Infractiuni Prevazute in Legi Speciale

INFRACŢIUNI PREVĂZUTE ÎN LEGI SPECIALE
INCRIMINAREA JURIDICO-PENALĂ A
TRAFICULUI DE DROGURI
Capitolul I
Analiza infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi
combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri
1. Traficul ilicit de droguri (art. 2)

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,
transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu,
trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind
circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani şi
interzicerea unor drepturi.
Dacă faptele au ca obiect drogurile de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10
la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic generic al infracţiunii este constituit de protejarea şi ocrotirea
sănătăţii publice ca valoare socială şi relaţiile sociale care iau naştere şi evoluează în jurul şi
în strânsă legătură cu această valoare.
Obiectul juridic special este reprezentat de relaţiile sociale referitoare la sănătatea
publică, relaţii a căror existenţă şi dezvoltare sunt condiţionate de respectarea normelor
legale privitoare la producţia, fabricarea, vânzarea, cumpărarea, circulaţia, etc. a
substanţelor aflate sub control naţional
Obiectul material îl reprezintă substanţele aflate sub control naţional (drogurile de
risc şi drogurile de mare risc enumerate în tabelele I-III, anexate la Legea nr. 143/2000).
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ al infracţiunii diferă în funcţie de modalitatea de săvârşire a faptei.
Astfel, în modalităţile producerii, fabricării, extragerii, preparării, transformării, oferirii,
punerii în vânzare, vânzării, distribuirii, livrării cu orice titlu, trimiterii, transportului,
1
procurării, cumpărării, deţinerii ori altor operaţiuni privind circulaţia drogurilor, precum şi
în modalităţile organizării, conducerii sau finanţării activităţilor menţionate mai sus, acesta
poate fi orice persoană care îndeplineşte condiţiile cerute de lege.
În ceea ce priveşte modalitatea experimentării, deşi legea nu prevede nici o calitate
specială, subiectul activ trebuie să posede cunoştinţe de specialitate privind substanţele
folosite şi rezultatele pe care le produc, în această categorie intrând medici, chimişti,
farmacişti, etc.
Subiectul pasiv al infracţiunii este statul ca garant şi ocrotitor al sănătăţii publice. În
secundar, subiect pasiv poate fi persoana a cărei sănătate a fost pusă în pericol ca urmare a
nerespectării circuitului legal al drogurilor. Nu este necesară îndeplinirea unor condiţii
speciale de loc sau timp pentru existenţa infracţiunii în formă simplă.
Latura obiectivă
Elementul material al laturii obiective se caracterizează prin acţiuni comisive, care
pot consta în producerea, deţinerea, cultivarea, fabricarea, experimentarea, extragerea,
punerea în vânzare, vânzarea, oferirea, transformarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu,
trimiterea, transportul, cumpărarea de droguri.
Pe de altă parte, întrucât faptele ilicite la regimul drogurilor ce se pot săvărşi sunt şi
mai variate şi ele nu ar putea fi reglementate în totalitatea lor în textul de lege, legiuitorul a
inclus în text expresia generală “alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor”, dând astfel
posibilitatea celor ce aplică legea să încadreze orice fapte prin care se nesocoteşte regimul
drogurilor. Folosindu-se această tehnică de formulare, se înlătură posibilitatea ca anumite
persoane care ar săvărşi diferite fapte la regimul drogurilor, în lipsa unor prevederi exprese
ale legii, să nu poată fi trase la răspundere penală.
Prin „producerea de droguri” se înţelege obţinerea drogurilor atât din plante, cât şi pe
cale de sinteză, în industrie sau laborator. Astfel, opiul se obţine din latexul plantei Papaver
somniferum (macul opiaceu), iar din opiu se extrag ceilalţi derivaţi alcaloizi (morfina,
heroina). Morfina bază se obţine din pulberea de opiu care se concentrează în vid la 50-60
grade Celsius, se tratează cu soluţie de clorură de calciu, iar din această soluţie, prin filtrare,
concentrare şi alcalinizare cu amoniac se obţine morfina bază.
Heroina se obţine prin acetilarea morfinei bază cu clorură de acetil, anhidridă acetică
în benzen sau acid acetic388.
Prin „deţinere” se înţelege fapta persoanei fizice de a ţine la domiciliul sau reşedinţa
2
sa ori în orice alt loc ştiut de ea, droguri, indiferent dacă este sau nu consumatoare şi dacă
acestea îi aparţin ei sau altei persoane. Pentru ca deţinerea să constituie element material al
laturii obiective a infracţiunii, este necesar ca ea să fie fără drept. Deţinerea autorizată nu
constituie infracţiune.
„Cultivarea” reprezintă o altă modalitate a elementului material al laturii obiective a
infracţiunii analizate. O primă cerinţă pentru existenţa infracţiunii în această ipoteză este
aceea că respectiva cultură să fi fost făcută fără autorizaţia organelor competente. În alt
doilea rând, este obligatoriu să fie vorba de o cultură de plante din care se pot produce sau
extrage droguri. Dacă sunt realizate cele două cerinţe, legea mai cere ca această cultivare
neautorizată să se facă în scop de producere a plantelor, adică în vederea obţinerii de
droguri, indiferent ce metodă s-ar folosi. Din ele trebuie să se obţină substanţe care fac parte
din categoria drogurilor, pentru ca acţiunea să fie ilicită. În accepţiunea textului de lege,
cultivarea presupune: însămânţarea, răsădirea, îngrijirea şi recoltarea plantelor care conţin
substanţe stupefiante, în vederea prelucrării. Dacă cultivarea nu se face în acest scop cerut
de lege, atunci fapta nu va constitui infracţiune.
În ţara noastră, potrivit legislaţiei în vigoare, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale, prin direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală autorizează
cultivarea plantelor ce conţin substanţe stupefiante numai dacă sunt prelucrate în scop
tehnic, în vederea producerii de tulpini, fibre, sămânţă şi ulei, în scop medical şi ştiinţific.
Proprietarul, posesorul sau deţinătorul cu orice titlu al unui teren cu destinaţie
agricolă sau cu orice altă destinaţie are obligaţia să distrugă plantele ce conţin substanţe
stupefiante care ar putea creşte spontan pe terenul respectiv. Costurile distrugerii plantelor şi
a culturilor neautorizate se suportă de către proprietarul, utilizatorul sau deţinătorul
terenului.
„Experimentarea” constă în efectuarea unor operaţiuni de dozare, combinare ori
încercare a substanţelor. În ceeea ce priveşte încercările, acestea pot fi făcute atât asupra
oamenilor, cât şi asupra animalelor. Textul de lege se referă la experimentarea care are loc în
afara cadrului legal, adică în afara laboratoarelor din instituţiile de învăţământ sau din
instituţiile de cercetări ştiinţifice ce sunt autorizate să o facă, sau chiar în acestea, dar prin
depăşirea limitelor sau a caracterului experimentărilor. Constituie infracţiune şi
experimentarea drogurilor asupra propriului corp, legea nefăcând nici o distincţie în această
privinţă; pericolul social este acelaşi ca şi când s-ar experimenta asupra altor persoane.
3
Vorbind despre experimentare, legea se referă nu numai la experimentele de laborator, ci şi
la cele efectuate cu droguri cunoscute sau noi descoperite, asupra bolnavului, în vederea
cercetării tratării unor maladii. Asemenea experinţe pe bolnavi nu pot fi îngăduite evident şi
legea penală le interzice, date fiind consecinţele imprevizibile pe care astfel de substanţe le
pot avea asupra persoanelor testate.
„Transportul” reprezintă deplasarea (cu un vehicul sau orice alt mijloc de transport)
drogurilor dintr-un loc în altul, fiind vorba de o faptă comisivă de rezultat (rezultatul fiind
bunul transportat, deplasat dintr-un loc în altul).
Prin „trimiterea de droguri” se înţelege acţiunea de a dispune ca o persoană să ducă,
să transporte şi să predea la destinaţia stabilită drogurile. Nu este necesar, în cadrul acestei
modalităţi, ca persoana care transportă şi predă la destinaţie drogurile să aibă cunoştinţă de
conţinutul transportului efectuat.
„Livrarea” reprezintă acţiunea de a furniza sau preda droguri, fiind vorba de o faptă
comisivă de rezultat.
Prin „procurare” se înţelege acţiunea de a face rost de substanţe şi/sau produse
stupefiante, fiind vorba de o faptă comisivă de rezultat; în lipsa unei distincţii speciale în
textul incriminator, se consideră că pentru existenţa acestei infracţiuni este indiferentă
modalitatea de obţinere (producere, preparare, cumpărare, schimb de produse, donaţie,
delapidare, însuşirea bunului găsit, altă infracţiune de sustragere, etc.); când activitatea de
“procurare” va constitui ea însăşi o infracţiune, va exista un concurs real de infracţiuni. Nu
are relevanţă modalitatea faptică prin care se realizează procurarea de droguri pentru
existenţa infracţiunii, cu condiţia ca procurarea să nu privească consumul propriu.
Prin „extragere” se înţelege acţiunea de a scoate droguri din plante care conţin astfel
de substanţe sau a separa un drog de alte substanţe în acţiunea de “purificare” a drogurilor.
Prin „oferire” se înţelege actiunea de a propune cuiva să primească un lucru, a da în
dar, a pune la dispoziţie droguri, fiind indiferent scopul în care se face “oferta”: pentru
consum individual, pentru consum productiv în vederea preparării, producerii, fabricării
altor droguri, pentru a fi transportate.
„Vânzarea” reprezintă acţiunea de a ceda unui cumpărător dreptul de proprietate
asupra unui bun în schimbul unei sume de bani, dar şi a “oferi spre vânzare”, a face
“comerţ”, a pune în vânzare.
Prin „cumpărare” se înţelege acţiunea de a intra în posesia drogurilor, plătind
4
contravaloarea lor în bani.
Prin „distribuire” se înţelege acţiunea de a împărţi droguri în mai multe locuri sau la
mai multe persoane, dând fiecăreia una sau mai multe părţi din drogul distribuit; persoana
care distribuie ceva, calificată să distribuie ceva, fiind distribuitorul. Nu contează dacă
distribuitorul este însuşi proprietarul bunului, caz în care distribuirea constituie o vânzare
sau este doar un mijlocitor între vânzător şi cumpărător.
Prin „fabricare” se înţelege, în mod curent, acţiunea de a produce o marfă prelucrând
materia primă într-o fabrică, uzină, laborator, etc., fiind vorba de o faptă comisivă şi de
rezultat. În afara acestor acţiuni incriminate expres de lege, mai putem menţiona alte acţiuni
cum ar fi procurarea drogurilor pe calea schimbului de bunuri, donaţiei, dăruirii, sustragerii
(prin furt, tâlhărie, înşelăciune, delapidare, şantaj, însuşire a bunului găsit).
Cerinţele esenţiale
Existenţa elementului material al infracţiunii presupune ca cerinţă esenţială ca aceste
activităţi să fie comise fără drept, adică de persoane care nu au dreptul să le efectueze; nu
este satisfăcută această cerinţă în cazul persoanelor juridice sau fizice autorizate să
întreprindă astfel de acţiuni, cum ar fi: cultivarea de către o persoană publică sau privată a
unor plante pentru a se extrage droguri, cu autorizarea autorităţilor.
Urmarea socialmente periculoasă a infracţiunii constă în crearea unei stări de pericol
pentru sănătatea publică, adică în existenţa unei stări obiective de vătămare a sănătăţii uneia
sau mai multor persoane care achiziţionează ilicit aceste droguri spre a le administra.
Legătura de cauzalitate- între acţiunea întreprinsă şi urmarea imediată trebuie să
existe un raport de cauzalitate directă, în sensul că acestea din urmă să fie consecinţa
acţiunii săvârşite de făptuitor, iar nu exclusiv datorită altor împrejurări ori faptei altor
persoane.
Latura subiectivă
Forma de vinovăţie cerută pentru ca faptele incriminate în art. 2 din Legea nr.
143/2000 să constituie infracţiunea de trafic de droguri este intenţia. Culpa în toate cazurile
respective nu atrage pedepsibilitatea faptei.
Potrivit prevederilor art.19, alin.1 Cod Penal, fapta este săvârşită cu intenţie atunci
când infractorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acestei fapte
(intenţia directă);
5
b) prevede rezultatul faptei şi deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui
(intenţia indirectă).
Rezultă astfel că latura subiectivă constă în voinţa subiectului de a produce, deţine
sau efectua orice altă operaţie cu droguri, toate acestea în condiţiile în care el ştie că nu are
drept să săvârşească faptele respective.
În ceea ce priveşte cunoaşterea de către infractori a naturii produselor sau
substanţelor cu care operează, trebuie menţionat că aceasta este o chestiune de fapt pe care
instanţele urmează să o stabilească în raport cu complexul probelor din dosar.
Nimeni nu poate invoca faptul că nu a cunoscut eventuala apartenenţă a vreunei
substanţe la lista substanţelor aflate sub control naţional de la tabelele I-IV din anexa legii.
Când este vorba de cultivarea plantelor care conţin droguri, intenţia trebuie să fie
întotdeauna directă.
Forme. Modalităţi. Sancţiuni
Actele pregătitorare sunt posibile şi se pedepsesc, fiind asimilate ca regim
sancţionator tentativei. Tentativa se pedepseşte.
Infracţiunea se consumă în momentul când executarea oricăreia dintre acţiunile
incriminate este dusă până la capăt, producându-se urmarea imediată, adică starea de pericol
pentru sănătatea publică. În anumite modalităţi de săvârşire (de exemplu cultivarea,
producerea, deţinerea), traficul de droguri are caracterul unei infracţiuni continue, existând
în consecinţă şi un moment al epuizării, respectiv acela al încetării activităţii infracţionale.
Infracţiunea se comite în mai multe modalităţi normative descrise de lege (cultivare,
producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transfomare, oferire, punere în
vânzare, vânzare, distribuire, livrare cu orice titlu, trimitere, transport, procurare, cumpărare,
deţinere). Fiecare modalitate normativă poate cunoaşte la rândul său nenumărate modalităţi
faptice de realizare determinate de împrejurările în care fapta a fost comisă, în raport cu
mijloacele de săvârşire, etc.
O primă modalitate agravată a acestei infracţiuni este atunci când faptele prevăzute
de lege ca infracţiuni au avut ca obiect droguri de mare risc.
O altă modalitate agravată apare în cazul în care faptele prevăzute de lege sunt
săvârşite de o persoană care face parte dintr-o pluralitate constituită de infractori, ori dacă
faptă a avut ca urmare moartea victimei.
Dacă faptele săvârşite au ca obiect droguri de risc, pedeapsa este închisoarea de la 3
6
la 15 ani, iar pentru faptele care au ca obiect drogurile de mare risc, pedeapsa este
închisoarea de la 10 la 20 de ani. În cazul organizării, conducerii sau finanţării faptelor,
maximul special al pedepselor sporeşte cu 3 ani.
În toate cazurile se aplică obligatoriu pedeapsa complementară a interzicerii unor
drepturi prevăzute la art. 64 din Codul penal.
Dispoziţiile referitoare la măsura de siguranţă a confiscării speciale (art.17), cauzele
de nepedepsire sau atenuare a pedepsei (art.15, 16) se aplică în mod corespunzător.
2. Introducerea sau scoaterea din ţară şi importul sau exportul de droguri (art. 3)
Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de
risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor
drepturi.
Dacă faptele privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoare de la 15 la 25 de
ani şi interzicerea unor drepturi.
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale referitoare la
sănătatea publică, care sunt condiţionate de respectarea normelor legale privitoare la
circulaţia acestora, precum şi la respectarea activităţilor de comerţ ce au ca obiect drogurile.
Subiectul activ al infracţiunii poate fi orice persoană care îndeplineşte condiţiile
cerute de lege în modalitatea introducerii sau scoaterii din ţară a drogurilor. În ceea ce
priveşte modalitatea efectuării de acte de import sau export cu astfel de produse, subiectul
activ al infracţiunii este calificat, acesta trebuind să aibă calitatea de comerciant. Participaţia
penală este posibilă în toate formele sale.
Subiectul pasiv al infracţiunii este în principal statul, iar în secundar poate fi orice
persoană care consumă astfel de substanţe, sănătatea sa fiind pusă în pericol.
Latura obiectivă
Elementul material desemnează activitatea fizică, manifestarea sub formă de acţiune
interzisă şi descrisă prin textul incriminator.
În cazul de faţă elementul material al acestei infracţiuni constă într-o pluralitate
alternativă de acţiuni, mai precis: importul, exportul, introducerea sau scoaterea din ţară.
Prin „import” înţelegem totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial prin care se
introduc într-o ţară mărfuri (în cazul de faţă, droguri) cumpărate din alte ţări fiind vorba deci
7
de o faptă comisivă de rezultat.
Prin „export” se înţelege acţiunea de a vinde în afara ţării droguri care au fost
produse, preparate sau fabricate în alte ţară, fiind vorba de-o faptă comisivă de rezultat.
Urmarea sau rezultatul socialmente periculos este cea de-a doua componentă a laturii
obiective a infracţiunii. În cazul de faţă urmarea constă în schimbarea unei anumite situaţii.
Astfel, de la o stare de linişte preexistentă introducerii drogurilor în ţară la o stare
conflictuală odată cu pătrunderea lor datorită pericolului pe care acestea îl prezintă pentru
populaţie.
Actele premergătoare sunt posibile şi se pedepsesc, fiind asimilate ca regim
Infracţiunea se consumă în momentul când executarea oricăreia din acţiunile
incriminate este dusă până la capăt, producându-se astfel o stare de pericol pentru sănătatea
publică. Această infracţiune poate să apară ca o infracţiune simplă, cînd consumarea
coincide cu epuizarea, dar poate să fie comisă şi în forma infracţiunii continue, mai cu
seamă în modalităţile importului şi exportului.
Textul de lege prevede mai multe modalităţi normative: introducerea sau scoaterea
drogurilor din ţară, importul sau exportul acestora, precum şi organizarea, conducerea şi
finanţarea unor astfel de activităţi. Faptic, aceste modalităţi normative, se pot realiza în mai
multe feluri, ţinându-se cont de modul de comitere a infracţiunii,
mijloacele folosite, etc.
În legătură cu faptele de introducere sau scoatere din ţară, fără drept, de droguri ori
importul sau exportul de astfel de substanţe fără drept, se impune observaţia că ele nu se pot
comite decât cu ocazia trecerii frontierei de stat a României, încălcându-se totodată şi
regulamentul vamal al României.
Dacă faptele prevăzute de lege ca infracţiune au ca obiect drogurile de risc, pedeapsa
este închisoare de la 10 la 20 de ani, iar dacă au ca obiect droguri de mare risc pedeapsa este
închisoarea de la 15 la 25 de ani.
3. Deţinerea de droguri în vederea consumului propriu (art. 4)
Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,
8
transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu fără
drept, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă.
Dacă faptele privesc drogurile de mare risc, pedeapsa este închisoare de la 2 la 5
ani.
sănătatea publică, relaţii a căror existenţă este condiţionată de respectarea normelor legale
privitoare la cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, etc. şi consumul de droguri.
Obiectul material este reprezentat de substanţele şi plantele incluse în categoria
drogurilor. În ipoteza acestui articol, sunt incluse aici atât drogurile de risc, cât şi drogurile
de mare risc, enumerate în tabelele I-III din anexa 1 a Legii nr. 143/2000.
Subiectul activ al infracţiunii poate fi, în general, orice persoană, întrucât legea nu
prevede o calitate specială a acestuia. Se impune însă o discuţie în cazul modalităţii
experimentării, unde subiectul activ trebuie să posede cunoştinţe de specialitate (de exemplu
medic, farmacist, chimist, etc.), activitatea realizându-se de regulă în cadrul unui laborator.
Participaţia penală este posibilă în toate formele sale : coautorat, instigare,
complicitate.
Subiectul pasiv al infracţiunii este statul ca garant şi ocrotitor al sănătăţii publice.
Latura obiectivă
Latura obiectivă a acestei infracţiuni a fost comentată anterior, în cadrul infracţiunii
prevăzute la art.2 (traficul ilicit de droguri).
Toate acţiunile ce formează elementul material constituie infracţiune numai dacă
acestea se săvârşesc fără drept, în vederea consumului propriu.
Persoanele ce desfăşoară acţiuni de cultivare, producere, fabricare, experimentarea,
extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri nu au dreptul
conferit de lege să efectueze asemenea activităţi sau chiar dacă au drept ele
depăşescnormele şi limitele ce le-au fost impuse.
Conţinutul constitutiv al infracţiunii se reglementează dacă şi numai dacă infractorul
săvârşeşte faptele pentru consumul propriu. Dacă drogurile nu sunt destinate consumului
propriu, nu vom fi în prezenţa acestei infracţiuni, ci a celei prevăzute de art.2, alin.1 sau 2
din Legea nr. 143/2000, după caz.
9
Latura subiectivă
Faptele incriminate prin lege fac parte din categoria infracţiunilor comisive, a căror
formă de vinovăţie este intenţia directă.
În situaţia în care făptuitorul invocă necunoaşterea tabelelorI-III anexă la Legea nr.
143/2000 ce conţin droguri, nu se poate invoca eroarea de fapt de natură a invoca
nevinovăţia şi pe cale deconsecinţă, caracterul penal al faptei.
Pentru a se reţine eroarea de fapt, este necesar ca instanţa de judecată să-şi formeze
convingerea pe baza tuturor probelor administrate în cauză că făptuitorul nu a ştiut că
produsele sau substanţele la care se referă acţiunea sa sunt produse sau substanţe
stupefiante.
Actele pregătitoare sunt posibile şi se pedepsesc, fiind asimilate ca regim
Consumarea infracţiunii are loc atunci cînd oricare din acţiunile incriminate este dusă
până la capăt, fiind produsă urmarea imediată (starea de pericol la adresa sănătăţii publice).
În anumite modalităţi de comitere a faptei, cum ar fi cultivarea şi deţinerea,
activitatea ilicită are caracterul unei infracţiuni continue, existând deci şi un moment al
epuizării, la încetarea acţiunii infracţionale.
Legea prevede mai multe posibilităţi normative de comitere a infracţiunii: cultivare,
producere, fabricare, experimetare, extragere, preparare, transformare, deţinere sau
organizare, conducerea sau finanţarea unor astfel de acţiuni. La rândul lor, aceste modalităţi
normative pot fi comise faptic printr-o gamă variată de acţiuni.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracţiune este închisoarea de la 6 luni la
2 ani sau amendă, dacă are ca obiect droguri de risc şi de la 2 la 5 ani, dacă are ca obiect
droguri de mare risc. Dacă persoana care a săvârşit fapta face parte dintr-o pluralitate
constituită de infractori, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani.
4. Punerea la dispoziţie a locuinţei pentru consumul de droguri (art. 5)

Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinţe sau a
oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori
tolerarea consumului ilicit, în asemenea locuri se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani
şi interzicerea unor drepturi.
10
sănătatea publică, relaţii a căror existenţă şi desfăşurare sunt condiţionate de respectarea
normelor legale privitoare la consumul de droguri.
Obiectul material. Infracţiunea nu are obiect material.
Subiectul activ al infracţiunii poate fi orice persoană care îndeplineşte condiţiile
legale, întrucât nu se prevede în lege o calitate specială a acestuia.
Subiectul pasiv al infracţiunii este în principal statul, ca ocrotitor al sănătăţii publice.
În secundar, subiect pasiv al infracţiunii poate fi persoana care consumă droguri în incinta
localului, locuinţei sau altui loc unde publicul are acces, puse la dispoziţie de subiectul activ,
şi a cărei sănătate este periclitată prin suportarea consecinţelor consumului unor astfel de
substanţe.
Latura obiectivă
Elementul material al acestei infracţiuni constă în două acţiuni, una comisivă
“punerea la dispoziţie”, iar cea din urmă omisivă “tolerarea consumului ilicit de droguri”.
Prin „punerea la dispoziţie” a unei locuinţe sau a oricărui alt loc amenajat, în care are
acces publicul pentru consumul ilicit de droguri se înţelege activitatea prin care subiectul
activ al infracţiunii pune la dispoziţia unor consumatori de droguri, localul (locuinţe
particulare, locuri sau localuri publice), ambianţa, condiţiile, posibilitatea contactului între
consumatori şi cei ce procură asemenea substanţe, mai pe scurt, toate condiţiile în care
consumul de droguri poate avea loc la adăpost de vigilenţa autorităţilor.
Această activitate presupune:
 fie o pluralitate de consumatori, aceştia putând consuma separat la un anumit timp
deosebit de al celorlalţi sau împreună, în acelaşi timp;
 fie un singur consumator care poate veni periodic şi care consumă droguri.
Un alt aspect care se impune a fi subliniat este acela că nu are relevanţă dacă în locul
respectiv pus la dispoziţia consumatorilor s-ar consuma o singură dată drogurile sau de mai
multe ori şi nici dacă persoanele în cauză sunt consumatori primari sau dependenţi.
Infracţiunea se consumă în lipsa unor prevederi speciale chiar dacă fapta a avut loc o
singură dată.
Prin „tolerarea consumului ilicit” înţelegem atitudinea făptuitorului de a îngădui, de a
11
permite ca persoanele interesate să consume droguri într-un loc anume aflat în proprietatea,
posesia sau administrarea sa şi de a nu lua măsurile necesare pentru împiedicarea
consumului acestora. Şi în acest caz trebuie să fie vorba de un consum ilegal.
Deci, dacă cel ce are dreptul (sau obligaţia) de a dispune în legătură cu folosirea unui
anumit loc, ştiind că acolo se consumă droguri nu ia măsurile necesare pentru a împiedica
acest consum, el însuşi săvârşeşte infracţiunea de trafic de droguri.
De regulă, tolerarea consumului ilicit de droguri vizează o activitate organizată în
acest sens.
Totuşi, elementul material al laturii obiective există şi în cazul unei tolerări a
consumului de droguri spontane.
Latura subiectivă
Punerea la dispoziţie a unui local, a unei locuinţe sau a oricărui loc amenajat trebuie
să se facă cu ştiinţă. Forma de vinovăţie care subzistă acestei infracţiuni este intenţia care
poate fi directă sau indirectă.
Făptuitorul trebuie să ştie că în acest loc se consumă droguri şi să nu împiedice
această activitate.
Pentru consumarea infracţiunii, este suficient ca subiectul activ să tolereze o singură
dată consumul de droguri în locul respectiv.
Actele pregătitoare sunt posibile şi se pedepsesc, fiind asimilate ca regim sanţionator
tentativei. Tentativa se pedepseşte.
Infracţiunea se consumă în momentul cînd executarea oricărei activităţi incriminate
este dusă până la capăt, producându-se urmarea imediată. În modalitatea tolerării,
infracţiunea poate fi continuă, existând un moment al epuizării, la încetarea activităţii ilicite.
Legea prevede, în forma simplă, două modalităţi normative de săvârşire a
infracţiunii, respectiv punerea la dispoziţie şi tolerarea, susceptibile de a fi săvârşite faptic
într-o multitudine de variante. În modalităţile agravate prevăzute la art.10, infracţiunea se
poate săvârşi prin organizarea, conducerea sau finanţarea activităţilor arătate mai sus.
Pedeapsa pentru această infracţiune este închisoare de la 3 la 10 ani. Există forma
agravată dacă infracţiunea se săvârşeşte prin organizarea, conducerea sau finanţarea
activităţilor prevăzute în forma simplă (art.10), pedeapsa fiind în acest caz închisoarea de la
3 la 13 ani. În toate cazurile, se aplică pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.
12
Dispoziţiile referitoare la măsura de siguranţă a confiscării speciale, cauzale de nepedepsire
sau de atenuare a pedepsei (art.15, 16, 17) se aplică în mod corespunzător.
5. Prescrierea şi eliberarea drogurilor de mare risc (art. 6)

Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie de către medic, fără ca aceasta să fie
necesară din punct de vedere medical, se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi eliberarea sau obţinerea, cu intenţie, de
droguri de mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise de medic, fără ca acest lucru
să fie necesar din punct de vedere medical sau a unei reţete medicale falsificate.
Obiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale referitoare la sănătatea publică
care sunt condiţionate de respectarea normelor legale privitoare la prescrierea, eliberarea sau
obţinerea drogurilor de mare risc.
Obiectul material îl constituie reţeta prescrisă de către medic, nu drogurile de mare
risc prescrise, iar infracţiunea se conturează înainte de obţinerea substanţelor prescrise, prin
simpla lor prescriere.
Subiectul activ al infracţiunii este diferit în funcţie de modalitatea de săvârşire a
faptei. Astfel, la modalităţile de prescriere şi eliberare, subiectul activ este calificat, acesta
trebuind să aibă calitatea de medic, în cazul prescrierii unei reţete, sau farmacist, în cazul
eliberării de droguri în baza unei reţete. În modalitatea obţinerii, subiectul activ poate fi
orice persoană care îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru a răspunde penal.
Infracţiunea poate fi săvârşită în oricare din formele de participaţie. Dacă autorul are
o anumită calitate, coautorii vor trebui să aibă aceeaşi calitate.
Subiectul pasiv al infracţiunii este reprezentat de stat, ca garant şi ocrotitor al
sănătăţii publice.
Latura obiectivă
Elementul material al infracţiunii constă în executarea mai multor acţiuni:
prescrierea, eliberarea sau obţinerea drogurilor de mare risc.
Prin „prescriere” se înţelege acţiunea de a indica, a arăta sau recomanda
medicamentele sau tratamentul de care are nevoie un bolnav, stabilind cu precizie ce este de
făcut. Acestea conduc la stabilirea printr-o reţetă, emisă de un medic, deci un subiect activ
13
calificat, a unui anumit produs (drog), pentru a fi consumat de către o persoană sau a i se
administra unei persoane, considerată bolnavă, în scopul vindecării unei boli sau a
ameliorării stării de sănătate.
Rezultatul material concret al prescripţiei este prescripţia, adică o recomandare făcută
de un medic unui bolnav (printr-o reţetă) de a folosi un medicament, dar care este totodată
un drog (substanţă aflată sub control naţional).
Urmare a acestei incriminări, medicilor le revine o mare răspundere în ceea ce
priveşte prescrierea de droguri.
Fără îndoială că pentru medici posibilitatea de a prescrie droguri reprezintă o condiţie
esenţială a îndeplinirii uneia dintre principalele lor îndatoriri etico-profesionale, şi anume
alinarea durerii şi a suferinţei bolnavilor. Pe de altă parte cunoscând prea bine influenţele
nocive pe care le au drogurile asupra oamenilor, ei trebuie să le prescrie numai atunci când
este absolut necesar coform obligaţiilor legale şi profesionale.
Din cercetarea medicală a rezultat că prescrierea de droguri se face în general în
cazul unor maladii ce sunt însoţite de dureri puternice sau de tulburări neoplasmice. În
cadrul acestor maladii intră: cancerul, infarctul miocardic, edemul pulmonar acut, colicii
hepatici şi renali, arsurile grave, agitaţiile psihomotorii şi maniacale, delirium tremens,
sciatica, etc.
În practică este destul de dificil pentru organele judiciare să aprecieze dacă fapta unui
medic ce a prescris un drog într-un caz pe care practica medicală nu-l consacră ca impunând
tratamentul cu droguri, dar pe care medicul îl justifică din punct de vedere al situaţiei
concrete din momentul prescrierii, întruneşte sau nu elementele constitutive ale infracţiunii.
Pentru a înţelege în ce situaţii prescrierea de către medic nu este necesară, trebuie să
pornim de la ceea ce legiuitorul a vrut să ocrotească prin această incriminare, şi anume
sănătatea publică .
Bolnavul, mergând la medic, execută prescripţiile ce i le dă acesta. Medicul la rândul
său trebuie să depună tot interesul şi priceperea sa pentru a trata pe bolnavi şi a-i prescrie
medicamentele corespunzătoare care să nu-i pericliteze sănătatea.
Având în vedere dispoziţiile legale referitoare la droguri, se impune din partea
medicului să o facă numai în cazuri extreme şi aceasta deoarece administrarea directă a
drogurilor, nejustificată, atunci când ar fi posibilă folosirea altor medicamente dăunează
pacientului. Pericolul constă în aceea că, fără să vrea, şi din cauza neglijenţei medicului,
14
pacientul ar putea ajunge dependent de droguri.
Elementul material al infracţiunii constă în acţiunea de a prescrie droguri fără ca
acestea să fie necesare.
Deci condiţia “fără a fi necesară” trebuie înţeleasă nu în sensul unei erori medicale, ci
în sensul folosirii abuzive a calităţii de medic. Sub acest aspect, noţiunea “fără a fi necesară”
caracterizează atât elementul material al infracţiunii, cât şi cel subiectiv.
Sub primul aspect, acest termen defineşte raportul dintre prescrierea medicală a
drogurilor şi starea sănătăţii celui căruia i-au fost prescrise.
Sub al doilea aspect el indică natura frauduloasă a prescrierii.
Infracţiunea, aşa cum s-a mai arătat, se consumă prin prescrierea făcută de către
medic, nefiind necesar ca cel căruia i-au fost prescrise drogurile să le fi şi dobândit. Însă
prescrierea presupune ceva mai mult decât scrierea şi semnarea reţetei, este necesar să fie şi
înmânată celui ce urmează să-şi procure drogurile.
Câtă vreme reţeta se află în posesia medicului, simplul fapt că a fost întocmită nu-i
imprimă caracterul socialmente periculos. Executarea infracţiunii începe cu scrierea,
semnarea şi investirea reţetei cu toate formele cerute pentru a fi valabilă şi se termină cu
înmânarea reţetei celui ce urmează să o folosească. Numai în acest moment, infracţiunea
este consumată.
Acţiunea care precede acest moment, scrierea, semnarea, ştampilarea, reprezintă acte
de executare ale infracţiunii, incriminate ca tentativă.
Dificultatea în activitatea organelor judiciare constă în dovedirea netemeiniciei
prescrierii.
Prin „eliberare de droguri de mare risc” înţelegem acţiunea de a remite, de a înmâna
droguri persoanelor. Aceasta se poate face de către farmaciştii care ,,cu intenţie” eliberează
aceste droguri.
,,Obţinerea de droguri de mare risc” presupune acţiunea prin care o persoană
(făptuitorul, consumator sau nu) obţine aceste droguri de mare risc pe baza unei reţete
eliberate abuziv de către medic, el ştiind acest lucru, legea prevăzând de altfel intenţia
făptuitorului: ,,obţinerea cu intenţie”. Aceste infracţiuni sunt în principiu susceptibile de
participaţie proprie, sub orice formă (coautorat, instigare sau complicitate) ca şi de
participaţie improprie înscrisă în art. 31 Cod Penal, la prima infracţiune, varianta săvârşită
de medic, nu va fi posibilă participaţia proprie sub forma coautoratului deoarece fapta
15
medicului se săvârşeşte ,,în persoană proprie”.
Latura subiectivă
În ceea ce priveşte alin.1 al art.6 din Legea nr. 143/2000, latura subiectivă constă în
voinţa medicului de a prescrie droguri de mare risc, cunoscând faptul că nu este necesară
această prescriere.
Elementul subiectiv constă în intenţie. Medicul îşi dă seama că prescrierea drogurilor
de mare risc nu este necesară şi că reţeta sa nu e decât un mijloc pentru ca pretinsul pacient
să-şi poată procura în mod ilicit asemenea droguri de mare risc şi prin întocmirea şi
eliberarea reţetei urmăreşte tocmai acest rezultat.
Conturarea în modul arătat mai sus a elementului subiectiv, dă expresia intenţiei
directe, iar atât natura infracţiunii, cât şi cerinţa esenţială ,,fără ca aceasta să fie necesară”,
fac să nu poată fi concepută săvârşirea acestei fapte cu intenţie indirectă.
În ipoteza în care un pacient suferă de o maladie pentru care este necesar tratamentul
cu droguri de mare risc, dar medicul atunci când le prescrie, ştie că pacientul nu le va folosi
pentru tratarea maladiei sale, ci pentru alte scopuri, care au un caracter ilicit şi cad sub
incidenţa legii, fapta este săvârşită tot cu intenţie directă, neputându-se socoti că prescrierea
a fost necesară.
Dacă medicul atunci când prescrie droguri de mare risc ce sunt necesare pacientului
bănuieşte că acesta din urmă ar putea să folosească reţeta în scopuri ilicite, ceea ce nu-l
opreşte, elementul subiectiv nu este conturat. Bănuiala medicului că pacientul ar putea să
folosească reţeta şi în alte scopuri, nu poate constitui un motiv de a refuza prescrierea
reţetei, câtă vreme substanţa prescrisă e necesară pentru sănătatea pacientului.
Prescrierea drogurilor de mare risc fără a fi necesară, poate fi urmată fie de
consumarea substanţei respective, fie de efectuarea unor operaţiuni interzise de trafic cu
droguri de mare risc. Se pune problema dacă medicul care a prescris şi eliberat reţeta,
cunoscând că drogurile vor avea o întrebuinţare ilicită, poate fi considerat şi complice la
fapta penală pe care o constituie această infracţiune.
Răspunsul ce trebuie dat acestei întrebări este afirmativ, fapta de prescriere a
drogurilor de mare risc fără a fi necesar şi fapta de complicitate la traficul acestora se află în
concurs ideal.
Actele pregătitoare sunt posibile şi se pedepsesc, fiind asimilate ca regim
16
Consumarea infracţiunii are loc atunci când oricare din activităţile incriminate este
dusă până la capăt, producându-se urmarea imediată, adică starea de pericol la adresa
sănătăţii publice.
În cazul acestui articol sunt prevăzute trei modalităţi normative prin care infracţiunea
poate fi comisă: prescrierea, eliberarea şi obţinerea de droguri de mare risc. Faptic, fiecare
din aceste modalităţi este susceptibilă de a fi realizată printr-o gamă largă de acţiuni.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracţiune este închisoarea de la 1 la 5
ani. Dispoziţiile referitoare la aplicarea măsurilor de siguranţă a confiscării speciale, cauzele
de nepedepsire sau de atenuare a pedepsei se aplică în mod corespunzător.
6. Administrarea de droguri de mare risc (art. 7)

Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afara condiţiilor legale, se
pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Obiectul juridic special al infracţiunii este reprezentat de relaţiile sociale a căror
existenţă şi dezvoltare sunt condiţionate de respectarea normelor legale privind modul de
administrare a drogurilor de mare risc.
Obiectul material este format din drogurile de mare risc care sunt administrate unei
persoane în afara condiţiilor legale.
Subiectul activ al acestei infracţiuni poate fi orice persoană.
Drogurile de mare risc pot fi administrate, în afara condiţiilor legale, atât de
personalul medical, cât şi de alte persoane fără o pregătire de specialitate. Participaţia penală
este posibilă sub toate formele sale.
Subiectul pasiv al infracţiunii este în principal statul, ca garant şi ocrotitor al sănătăţii
publice, iar în secundar persoana a cărei sănătate este pusă în pericol prin administrarea de
droguri de mare risc.
Latura obiectivă
Elementul material constă aici într-o acţiune comisivă, aceea de ,,a administra”
droguri de mare risc unei persoane, în mod ilegal.
Prin ,,administrare” se înţelege în limbaj comun acţiunea de a da unei persoane un
17
medicament.
Acţiunea ilicită se poate săvârşi în diferite modalităţi practice, de la injectarea
intramusculară sau intravenoasă la aplicarea de plasturi ori supozitoare, până la ingerarea
prin alimente, băuturi sau vapori inspiraţi.
Pentru ca fapta de administrare a unui drog de mare risc sau chiar a unui medicament
ce conţine un drog de mare risc să constituie infracţiune, se cer întrunite, cumulativ,
următoarele condiţii:
 trebuie să fie vorba de acele droguri de mare risc înscrise în tabelele I şi II din
Legea nr. 143/2000;
 fapta de administrare trebuie să fie săvârşită în afara condiţiilor legale, deci fără
indicaţie medicală;
 fapta să fie săvârşită asupra unei persoane, deoarece legea română nu sancţionează
– ca şi legislaţiile majorităţii statelor din lume – din punct de vedere penal administrarea
acestora asupra animalelor, şi nici autoadministrarea, adică consumul de droguri.
Astfel, în practica judiciară s-a constatat că fapta asistentei medicale care face injecţii
cu morfină unei persoane, la rugămintea acesteia din urmă, în lipsa indicaţiei medicale
exprese, când nu se face într-un scop medical (calmarea durerilor), alcătuieşte elementele
constitutive ale infracţiunii mai sus menţionate.
Infracţiunea există deci, atunci când se administrează un drog de mare risc unei
persoane care nu este bolnavă.
Esenţială, pentru existenţa infracţiunii este administrarea drogurilor de mare risc fără
a exista indicaţia medicală, indiferent care este starea persoanei (bolnavă sau sănătoasă).
Deşi legea nu arată cum trebuie să fie indicaţia (verbală sau scrisă), trebuie să avem
în vedere numai indicaţia scrisă (reţeta).
Aceasta se deduce din contextul general al normelor care reglementează regimul
drogurilor ştiut fiind faptul că drogurile se pot elibera unei persoane fizice numai în baza
reţetei cu timbru sec scrisă de către medic.
Dacă persoana este internată într-o instituţie medicală, prescripţia drogurilor se va
face pe o condică specială, în acest din urmă caz se pot lua în considerare şi indicaţiile
verbale ale medicului privind administrarea de droguri de mare risc unui pacient, având în
vedere obligaţia personalului din subordine de a executa asemenea
indicaţii.
18
Latura subiectivă
Subiectul activ poate fi orice persoană ce răspunde penal.
Aceasta trebuie să îşi dea seama că ceea ce administrează constituie un drog de mare
risc, că o face în afara condiţiilor legale, adică în lipsa unei indicaţii medicale şi în această
situaţie să urmărească rezultatul unei asemenea administrări – consumarea ilicită a drogului
de mare risc periculos pentru sănătate – sau să accepte acest rezultat (intenţie indirectă).
Infracţiunea nu se conturează atunci când administrarea, chiar şi în afara condiţiilor
legale, s-a făcut într-un scop uman (calmarea durerilor unui bolnav într-un moment când nu
putea fi chemat un medic care să prescrie calmantul).
Actele pregătitoare sunt posibile fiind asimilate tentativei. Tentativa se pedepseşte.
Consumarea infracţiunii are loc atunci când făptuitorul a realizat efectiv
administrarea drogurilor de mare risc, această substanţă ajungând în organismul persoanei.
Textul de incriminare precizează numai o modalitate normativă de săvârşire a
infracţiunii (administrarea), însă faptic această infracţiune poate fi comisă în mai multe
moduri.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracţiune este închisoare de la 1 la 5 ani.
7. Furnizarea de inhalanţi chimici toxici (art. 8)

