Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2MP/ 2020
SC MODUL PROIECT SA, MODERNIZARE SCOALA GIMNAZIALA BOGDANA,
ALEXANDRIA COMUNA BOGDANA,
JUDETUL TELEORMAN
FAZA : S.F.
CORP C1 (Scoala)
Finisaje Corp C2
-- Interioare : - Pardoseli: *Ciment sclivisit/ Centrala termica ; *Beton aparent/ Magazie lemne;
- Pereţi: zugraveli cu lapte de var, culoarea alb, aplicate pe tencuieli de ciment-var;
- Tavane: zugraveli cu lapte de var, culoarea alb, aplicate pe tencuieli de ciment-var;
- Vopsitorii cu vopsele de ulei, culoarea crem : usa lemn;
-- Exterioare - Zugraveli cu lapte de var, culoarea alb, aplicate pe tencuieli din mortar de
ciment -var : fond fațadă si saceac ;
- Vopsitorii cu vopsele de ulei, culoarea crem : usa lemn :
.Pentru constructia existenta, cu destinatia de magazie lemne si centrala termica, structura se
incadreaza in Clasa Rs III care cuprinde constructiile la care sunt asteptate degradari semnificative
care nu afecteaza siguranta structurala dar la care degradarile elementelor structurale pot fi
importante.
Amplasamentul studiat are nr. Cadastral 20723, conform Extrasului de Carte funciara nr.
20723 din data de 06.07.2020 si este situat în intravilanul comunei Bogdana, satul Bogdana, str.
Rosiori de Vede, nr. 105, Cvartalul 75, Parcela 1891, avand accesul principal la amplasament din
drumul national DN 65E/ str. Rosiori de Vede.
2.4. Analiza cererii de bunuri si servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu si lung
privind evolutia cererii, in scopul justificarii necesitatii obiectivului de investitii
Avand in vedere rolul important jucat de aceasta institutie de invatamant in viata comunei
Bogdana, se impune modernizarea acesteia, in vederea inlaturarii pericolelor de continuare si
accentuare a degradarii elementelor prezentate mai sus.
Cresterea copiilor este un semn al sperantei. Oamenii au speranta pentru viitor si credinta în
valorile pe care le transmit generatiei urmatoare. Asadar, responsabilitatea parintilor pentru copiii lor
este piatra de temelie a societatii. Parintii nu trebuie sa poarte singuri aceasta responsabilitate, nu
în România de azi si nici în cea de mâine. Oamenii dedicati din sistemul de educatie îi ajuta în
aceasta sarcina, grupuri sociale si institutii îi sustin, serviciile publice ofera asistenta materiala si
expertiza.
Multi contribuie la educatia copiilor în societate, deoarece copiii nu cresc izolati si este
imposibil de dus la bun sfârsit aceasta fara eforturile facute de scoala. Sustinerea si respectul tacit
pentru responsabilitatea parintilor si a scolii este "conditio sine qua non" pentru cresterea copiilor în
aceste timpuri.
Tinerii de azi vor fi cetatenii României, ai Europei de mâine, fiecare cu propriul sau trecut
spiritual si cultural, fiecare cu talentele si asteptarile sale. Pentru ei, si pentru noi, cerem o Românie
democratica ce va continua sa considere diversitatea sa ca o sursa de inspiratie.
"Educaţia – de la treapta preşcolară la cea postuniversitară – este esenţială pentru afirmarea şi
apărarea valorilor fundamentale etice, civice şi sociale precum respectul pentru demnitatea umană,
cetăţenie, egalitate şi toleranţă. Educaţia uneşte! Iar cultura ne defineşte valorile! Prin urmare,
educaţia şi cultura reprezintă calea către Europa ca o comunitate de oameni, comunitate de valori
împărtăşite. Acesta a fost un vis al părinţilor noştri fondatori, şi nu numai piaţa şi comerţul. Ca
urmare, calitatea şi accesul la educaţie, conştiinţa culturală şi respectul pentru identitatea diferită
sunt importante pentru a trăi împreună. Şi acolo unde cunoaşterea întâlneşte, recunoaşte şi acceptă
valorile umane universale, se dezvoltă o societate înţeleaptă şi solidară."
Organizarea judicioasa a activitatilor de educatie moral civica asigura insusirea
cunostiintelor, intelegerea fenomenelor sociale accesibile, fixarea unor reprezentari, formarea
deprinderilor elementare de munca, educarea sentimentelor morale inalte, formarea
comportamentelor morale.
Prin aceasta investitie se cauta si rezolvarea unor prevederi din normele europene de
dezvoltare a localitatilor.
