Boris Glavan

ACTI .x/fsTK5AT* Al

DE in ves ; - - e Nal
OCESEll-
SI PR
CO
AS
 dr. Boris GLAVAN

ACTIVITATEA SPECIALĂ DE INVESTIGAŢII t

SI PROCESUL PENAL:
»

ASPECTE CO M UNE SI DELIMITĂRI

»

Studiu monografic

Chişinău 2022
 CZU 3 4 3 .1
G 61

Lucrarea este recomandată spre publicare de către

Senatul Academiei „Ştefan cel M are" a Ministerului Afacerilor Interne
al Republicii Moldova, proces verbal nr.6 din din 22 iunie 2022

Recenzenţi:
Igor DOLEA, doctor habilitat în drept, profesor universitar, director
al IRP
Valeriu CUŞNIR, doctor habilitat în drept, profesor universitar, direc­
tor adjunct ICJPS

Redactor:
Iulian BOGATU

Concepţie grafică & design:

Ruslan CONDRAT

Lucrarea este elaborată în cadrul Proiectului de cercetare „Abordări conceptuale privind

activitatea specială de investigaţii în condiţiile statului de drept", cifrul 22.00208.8007.07/PD I,
din cadrul Programelor postdoctorale susţinute din bugetul de stat 2022-2023.
În acest studiu sunt cuprinse si analizate un şir de probleme actuale legate de natura juri­
dică a activităţii speciale de investigaţii şi a procesului penal, fiind stabilite aspectele comune şi
delimitările corespunzătoare dintre acestea. În acelaşi timp, o atenţie considerabilă se acordă:
evoluţiei istorice a raportului dintre activitatea operativă/specială de investigaţii şi procesul
penal; abordării aspectului de drept comparat ca sursă de inspiraţie pentru dezvoltarea legis­
laţiei autohtone; analizei aspectelor juridice şi practice ale activităţii speciale de investigaţii şi
procesului penal; conceptului procesului penal, urmăririi penale şi limitei de debut a acestora ca
şi condiţie de efectuare a măsurilor speciale de investigaţii; teoriei probei, mijloacelor de probă
şi procedeelor probatorii ca bază metodologică de utilizare a rezultatelor activităţii speciale
de investigaţii în procesul probator; conceptului, esenţei şi conţinutului măsurilor speciale de
investigaţie ca mijloace principale de stabilire a împrejurărilor săvârşirii infracţiunii în proce­
sul de depistare şi cercetare a infracţiunilor în legătură cu procedurile preliminare în cauzele
penale, precum şi altor subiecte.
Monografia este destinată studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor, profesorilor facultăţilor
de drept pentru studiul aprofundat al anumitor subiecte ale disciplinelor didactice „Bazele activi­
tăţii speciale de investigaţii", „Dreptul procesual penal (Procedura penală)" şi „Măsurile speciale
de investigaţii în procesul penal", precum şi ca suport didactic suplimentar care asigură studiul
disciplinelor înrudite sau legate de activitatea specială de investigaţii şi procesul penal. Lucrarea
poate fi de un real folos şi pentru practicieni: ofiţeri de investigaţii, ofiţeri de urmărire penală, pro­
curori, judecători, avocaţi, precum şi alţi subiecţi interesaţi de problematica analizată.

© B oris Glavan, 2 0 2 2

© R u slan Condrat, 2 0 2 2 , coperta

ISBN 9 7 8 - 9 9 7 5 - 1 3 5 -6 3 -4 .
2
 CU PR IN S

ABREVIERI..................................................................................................................... 6

PREFAŢĂ......................................................................................................................... 8

CUVÂNT ÎNAINTE......................................................................................................11

Titlul I.
REPERE ISTORICE ŞI ELEMENTE DE DREPT COMPARAT
PRIVIND ACTIVITATEA SPECIALĂ DE INVESTIGAŢII.............................1 4

Capitolul I. Prelim inarii privind poziţia juridică

a activităţii speciale de investigaţii........................................... 1 4

Capitolul II. Evoluţia şi p arad igm a activităţii

speciale de investigaţii....................................................................1 8
2.1. Repere istorice si paradigmatice ale activităţii speciale de investigaţii..18
2.2. Geneza investigaţiilor secrete si publice (etapa de la origini):
epoca antică - sec. XIX............................................................................................21
2.3. Separarea investigaţiilor secrete de cele publice
(etapa structurării): sec. XIX - sec. XX.............................................................. 28
2.4. Legiferarea investigaţiilor operative/speciale
(etapa afirm ării): perioada post-sovietică.................................................... 41
2.5. Integrarea activităţii speciale de investigaţii si a procesului penal
(etapa reform ării): perioada curentă..............................................................44