Furnizarea în vederea consumului, de inhalanţi chimici toxici unui minor se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la trei ani.
Obiectul juridic special al infracţiunii îl reprezintă relaţiile sociale referitoare la
sănătatea publică, relaţii a căror existenţă şi desfăşurare sunt condiţionate de respectarea
normelor legale referitoare la furnizarea de inhalanţi chimici toxici. Prin această
incriminare, legiuitorul a urmărit să ocrotească sănătatea mentală şi fizică a minorilor,
împotriva pericolului pe care îl prezintă consumul abuziv de inhalanţi chimici toxici.
Raţiunea pentru care legiuitorul a introdus această infracţiune printre cele referitoare la
traficul şi consumul ilicit de droguri este aceea că, la fel ca şi drogurile, prin consumarea
repetată a unor inhalanţi chimici există pericolul creării stării de dependenţă şi deci pericolul
toxicomaniei.
Obiectul material este format din substanţele care fac parte din categoria inhalanţilor
19
chimici toxici şi care au fost stabilite ca atare prin ordin al ministrului sănătăţii.
Inhalanţii chimici şi solvenţii organici cuprind un ansamblu de compuşi puternic
volatili care acţionează ca depresive ale sistemului nervos central. Aceştia există în stare
gazoasă la temperatura mediului ambiant ori în stare lichidă şi se evaporă foarte rapid atunci
când sunt puşi în contact cu aerul. Solvenţii organici cei mai utilizaţi sunt diluanţii pentru
vopsele şi decapanţii pentru coloranţi, adezivii, benzina, kerosenul, etc. Printre principiile
lor active, se pot menţiona mai ales toluenul, acetona, benzenul, tetraclorura de carbon,
cloroformul, eterul etilic, etc.
Consumatorii acestor substanţe inhalează vaporii care se degajă direct din recipientul
care le conţine sau dintr-o pungă de polietilenă. Aceste substanţe se găsesc în general, în
comerţ şi nu sunt controlate în conformitate cu legislaţia privitoare la droguri, în afara celor
stabilite ca atare prin ordin al ministrului sănătăţii.
Subiectul activ al acestei infracţiuni nu este calificat, putând fi orice persoană care
îndeplineşte condiţiile legale pentru a răspunde penal. Subiectul activ al acestei infracţiuni
este furnizorul, adică persoana care furnizează sau procură diverse materiale. Participaţia
este posibilă în oricare din formele sale.
Subiectul pasiv al infracţiunii este calificat. Aşa cum rezultă din cuprinsul acestui
articol, cel a cărui sănătate este periclitată prin consumul de inhalanţi chimici toxici trebuie
să fie un minor.
Latura obiectivă
Elementul material al acestei infracţiuni constă în acţiunea a livra, a preda inhalanţi
chimici toxici, fiind vorba de o faptă comisivă de rezultat.
Totodată furnizarea trebuie să se efectueze în vederea consumului, numai astfel fiind
posibilă existenţa acestei infracţiuni. Persoana fizică care beneficiază de obiectul furnizării
trebuie să fie un minor.
O problemă ce se pune în practică este aceea dacă minorul în folosul căruia se face
furnizarea trebuie să fie şi consumatorul acestor inhalanţi chimici toxici, pentru a fi
îndeplinit conţinutul constitutiv al infracţiunii sau acesta poate fi un alt furnizor la rândul lui
nefiind consumator.
Latura subiectivă
Această infracţiune are la bază ca formă de vinovăţie intenţia directă, ce reiese chiar
20
din scopul furnizării, în vederea consumului.
Pericolul social este cu atât mai mare cu cât această acţiune de a furniza inhalanţi
chimici toxici se face către un minor, persoană lipsită de discernământ, sau cu
discernământul mai mult sau mai puţin dezvoltat.
Fiind o infracţiune comisivă şi intenţionată, furnizarea de inhalanţi chimici toxici este
susceptibilă de acte pregătitoare şi de tentativă, care însă, prin voinţa legiuitorului nu se
pedepsesc.
Infracţiunea se consumă în momentul săvârşirii acţiunii incriminate şi al producerii
rezultatului.
Norma de incriminare precizează o singură modalitate tip – furnizarea – alături de
care, în forma agravată, întâlnim modalităţile organizării, conducerii sau finanţării acţiunii
esenţiale. Practic aceste modalităţi se pot realiza într-o multitudine de variante.
Pedeapsa pentru această infracţiune este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
8. Organizarea, conducerea sau finanţarea unor infracţiuni privitoare la droguri

(art. 10)
Organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prevăzute în art.2-8 din Legea
143/2000 ca infracţiuni se pedepseşte cu pedepsele prevăzute de lege pentru fiecare
infracţiune, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani.
Obiectul juridic special al acestei infracţiuni este reprezentat de relaţiile sociale
privitoare la sănătatea publică, relaţii a căror existenţă şi normală dezvoltare presupune
respectarea normelor legale ce se referă la organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor
prevăzute la art.2-8 din Legea nr. 143/2000.
Obiectul material este reprezentat în această situaţie de drogurile de risc sau de mare
risc care fac obiectul faptelor incriminate în art.2-8 din Legea nr. 143/2000.
Subiectul activ. În general, subiectul activ al acestei infracţiuni, poate fi orice
persoană. Sub aspectul participaţiei penale, infracţiunea poate fi săvârşită în oricare din
formele sale.
Subiectul pasiv al infracţiunii este în principal statul, ca ocrotitor şi garant al sănătăţii
21
publice, iar în secundar subiect pasiv poate fi şi persoana a cărei sănătate a fost periclitată ca
urmare a nerespectării circuitului substanţelor considerate droguri de mare risc.
Latura obiectivă
Elementul material constă în acţiunea de a organiza, de a conduce sau cea de a
finanţa faptele prevăzute la art.2-8, mai exact: cultivarea, procurarea, producerea, livrarea,
fabricarea, trimiterea, transportul, depozitarea, deţinerea, distribuirea, cumpărarea,
administrarea, prescrierea, obţinerea, eliberarea, punerea la dispoziţie de localuri, tolerarea
de consumuri în aceste locuri, după caz, de droguri de risc sau de mare risc.
„Organizarea consumului de droguri” constă în întreprinderea acţiunilor necesare
pentru ca persoanele interesate să poată consuma droguri într-un anumit loc. Organizarea
implicăiniţiativa organizatorului. Această organizare nu implică propriu-zisa activitate
materială a infractorului în traficul de droguri. Acesta nici măcar nu este nevoit să le atingă.
El este omul ce conduce din umbră întreaga activitate infracţională.
Conducerea şi organizarea presupun existenţa unei organizaţii cu structuri bine
determinate, cu ierarhizarea activităţilor şi a celor ce le execută.
„Finanţarea” implică acţiunea de participare cu mijloace financiare la activitatea
ilicită de trafic de droguri.
Latura subiectivă
Toate aceste activităţi se săvârşesc doar cu intenţie directă.
Finanţarea, în eroare de fapt, nu se pedepseşte.
Actele pregătitoare şi tentativa sunt posibile şi se pedepsesc. Consumarea infracţiunii
are loc în momentul înfăptuirii uneia din acţiunile incriminate şi a producerii rezultatului
socialmente periculos. Modalităţile de comitere a faptei sunt susceptibile de a fi săvârşite în
forma continuă, existând şi un moment al epuizării, la încetarea activităţii ilicite.
Infracţiunea este considerată consumată atunci când activitatea infracţională a dus la
producerea rezultatului infracţional urmărit şi prezintă toate condiţiile cerute de lege pentru
existenţa infracţiunii în configuraţia tipică a acesteia. Urmările posterioare momentului
consumării continuă să se producă până la un moment numit momentul epuizării
infracţiunii, dincolo de care nici o evoluţie a rezultatului nu mai este posibilă.
Textul de incriminare prezintă trei modalităţi normative de săvârşire a infracţiunii:
organizarea, conducerea sau finanţarea.
22
Organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prevăzute la art.2-8 din Legea
143/2000 se sancţionează cu pedepsele prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele
maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani.
9. Îndemnul la consumul ilicit de droguri (art. 11)

Îndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, dacă este urmat de
executare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Dacă îndemnul nu este urmat
de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amendă.
Obiectul juridic special este reprezentat de relaţiile sociale privitoare la sănătatea
publică a căror normală desfăşurare şi dezvoltare sunt asigurate prin respectarea normelor
privitoare la consumul de droguri.
Infracţiunea nu are obiect material.
Subiect activ al acestei infracţiuni poate fi orice persoană care îndeplineşte condiţiile
legale pentru a răspunde penal.
Participaţia este posibilă sub toate formele sale.
Subiectul pasiv este statul, ca principal ocrotitor şi garant al sănătăţii publice.
Latura obiectivă
Elementul material al laturii obiective se realizează printr-o acţiune de a îndemna la
consumul ilicit de droguri. Îndemnul se poate realiza atât prin determinarea unei persoane la
consumul ilicit de droguri, cît şi prin întărirea rezoluţiei de a consuma astfel de substanţe.
Aşa cum rezultă şi din norma de incriminare, nu are relevanţă pentru existenţa infracţiunii
modul cum a fost efectuat îndemnul, putând fi folosite orice mijloace.
Îndemnul urmat de executare trebuie să îndeplinească, cumulativ, mai multe condiţii:
 între obiectul juridic al faptei săvârşite de autor (consumul ilicit de droguri) şi
obiectul îndemnului, trebuie să existe identitate întrucât autorul nu face decât să execute
fapta acărei săvârşire a fost determinată de către instigator;
 este necesară prezenţa a cel puţin două persoane, una care desfăşoară activitatea
de îndemnare şi cealaltă asupra căreia se desfăşoară această activitate, îndemnarea putând fi
săvârşită de una sau mai multe persoane;
 activitatea desfăşurată de făptuitor să fi avut drept consecinţă determinarea
23
victimei la consumul ilicit de droguri, consum pe care ea îl şi execută ulterior;
 activitatea de determinare să fie săvârşită cu intenţie, intenţie ce caracterizează
latura subiectivă a infracţiunii din punctul de vedere al formei de vinovăţie.
Fapta de a îndemna mai multe persoane la consumul ilicit de droguri constituie o
pluralitate de infracţiuni comise în concurs ideal.
Urmarea imediată constă în consumul ilicit de droguri sau în crearea unei stări de
pericol ce rezultă din simpla realizare a acţiunii incriminate.
Legătura de cauzalitate. Trebuie dovedită legătura de cauzalitate între îndemn şi
consumul ilicit de droguri.
Latura subiectivă
Forma de vinovăţie cu care se săvârşeşte această infracţiune este intenţia directă sau
indirectă.
Actele premergătoare şi tentativa sunt posibile, însă, potrivit voinţei legiuitorului nu
se pedepsesc.
Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care îndemnul are ca urmare
consumul ilicit de droguri ori în momentul săvârşirii acţiunii incriminate. Infracţiunea este
susceptibilă de a îmbrăca forma continuă, existând în consecinţă şi un moment al
epuizării (acela al încetării activităţii infracţionale), precum şi forma continuată.
Articolul de lege prevede numai o singură modalitate normativă de săvârşire a
infracţiunii, care însă în plan concret poate îmbrăca numeroase forme.
În forma simplă sancţiunea pentru această infracţiune este închisoare de la 6 luni la 5
ani, dacă îndemnul a fost urmat de executare, şi de la 6 luni la 2 ani, dacă îndemnul nu a
determinat persoana să consume ilicit droguri.
24
CAPITOLUL I I
LEGEA NR. 31/1990 din domeniul societatilor comerciale
1.Continutul juridic
Se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul,

directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
1. prezinta, cu rea-credinta, in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate

publicului, date neadevarate asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice
ale acesteia sau ascunde, cu rea-credinta, in tot sau in parte, asemenea date;
2.Conditii preexistente
2.1.Obiectul juridic este complex. Distingem în alcătuirea acestuia relaţiile privind

activităţile economice desfăşurate de societăţile comerciale, relaţii a căror formare şi
dezvoltare se impun a fi puse sub protecţia penală. De asemenea sunt de observat şi relaţiile
sociale privind dreptul cetăţeanului de a-şi manifesta libera iniţiativă în scopul satisfacerii
nevoilor sale materiale, drept exercitat prin intermediul formelor asociative cu caracter
economic, neomiţându-se că efectele benefice ale activităţii acestor persoane juridice de
drept privat, răspund într-un plan secund şi interesului public.
Este inclus obiectului juridic şi fasciculul de relaţii sociale întemeiate pe onestitatea

ce se formează în procesul lucrativ, pe de o parte între indivizi asociaţi într-un anumit tip de
societate comercială, iar pe de altă parte între acea societate şi ceilalţi parteneri sociali,
relaţii ce sunt ocrotite prin sancţiunea penală - împotriva oricăror malversatiuni.
2.2.Obiectul material este reprezentat de prospectele, rapoartele si comunicarile

adresate publicului.
2.3.Subiect activ este reprezentat de fondatorul, administratorul, directorul, directorul

executiv sau reprezentantul legal al societatii.
2.4.Subiect pasiv este societatea comercială ale căror interese au fost lezate prin
săvârşirea infracţiunii dar poate fi reprezentat si de alte persoane fizice ori juridice ale căror
interese şi drepturi au fost încălcate.
2.5.Participatia penala este posibila în toate formele sale - coautorat, instigare,
25
complicitate. Cu excepţia coautoratului la celelalte forme de participaţie nu se mai cere însă
ca făptuitorul să fie circumstanţiat.
3.Continutul constitutiv
3.1.Elementul material al laturii obiective constă în diverse acţiuni prin care : se

prezintă cu rea-credinţă în prospectele, rapoartele şi comunicările adresate publicului date
neadevărate asupra constituirii societăţii ori asupra condiţiilor economice ale acesteia sau se
ascund cu rea-credinţă, în tot sau în parte, asemenea date (articolul 265 punctul 1);
3.2.Urmarea imediata constă în crearea unei stări de pericol pentru buna desfăşurare
şi derulare a activităţii economice de către societatea comercială implicată ori alte societăţi
ale căror interese şi drepturi au fost prejudiciate, dispoziţiile incriminatoare necondiţionând
producerea vreunui rezultat, cu toate că în practică pot să apară şi urmări păgubitoare.
3.3.Raportul de cauzalitate trebuie să existe intre oricare dintre acţiunile sau

inacţiunile ce pot forma elementul material şi urmarea imediată. La infracţiunea de fata
această legătură rezultă din însăşi materialitatea faptelor ex re.
3.4.Latura subiectiva prevede vinovatia sub forma intenţiei directe. Mobilul şi scopul
nu au relevanţă în ceea ce priveşte realizarea laturii subiective, textele nepretinzând pentru
existenţa infracţiunilor existenţa unui anumit scop sau mobil.
4.Forme.Sanctiuni
4.1.Actele de pregatire sunt posibile dar nu se pedepsesc.
4.2.Tentativa: legiuitorul nu a prevăzut sancţiunea tentativei.
4.3.Consumarea infractiunii are loc în momentul apariţiei, creeării de pericol - ca de

exemplu -făptuitorul a prezentat un prospect ce contine date neadevarate asupra constituirii
societatii ori asupra conditiilor economice ale acesteia
4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la unu la 5 ani
Art. 271. - Se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani fondatorul,

administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii,
care:
26
2. prezinta, cu rea-credinta, actionarilor/asociatilor o situatie financiara inexacta
sau cu date inexacte asupra conditiilor economice ale societatii, in vederea ascunderii
situatiei ei reale;


2.2.Obiectul material este reprezentat de documentul ce contine situatia financiara

inexacta sau cu date inexacte asupra conditiilor economice ale societatii.
2.3.Subiect activ este administratorul, directorul, directorul executiv sau

reprezentantul legal al societatii.
2.4.Subiect pasiv este reprezentat de asociatul (asociaţii) societăţilor respective sau

alte persoane fizice ori juridice ale căror interese şi drepturi au fost încălcate.