Apreciind proiectul in ansamblul sau, putem spune ca exista factori si conditii exterioare
proiectului, dar care sunt necesare pentru atingerea scopurilor propuse.
(ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea conventionala si nivelul
maxim al apelor freatice:
Pe amplasament au fost executate un sondaj geotehnic, cu dezvelirea fundatiei cladirii
existente ce se va dezafecta si un foraj geotehnic.
Forajul F1 a interceptat urmatoarele :
- 0.00 – 0.50 m umplutura;
- 1.10 – 1.80 m praf argilos cafeniu-galbui;
- 1.80 – 2.90 m nisip argilos galbui;
- 2.90 – 4. 00 m praf nisipos in baza nisip ;
Apa subterana nu a fost interceptata in lucrarea geotehnica.
Presiunea conventionala de baza data de NP 125/2010 este: Pconv=140 kPa.
(iii) date geologice generale:
Geomorfologic – In ceea ce priveşte comuna Bogdana, aceasta se găseşte în partea
centrală a Câmpiei Române cuprinsă între râurile Olt şi Vedea, drenată de râul Călmăţui cu
afluentul lui Urlui. Reţeaua de sate ale comunei se succed de la NV la SE. Relieful comunei face
parte din Câmpia Burnasului de vest. Podul de câmpie se desfăşoară la o altitudine absolută de 95-
90 m, cu o înclinare slabă. Principalele trepte morfologice sunt:
- Podul de câmpie;
- Lunca Urlui
Lunca Urluiului este formată prin adâncirea cursului de apă în meandrele sale, are un traseu
contoversat cu lărgime medie de 300 m, local cu lărgiri până la 2 km intre Bogdana şi Ulmeni.
Geologic
Din punct de vedere geologic, zona comunei Bogdana aparţine sectorului central al marii
unităţi geologo-structurale Platforma Moesică. Fundamentul cristalin al acesteia se situează la
adâncimi ce depăşesc adâncimea maximă investigată prin foraje. Straturile de suprafaţă sunt
constituite din depozite de vârstă cuaternar. La începutul cuaternarului în zona centrală a Câmpiei
Române între Olt şi Argeş se instalează un regim fluvio-lacustru care favorizează depunerea
stratelor de Frăteşti şi a pietrişurilor de Cândeşti.
Stratele de Frătesti sunt constituite în partea superioară din nisipuri fine, grosiere micacee, iar în
bază pietrişuri cu elemente de cuarţite, micaşisturi, gresii, calcare, silexuri şi tufuri calcaroase cu
grosimi ce variază între 5,00 – 25,00 m. Cuaternarul este reprezentat prin depozite ce aparţin
pleistocenului inferior şi superior, unde pleistocenul inferior este reprezentat de nisipuri şi pietrişuri
cu grosimi cuprinse între 4,00 – 6,00 m, iar pleistocenul superior de argile prăfoase, prafuri
argiloase şi nisipuri prăfoase cu o grosime a stratelor de 1,00 – 2,00 m.
(iv) date geotehnice obtinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fise complexe cu rezultatele
determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru
fundare si consolidari, harti de zonare geotehnica, arhive accesibile, dupa caz:
Parametrii geotehnici ai pachetului de loess sunt preluaţi din Studiul I.S.P.G.C. şi interpretaţi după
normativele în vigoare la data executării studiului actual şi au următoarele valori:
Praf argilos cafeniu-gălbui:
Granulometria: argila 40%
praf – 50%
nisip – 10%
Umiditatea naturală: w=24,6%
Greutatea volumică naturală: ﻻw= 18.9 kN/m3
Indicele de plasticitate: Ip=28,6%
Indicele de consistenţă: Ic=0,63
Porozitatea: n=45,9%
Indicele porilor: e=0,84
Gradul de umiditate: Sr=0,58
Modulul edometric: M2-3=8700 kPa
Unghiul de frecare: φ=14˚
Coeziunea: c=20 kPa
Tasarea specifică: ep2=2,5 cm/m
Nisip argilos
- Granulometrie: - argilă: 18%
-praf: 36%
-nisip:46%
- Umiditatea naturală: w=17,3%;
- Indicele de plasticitate: Ip=15,2%;
- Indicele de consistenţă: Ic=0,76%;
- Greutatea volumetrică: 1,76-1,48= ﻻt/m3;
- Porozitatea: n=44,5%;
- Indicele porilor: e=0,80
- Gradul de umiditate: Sr=0,62;
- Modulul edometric: M2-3=7700 KPa
Prin insumarea punctajului stabilit, obtinem 11 puncte. Conform acestui punctaj, lucrarea
apartine “categoriei geotehnice 2” (10-14 puncte) cu risc geotehnic “moderat”.