Capitolul III. Investigaţiile o p e ra tiv e /

speciale în legislaţia a lto r s ta te ...................................................51
3.1. Investigaţiile operative/speciale în legislaţie unor state
din Europa de Vest si SUA................................................................................... 51
3.2. Investigaţiile operative/speciale în fostele state ale URSS si CSI 74

Capitolul IV. Concluzii.........................................................................................1 0 3

3
 Titlul II.
ACTIVITATEA SPECIALĂ DE INVESTIGAŢII:
CONCEPT ŞI CARACTERISTICI......................................................................... 1 0 8

Capitolul I. Definirea şi tratam en tu l activităţii

speciale de investigaţii..................................................................1 0 8
1.1. Activitatea specială de investigaţii: noţiunea, conţinutul,
esenţa, funcţiile si form ele.................................................................................. 108
1.2. Reglem entarea normativă a activităţii speciale de investigaţii 116
1.3. Scopul, sarcinile si principiile activităţii speciale de investigaţii 127
1.3.1. Scopul si sarcinile activităţii speciale de investigaţii..........................127
1.3.2. Principiile activităţii speciale de investigaţii......................................... 155
1.4. Corelaţionarea activităţii speciale de investigaţii
cu alte genuri de activitate conexe...................................................................169

Capitolul II. P rocesu l penal şi su b sid iaritatea

activităţii speciale de investigaţii............................................. 1 7 6
2.1. Noţiunea, conţinutul procesului penal în corelaţionare
cu activitatea specială de investigaţii............................................................. 176
2.2. Începutul procesului penal si a urm ăririi penale
si rolul activităţii speciale de investigaţii..................................................... 188
2.3. Conceptul de probe, m ijloace de probă si procedee probatorii
în raport cu produsul activităţii speciale de investigaţii......................... 203

Capitolul III. D repturile p erso an ei în sfera activităţii

speciale de investigaţii şi a procesului p en al.................... 2 1 9
3.1. Exigenţe normative si jurisprudenţiale privind
respectarea drepturilor persoanei..................................................................219
3.2. Dreptul la viaţă intimă, familială si privată................................................. 236
3.3. Secretul corespondenţei..................................................................................... 246
3.4. Inviolabilitatea dom iciliară............................................................................... 258

Capitolul IV. Concluzii.........................................................................................2 7 0

Titlul III.
MĂSURILE SPECIALE DE INVESTIGAŢII.....................................................2 7 6

Capitolul I. Definirea m ăsu rilo r speciale de investigaţii................... 2 7 6

1.1. Noţiunea, nomenclatorul si esenţa măsurilor speciale de investigaţii...276
1.2. Natura juridică a m ăsurilor speciale de investigaţii................................. 286
1.3. Clasificarea m ăsurilor speciale de investigaţii............................................299

4
 Capitolul II. Conţinutul m ăsu rilo r speciale de investigaţii 318
2.1. Măsurile speciale de investigaţii autorizate de judecător......................318
2.2. Măsurile speciale de investigaţii autorizate de procuror........................339
2.3. Măsurile speciale de investigaţii autorizate de conducătorul
subdiviziunii specializate................................................................................... 359

Capitolul III. T em eiurile şi condiţiile realizării

m ăsu rilo r speciale de investigaţii............................................ 3 6 8
3.1. Tem eiurile efectuării m ăsurilor speciale de investigaţii.........................368
3.2. Condiţiile efectuării m ăsurilor speciale de investigaţii........................... 380

Capitolul IV. Dispunerea, con sem n area şi utilizarea rezu ltatelo r...383
4.1. Autorizarea m ăsurilor speciale de investigaţii...........................................383
4.2. Consemnarea m ăsurilor speciale de investigaţii....................................... 387
4.3. Utilizarea rezultatelor m ăsurilor speciale de investigaţii.......................389

Capitolul V. Concluzii...........................................................................................3 9 1

Titlul IV.
COMPETENŢE ÎN MATERIA ACTIVITĂŢII
SPECIALE DE INVESTIGAŢII.............................................................................3 9 5
Capitolul I. Subiecţi titu lari ai activităţii speciale
de investigaţii şi co m p eten ţele ce le rev in ..........................3 9 5
1.1. Noţiuni introductive.............................................................................................395
1.2. Competenţa autorităţilor activităţii speciale de investigaţii..................401
1.3. Competenţa conducătorului subdiviziunii specializate........................... 403
1.4. Competenţa ofiţerului de investigaţii.............................................................407
1.5. Competenţa ofiţerului de urm ărire penală.................................................. 413
1.6. Competenţa procurorului.................................................................................. 4 1 4
1.7. Competenţa judecătorului de instrucţie........................................................ 419

