptomelor de
dependenţă.
Alte consecinţe ale consumului de droguri constau în faptul că
toxicomanul numai reuşeşte să se maturizeze, este o persoană cu o stimă de sine
scăzută, incapabilă sătolereze frustrări şi să facă faţă diferitelor probleme,
fiindu-i diminuate funcţionareasocială, familială şi psihologică. Imaginea de
sine a acestuia are mult de suferit, prin pierderea abilităţii de a trăi emoţiile, ca
parte intregrantă a conduitei umane.
Atitudinea consumatorului poate varia în funcţie de măsura cunoştinţelor
sale în ceea ce priveşte fenomenul consumului de droguri, de la încrederea în
capacitatea sa de a menţine uncontrol asupra consumului până la instalarea unei
stări depressive

13
 CAPITOLUL VI: CONCLUZII
Astăzi, producția și traficul de droguri, și în general traficul și
consumul ilegal de stupefiante înseamnă adevărate probleme în ceea ce privește
creșterea criminalității în numeroase state ale lumii. De-a lungul vremii s-au
încercat și încă se încearcă tot felul de activități de conlucrare între diferite state
pentru combaterea acestui fenomen.
Pentru combaterea tuturor activităților ilegale de cultivare, producere,
fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, oferire, punere în
vânzare, vânzare, distribuire, livrare cu orice titlu, trimitere, transport,
procurare, cumpărare, deținere ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de
risc, presupun, în mod normal și firesc elaborarea de acte normative pentru
combaterea și reprimarea acestui fenomen, o reacție absolut normală de apărare
a societății atât de puternic clătinată de acest fenomen ce mai devreme sau mai
târziu se transformă în „moartea albă” a omenirii.
Ca urmare, atât pe plan internațional, cât și pe plan intern au fost edictate
legi și norme ce își propun să combată acest fenomen.
Trăim într-o epocă în care, ca rezultat al gândirii și crației, omul a pătruns
până în cele mai necunoscute taine ale naturii. Asistăm la eforturi susținute ale
organizațiilor internaționale, ale șefilor de state și guverne de a contribui la
soluționarea multiplelor conflicte și contradicții care apar în lumea
contemporană.
Multora li s-au găsit și li se vor găsi rezolvări, ca urmare a faptului că,
totuși, în ultimă instanță, ființa umană poate și trebuie să se apere de marile și
numeroasele pericole care încă o amenință.
În pofida acțiunilor concentrate de numeroși factori, pe plan național, dar
și la nivel mondial, stupefiantele sunt și vor continua să rămână, în această
epocă, flagelul ce se extinde, căpătând noi și noi dimensiuni.
Comunitatea internațională este conștientă de pericolul deosebit de grav
ce îl reprezintă consumul și traficul ilicit de stupefiante pentru cetățenii planetei
și, în consecință, este hotărâtă să-și intensifice eforturile pentru diminuarea și
înlăturarea lui, în context cu rezolvarea celorlalte mari și complexe probleme ce
confruntă omenirea.

14