Concluzii :
Terenul pe care se afla amplasamentul studiat, nu prezinta risc la inundatii sau alte miscari
de alunecare;
Conform normativului NP 074/2014, amplasamentul se încadrează la categoria geotehnică
2, cu risc geotehnic moderat;
Având în vedere reglementările tehnice „Cod proiectare seismică-Prevederi de proiectare
pentru clădiri”-indicativ P 100/2013 avem Tc=1,0 sec şi ag=0,20 g;
Apa subterana nu a fost interceptata in lucrarile geotehnice executate ;
Presiunea convenţională de bază, data de NP 112/2014 este de Pconv= 140 kPa;
Recomandări :
Pentru grupurile sanitare si hol acces:
• recomandam fundarea pe talpi continui armate, adancimea de fundare va fi minim Df= -
1.00 m fata de CTN; in cazul in care se impune o adancime de fundare mai mare, diferenta intre
cele doua adancimi de fundare nu va depasi 0,50 m;
• Se recomanda imbunatatirea terenului de sub fundatii prin compactarea bazei sapaturii, la
un grad de compactare de 100 % Proctor normal; Se va avea in vedere ca prin sapaturile ce se vor
executa, dar si prin procesul de compactare sa nu se afecteze structura de rezistenta a cladirii
existente; pentru acest teren compactat se va lua o presiune conventionala de P conv=160 kPa;
• Lucrările de săpături se vor începe numai după identificarea pe teren a tuturor reţelelor şi
descrierea lor. În cazul în care apar întâmplător, în timpul execuţiei lucrărilor, reţele de instalaţii
subterane neprevăzute în proiectele de specialitate se vor opri lucrările şi se va chema proiectantul
de specialitate şi organele de exploatare a reţelelor;
• Sistematizarea terenului se va face in asa fel incat sa se rezolve si evacuarea apelor
pluviale conform NP 125/2010;
• Nu se vor executa si lasa pentru mult timp, orice fel de excavatii langa fundatiile existente.
Acestea se vor astupa in cel mai scurt timp posibil cu pamant compactat.
• Distanţa minimă de amplasare a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare faţă de fundaţia
clădirilor este de 3,0 m, de la generatoarea laterală a celei mai apropiate conducte de fundaţie şi
aceasta;
• Se interzice trecerea prin rosturile de dilatare a clădirilor, a conductelor de distribuţie a apei
reci şi calde, precum şi canale colectare a apelor uzate sau menajere;
• Daca la sapaturile pentru fosa vidanjabila, la cota de fundare din proiect, vor aparea infiltratii
de apa, se vor prevede epuismente normale
Pentru teren de sport:
• In ceea ce priveste sensibilitatea la inghet-dezghet, conform STAS 1709/2-90 terenul din
ampriza este incadrat astfel: la paminturi de tip P4 ,deci sunt pamanturi foarte sensibile la inghet-
dezghet;
• STAS 1709/1-90 incadreaza zona la tipul climatic I cu valori ale indicelui de umiditate-
Thornthwaite Im = -20 – 0 si indicele de inghet Imed3/30 = 440,la sisteme rutiere nerigide (suple)
pentru clasele de trafic usor si mediu;
• Capacitatea portanta la nivelul patului, conform Normativului PD 177-2001, pentru
paminturile din tipul P4 pentru regim hidrologic 2b este Ep = 70 MPa. Conform STAS 2914-84 (tabel
1b), terenurile din patul drumului se incadreaza in grupa 4b si au o calitate mediocra ca material
pentru terasamente. Conform acestui standard (pct.3.1.2.tabel 2) dupa profilarea platformei, aleilor,
se va executa compactarea pamantului natural pe adancimea de 30 cm la un grad de compactare
de 100% (Proctor normal). Materialul folosit pentru terasamente, precum si executarea
terasamentelor vor trebui sa respecte intocmai recomandarile din STAS 2914-84.