Capitolul II. C olaboratorii confidenţiali şi alţi particip an ţi

în cadrul activităţii speciale de investigaţii....................... 4 2 3
2.1. Colaboratorii confidenţiali................................................................................ 423
2.2. Alte persoane care acordă asistenţă la realizarea
activităţii speciale de investigaţii.....................................................................430

Capitolul III. Concluzii........................................................................................ 4 3 5

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI................................................ 4 3 6

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................ 4 4 1

5
 Boris GLAVAN

ABREVIERI

alin. - alineat si derivatele

ANP - Administraţia Naţională a Penitenciarelor
AOI - Activitate operativă de investigaţii
apud - citat după
art. - articol (ul)
ASI - Activitate specială de investigaţii
c. - contra
CA - Curtea de Apel
CC - Codul Contravenţional
CEDO - Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului si
a Libertăţilor Fundamentale, adoptată la Roma la 0 4.11.1950
CNA - Centrul Naţional Anticorupţie
coord - coordonat
CP RM - Codul penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea
Republicii Moldova nr. 985-X V din 18 aprilie 2002
CPP RM - Codul de procedură penală al Republicii Moldova, adoptat
prin Legea Republicii Moldova nr. 122-X V din 14.03.2003
CSI - Comunitatea Statelor Independente
CSJ - Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova
CtEDO - Curtea Europeană a Drepturilor Omului
DCC - Decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova
DCP - Decizia colegiului penal
DCPL - Decizia colegiului penal lărgit
dos. - dosar
DPCP - Decizia Plenului colegiului penal
Ed. - editura
etc. - etcetera
ex. - exemplu
HCC - H otărârea Curţii Constituţionale a Republicii Moldova

6
A c tiv ita te a s p e c ia lă d e in v e s t ig a ţ ii şi p r o c e s u l p e n a l: a s p e c t e c o m u n e şi d e lim ită ri

Hot. - Hotărâre
HP CSJ - H otărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie
MA - M inisterul Apărării
MAI - M inisterul Afacerilor Interne
MO - Monitorul Oficial
nr. - număr si derivatele
op.cit. - opera citată
p. - pagina
par. sau § - paragraf (ul)
pct. - punct (ul)
Rec. - Recomandare
RM - Republica Moldova
RSSM - Republica Sovietică Socialistă Moldovenească
s.n. - sublinierea noastră
SFS - Serviciul Fiscal de Stat
SIS - Serviciul de Informaţii si Securitate
SPPS - Serviciul de Protecţie si Pază de Stat
SV - Serviciul Vamal
UE - Uniunea Europeană
URSS - Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

7
 Boris GLAVAN

PREFAŢĂ

Lucrările de integrare a activităţii speciale/operative de investigaţii si

a procesului penal în ţara noastră au început mai bine de un deceniu în urmă
si continuă până în prezent, căutându-se insistent soluţii viabile ce ar oferi,
pe de o parte, oportunităţi de investigare eficientă a infracţiunilor prin apli­
carea m ăsurilor speciale de investigaţii, iar pe de altă parte, garanţii cu pri­
vire la respectarea drepturilor persoanei la aplicarea unor astfel de măsuri.
Complexitatea acestui proces este dictată de mai mulţi factori, printre
aceştia fiind si opiniile contradictorii cu privire la diverse întrebări legate
de raportul dintre cele două genuri de activitate, locul si rolul ofiţerului de
investigaţii în procesul penal, natura juridică a m ăsurilor speciale de inves­
tigaţii, valoarea probatorie a rezultatelor activităţii speciale de investigaţii,
respectarea drepturilor la realizarea m ăsurilor speciale de investigaţii si
încă multe alte subiecte de actualitate.
Anterior, întreaga bază teoretico m etodologică a procesului penal a
fost clădită pe fundamentul conceptului de neadm itere a activităţii operati­
ve/speciale de investigaţii ca sursă de probă. Măsurile speciale de investiga­
ţii multă vrem e au îndeplinit rolul oportunităţilor neoficiale de identificare
a unor astfel de surse pentru a obţine posibilitatea de a lucra în continuare
cu acestea. Discuţiile cu privire la utilizarea în procesul probator a inform a­
ţiilor obţinute prin m ijloace operative s-au intensificat pe m ăsura schim bă­
rilor suportate de fenomenul criminal, influenţat fiind de progresul tehnico
stiinţific si noile tehnologii de comunicare specifice acestui secol. Dificultă­
ţile întâm pinate în ultima perioadă privind cercetarea infracţiunilor si pro­
barea prin procedeele tradiţionale a crim ei organizate, corupţiei, traficului
de fiinţe umane, droguri, arme si alte forme de m anifestare a fenomenului
criminal au înclinat balanţa spre acceptarea, în ultima instanţă, de către le­
giuitor a rezultatelor activităţii operative/speciale de investigaţii în procesul
probator.
Astfel, subiectul raportului dintre activitatea specială de investigaţii
si procesul penal nu poate fi considerat unul epuizat, actualitatea cercetării

8
A c tiv ita te a s p e c ia lă d e in v e s t ig a ţ ii şi p r o c e s u l p e n a l: a s p e c t e c o m u n e şi d e lim ită ri

acestuia rămânând în continuare valabilă pentru doctrina moldovenească.