3.1.Elementul material al laturii obiective constă în diverse acţiuni, prin care : se

prezinta, cu rea-credinta, actionarilor/asociatilor o situatie financiara inexacta sau cu date
inexacte asupra conditiilor economice ale societatii, in vederea ascunderii situatiei ei reale.
27

3.4.Latura subiectiva prevede vinovatia sub forma intenţiei directe. Mobilul şi scopul
nu au relevanţă în ceea ce priveşte realizarea laturii subiective, textele nepretinzând pentru
existenţa infracţiunilor existenţa unui anumit scop sau mobil.
4.Forme.Sanctiuni
4.2.Tentativa: legiuitorul nu a prevăzut sancţiunea tentativei.
4.3.Consumarea infractiunii are loc în momentul apariţiei, creeării starii de pericol -

ca de exemplu -făptuitorul a prezentat o situatie financiara inexacta sau cu date inexacte
asupra conditiilor economice ale societatii, in vederea ascunderii situatiei ei reale.
4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la unu la 5 ani

care:
3. refuza sa puna la dispozitie expertilor, in cazurile si in conditiile prevazute la art. 26

si 38, documentele necesare sau ii impiedica, cu rea-credinta, sa indeplineasca
insarcinarile primite.

28
drept privat, răspund într-un plan secund şi interesului public

2.2.Obiectul material este reprezentat de documentele necesare expertilor

executiv sau reprezentantul legal al societatii

3.1.Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune sau printr-o

inactiune.

3.4.Latura subiectiva Infracţiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990 se săvârşesc cu

intenţie directa.
4.Forme.Sanctiuni
4.1.Actele de pregatire sunt posibile dar nu sunt incriminate.
29
4.2.Tentativa nu este incriminata.
4.3.Consumarea are loc in momentul apariţiei starii de pericol pentru valoarea sociala
ocrotita.
4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la unu la 5 ani.

care:
1. dobandeste, in contul societatii, actiuni ale altor societati la un pret pe care il

stie vadit superior valorii lor efective sau vinde, pe seama societatii, actiuni pe care
aceasta le detine, la preturi despre care are cunostinta ca sunt vadit inferioare valorii
lor efective, in scopul obtinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos in
paguba societatii;


2.2.Obiectul material nu exista.
2.3.Subiectul activ este reprezentat de fondatorul, administratorul, directorul,

directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii.
30
săvârşirea infracţiunii.

3.1.Element material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune.


intenţie directa.
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.

care:
2. foloseste, cu rea-credinta, bunuri sau creditul de care se bucura societatea,
31
intr-un scop contrar intereselor acesteia sau in folosul lui propriu ori pentru a favoriza
o alta societate in care are interese direct sau indirect;


2.2.Obiectul material este reprezentat de bunurile societatii pe care fondatorul,

administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal le foloseste intr-un
scop contrar intereselor acesteia sau in folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta
societate in care are interese direct sau indirect.

executiv sau reprezentantul legal al societatii

3.1.Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune.
32


intenţie directa.
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.

care:
3. se imprumuta, sub orice forma, direct sau printr-o persoana interpusa, de la

societatea pe care o administreaza, de la o societate controlata de aceasta ori de la o
societate care controleaza societatea pe care el o administreaza sau face ca una dintre
aceste societati sa ii acorde vreo garantie pentru datorii proprii;

33

2.2.Obiectul material poate fi reprezentat de bunurile cu care societatea garanteaza

pentru datoriile proprii ale fondatorului, administratoruluio, directorului, directorului
executiv sau reprezentantului legal al acestuia.

2.4.Subiect pasiv este este societatea comercială ale căror interese au fost lezate prin
săvârşirea infracţiunii.



intenţie directa.
4.Forme.Sanctiuni
34
ocrotita.

care:
4. raspandeste stiri false sau intrebuinteaza alte mijloace frauduloase care au ca

efect marirea sau scaderea valorii actiunilor sau a obligatiunilor societatii ori a altor
titluri ce ii apartin, in scopul obtinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos
in paguba societatii;
2.1.Obiectul juridic Distingem în alcătuirea acestuia relaţiile privind activităţile

economice desfăşurate de societăţile comerciale, relaţii a căror formare şi dezvoltare se
impun a fi puse sub protecţia penală. De asemenea sunt de observat şi relaţiile sociale
privind dreptul cetăţeanului de a-şi manifesta libera iniţiativă în scopul satisfacerii nevoilor
sale materiale, drept exercitat prin intermediul formelor asociative cu caracter economic,
neomiţându-se că efectele benefice ale activităţii acestor persoane juridice de drept privat,
răspund într-un plan secund şi interesului public.


35



intenţie directa.
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.

care:
5. incaseaza sau plateste dividende, sub orice forma, din profituri fictive sau
care nu puteau fi distribuite, in lipsa de situatie financiara ori contrarii celor rezultate
36
din aceasta;


2.2.Obiectul material al acestei infractiuni nu exista.


37

intenţie.
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.

care:
6. incalca dispozitiile art. 183.
Art. 183. - (1) Din profitul societatii se va prelua, in fiecare an, cel putin 5%
pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte
din capitalul social.
(2) Daca fondul de rezerva, dupa constituire, s-a micsorat din orice cauza, va fi
completat, cu respectarea prevederilor alin. (1).
(3) De asemenea, se include in fondul de rezerva, chiar daca acesta a atins suma
prevazuta la alin. (1), excedentul obtinut prin vanzarea actiunilor la un curs mai mare
decat valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la plata
cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor.
(4) Fondatorii vor participa la profit, daca acest lucru este prevazut in actul
constitutiv ori, in lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generala
extraordinara.
38
(5) In toate cazurile, conditiile participarii se vor stabili de adunarea generala,
pentru fiecare exercitiu financiar.




3.1.Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o inactiune.
39


intenţie indirecta.
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.
Art. 273. - Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani administratorul,

directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
1. emite actiuni de o valoare mai mica decat valoarea lor legala ori la un pret
inferior valorii nominale sau emite noi actiuni in schimbul aporturilor in numerar,
inainte ca actiunile precedente sa fi fost achitate in intregime;


40
2.2.Obiectul material este reprezentat de actiunile respective.
2.3.Subiectul activ este reprezentat de administratorul, directorul, directorul executiv

sau reprezentantul legal al societatii
2.5.Participatia penala Participatia penala este posibila în toate formele sale -

coautorat, instigare, complicitate. Cu excepţia coautoratului la celelalte forme de participaţie
nu se mai cere însă ca făptuitorul să fie circumstanţiat.


intenţie
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.
4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani
41

2. se foloseste, in adunarile generale, de actiunile nesubscrise sau nedistribuite

actionarilor;




42


intenţie
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.

3. acorda imprumuturi sau avansuri asupra actiunilor societatii;


43




intenţie
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.

44

4. preda titularului actiunile inainte de termen sau preda actiuni liberate in total
sau in parte, in afara de cazurile stabilite de lege, ori emite actiuni la purtator fara a fi
achitate integral;




45


intenţie
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.

5. nu respecta dispozitiile legale referitoare la anularea actiunilor neachitate;


46




intenţie
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.
47

6. emite obligatiuni fara respectarea dispozitiilor legale sau actiuni fara sa

cuprinda mentiunile cerute de lege.



sau reprezentantul legal al societatii.

48


intenţie.
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.
4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Art. 274. -Se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda

care:
1. indeplineste hotararile adunarii generale referitoare la schimbarea formei

societatii, la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului social,
inainte de expirarea termenelor prevazute de lege;

49

2.2.Obiect material nu exista.




intenţie
4.Forme.Sanctiuni
50
ocrotita.
4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda
Art. 274. -Se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda

care:
2. indeplineste hotararile adunarii generale referitoare la reducerea capitalului

social, fara ca asociatii sa fi fost executati pentru efectuarea varsamantului datorat ori
fara hotararea adunarii generale care ii scuteste de plata varsamintelor ulterioare.


2.2.Obiect material nu exista.

51


intenţie
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.
4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda.
Art. 275. - (1) Se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda

administratorul care:
1. incalca, chiar prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispozitiile art.
149;
Art. 149. - (1) Administratorul care are intr-o anumita operatiune, direct sau
indirect, interese contrare intereselor societatii trebuie sa ii instiinteze despre aceasta
52
pe ceilalti administratori si pe cenzori sau pe auditorii financiari si sa nu ia parte la
nici o deliberare privitoare la aceasta operatiune.
(2) Aceeasi obligatie o are administratorul in cazul in care, intr-o anumita

operatiune, stie ca sunt interesate sotia, rudele sau afinii sai pana la gradul al patrulea
inclusiv.
(3) Daca prevederile actului constitutiv nu dispun altfel, interdictiile stabilite la

alin. (1) si (2), referitoare la participarea la deliberarea si la votul administratorilor, nu
sunt aplicabile in cazul in care obiectul votului il constituie:
a) oferirea spre subscriere, catre un administrator sau catre persoanele

mentionate la alin. (2), de actiuni sau obligatiuni ale societatii;
b) acordarea de catre administrator sau de persoanele mentionate la alin. (2) a

unui imprumut sau constituirea unei garantii in favoarea societatii.
(4) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) si (2) raspunde

pentru daunele care au rezultat pentru societate.


2.2.Obiect material al acestei infractiuni nu exista.
2.3.Subiect activ este reprezentat de administratorul societatii
53

3.1.Elementul material al laturii obiective este realizabil printr-o inactiune.


intenţie
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.
4.4.Sanctionarease face cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda

2. nu convoaca adunarea generala in cazurile prevazute de lege sau incalca

dispozitiile art. 193 alin. (2).
54
Art. 193 - (2) Un asociat nu poate exercita dreptul sau de vot in deliberarile
adunarilor asociatilor referitoare la aporturile sale in natura sau la actele juridice
incheiate intre ele si societate.



3.1. Elementul material al laturii obiective este realizabil printr-o actiune sau
inactiune.
55

intenţie
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.
4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda

3. incepe operatiuni in numele unei societati cu raspundere limitata, inainte de a

se fi efectuat varsamantul integral al capitalului social;


56

3.1. Elementul material al laturii obiective este realizabil printr-o actiune.


intenţie
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.
57
4. emite titluri negociabile reprezentand parti sociale ale unei societati cu

raspundere limitata;


2.2.Obiectul material al infractiunii este reprezentat de titlurile negociabile emise.

3.1. Elementul material al laturii obiective este realizabil printr-o actiune.
58
3.4.Latura subiectiva prevede vinovatia sub forma intenţiei
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.
Art. 275. - Se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda

5. dobandeste actiuni ale societatii in contul acesteia, in cazurile interzise de

lege.


2.2.Obiectul material al infractiunii este reprezentat deactiunile dobandite.

59

3.1. Elementul material al laturii obiective este realizabil printr-o inactiune.


intenţie
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.
Art. 276. - Se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda

cenzorul care nu convoaca adunarea generala in cazurile in care este obligat prin lege.
60


2.3.Subiect activ este reprezentat de cenzorul societatii

3.1.Element material al laturii obiective se realizeaza printr-o inactiune.

61
3.4.Latura subiectiva prevede vinovatia sub forma intenţiei.
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.
Art. 277. - (1) Se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani persoana care a

acceptat sau a pastrat insarcinarea de cenzor, contrar dispozitiilor art. 161 alin. (2),
sau persoana care a acceptat insarcinarea de expert, cu incalcarea dispozitiilor art. 39.
(3) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se pedepseste si fondatorul,

administratorul, directorul, directorul executiv si cenzorul care exercita functiile sau
insarcinarile lor cu incalcarea dispozitiilor prezentei legi referitoare la
incompatibilitate.


62
2.2.Obiect material al acestei infractiuni nu exista
2.3.Subiectul activ este reprezentat de orice persoana care indeplineste conditiile

generale ale raspunderii penale si indeplineste una din functiile prevazute de lege cu
incalcarea dispozitiilor referitoare la incompatibilitate.

complicitate.

3.4.Latura subiectiva: infracţiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990 se săvârşesc cu

intenţie.
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.
63
Art. 279. - (1) Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda
actionarul sau detinatorul de obligatiuni care:
1. trece actiunile sau obligatiunile sale pe numele altor persoane, in scopul

formarii unei majoritati in adunarea generala, in detrimentul altor actionari sau
detinatori de obligatiuni;
2. voteaza, in adunari generale, in situatia prevazuta la pct. 1, ca proprietar de

actiuni sau de obligatiuni care in realitate nu-i apartin;
3. in cazurile nepermise de lege, isi ia - in schimbul unui avantaj material -

obligatia de a vota intr-un anumit sens in adunarile generale sau de a nu lua parte la
vot.