Dupa compactarea terenului natural se va trece la asternerea straturilor componente al
terenului de sport, conform proiectului de drumuri;
• Executarea santurilor/rigolelor de preluare a apelor de suprafata, perimetral terenului de
sport;
• Dacă la realizarea săpăturilor pentru fundaţii se vor găsi zone cu umplutură sau alte hrube
sub talpa fundaţiei, acestea se vor curăţa şi se vor umple cu pământ compactat;
• Orice neconcordanţă cu datele din teren se va aduce la cunoştinţa geotehnicianului pentru a
da o soluţie şi a aviza;
• Conform indicator de norme de deviz şi catalog pentru lucrări de terasamente TS”- MLPAT
1994, după modul de comportare la săpat, este următorul:
Categoria de teren după modul de comportare la
săpat
Manual Mecanizat Greutate Afânarea
Denumire Proprietăţi Cu Excavator Buldozer, Motoscrep a medie după
pământ coezive lopata, cu lingură autogreder er cu in situ executar
(vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite in baza studiilor existente, a documentarilor,
cu indicarea surselor de informare enuntate bibliografic:
Hidrogeologic – apele freatice sunt cantonate mai ales în stratele de Frăţeşti, în depozitele
de terasă şi în aluviunile de pe văile principalelor râuri.
Hidrografic – apa de suprafaţă în zona studiată este Urlui situat la o distanţă considerabilă
faţă de amplasamentul studiat.
Desfiintarea cladirii Magazie lemne si Centrala termica existenta este o varianta pe care o
recomandam intrucat scuteste beneficiarul de eforturile financiare aferente primei variante. Daca nu
sunt perspective in viitor pentru o noua utilizare a acestei cladirii, reabilitarea cladirii nu se justifica
nici financiar si nici din punct de vedere al exploatarii ei ulterioare.
Descrierea functionala:
In abordarea prezentului program s-a avut in vedere tema propusa de catre beneficiar, care a
fost transpusa in partiul de arhitectura, in conditiile respectarii normelor si normativelor in vigoare,
precum si a exigentelor constructive, de echilibru si de stabilitate.
Investitia ce face obiectul prezentei documentatii urmareste modernizarea corpului de
cladire C1/ Scoala gimnaziala, dar si refunctionalizarea incintei aferente, dotarea acesteia cu un
teren de sport, platforme, alei carosabile si pietonale, banci pentru odihna si relaxare, dar si dotarea
cu echipamente specifice aferente. La data deplasarii la obiectiv cladirea este exploatata in
totalitate.
Necesitatea si oportunitatea acestei investitii este evidenta avand in vedere importanta
desfasurarii optime a activitatii in mediul educational, prin imbunatatirea infrastructurii sociale,
reabilitarea si modernizarea infrastructurii invatamantului scolar si prescolar, prin asigurarea unui
proces educational in siguranta si la standarde europene.
Scoala gimnaziala modernizata va functiona cu un numar maximum de 195 de utilizatori, din
care 150 de scolari, elevi si eleve, 20 de profesori si personal auxiliar si nedidactic -- maximum 25
utilizatori.
Lucrarile preconizate inca din faza temei de proiectare vizeaza, in principal, reabilitarea
termica și energetică, adică desființarea sobelor si a cosurilor de fum, construirea unei clădiri care
va adăposti noua centrală termică cu depozitul sau de combustibil solid/ magazia de lemne,
echiparea centralei termice si crearea unei noi rețele de distribuție a energiei termice, infiintarea
unui grup sanitar in interiorul scolii, impreuna cu culoarul de acces, pregatit pentru toate categoriile
de utilizatori prin compartimentarea, pe sexe, a functiunii Atelier, precum și anveloparea construcției
rezultate, în întregul ei, cu un strat de termoizolație din polistiren expandat, ignifugat, cu grosimea
de 10 cm, prin metoda *termosistem*, la nivelul peretilor exteriori dar si al podurilor, înlocuirea
tâmplăriei neconforme, precum și refacerea funcțiunilor neconforme, prin desființare și reconstruire.
Deasemenea, se are in vedere reducerea costurilor pentru utilitati prin modernizarea acestora si a
factorilor indirecti, prin schimbarea instalației electrice și montarea de corpuri de iluminat eficiente.
Se vor executa toate lucrarile de inchidere a celor doua case ale scarilor, impreuna cu
lucrarile conexe, cu zidarie de caramida, L=12,5cm si usi in doua canate cu autoinchidere .
Se vor efectua in totalitate lucrarile rezultate din expertiza tehnica, auditul energetic -- din
cadrul caruia Proiectantul a adoptat pachetul de solutii 2, precum și din celelalte studii aferente
obiectivului studiat.
Se vor prevedea toate reparațiile necesare sau se vor reface total finisajele interioare si
exterioare aferente pardoselilor, pereților, tavanelor, trotuarelor si acoperișului existent, si,
deasemenea, se vor reabilita cele doua rampe pentru persoane cu dizabilitati fizice conform
normativelor in vigoare .
Deasemenea, se va prevedea o sapa generala, cu scopul final de a aduce toate pardoselile
la aceeasi cota, la parter sau la etaj .