În acest context, lucrarea sem nată de dl Boris Glavan este nu doar actuală, ci
si necesară atât pentru mediul academic din domeniile vizate, cât si pentru
tânăra generaţie de cercetători, doctoranzi, m asteranzi si, nu în ultimul rând,
licenţiaţi în drept, viitori practicieni si buni apărători a valorilor constituţio­
nale si a statului de drept.
Chiar din cuprinsul lucrării se evidenţiază aspectul istoric al raportu­
lui dintre activitatea specială de investigaţii si procesul penal. Cu un conţinut
foarte bogat si suficient de explicit autorul reuşeşte într-o form ă coerentă să
sistem atizeze în mai multe etape consecutive întreg procesul de relaţionare
dintre cele două genuri de activitate, începând cu antichitatea si finalizând
cu zilele noastre. Punctele de reper ce marchează începutul unei noi etape în
evoluţia respectivului raport sunt selectate foarte abil, reprezentând eveni­
m ente istorice im portante de valorificare si dezvoltare a instituţiei drepturi­
lor omului, ori recunoasterea si dezvoltarea ulterioară a drepturilor persoa­
nei a produs schim bări esenţiale la nivelul raportului dintre procesul penal
si activitatea specială de investigaţii. Necunoasterea istoriei înseam nă calea
spre repetarea greselilor din trecut.
A spect de noutate si mare interes pentru doctrina naţională reprezintă
si analiza unui bogat număr de reglem entări juridice externe, ceea ce oferă
cititorului posibilitatea să înţeleagă mai bine locul sistemului juridic naţio­
nal în raport cu cel internaţional. Analiza dreptului com parat în perm anenţă
a servit o sursă im portantă de inspiraţie în contextul căutării oportunităţilor
de dezvoltare ulterioară a sistemului de drept autohton.
Identificarea, evidenţierea si analiza unui sir întreg de problem e le­
gate de înţelegerea instituţiilor fundamentale de proces penal, conţinutul si
începutul acestuia, de probe, m ijloace de probă si procedee probatorii în
raport cu reglem entările juridice privind activitatea specială de investigaţii,
conferă lucrării coloritul necesar pentru alim entarea în continuare a dorin­
ţei de lecturare a prezentei monografii.
Un loc aparte în lucrare autorul i-a conferit analizei principalelor
drepturi ale persoanei, restrângerea cărora este vizată în mod direct de
efectuarea m ăsurilor speciale de investigaţii, fiind vorba despre dreptul la
inviolabilitatea vieţii private, a secretului corespondenţei si inviolabilitatea
domiciliară, drepturi care în cadrul procesului penal sunt consacrate la nivel
de principii.
Analizând instituţia m ăsurilor speciale de investigaţii din perspectiva
reglem entărilor Codului de procedură penală si a Legii n r.5 9 /2 0 1 2 cu privi­

9
 Boris GLAVAN

re la activitatea specială de investigaţii, pe de o parte, si prin prism a unui nu­

m ăr impunător de surse bibliografice autohtone si din străinătate, pe de altă
parte, autorul a reusit nu doar să com pleteze baza metodologică pe acest
segm ent de cercetare, ci si să ofere o mai bună înţelegere a naturii lor juridi­
ce, a conţinutului acestora, a tem eiurilor si condiţiilor de efectuare si nu în
ultimul rând de valorificare a rezultatelor obţinute prin acestea în calitate de
probe în procesul penal.
O muncă asiduă din partea autorului se rem arcă în partea lucrării ce
ţine de com petenţele subiecţilor antrenaţi la autorizarea, efectuarea, contro­
lul si legalizarea m ăsurilor speciale de investigaţii.
În concluzie, se poate spune cu cea mai mare încredere, că prin stilul
fluent si inedit de expunere din aproape în aproape a propriilor viziuni cu
privire la problem atica abordată, prin profunzimea analizei acestora, prin
selectarea abilă a unei liste foarte bogate de surse bibliografice de specialita­
te din ţară si de peste hotare, prin îm binarea iscusită a m etodelor ştiinţifice
de investigaţie, autorul prezentei lucrări, Boris Glavan, a dem onstrat vocaţii
de veritabil doctrinar. Prezenta monografie oferă o gamă largă de clarificări
de ordin conceptual si metodologic, având meritul de a oferi soluţii concrete
de rezolvare a problem elor teoretico practice de aplicare a m ăsurilor speci­
ale de investigaţii.