2.3.Subiectul activ este reprezentat de actionarul sau detinatorul de obligatiuni.

64


intenţie.
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.
4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Art. 279. - (2) Persoana care determina pe un actionar sau pe un detinator de

obligatiuni ca, in schimbul unei sume de bani sau al unui alt avantaj material, sa
voteze intr-un anumit sens in adunarile generale ori sa nu ia parte la vot, se pedepseste
cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

65

2.3.Subiectul activ este reprezentat de de orice persoana care indeplineste conditiile

generale ale raspunderii penale.

complicitate.

3.4.Latura subiectiva prevede vinovatia sub forma intenţiei
4.Forme.Sanctiuni
66
ocrotita.
4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
Art. 280. - Se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani, in afara de

raspunderea pentru daunele pricinuite, prin operatiunile sale, statului roman si
tertilor, cel care exercita un comert in favoarea si pe seama unor societati constituite in
tara straina, in cazurile in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru
functionarea acelor societati in Romania.


2.3.Subiectul activ este reprezentat de de orice persoana care indeplineste conditiile

generale ale raspunderii penale.
interese şi drepturi au fost încălcate, precum si de statul roman.
67
complicitate.


intenţie.
4.Forme.Sanctiuni
ocrotita.
Art. 282. - Se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 12 ani persoanele vinovate de

bancruta frauduloasa, constand in una dintre urmatoarele fapte:
a) falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidentelor societatii ori ascunderea

unei parti din activul societatii, infatisarea de datorii inexistente sau prezentarea in
registrul societatii, in alt act ori in situatiile financiare a unor sume nedatorate, fiecare
dintre aceste fapte fiind savarsita in vederea diminuarii aparente a valorii activelor;
b) instrainarea, in frauda creditorilor, in caz de faliment al unei societati, a unei

parti insemnate din active.
68


2.2.Obiectul material al infractiunii este reprezentat de evidentele societatii, registrul

societatii, de situatiile financiare sau de alte acte ori de activele acesteia.
2.3.Subiectul activ este reprezentat de de de orice persoana care indeplineste
conditiile generale ale raspunderii penale.
interese şi drepturi au fost încălcate, precum si de statul roman.
complicitate.
intenţie.
4.Forme.Sanctiuni
69
ocrotita.
4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la 3 la 12 ani.
CAPITOLUL II
Lege nr. 18/1991
Art. 107. - Degradarea terenurilor agricole si silvice, a imprejurimilor acestora,
distrugerea si degradarea culturilor agricole, a lucrarilor de imbunatatiri funciare, a
bornelor si semnelor topografice sau geodezice, a monumentelor istorice si
ansamblurilor si siturilor arheologice, ori impiedicarea luarii masurilor de conservare
a unor astfel de bunuri, precum si inlaturarea acestor masuri, constituie infractiuni de
distrugere si se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal.
2.1.Obiectul juridic al acestor sase infractiuni consta in relatiile sociale cu caracter
patrimonial referitoare la integritatea, substanta si potentialul de utilizare al bunurilor.
2.2.Obiectul material al acestor infractiuni consta in:
a) terenurile agricole si silvice, a imprejurimilor acestora in cazul infractiunii
prevazute de art. 107 , teza I;
b) culturile agricole in cazul infractiunii prevazute de art. 107 , teza II;
c) lucrarile de imbunatatiri funciare in cazul infractiunii prevazute de art. 107 , teza
III;
d) bornele si semnele topografice sau geodezice in cazul infractiunii prevazute de art.
107 , teza IV;
e) monumentele istorice precum si ansamblurile si siturile arheologice in cazul
infractiunii prevazute de art. 107 , teza V.
2.3.Subiect activ poate fi orice persoana care indeplineste conditiile generale ale
raspunderii penale, inclusiv proprietarul bunului.
2.4.Subiect pasiv principal este staul iar subiect pasiv secundar este proprietarul
bunurilor.
2.5.Participatia penala este posibila sub toate formele sale.
3.1.Elementul material al laturii obiective se poate realiza printr-o serie de actiuni
alternative: degradarea, distrugerea, impiedicarea luarii masurilor de conservare a unor
bunuri, precum si inlaturarea acestor masuri.
Prin distrugere se intelege nimicirea entitatii fizice a bunului astfel incat acesta
70
inceteaza sa mai existe.
Prin degradare se intelege reducerea parametrilor calitativi si, in consecinta,

diminuarea potentialului de utilizare al bunului respectiv.
Impiedicarea luarii masurilor de conservare inseamna desfasurarea oricarei activitati

de natura a zadarnici luarea masurilor menite a apara un anumit bun de pericolul distrugerii.
Inlaturarea masurilor de conservare presupune ca o alta persoana a luat o masura de

conservare a acestor bunuri iar faptuitorul, prin orice mijloace, a inlaturat aceste masuri.
3.2.Urmarea imediata consta in pricinuirea unei pagube.
3.3.Raportul de cauzalitate trebuie sa existe.
3.4.Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei care poate fi directa
sau indirecta.
4.Forme.Sanctiuni
4.2.Tentativa, conform art.217 si 222 C. pen. se pedepseste.
4.3.Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce rezultatul cerut

de norma de incriminare.
4.4.Sanctionarea infractiunii se face cu inchisoare de la o luna la 3 ani sau cu

amenda.
5.Continut agravat
Daca distrugerea, degradarea sau aducerea in stare se neintrebuintare se savirseste

prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public,
pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani.
6.Aspecte procesuale
Actiunea penala pentru forma simpla a infractiunilor prevazute in art.107 se pune in

miscare la plingerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura
raspunderea penala.
71
Art. 110. - Incalcarea prevederilor art. 9 alin. (5) lit. c) si ale art. 10, prin
declararea unor suprafete de teren mai mici decat suprafetele pe care le detin sau
nedeclararea unor suprafete de teren, detinute efectiv, constituie infractiune de fals in
declaratii si se pedepseste potrivit prevederilor art. 292 din Codul penal.
2.1.Obiectul juridic al acestei infractiuni consta in relatiile sociale referitoare la

increderea publica in declaratiile facute oficial, declaratii care, conform legii, servesc pentru
a produce consecvinte juridice.
2.2.Obiectul material al acestei infractiuni consta in declaratia scrisa sau inscrisul in

care s-a consemnat declaratia facuta oral.
2.3.Subiect activ al acestei infractiuni pot fi persoanele carora li s-a reconstituit

dreptul de proprietate in limita suprafetei de teren de 10 ha de familie, in echivalent arabil,si
care cer reconstituirea dreptului de proprietate si pentru diferenta dintre aceasta suprafata si
cea pe care au adus-o in cooperativa agricola de productie sau care a fost preluata in orice
mod de aceasta, pana la limita suprafetei prevazute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945
pentru infaptuirea reformei agrare, de familie, precum si persoanele carora li s-a restituit
dreptul de proprietate, potrivit legii, in limita suprafetei de teren de pana la 10 ha de familie
si carora li s-a aplicat cota de reducere, potrivit art. 14 alin. (3) din lege, si care cer
reconstituirea dreptului de proprietate si pentru suprafetele de teren care au constituit
aceasta cota.
2.4.Subiect pasiv este in principal statul ca titular al valorii sociale ocrotite si in

subsidiar persoana sau persoanele ale caror interese au fost vatamate prin aceste declaratii
false.
2.5.Participatia penala este posibila sub toate formele.
3.1.Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o declaratie

neconforma adevarului facuta infata primariei localitatii in care se afla terenul referitor la
care se cere reconstituirea dreptului de proprietate.
3.2.Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru valoarea sociala protejata
de lege.
72
3.3.Raportul de cauzalitate trebuie sa existe.
3.4.Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei directe.
4.Forme.Sanctiuni
4.1.Actele de pregatire sunt posibile dar nu se pedepsesc
4.2.Tentativa este posibila dar nu se pedepseste.
4.3.Consumarea are loc in momentul in care declaratia mincinoasa a fost primita de

organul competent.
4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
CAPITOLUL III
LEGEA CONTABILITATII NR. 82/1991
Art. 43. - Efectuarea cu stiinta de inregistrari inexacte, precum si omisiunea cu

stiinta a inregistrarilor in contabilitate, avand drept consecinta denaturarea
veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum si a elementelor de activ si de
pasiv ce se reflecta in bilant, constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste
conform legii.
2.1.Obiectul juridic generic al acestei infractiuni il constituie relatiile sociale care

asigura increderea publica in actele oficiale.
Obiectul juridic special este reprezentat de relatiile sociale care asigura autenticitatea
si increderea ce trebuie sa existe cu privire la continutul documentelor contabile oficiale ale
oricarui agent economic sau ale oricarei persoane juridice.
2.2.Obiectul material al acestei infractiuni il constituie acel document contabil

oficial asupra caruia se exercita actiunea sau omisiunea delictuoasa.
2.3.Subiect activ poate fi orice persoana care indeplineste conditiile raspunderii

penale.
73
2.4.Subiect pasiv principal al acestei infractiuni este statul ca titular al valorii sociale
protejate – autenticitatea documentelor contabile – iar ca subiect pasiv secundar putem
intalni: titularul contabilitatii (cand inregistrarile inexacte sau omisiunile sunt facute in
dauna sa); statul (cand inregistrarile inexacte sau omisiunile sunt facute pentru ca titularul
contabilitatii sa se sustraga de la palta unor sume datorate statului); actionari sau asociati ai
unor societati comerciale (cand inregistrarile inexacte sau omisiunile sunt facute in dauna
acestora); etc.
2.5.Participatia penala este posibila in toate formele sale.
3.1.Elementul material al laturii obiective se realizeaza atat prin actiuni

“Efectuarea cu stiinta de inregistrari inexacte”, cat si prin inactiuni “omisiunea cu stiinta a
inregistrarilor in contabilitate” .
Aceste dispozitii se afla in legatura cu cele prevazute in art.40 care arata care sunt
“registrele de contabilitate obligatorii: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare“.
3.2.Urmarea imediata consta in denaturarea veniturilor realizate, a cheltuielilor

efectuate, a rezulatatelor financiare obtinute si/sau a elementelor patrimoniale ale unui
titular de contabilitate. Denaturarea acestor date mentionate supra trebuie sa se reflecte in
bilantul contabil, in caz contrar nu vor fi intrunite cinditiile de existenta ale acestei
ibfractiuni ci, eventual, ale altora, cum ar fi: fals intelectual in conformitate cu art. 289 C.
pen., evaziune fiscala.
3.3.Raportul de cauzalitate trebuie stabilit si dovedit de catre organele judiciare.
3.4.Latura subiectiva a acestei infractiuni consta in vinovatie sub forma exclusiva a

intentiei, directa sau indirecta, in textul de lege fiind folosita, la ambele modalitati
normative, expresia “cu stiinta“.
4.Forme.Sanctiuni
4.1.Actele de pregatire sunt posibile dar nu sunt incriminate
4.2.Tentativa este posibila si se pedepseste.
4.3.Consumarea are loc in momentul producerii rezultatului cerur de norma de

incriminare.
74
4.4.Sanctionarea acestei infractiuni se face cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
CAPITOLUL IV
LEGEA NR. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat
Art. 25. - Exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei

de avocat si prevazuta la art. 3 de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are
calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou constituie
infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
2.1.Obiectul juridic generic este reprezentat de relatiile sociale formate si dezvoltate

in cadrul unei activitati reglementate de lege.
Obiectul juridic special este reprezentat de de relatiile sociale formate si dezvoltate in

cadrul exercitarii profesie de avocat.

penale si care nu este inscrisa intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou ori este
suspendata, daca fapta este savarsita pe parcursul perioadei de suspendare.
2.4.Subiect pasiv principal este statul impreuna cu UNBR iar daca prin exercitarea
far drept a profesiei de avocat au fost prejudiciate interesele unein persoane aceasta va fi
subiect pasiv secundar.
2.5.Participatia penala este posibila sub toate formele prevazute de lege mai putin
sub forma coautoratului.
3.1.Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin orice actiune prin care
se exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat si
prevazuta la art. 3 al Legii nr. 51/1995
75
3.2.Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru buna desfasurare
a activitatii avocatiale.
3.3.Raportul de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei.
3.4.Latura subiectiva este reprezentata de vinovatia sub forma intentiei directe sau
indirecte.
4.Forme.Sanctiuni
4.2.Tentativa este posibila dar nu este incriminata
4.3.Consumarea are loc in momentul in care executarea actiunii ce caracterizeaza

latura obiectiva a infractiunii s-a concretizat in cel putin un act de exercitare a profesiei de
avocat.
4.4.Sanctionarea acestei infractiuni se face cu inchisoare de la o luna la 1 an sau cu

amenda.
5.Cauze de nepedepsire
Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in forma
adecvata si cu respectarea prevederilor alin. (5), in fata instantelor de judecata, a organelor
de urmarire penala sau a altor organe administrative de jurisdictie si numai daca aceste
sustineri sunt in legatura cu apararea in acea cauza si sunt necesare stabilirii adevarului
Art. 37. - (1) In exercitarea profesiei avocatii sunt ocrotiti de lege, fara a putea fi
asimilati functionarului public sau altui salariat.
(2) Insulta, calomnia ori amenintarea savarsite impotriva avocatului in timpul

exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2
ani sau cu amenda.
2.1.Obiectul juridic principal consta in relatiile referitoare la onoarea persoanei.