Se propune dezafectarea corpului de clădire neconform, C2 cu functiunea de Centrala
termica si Magazie lemne, și includerea Centralei termice in corpul de cladire C1/ Scoala propriu-
zisa prin extinderea acestuia, în conformitate cu planul de situație A0, atașat documentației .
Asadar, lucrarile preconizate, înca din faza temei de proiectare, vizează, in principal,
reabilitarea lăcașului de învățământ, sub toate formele, energetică, structurală, funcțională, estetică,
în conformitate cu principiile calității în construcții, adică reorganizarea spațiilor pentru eficientizarea
funcțională a acestora, echiparea clădirii cu funcțiunile lipsă, precum și modernizarea, reabilitarea și
completarea utilităților aferente, avându-se in vedere reducerea generală a costurilor materiale .
Cladirea rezultata in urma lucrarilor de interventie va respecta cerintele de echilibru şi
stabilitate, funcţionalitate, izolare termică, fonică şi hidroizolare.
Ansamblul realizat va fi unul unitar, care va pastra caracteristicile principale ale cladirii
initiale C1/ Scoala -- forma in plan, inaltimea la cornisa, inaltimea maxima, tipul acoperisului, pantele
acoperisului, forma golurilor, finisajele, etc, incadrandu-se natural in zona inconjuratoare .
Accesele la obiectiv, pietonal şi carosabil, existente, din DN 546, s-au pastrat in forma
initiala, in conformitate cu Planul de situatie, A0 .
Cladirea scolii, modernizata si extinsa, va avea un acoperis tip sarpanta pe scaune din lemn,
atat la parter cat si la etaj, ventilat si iluminat natural, prin realizarea a 5 lucarne triunghiulare, cu
dimensiunile 550(L)x160(H)cm, pozitionate la capetele si intersectia coamelor superioare si retrase
240cm de la marginea acoperisului ; In cadrul lucarnelor se vor monta 10 ferestre triunghiulare cu
ochiuri mobile, cuplate cate 2, cu dimensiunile 155(L)x90(H)cm si retrase 50cm de la streasina ;
pentru accesul aerului se vor executa prize de aer montate in aticul podului, imediat sub saceac si
deasupra sapei slab armate, din teava PVC, cu diametrul, D=110mm, prevazuta la ambele capete
cu plasa deasa din sarma inoxidabila, 2x2mm, iar la capatul exterior cu jaluzele ;
Stratul de termoizolatie care se va executa peste planseul podului se va poza pe un strat
bariera de vapori si un strat de difuzie a vaporilor, cu rolul de a prelua vaporii din interiorul cladirii si
ai conduce catre perimetrul podului prin ridicarea celor 2 straturi pe zidul care delimiteaza podul la
interior, minimum 25cm pe verticala ;
Toate extinderile proiectate se vor raporta la cota 0.00 a cladirii existente, C1/ Scoala .
Obiectele asupra carora se intervine sau nou propuse sunt urmatoarele : desfiintare corp
cladire C2/ Centrala termica si Magazie lemne, corp cladire C1/ Scoala propriu-zisa, Extindere corp
C1/ Centrala termica si Magazie lemne, Teren de sport si Amenajare exterioara.
Conform art. 4.1 alin. (1) lit. e) din P118-2/2013, modificat si completat cladirile de
invatamant cu capacitatea maxima simultana mai mare de 200 persoane si aria construita a
incendiilor cu hidranti exteriori. Cladirea noastra are capacitatea maxima de 195 persoane si Sc mai
mare de 600 mp cu inaltimea de parter + 1 etaj, ceea ce nu necesita hidranti interiori.
Conform art. 6.1 alin. (4) lit. h) din P118-2/2015, cladirile de invatamant cu aria construită mai
mare de 600 mp, sunt obligatorii instalatii de stingere a incendiilor cu hidranti exteriori.
Conform 6.4, litera a), din P118-2/2015, Conductele pe care se amplasează hidranţii de
incendiu exteriori au diametrul minim de 100mm pentru hidranţii Dn 80mm;
Hidranţii de incendiu exteriori (2 buc.)se amplasează la o distanţă de minimum 5 m de pereţii
exteriori ai clădirilor pe care le protejează.
Debitul de calcul:
Conform Anexa 7, din P118/2-2013, pentru constuctii cu volumul cuprins intre 2001 si 3000
mc si nivelul III de stabilitate la incendiu, debitul de calcul al instalatiei de hidranti exterior este de
5l/s.
Pentru stingerea incendiilor cu hidranti exteriori, sunt prevazuti 2 hidranti exteriori supraterani
Dn 80, ce vor fi alimentati de la reteaua comunei, prin intermediul unei conducte din PEHD 110 mm.