Igor DOLEA,
doctor habilitat în drept,
profesor universitar

10
A c tiv ita te a s p e c ia lă d e in v e s t ig a ţ ii şi p r o c e s u l p e n a l: a s p e c t e c o m u n e şi d e lim ită ri

CUVÂNT ÎNAINTE

Una dintre direcţiile prioritare ale politicii interne a statului în eta­

pa actuală este asigurarea siguranţei cetăţenilor, apărarea drepturilor si a
intereselor lor legitime, m enţinerea ordinii de drept, protejarea valorilor
supreme de la atentatele criminale. În actualele condiţii, crim inalitatea este
una dintre principalele cauze ale tensiunilor sociale în com unitatea moldo­
venească, am eninţând la propriu securitatea naţională si devenind un obsta­
col serios în calea im plementării reform elor politice si social economice. Cri­
m inalitatea actuală se rem arcă prin consolidarea grupurilor infracţionale,
integrarea crim inalităţii generale cu cea economică, opunerea de rezistenţă
activă organelor de drept, sporirea si dezvoltarea gradului de specializare
penală a infractorilor. Situaţia actuală necesită noi abordări în organizarea
luptei împotriva criminalităţii, iar rolul cel mai im portant este atribuit acti­
vităţii speciale de investigaţii si procesului penal.
Dezvoltarea dinamică din ultimii ani a legislaţiei procesuale penale si
a celei privind activitatea specială de investigaţii reflectă clar dorinţa legiu­
itorului moldav de a optimiza procesul de com batere a infracţiunilor, de a
clarifica sistemul de acţiuni care vizează realizarea sarcinilor activităţii spe­
ciale de investigaţii si ale procesului penal. Schimbările sistem ice au afectat
multe instituţii aparent de nezdruncinat ale procesului penal: procesul pro­
bator, sistem ul m ijloacelor de probă si al procedeelor probatorii, începutul
procesului penal si al urm ăririi penale etc. Se observă tendinţa legiuitorului
de a se îndepărta de la vechile stereotipuri, admiţând noi abordări ale siste­
mului procedural penal stabilit. Această tendinţă este destul de justificată,
reflectând noile realităţi juridice si dem onstrând reacţia statului la schim ba­
rea condiţiilor de dezvoltare a societăţii civile.
Lucrarea elaborată de dl Boris Glavan „Activitatea specială de investiga­
ţii si procesul penal: aspecte comune si delimitări” este răspunsul unei necesi­
tăţi to t mai acute în ultimii ani de cercetare complexă a problematicii activităţii
speciale de investigaţii în raport cu procesul penal, ori încercările de integrare
a acestor două sfere de activitate absolut diferite ca formă de realizare au pus

11
 Boris GLAVAN

în dificultate înţelegerea si aplicarea unitară a unor norme de drept.

Desigur, este nevoie de o nouă viziune asupra vechilor canoane de
com batere a criminalităţii, dar este necesară si o limită rezonabilă. „Proce-
sualizarea” generală a activităţii speciale de investigaţii nu întotdeauna este
benefică pentru societate, principalul lucru care are de suferit este eficien­
ţa însăsi a activităţii operative/speciale de investigaţii. Competiţia dintre
„procedural” si „neprocedural” într-adevăr există în sistemul de drept mol­
dovenesc, si nu doar la nivel teoretic. În acest context, pare inacceptabilă
înlocuirea artificială a form ei neprocedurale cu cea procedurală si invers.
Activitatea neprocedurală ar fi trebu it doar să completeze, să însoţească
activitatea procesuală, dar nu să o înlocuiască. În aceeasi măsură, „proce-
sualizarea” excesivă a procedeelor, care nu necesită o procedură exactă si
detaliată, nu duce la nimic altceva decât la regresie, la stagnarea procedu­
rilor judiciare. Acesta este mesajul pe care autorul încearcă să-l transm ită
prin abordarea diferitelor aspecte ale unei singure întrebări raportul dintre
activitatea specială de investigaţii si procesul penal, fiind vorba de aspectul
istoric, aspectul de drept comparat, aspectul normativ, doctrinar si practico
judiciar.
Meritul lucrării se rem arcă si prin evidenţierea activităţii speciale de
investigaţii ca fiind singurul gen eficient de activitate a organelor statului de
ocrotire a norm elor de drept ce permite, chiar din primele clipe de desfăsu-
rare a activităţii infracţionale, identificarea făptuitorului, prevenirea apariţiei
unor consecinţe irecuperabile si stoparea infracţiunii. Astfel, găsim bineveni­
tă evidenţierea faptului că în condiţiile moderne în care nivelul de profesio­
nalism si organizare a mediului infracţional este foarte înalt, eficacitatea lup­
tei împotriva criminalităţii depinde în mare măsură de utilizarea, în primul
rând, a m ăsurilor speciale de investigaţii care perm it prevenirea în timp util
si descoperirea rapidă a acţiunilor ilegale preplanificate si pregătite.
În virtutea metodologiei folosite si a abordărilor deosebite în elucida­
rea subiectelor propuse în cercetare, prezenta lucrare se rem arcă ca fiind
una stiinţifică interesantă si fără îndoială de o im portanţă teoretică si practi­
că majoră. Tem a selectată de autor pentru cercetare este foarte interesantă,
de-a lungul ultimelor decenii la acest subiect acumulându-se o mulţime de
contradicţii răm ase nerezolvate până în prezent, fiind vorba despre incoe­
renţele dintre prevederile Legii n r.5 9 /2 0 1 2 „Cu privire la activitatea specia­
lă de investigaţii” si cele ale Codului de procedură penală.
Consider că această lucrare elaborată de dl Boris Glavan m erită să se
regăsească în biblioteca personală a tuturor celor interesaţi de activitatea