Obiectul juridic secundar consta in relatiile referitoare la demnitatea persoanei privita sub
76
aspect obiectiv, avand in vedere pretuirea morala publica de care se bucura persoana si care
se concretizeaza prin notiuinea de reputatie, si se manifesta prin stima, consideratia si
respectul semenilor sai.
raspundedrii penale.
2.4.Subiect pasiv principal este statul si UNBR iar subiect pasiv secundar este o
persoana care are calitatea de avocat.
2.5.Participatia penala este posibila in toate formele prevazute de lege mai putin
coautoratul.
3.1.Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin actiuni care au ca efect

atingerea onoarei sau reputatiei unei persoane ori atribuirea catre o anumita persoana a unei
boli, a unui defect sau a unei infirmitati care, chiar reale de ar fi, nu trebuie relevate.
Actiunea poate fi realizata prin cuvinte, gesturi, expunere la batjocura sau prin orice
mijloace, direct sau indirect, explicit sau implicit.
Pentru a putea exista aceasta infractiune este necesar ca persoana a carei onoare sau
reputatie a fost pangarita sa aiba calitatea de avocat. sa exercite in acel moment acesta
profesie iar infractiunea sa fie comisa in legatura cu aceasta.
3.2.Urmarea imediata consta in atingerea adusa onoarei sau reputatiei persoanei

avocatului.
3.3.Raportul de cauzalitate trebuie sa existe intre fapta si urmare.
3.4.Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei. Intentia faptuitoruluii

trebuie stabilita tinanad seama de conditiile concrete ale savarsirii infractiunii.
4.Forme.Sanctiuni
4.3.Consumarea infractiunii are loc in momentul savarsirii actiunii cu caracter

ofensator.
77
4.4.Sanctionarea consta in pedeapsa cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amenda.
Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a partii vatamate.

Retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
Lovirea sau alte acte de violenta savarsite impotriva avocatului in conditiile alin.
(2) se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
2.1.Obiectul juridic este reprezentat de relatiile sociale referitoare la dreptul oricarei

persoane la integritate corporala si sanatate.
2.2.Obiectul material consta in corpul persoanei impotriva careia s-a savarsit

infractiune.
raspundedrii penale.
2.4.Subiect pasiv principal este statul si UNBR iar subiect pasiv secundar este o
persoana care are calitatea de avocat.
2.5.Participatia penala este posibila in toate formele prevazute de lege
3.Continutul obiectiv
3.1. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin actiuni sau inactiuni ce
produc suferinte fizice.
Pentru a putea exista aceasta infractiune este necesar ca persoana a carei onoare sau
reputatie a fost pangarita sa aiba calitatea de avocat. sa exercite in acel moment acesta
profesie iar infractiunea sa fie comisa in legatura cu aceasta.
3.2.Urmarea imediata consta in suferinta fizica ce a fost cauzata persoanei

vatamate.
3.3.Raportul de cauzalitate trebuie sa existe intre fapta si urmare.
78
3.4.Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei. Intentia faptuitoruluii
trebuie stabilita tinanad seama de conditiile concrete ale savarsirii infractiunii.
4.Forme.Sanctiuni
4.3.Consumarea infractiunii are loc in momentul savarsirii actiunii cu caracter

vatamator.
4.4.Sanctionarea consta in pedeapsa cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
5..Aspecte procesuale
Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
CAPITOLUL V
Lege nr. 656/ 2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor
Punctul I
Nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 18 constituie infractiune si se

pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 18. - (1) Personalul Oficiului are obligatia de a nu transmite informatiile

primite in timpul activitatii decat in conditiile legii. Obligatia se mentine si dupa
incetarea functiei, pe o durata de 5 ani.
(2) Persoanele prevazute la art. 8[41] si salariatii acestora au obligatia de a nu

transmite, in afara conditiilor prevazute de lege, informatiile detinute in legatura cu
spalarea banilor si finantarea actelor de terorism si de a nu avertiza clientii cu privire
la sesizarea Oficiului.
(3) Este interzisa folosirea in scop personal de catre salariatii Oficiului si ai

persoanelor prevazute la art. 8 a informatiilor primite, atat in timpul activitatii, cat si
dupa incetarea acesteia.
79
2.1.Obiectul juridic este reprezentat de valorile sociale protejate de Legea nr.

656/2002 si de relatiile sociale formate in jurul acestor valori
2.2.Obiectul material al acestei infractiuni nu exista
2.3.Subiectul activ este calificat, fiind reprezentat de personalul Oficiului National

de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, precum si de persoanele prevazute la art. 8 si
salariatii acestora.
2.4.Subiectul pasiv general este statul roman, iar subiect pasiv special este orice
persoana vatamata prin savarsirea infractiunii prevazuta in art.24
2.5.Participatia penala este posibila sub toate formele sale; in cazul instigarii nu mai
este necesar ca si instigatorul sa aiba calitatea ceruta de lege pentru autor
3.1.Elementul material se realizeaza printr-o actiune contrara prevederilor legale:
1.transmiterea informatiile primite in timpul activitatii altfel decat in conditiile legii,

fie in timpul detinerii unei anumite functii in cadrul Oficiului National de Prevenire si
Combatere a Spalarii Banilor, fie dupa incetarea functiei, pe o durata de 5 ani.
2.folosirea in scop personal de catre salariatii Oficiului National de Prevenire si

Combatere a Spalarii Banilor si ai persoanelor prevazute la art. 8 a informatiilor primite, atat
in timpul activitatii, cat si dupa incetarea acesteia.
3.avertizarea clientiilor de catre persoanele prevazute la art. 8 si de catre salariatii

acestora cu privire la sesizarea Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii
Banilor.
3.2.Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru valorile sociale
protejate de Legea nr. 656/2002 si relatiile sociale formate in jurul acestei valori
3.3.Raportul de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei savarsite.
3.4.Latura subiectiva forma de vinovatie este intentia, iar in cazul infractiunii

prevazute in art. 8,alin. 3 este intentia calificata prin scop.
80
4.Forme.Sanctiuni
4.1.Actele de pregatire sunt posibile dar nu sunt incriminate
4.2.Tentativa este posibila dar nu este incriminata
4.3.Consumarea are loc instantaneu, in momentul savarsirii infractiunii si producerii

starii de pericol pentru valoarea sociala ocrotita.
4.4.Sanctionarea infractiunii se face cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
In cazul in care s-a savarsit o infractiune de spalare a banilor sau de finantare a

actelor de terorism, luarea masurilor asiguratorii este obligatorie.
In cazul infractiunilor de spalare a banilor si de finantare a actelor de terorism se

aplica dispozitiile art. 118 din Codul penal privind confiscarea bunurilor.
Daca bunurile supuse confiscarii nu se gasesc, se confisca echivalentul lor in bani sau
bunurile dobandite in locul acestora.Veniturile sau alte beneficii materiale obtinute din
bunurile dobandite in locul bunurilor supuse confiscarii se confisca.
Daca bunurile supuse confiscarii nu pot fi individualizate fata de bunurile dobandite

in mod legal, se confisca bunuri pana la concurenta valorii bunurilor supuse confiscarii.
Dispozitiile anterioare se aplica in mod corespunzator si veniturilor sau altor

beneficii materiale obtinute din bunurile supuse confiscarii, ce nu pot fi individualizate fata
de bunurile dobandite in mod legal.
Pentru a garanta ducerea la indeplinire a confiscarii bunurilor, este obligatorie luarea

masurilor asiguratorii prevazute de Codul de procedura penala.
In cazul infractiunilor prevazute la art. 23 si 24, precum si in cazul infractiunii de

finantare a actelor de terorism, secretul bancar si secretul profesional nu sunt opozabile
organelor de urmarire penala si nici instantelor de judecata. Datele si informatiile solicitate
de procuror sau de instanta de judecata se comunica de catre persoanele prevazute la art. 8,
la cererea scrisa a organelor de cercetare penala, cu autorizarea procurorului ori a
procurorului sau a instantei.
Cand sunt indicii temeinice cu privire la savarsirea infractiunii de spalare a banilor

sau de finantare a actelor de terorism, in scopul strangerii de probe sau al identificarii
81
faptuitorului pot fi dispuse urmatoarele masuri:
a) punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora;
b) punerea sub supraveghere, interceptarea sau inregistrarea comunicatiilor;
c) accesul la sisteme informatice.
Masura de punere sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate

acestora poate fi dispusa de procuror pe o durata de cel mult 30 de zile. Pentru motive
temeinice, aceasta masura poate fi prelungita de procuror prin ordonanta motivata, fiecare
prelungire neputand depasi 30 de zile. Durata maxima a masurii dispuse este de 4 luni.
Masurile de punerea sub supraveghere, interceptarea sau inregistrarea

comunicatiilorsi de acce la sisteme informatice pot fi dispuse de judecator, potrivit
dispozitiilor art. 911-916 din Codul de procedura penala, care se aplica in mod
corespunzator.
Procurorul poate dispune sa i se comunice inscrisuri, documente bancare, financiare

ori contabile, in conditiile prevazute la alin. (1).
In cazul in care exista indicii temeinice si concrete ca s-a savarsit sau ca se pregateste
savarsirea unei infractiuni de spalare a banilor ori de finantare a actelor de terorism, care nu
poate fi descoperita sau ai carei faptuitori nu pot fi identificati prin alte mijloace, pot fi
folositi, in vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea
faptuitorilor, investigatori sub acoperire, in conditiile prevazute de Codul de procedura
penala.
Punctul II
Constituie infractiunea de spalare a banilor si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani:
a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni,

in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta
persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire,
judecata sau executarea pedepsei;
b) ascunderea sau disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a

82
circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca
bunurile provin din savarsirea de infractiuni;
c) dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din

savarsirea de infractiuni.
(2) Abrogat.
(3) Tentativa se pedepseste.
2.1. Obiectul juridic este reprezentat de valorile sociale protejate de Legea nr.
656/2002 si de relatiile sociale formate in jurul acestor valori
2.2.Obiectul material este reprezentat de bunurile despre care se cunoaste ca provin

din savarsirea de infractiuni si care au fost:
1. schimbate sau transferate de bunuri in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a
acestor bunuri sau in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin
bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei;
2. dobandite. detinute sau folosite sau
3. carora le-a fost ascunsa sau disimulata adevarata natura a provenientei, a situarii, a
dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii lor ori a drepturilor asupra acestora.
2.3.Subiect activ poate fi orice persoana care indeplineste co0nditiile generale ale
raspunderii penale.
2.4.Subiect pasiv general este statul roman, iar subiect pasiv special este orice
persoana vatamata prin savarsirea infractiunii prevazuta in art. 23
2.5.Participatia penala este posibila sub toate formele.
3.1.Elementul material se realizeaza printr-o actiune contrara prevederilor legale:

schimbarea sau transferul de bunuri; ascunderea sau disimularea a devaratei naturi a
provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor
asupra acestora; dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri.
3.2.Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru valorile sociale
83
protejate de Legea nr. 656/2002 si relatiile sociale formate in jurul acestei valori
3.3.Raportul de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei savarsite.
3.4.Latura subiectiva forma de vinovatie este intentia, iar in cazul infractiunii

prevazute la lit. a) este intentia calificata prin scop.
4.Forme.Sanctiuni
4.2.Tentativa se pedepseste.
4.3.Consumarea are loc instantaneu, in momentul savarsirii infractiunii si producerii

starii de pericol pentru valoartea sociala ocrotita.
4.4.Sanctionarea infractiunii se face cu inchisoare de la 3 la 12 ani.
In cazul in care s-a savarsit o infractiune de spalare a banilor sau de finantare a actelor de
terorism, luarea masurilor asiguratorii este obligatorie.
In cazul infractiunilor de spalare a banilor si de finantare a actelor de terorism se

aplica dispozitiile art. 118 din Codul penal privind confiscarea bunurilor.
Daca bunurile supuse confiscarii nu se gasesc, se confisca echivalentul lor in bani sau
bunurile dobandite in locul acestora.Veniturile sau alte beneficii materiale obtinute din
bunurile dobandite in locul bunurilor supuse confiscarii se confisca.
Daca bunurile supuse confiscarii nu pot fi individualizate fata de bunurile dobandite

in mod legal, se confisca bunuri pana la concurenta valorii bunurilor supuse confiscarii.
Dispozitiile anterioare se aplica in mod corespunzator si veniturilor sau altor

beneficii materiale obtinute din bunurile supuse confiscarii, ce nu pot fi individualizate fata
de bunurile dobandite in mod legal.
Pentru a garanta ducerea la indeplinire a confiscarii bunurilor, este obligatorie luarea

masurilor asiguratorii prevazute de Codul de procedura penala.
In cazul infractiunilor prevazute la art. 23 si 24, precum si in cazul infractiunii de

finantare a actelor de terorism, secretul bancar si secretul profesional nu sunt opozabile
organelor de urmarire penala si nici instantelor de judecata. Datele si informatiile solicitate
84
de procuror sau de instanta de judecata se comunica de catre persoanele prevazute la art. 8,
la cererea scrisa a organelor de cercetare penala, cu autorizarea procurorului ori a
procurorului sau a instantei.
Cand sunt indicii temeinice cu privire la savarsirea infractiunii de spalare a banilor

sau de finantare a actelor de terorism, in scopul strangerii de probe sau al identificarii
faptuitorului pot fi dispuse urmatoarele masuri:
a) punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora;
b) punerea sub supraveghere, interceptarea sau inregistrarea comunicatiilor;
c) accesul la sisteme informatice.
Masura de punere sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate

acestora poate fi dispusa de procuror pe o durata de cel mult 30 de zile. Pentru motive
temeinice, aceasta masura poate fi prelungita de procuror prin ordonanta motivata, fiecare
prelungire neputand depasi 30 de zile. Durata maxima a masurii dispuse este de 4 luni.
Masurile de punerea sub supraveghere, interceptarea sau inregistrarea

comunicatiilorsi de acce la sisteme informatice pot fi dispuse de judecator, potrivit
dispozitiilor art. 911-916 din Codul de procedura penala, care se aplica in mod
corespunzator.
Procurorul poate dispune sa i se comunice inscrisuri, documente bancare, financiare

ori contabile atunci cand sunt indicii temeinice cu privire la savarsirea infractiunii de spalare
a banilor sau de finantare a actelor de terorism, in scopul strangerii de probe sau al
identificarii faptuitorului.
In cazul in care exista indicii temeinice si concrete ca s-a savarsit sau ca se pregateste
savarsirea unei infractiuni de spalare a banilor ori de finantare a actelor de terorism, care nu
poate fi descoperita sau ai carei faptuitori nu pot fi identificati prin alte mijloace, pot fi
folositi, in vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea
faptuitorilor, investigatori sub acoperire, in conditiile prevazute de Codul de proce dura
penala.
CAPITOLUL VI
85
LEGEA 241/2005 privind evaziunea fiscala
Art. 3. - Constituie infractiune si se pedepseste cu amenda de la 50.000.000 lei la