Hidranti interiori
Nu esete cazul.
Bransament apa:
Bransamentul se va realiza din reteaua existenta a comunei:
Debit de calcul pentru conducta de bransament:
Q = 1,08 +5 = 6,08 l/s
● Presiunea manometrica necesara la bransament (Pb) va fiasigurata de reteaua comunei
Pb = 31 mcA
Rezerva de apa:
Volumul de apa necesar instalatiei de hidranti exteriori este asigurat de cele doua
rezervoare ale sistemului centralizat de alimentare cu apa al comunei.
Denumirea UM Cantitate
Putere instalata Pi kW 30
Putere ceruta Pa kW 21
Coeficient de simultaneitate - 0,7
Din tabloul electric (TE) se vor alimenta ciruitele de iluminat si prize
Selectivitatea protectiilor trebuie sa fie respectata cu strictete. Pentru a asigura o
continuitate in distribuirea energiei electrice, orice defect trebuie sa provoace deschiderea
doar a disjunctorului plasat in amonte de acel defect.
Aparatele utilizate pentru protejarea si intreruperea diferitelor circuite trebuie sa fie
compatibile cu curentul de scurt-circuit posibil in regim de varf.
Instalatii termotehnice in CT
Pentru asigurarea confortului termic, respectiv incalzirea cladirii s-a propus inlocuirea sursei
de caldura cu doua cazane cu gazeificare cu functionare pe combustibil solid(lemn). Peterea
termica a fiecarui cazan va fi de 80 KW.
Necesarul de caldura pentru incalzire s-a determinat in conformitate cu SR 1907/1 si
1907/2 si normativ C107/2005 actualizat, pe baza datelor de tema din proiectul de arhitectura si
a temperaturilor interioare de calcul prevazute in standard in urmatoarele ipoteze:
- cladire amplasata in zona climatica II (te = -15 °C) si zona eoliana III (v = 4,5 m/s); vara = + 28° C;
- temperaturile interioare in functie de destinatiile incaperilor;
- rezistentele termice prin pereti, pardoseala si planseul au fost calculate in functie de elementele
de constructie ale acestora.
- Necesaru termic este : Q= 155 KW
Asigurarea instalatiei se va face prin intermediul vaselor de expansiune inchise montate pe
conducta de retur a cazanelor.
S-a adoptat schema termomecanica cu butelie de egalizarea presiunii si pompe de circulatie
intre cazan- BEP.
Circulatia agentului termic se face cu pompele de circulatie propuse montate pe conducta,
asigurand pentru instalatie regimul de debit si presiune corespunzator.
Pompa de circulatie a gentului termic trebuie actionata prin intermediul unui termostat
independent si trebuie sa functioneze doar atunci cand temperatura agentului termic in cazan este
in jur de 70-750 C.
In cazul in care avem o pana de curent electric, s-a prevazut pompa de circulatie de curent
continuu si sursa alternativa de tensiune pentru cazane pe combustibil solid.
Combustibilul utilizat este lemnul, avand in vedere posibilitatea de aprovizionare locala si
calitatile sale de ardere .
Gazele de ardere rezultate prin procesul de ardere a combustibilului sunt evacuate in
atmosfera pe traseul focar – canal de fum – cos. Cosurile vor fi executate din otel inox dublu,
250 mm, H = 11,0 m.
Pentru evitarea racirii gazelor de ardere in circulatia lor prin cos si mai ales pentru evitarea
unei temperaturi scazute a peretelui cosului care ar putea determina condensarea vaporilor de apa
pe peretele interior, atat racordul cat si cosul de fum este izolat termic cu vata bazaltica.
Datorita tehnologiei Heat-pipe apa din boiler nu circula prin tuburile vidate, de aici o
serie de avantaje:
-daca un tub vidat se sparge, este scos intentionat din panoul solar presurizat sau este inlocuit, apa
nu va curge
-nu vor fi depuneri in interiorul tubului vidat
-tuburile vidate nu necesita golire pe timp de iarna
-nu necesita etanseitate intre boiler si tuburi vidate
-boilerul poate fi incarcat la presiunea instalatiei fara ca presiunea sa patrunda in tubul vidat
Nr.