12
A c tiv ita te a s p e c ia lă d e in v e s t ig a ţ ii şi p r o c e s u l p e n a l: a s p e c t e c o m u n e şi d e lim ită ri

specială de investigaţii si de procesul penal, fiind o bogată sursă de inspira­

ţie si creativitate. Sunt sigur că aprecierile, constatările si concluziile reflec­
tate în conţinutul acestei monografii vor deschide noi orizonturi si direcţii
de cercetare. Prevederile, concluziile si propunerile prezentate în prezentul
studiu monografic pot fi utilizate în activitatea de legiferare pentru îmbu­
nătăţirea cadrului normativ privind activitatea specială de investigaţii si în
procesul penal, precum si în practica judiciară a organelor implicate în cele
două sfere de activitate. Recomandările stiinţifice si practice ale autorului,
în opinia noastră, pot influenţa optim izarea activităţilor subiecţilor implicaţi
în sfera activităţii speciale de investigaţii si a procesului penal, inclusiv cres-
terea nivelului de legalitate a acestora si asigurarea drepturilor individuale.

Valeriu CUŞNIR,
doctor habilitat în drept,
profesor universitar

13
 Boris GLAVAN

T itlul I.
REPERE ISTORICE ŞI ELEMENTE DE DREPT COMPARAT
PRIVIND ACTIVITATEA SPECIALĂ DE INVESTIGAŢII

Capitolul I.
Preliminarii privind poziţia juridică a activităţii
speciale de investigaţii

Orice stat dem ocratic ca formă superioară de organizare a unei so­

cietăţi civilizate îsi asumă multe funcţii semnificative din punct de vedere
social, printre acestea fiind si cea de ocrotire a norm elor de drept. Această
funcţie implică protejarea intereselor cetăţenilor si ale statului de ilegalităţi
care pun în pericol buna dezvoltare si chiar existenţa acestora. Fără îndoială,
un stat de drept dem ocratic modern are menirea, în primul rând, să asigure
protecţia drepturilor, libertăţilor si intereselor legitime ale persoanelor si
ale societăţii în ansamblu, a sistem ului constituţion al al statului, precum si
protecţia altor beneficii sociale semnificative.
Exercitarea obligaţiei de ocrotire a valorilor sociale supreme este con­
diţionată de existenţa unui sistem eficient de norme m ateriale care să pre­
vadă răspunderea juridică pentru săvârsirea faptelor ilegale. Un rol deosebit
într-un astfel de sistem îl au norm ele de d rep t penal menite să protejeze
interesele cetăţenilor si statului de la com iterea infracţiunilor, acestea fiind
cele mai periculoase m anifestări ale com portamentului antisocial.
Normele materiale, la rândul lor, nu sunt în stare să se auto-realize-
ze, adică să se aplice în mod autom at persoanelor care au comis infracţiuni.
Pentru ca o astfel de realizare să se producă, orice stat m odern trebuie să
asigure existenţa unui ansamblu de norme procesual-penale care să stabi­
lească procedura de tragere la răspundere penală a persoanelor vinovate
de com iterea infracţiunilor. În Republica Moldova activitatea legată de des­
coperirea si investigarea infracţiunilor, dovedirea vinovăţiei făptasilor este
reglem entată de Codul de procedură penală al RM.
Conform alin.(2) al art.1 CPP al RM p ro cesu l penal are ca scop, în pri­
mul rând, p rotejarea persoanei, societăţii si statului de infracţiuni si, în al
doilea rând, p rotejarea persoanei si societăţii de faptele ilegale ale persoa­
nelor cu funcţii de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infrac­