300.000.000 lei fapta contribuabilului care, cu intentie, nu reface documentele de
evidenta contabila distruse, in termenul inscris in documentele de control, desi acesta
putea sa o faca.
2.1.Obiectul juridic îl constituie acele relaţii sociale care reglementeaza normala

desfasurare a activitătii economico-financiare.
2.2.Obiectul material il constituie documentele de evidenta contabila distruse.
2.3.Subiectul activ este calificat: contribuabilul.
2.4.Subiect pasiv este statul, care prin organele sale prevazute în art. 2 are dreptul de
a verifica contribuabilii cu privire la respectarea de către acestia a dispoziţiilor legale.
2.5.Participatia penala este posibila in toate formele sale insa, pentru comiterea
infractiunii in coautorat, se cere ca ambii autori sa aiba calitatea ceruta de lege .
3.1.Elementul material al laturii obiective consta într-o inactiune prevazuta în art. 3.
3.2.Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru valoarea sociala
ocrotita.
3.3.Raportul de cauzalitate trebuie sa existe dar, in cazul de fata, rezulta din insasi
savarsirea faptei.
3.4.Latura subiectiva consta in vinovatia faptuitorului sub forma intentiei.
4.Forme.Sanctiuni
4.1.Actele de pregatire sunt posibile dar nu sunt incrminate.
4.3.Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se creaza starea de pericol

pentru valoarea sociala ocrotita.
4.4.Sanctionarea se face cu amenda de la 50.000.000 lei la 300.000.000 lei

86
Art. 10. - (1) In cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala prevazute de
prezenta lege, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de
judecata, invinuitul ori inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei
prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate. Daca prejudiciul cauzat si
recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.000 euro, in echivalentul monedei
nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in
aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica o
sanctiune administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar.
(2) Dispozitiile prevazute la alin. (1) nu se aplica daca faptuitorul a mai savarsit o
infractiune prevazuta de prezenta lege intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru
care a beneficiat de prevederile alin. (1).
Art. 11. - In cazul in care s-a savarsit o infractiune prevazuta de prezenta lege, luarea
masurilor asiguratorii este obligatorie.
Art. 4. - Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani

sau cu amenda refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor
competente, dupa ce a fost somata de 3 ori, documentele legale si bunurile din
patrimoniu, in scopul impiedicarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale.
2.1.Obiectul juridic îl constituie acele relaţii sociale care reglementeaza

normala desfasurare a activitătii economico-financiare.
2.2.Obiectul material il constituie documentele de evidenta contabila distruse.
2.3.Subiectul activ poate fi reprezentat de contribuabili sau de împuterniciţii acestora.
2.4.Subiect pasiv pasiv este statul, care prin organele sale prevazute în art. 2 are
dreptul de a verifica contribuabilii cu privire la respectarea de către acestia a dispoziţiilor
legale.
87
3.1.Elementul material al laturii obiective obiective consta într-o inactiune prevazuta

în art.4.
ocrotita.
savarsirea faptei.
3.4.Latura subiectiva consta in vinovatia faptuitorului sub forma intentiei directe,

calificata prin scop.
4.Forme.Sanctiuni

4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
88
Art. 5. - Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani

sau cu amenda impiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a intra, in
conditiile prevazute de lege, in sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuarii
verificarilor financiare, fiscale sau vamale.


penale.
3.1.Elementul material al laturii obiective consta într-o actiune prevazuta în art.5.
ocrotita.
savarsirea faptei.

calificata prin scop.

4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
89
Art. 6. - Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3

ani sau cu amenda retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la
scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa.

2.3.Subiectul activ este calificat: contribuabilul
2.5.Participatia penala este posibila in toate formele sale insa, pentru comiterea
infractiunii in coautorat, se cere ca ambii autori sa aiba calitatea ceruta de lege .
90
3.1.Elementul material al laturii obiective se realizeaza, cumulativ, atat prin actiuni
(retinerea) cat si prin inactiuni (nevarsarea).
ocrotita.
savarsirea faptei.
4.Forme.Sanctiuni

4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda.
Art. 10. - (1) In cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala prevazute
de prezenta lege, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de
91
Art. 7. - (1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 7
ani si interzicerea unor drepturi punerea in circulatie, fara drept, a timbrelor,
banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special.
(2) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 12 ani si

interzicerea unor drepturi tiparirea sau punerea in circulatie, cu stiinta, de timbre,
banderole sau formulare tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special,
falsificate.

desfasurare a activitătii economico-financiare dar si, in cazul infractiunii prevazute in alin.2,
acele relaţii sociale care se bazeaza pe increderea publica in inscrisurile producatoare de
efecte juridice.
2.2.Obiectul material îl constituie timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate,

utilizate in domeniul fiscal, cu regim special sau timbre, banderole sau formulare tipizate,
utilizate in domeniul fiscal, cu regim special, falsificate in cazul infractiunii prevazute in
alin. 2.

penale.
2.4.Subiect pasiv este statul.
3.1.Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin variate actiuni: punerea

in circulatie, fara drept a anumitor documente cu regim special, respectiv tiparirea sau
punerea in circulatie, cu stiinta, a anumitor documente cu regim special falsificate.
ocrotita.
savarsirea faptei.
92
4.Forme.Sanctiuni

4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi

pentru infractiunea prevazuta in alin.1 sau cu inchisoare de la 3 ani la 12 ani si interzicerea
unor drepturi infractiunea prevazuta in alin.2.
Art. 8. - (1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 10

ani si interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a
impozitelor, taxelor sau contributiilor, avand ca rezultat obtinerea, fara drept, a unor
sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori
compensari datorate bugetului general consolidat.
(2) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 ani la 15 ani si

interzicerea unor drepturi asocierea in vederea savarsirii faptei prevazute la alin. (1).
(3) Tentativa faptelor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste.
93

2.3.Subiectul activ este calificat: contribuabilul.
3.1.Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin anumite actiuni, cum ar

fi : stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a sumelor datorate bugetului general
consolidat, avand ca rezultat obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de
rambursari, restituiri ori compensari datorate bugetului general consolidat (in cazul
infractiunii prevazute in alin. 1) sau asocierea in vederea savarsirii faptei prevazute la alin.
(1).
3.2.Urmarea imediata consta in obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de
rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului
general consolidat (in cazul infractiunii prevazute in alin. 1) sau in crearea unei stari de
pericol pentru valoarea sociala ocrotita (in cazul infractiunii prevazute in alin. 2).
3.3.Raportul de cauzalitate in cazul infractiunii prevazute in alin. 1 trebuie stabilit de

catre organele abilitate pe cand, in cazul infractiunii prevazute in alin. 2, rezulta din
savarsirea faptei.

calificate prin scop.
4.Forme.Sanctiuni
4.2.Tentativa se pedepseste conform prevederilor alin. 3.
4.3.Consumarea are loc in momentul producerii rezultatului cerut de norma de

incriminare (in cazul infractiunii prevazute in alin. 1) sau in momentul in care se creaza
starea de pericol pentru valoarea sociala ocrotita (in cazul infractiunii prevazute in alin. 2).
94
4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la 3 ani la 10 ani si interzicerea unor
drepturi (in cazul infractiunii prevazute in alin. 1) sau cu inchisoare de la 5 ani la 15 ani si
interzicerea unor drepturi (in cazul infractiunii prevazute in alin. 2).
Art. 9. - (1) Constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu

inchisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte savarsite
in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte

documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c) evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor

care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale

aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a
datelor;
e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte

mijloace de stocare a datelor;
f) sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin

nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale
sau secundare ale persoanelor verificate;
g) substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte

persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura
fiscala si ale Codului de procedura penala.
(2) Daca prin faptele prevazute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de
100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute
de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 2 ani.
95

2.2.Obiectul material il reprezinta actele contabile ori alte documente legale,

aparatele de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor,
precum si bunurile sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala
si ale Codului de procedura penala.
2.3.Subiectul activ poate fi reprezentat de contribuabili sau de împuterniciţii acestora.
3.1.Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin diverse actiuni sau

inactiuni, cum ar fi: ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; omiterea
evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale
efectuate sau a veniturilor realizate; evidentierea de cheltuieli care nu au la baza operatiuni
reale ori evidentierea altor operatiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte
contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte
mijloace de stocare a datelor; executarea de evidente contabile duble; sustragerea de la
efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva
ori declararea inexacta a sediilor persoanelor verificate; substituirea, degradarea sau
instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate.
ocrotita (in cazul infractiunilor prevazute la literele a si f) si in realizarea rezultatului cerut
de norma de incriminare in cazul celorlalte fapte mentionate in art.9 al legii 241/2005.
3.3.Raportul de cauzalitate rezulta din savarsirea faptei la infractiunile prevazute la

literele a si f si trebuie stabilit de catre organele abilitate in cazul celorlalte fapte mentionate
in art.9 al legii 241/2005.

calificate prin scop.
96
4.Forme.Sanctiuni
4.3.Consumarea infractiunii are loc in momentul crearii starii de pericol pentru

valoarea sociala ocrotita(in cazul infractiunilor prevazute la literele a si f) sau in momentul
realizarii rezultatului cerut de norma de incrminare in cazul celorlalte fapte mentionate in
art.9 al legii 241/2005.
4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor

drepturi, limtele pedepsei majorandu-se cu 2 ani pentru cazul prevazut in alin 2, respectiv3
ani pentru cazul prevazut in alin 3.
prezenta lege, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen
de judecata, invinuitul ori inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele
pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate. Daca
prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.000 euro, in
echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul
cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul
monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in
cazierul judiciar.
(2) Dispozitiile prevazute la alin. (1) nu se aplica daca faptuitorul a mai savarsit
o infractiune prevazuta de prezenta lege intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei
pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1).
97
98

Infractiuni Prevazute in Legi Speciale

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Infractiuni Prevazute in Legi Speciale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INFRACŢIUNI PREVĂZUTE ÎN LEGI SPECIALE

1. Traficul ilicit de droguri (art. 2)

3. Deţinerea de droguri în vederea consumului propriu (art. 4)

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,

4. Punerea la dispoziţie a locuinţei pentru consumul de droguri (art. 5)

5. Prescrierea şi eliberarea drogurilor de mare risc (art. 6)

6. Administrarea de droguri de mare risc (art. 7)

7. Furnizarea de inhalanţi chimici toxici (art. 8)

8. Organizarea, conducerea sau finanţarea unor infracţiuni privitoare la droguri

9. Îndemnul la consumul ilicit de droguri (art. 11)

LEGEA NR. 31/1990 din domeniul societatilor comerciale

Se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul,

1. prezinta, cu rea-credinta, in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate

2.1.Obiectul juridic este complex. Distingem în alcătuirea acestuia relaţiile privind

Este inclus obiectului juridic şi fasciculul de relaţii sociale întemeiate pe onestitatea

2.2.Obiectul material este reprezentat de prospectele, rapoartele si comunicarile

2.3.Subiect activ este reprezentat de fondatorul, administratorul, directorul, directorul

2.5.Participatia penala este posibila în toate formele sale - coautorat, instigare,

3.1.Elementul material al laturii obiective constă în diverse acţiuni prin care : se

3.3.Raportul de cauzalitate trebuie să existe intre oricare dintre acţiunile sau

4.1.Actele de pregatire sunt posibile dar nu se pedepsesc.

4.2.Tentativa: legiuitorul nu a prevăzut sancţiunea tentativei.

4.3.Consumarea infractiunii are loc în momentul apariţiei, creeării de pericol - ca de

4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la unu la 5 ani

Art. 271. - Se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani fondatorul,

2.1.Obiectul juridic este complex. Distingem în alcătuirea acestuia relaţiile privind

Este inclus obiectului juridic şi fasciculul de relaţii sociale întemeiate pe onestitatea

2.2.Obiectul material este reprezentat de documentul ce contine situatia financiara

2.3.Subiect activ este administratorul, directorul, directorul executiv sau

2.4.Subiect pasiv este reprezentat de asociatul (asociaţii) societăţilor respective sau

2.5.Participatia penala este posibila în toate formele sale - coautorat, instigare,

3.1.Elementul material al laturii obiective constă în diverse acţiuni, prin care : se

3.3.Raportul de cauzalitate trebuie să existe intre oricare dintre acţiunile sau

4.1.Actele de pregatire sunt posibile dar nu se pedepsesc.

4.2.Tentativa: legiuitorul nu a prevăzut sancţiunea tentativei.

4.3.Consumarea infractiunii are loc în momentul apariţiei, creeării starii de pericol -

4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la unu la 5 ani

Art. 271. - Se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani fondatorul,

3. refuza sa puna la dispozitie expertilor, in cazurile si in conditiile prevazute la art. 26

2.1.Obiectul juridic este complex. Distingem în alcătuirea acestuia relaţiile privind

Este inclus obiectului juridic şi fasciculul de relaţii sociale întemeiate pe onestitatea

2.2.Obiectul material este reprezentat de documentele necesare expertilor

2.3.Subiect activ este reprezentat de fondatorul, administratorul, directorul, directorul

2.5.Participatia penala este posibila în toate formele sale - coautorat, instigare,

3.1.Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune sau printr-o

3.3.Raportul de cauzalitate trebuie să existe intre oricare dintre acţiunile sau

3.4.Latura subiectiva Infracţiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990 se săvârşesc cu

4.1.Actele de pregatire sunt posibile dar nu sunt incriminate.

4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Art. 272. - Se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani fondatorul,

1. dobandeste, in contul societatii, actiuni ale altor societati la un pret pe care il

2.1.Obiectul juridic este complex. Distingem în alcătuirea acestuia relaţiile privind

Este inclus obiectului juridic şi fasciculul de relaţii sociale întemeiate pe onestitatea

2.2.Obiectul material nu exista.

2.3.Subiectul activ este reprezentat de fondatorul, administratorul, directorul,

2.5.Participatia penala este posibila în toate formele sale - coautorat, instigare,

3.1.Element material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune.

3.3.Raportul de cauzalitate trebuie să existe intre oricare dintre acţiunile sau

3.4.Latura subiectiva Infracţiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990 se săvârşesc cu

4.1.Actele de pregatire sunt posibile dar nu sunt incriminate.

4.2.Tentativa nu este incriminata.

4.4.Sanctionarea se face cu inchisoare de la unu la 3 ani.

Art. 272. - Se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani fondatorul,

2. foloseste, cu rea-credinta, bunuri sau creditul de care se bucura societatea,