Crt Denumire lucrare UM cant lei/um total ron obs
1 Extinctoare incendiu buc 10 300.00 3000.00
2 Pichet PSI complet echipat buc 1 2000.00 2000.00
3 Sonerie exterioara buc 1 55.00 55.00
PC cu desktop, tastatura si mouse
4 (sistem all in one) set 14 3500.00 49000.00
5 Laptop buc 20 3000.00 60000.00
6 Videoproiector buc 9 600.00 5400.00
7 Ecran videoproiector buc 9 1200.00 10800.00
8 Catedra buc 9 510.00 4590.00
9 Scaun catedra buc 9 100.00 900.00
10 Banca scolara simpla buc 169 300.00 50700.00
11 Scaun banca buc 169 130.00 21970.00
12 Birou calculator buc 14 500.00 7000.00
13 Scaun birou buc 14 250.00 3500.00
14 Masa cancelarie 160x80cm buc 5 600.00 3000.00
15 Masa ingrijitori + arhiva 80x80 buc 2 750.00 1500.00
16 Scaune masa buc 13 150.00 1950.00
17 Dulap 100x45x210 buc 31 830.00 25730.00
18 Corp cu rafturi 100x45x210 buc 14 650.00 9100.00
19 Tabla pentru scris cu marker buc 15 600.00 9000.00
20 Cuier fix clasa/ 10 agatatori buc 20 120.00 2400.00
21 Panou afisaj perete buc 32 90.00 2880.00
22 Inaltator/ Podium tabla buc 6 350.00 2100.00
23 Banca gimnastica buc 6 550.00 3300.00
24 Saltea gimnastica buc 6 500.00 3000.00
25 Lada sarituri buc 1 1400.00 1400.00
26 Masa ping-pong + fileu + 2 palete set 1 1300.00 1300.00
27 Veste departajare buc 24 130.00 3120.00
28 Mingi medicinale buc 5 80.00 400.00
29 Cerc buc 10 30.00 300.00
30 Coarda buc 10 50.00 500.00
31 Jaloane buc 20 35.00 700.00
AMENAJARI EXTERIOARE
Nr.
Crt Denumire lucrare UM cant lei/um total ron
1 Europubele colectare deseuri menajere buc 1 200.00 200.00
2 Europubele colectare deseuri PET-uri buc 1 200.00 200.00
3 Europubele colectare deseuri sticle buc 1 200.00 200.00
4 Banca odihna buc 14 750.00 10500.00
5 Panou de afisaj, protejat buc 1 980.00 980.00
6 Buveta exterior buc 1 1500.00 1500.00
ANUL I ANUL II
Amenajarea
1.2 terenului
\
utilitati
Taxe pentru
obtinerea de avize,
acorduri si
3.2 autorizatii
Proiectare si
3.5 engineering
3.5.
1 SF
3.5. Verificarea tehnica
2 a proiectului
3.5.
3 Proiect tehnic
Organizarea
procedurilor de
3.6 achizitie publica
3.7 Consultanta
3.8 Asistenta tehnica
4.Cheltuieli pentru investitia de baza
Constructii si
4.1 instalatii
Montaj utilaj
4.2 tehnologic
Utilaje ,
echipamente
tehnologice si
functionale cu
4.3 montaj
Utilaje , fara montaj
si echipamente de
4.4 transport
4.5 Dotari
5.Alte cheltuieli
Organizare de
5.1 santier
Comision , taxe ,
cote legale , costul
5.2 creditului
Cheltuieli diverse si
5.3 neprevazute
Grafic de esalonare a investitiei pe ani
Nr.crt.
ANUL I ANUL II
Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
rata inflatiei 5 5 4 4 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
anul
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
5% 5% 4% 4% 3% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%
Rata inflatiei
Index (anul 1=100) 100 105 109 113 116 118 120 122 124 126 128 130 132 134 136 138 140
Nr Componenta 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
crt
1 Intretinerea curenta 0.00 0,00 40,44 42,06 43,74 45,05 45,95 46,87 47,81 48,77 49,74 50,74 51,75 52,79 53,84 54,92 56,02
2 Intretinere periodica 0.00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Cost total annual 0.00 0,00 40,44 42,06 43,74 45,05 45,95 46,87 47,81 48,77 49,74 50,74 51,75 52,79 53,84 54,92 56,02
Nr Componenta 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
crt
2 Valoare reziduala 0.00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1078,19
Venit total annual 0.00 0,00 40,44 42,06 43,74 45,05 45,95 46,87 47,81 48,77 49,74 50,74 51,75 52,79 53,84 54,92 1134,21
Inainte de a efectua analiza financiara, trebuie mai intai sa prezentam fundamentarea
acestei analize, tinand cont de urmatoarele elemente :
modelul financiar : aceasta informatie este necesara pentru a intelege modul de
formare a veniturilor si cheltuielilor, precum si a detaliilor ‘tehnice’ ale analizei financiare
proiectiile financiare: proiectii ce prezinta costurile investitionale si operationale
aferente proiectului
sustenabilitatea proiectului : ce indica performantele financiare ale proiectului
(VAN – valoarea neta actualizata, RIR – rata interna de rentabilitate, raportul beneficiu/cost)
Modelul financiar
Scopul analizei financiare este acela de a identifica si cuantifica cheltuielile necesare pentru
implementarea proiectului, dar si a cheltuielilor si veniturilor generate de proiect in faza
operationala. Modelul teoretic aplicat este modelul Cash Flow Actualizat (DCF), care cuantifica
diferenta dintre veniturile si cheltuielile generate de proiect pe durata sa de functionare, ajustand
aceasta diferenta cu un factor de actualizare, operatiune necesara pentru a ‘aduce’ o valoare
viitoare in prezent, la un numitor comun.