14
A c tiv ita te a s p e c ia lă d e in v e s t ig a ţ ii şi p r o c e s u l p e n a l: a s p e c t e c o m u n e şi d e lim ită ri

ţiunilor presupuse sau săvârsite, astfel ca orice persoană care a săvârsit o

infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale si nici o persoană nevino­
vată să nu fie trasă la răspundere penală si condamnată.
Al doilea dintre obiectivele m enţionate implică anumite trăsături im­
portante ale procesului penal: publicitatea efectuării procedeelor probatorii,
acordarea învinuitului (bănuitului) drepturilor suficiente pentru a se apăra,
desfăsurarea procesului penal pe baza contradictorialităţii părţilor (art. 17,
2 4 CPP). Problem a este că în ultima perioadă aceste trăsături au devenit ba­
riere foarte puternice în calea activităţilor de cercetare a infracţiunilor în
general, precum si a celor comise cu un grad înalt de conspirativitate, în mod
special.
Fiind o activitate reactivă de investigare a infracţiunilor, procesual
penal tradiţional s-a bazat pe probarea istorică a faptelor din trecu t prin
asa procedee probatorii ca interogarea m artorilor, percheziţia, ridicarea de
obiecte si documente financiare sau de altă natură etc. Eficienţa acestor pro­
cedee probatorii s-a dem onstrat acolo unde, de exemplu, există m artori de
încredere capabili să ofere probe evidente sau există un bănuit sau învinuit
care a fost dispus să coopereze cu autorităţile si să denunţe sau să depună
m ărturie împotriva coparticipanţilor la infracţiune, sau acolo unde există o
„pistă” detaliată a tranzacţiilor financiare. Avantajul acestei căi de cercetare
a infracţiunilor constă în siguranţa si excluderea dubiilor în probarea vino­
văţiei făptasilor - cerinţă im portantă a principiului prezum ţiei de nevinovă­
ţie. Regula principală în procesul penal, confirm ată si de Curtea Supremă a
Republicii Moldova1, este că toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot
fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului.
În ultima perioadă această cale de cercetare a infracţiunilor s-a do­
vedit a fi prea lentă com parativ cu viteza si modul de operare al infracto­
rilor si mai puţin eficientă pentru curm area la timp a infracţiunilor, pentru
identificarea rapidă a făptasilor si a coparticipanţilor la infracţiune, pentru
stabilirea locului în care acestia se ascund etc. Nerealizarea la timp a reţi­
nerii infractorului întârzie procesul luni si chiar ani de zile sau, si mai rău,
conduce la expirarea term enelor de prescripţie si form area sentimentului
de evitare a pedepsei.
În plus, progresul tehnico-stiinţific din ultimele decenii a oferit nume­
roase avantaje si beneficii (internet, tehnologii si reţele de socializare si co­
m unicare) atât omenirii întregi, precum si mediului criminal care foarte ra­
1 D ecizia Colegiului penal al Curţii S u p rem e de Ju stiţie a Republicii M oldova, n r .1 r a - 6 7 4 / 2 0 0 6
din 2 6 .0 9 .2 0 0 6 ap ud D olea, Ig o r D rep tu rile p erso an ei în p ro b ato riu l penal: co n cep tu l p ro ­
m o v ării elem en tu lu i p riv a t - Ch.: C artea Ju rid ică, 2 0 0 9 (T ipogr. «B o n s Offi ce s» SRL). p .1 3 1 .

15
 Boris GLAVAN

pid a învăţat să profite din plin de pe urma acestora, dezvoltând metode de

acţiune to t mai sofisticate si mai originale. Peste to t în lume au apărut si con­
tinuă să se dezvolte asa tipuri de infracţiuni ca fraudele economice, corupţia,
terorismul, traficul ilegal de persoane, de armament, droguri, medicamente,
substanţe radioactive etc. Aceste tipuri de infracţiuni de cele mai multe ori
sunt extrem de dificil de descoperit si cercetat prin procedeele probatorii
tradiţionale. Prin urm are organele com petente s-au văzut nevoite să caute
oportunităţi adecvate de com batere, soluţia fiind găsită în utilizarea resur­
selor si instrum entelor activităţii speciale de investigaţii2.
M enirea socială a activităţii speciale de investigaţii, ca si cea a proce­
sului penal constă în asigurarea si p rotejarea valorilor supreme prevăzute
de Constituţia Republicii Moldova, printre ele regăsindu-se si drepturile fun­
damentale ale omului (dreptul la viaţă, sănătate, libertate etc.). Caracterul
proactiv al activităţii speciale de investigaţii perm ite organelor competente
să intervină chiar si până la com iterea infracţiunii atunci când există sufici­
entă încredere că infracţiunea se va produce. Acest tip de investigaţii este
utilizat cu o frecvenţă to t mai mare într-o gamă largă de jurisdicţii pentru
com baterea crim inalităţii grave si a ilicitului financiar. Investigaţiile proac­
tive oferă organelor com petente atât posibilitatea detectării si curmării la
timp a activităţilor criminale, cât si oportunitatea obţinerii de date preţioase
si folosirea lor ulterioară la dem onstrarea intenţiilor criminale.
În literatura de specialitate s-a atras atenţia că necesitatea de a avea
la dispoziţia unităţilor operative, de exemplu, ale organelor de interne, un
complex de activităţi ascunse de investigaţii se explică prin faptul că este
aproape imposibil de a opri si descoperi o serie de infracţiuni folosind doar
acţiuni (m ăsuri) de urmărire si adm inistrare publică. În condiţiile moderne,
o organizare eficientă a luptei împotriva criminalităţii, si cu atât mai mult cu
formele sale cele mai periculoase - crima organizată si terorismul, nu poate
fi asigurată decât dacă măsurile operative/speciale adecvate de investigaţii
sunt combinate cu acţiuni de urm ărire penală tradiţionale. Cu alte cuvinte,
infracţiunile camuflate, precum si autorilor acestora care se ascund trebuie
să li se opună măsuri specifice atât de eficiente, care să perm ită prevenirea
si descoperirea rapidă a unor astfel de infracţiuni în timp util3.
Desi este recunoscută valoarea socială a procedeelor de culegere a
inform aţiilor ale activităţii speciale de investigaţii (interceptarea comuni­

2 R e co m a n d a re a ( 2 0 0 5 ) 1 0 a Com itetului de M iniştri al Consiliului E uropei.

3 Комментарии зак он одательн о го р егулирован ие оп ер ативн о-р озы скной де я тел ь н о ­
сти в Российской Ф едерации и з а рубежом: учеб. пособие. / М.П. Смирнов 5 -е и зд., рас-
шир. и перераб. - М.: ДГСК МВД России, 2 0 1 2 - 4 8 1 с. p .3 2 .

16
A c tiv ita te a s p e c ia lă d e in v e s t ig a ţ ii şi p r o c e s u l p e n a l: a s p e c t e c o m u n e şi d e lim ită ri

cărilor si convorbirilor ambientale, telefonice si electronice; urm ărirea si

supravegherea fizică si prin m ijloace tehnice speciale destinate pentru obţi­
nerea ascunsă a informaţiilor; cercetarea si exam inarea tainică a obiectelor
si documentelor; investigarea sub acoperire etc.) si faptul că acestea consti­
tuie m ijloace juridice foarte eficiente de com batere a criminalităţii, totusi,
de multe ori, acestea ridică serioase controverse în m ateria restricţionării
drepturilor si libertăţilor fundamentale ale omului.
Găsirea si păstrarea echilibrului de aur dintre interesul general al so­
cietăţii privind protejarea valorilor constituţionale împotriva noii generaţii
de ameninţări, pe de o parte, si interesul individual de respectare a dreptu­
rilor si libertăţilor persoanei, pe de altă parte, rămâne în continuare cea mai
com plicată si cea mai actuală problem ă atât a activităţii speciale de investi­
gaţii, cât si a procesului penal. Studierea aspectelor istorice privind raportul
dintre activitatea specială de investigaţii, procesul penal si conceptul drep­
turilor persoanei ne-ar putea ajuta să înţelegem mai bine natura lucrurilor
si direcţia în care va trebui înclinată balanţa pentru aducerea ei în starea de
echilibru.
Lipsa cunostinţelor necesare despre evoluţia respectivului raport
poate influenţa negativ asupra perspectivelor de dezvoltare ale activităţii
speciale de investigaţii si procesul penal, mai ales, în condiţiile m utaţiei fe­
nomenului crim inalităţii provocată de impactul revoluţiei tehnologico-sti-
inţifice la nivel global din ultimii ani. Doar prin valorificarea instrum entelor
activităţii speciale de investigaţii se poate garanta protecţie reală valorilor
constituţionale, fiind identificate si înlăturate am eninţările care la propriu
au avansat deja într-o nouă generaţie. Astăzi, ca nici odată, schimbările în
activitatea specială de investigaţii si procesul penal au devenit nu doar ne­
cesare, ci si inevitabile, ori, oportunităţile noilor tehnologii vor avantaja net
superior pe cei care atentează la valorile constituţionale com parativ cu cei în
sarcina cărora este pusă obligaţia protejării respectivelor valori.

Email autor: glavbory@gmail.com

tel.079402916

17