Valoarea actualizata neta (VAN)
Valoare neta actualizata indica valoarea actuala – la momentul zero – a implementarii unui proiect
ce va genera in viitor diverse fluxuri de venituri si cheltuieli.
VAN = Σ[Vh – (Ih + Ch)]x1/(1+k)t
unde :
Vh = venitul in anul h
Ih = cheltuieli de investitii in anul h
Ch = costurile din anul h
Cu alte cuvinte, un indicator VAN pozitiv indica faptul ca veniturile viitoare vor excede cheltuielile,
toate aceste diferente anuale ‘aduse’ in prezent – cu ajutorul ratei de actualizare – si insumate
reprezentand exact valoarea pe care o furnizeaza indicatorul.
Rata interna de rentabilitate (RIR)
RIR reprezinta rata de actualizare la care VAN este egala cu zero. Altfel spus, aceasta rata
interna de rentabilitate minima acceptata pentru proiect, o rata mai mica indicand faptul ca veniturile
nu vor acoperi cheltuielile. Cu toate acestea. Valoare RIR negativa poate fi acceptata pentru
anumite proiecte in cadrul programelor de finantare – datorita faptului ca acest tip de investitii
reprezinta o necesitate stringenta, fara a avea insa capacitatea de a genera venituri (sau genereaza
venituri foarte mici) : drumuri, statii de epurare, retele de canalizare, retele de alimentare cu apa,
etc. Acceptarea unei RIR financiare negativa este totusi conditionata de existenta unei RIR
economice pozitiva – acelasi concept, dar de data aceasta aplicat asupra beneficiilor si costurilor
socio-economice.
RIR = [amin + (amax – amin) x VAN+]/(VAN+ + |VAN-|)
Raportul Beneficiu/Cost
Raportul beneficiu-cost este un indicator complementar al VAN, comparand valoarea actuala
a beneficiilor viitoare cu cea a costurilor viitoare, inclusiv valoarea investitiei :
Raport beneficiu/cost = VP(I)0 / VP(O)0
unde :
VP(I)0 = valoarea actualizata a intrarilor de fluxuri financiare genarate de proiect in perioada
analizata (inclusiv valoarea reziduala)
VP(O)0 = valoarea actualizata a iesirilor de fluxuri financiare genarate de proiect in perioada
analizata (inclusiv costurilor investitionale)
Rata de discount (actualizare) folosite in estimarea rentabilitatii Proiectului au fost de 5%,
pentru analiza financiara.
Proiectiile financiare
Acest subcapitol vizeaza principalele cheltuieli implicate in implementarea proiectului
propus : costurile de investitie si costurile de operare si intretinere. Costurile investitionale au fost
estimate pe baza solutiei tehnice identificate si a evaluarilor prezentate in capitolul alocat devizului
general al investitiei.
Costurile de operare sunt costuri aditionale generate de utilizarea investitiei, dupa
terminarea constructiei proiectului.
Costurile cu forta de munca se refera la costurile salariale corespunzatoare salariatilor
angajati permanent.
Costurile cu materialele si cu energia electrica au fost calculate folosindu-se experienta
Proiectantului din derularea unor proiecte similare. Acestea au fost ajustate direct proportional cu
magnitudinea Proiectului de fata si cu efectele generate de implementarea acestuia.
Obiectivul investitiei pentru care se realizeaza analiza cost-eficacitate este construire scoala
profesionala-invatamant dual in comuna Bogdana, judetul Teleorman.
Principalele ipoteze luate in considerare la elaborarea analizei proiectului, sunt urmatoarele:
scopul proiectului
Analiza optiunilor
Analiza financiara are rolul de a furniza informatii cu privira la fluxurile de intrari si iesiri,
structura veniturilor si cheltuielilor necesare implemetarii proiectului dar si de-a lungul perioadei
previzionate, in vederea determinarii durabilitatii financiare. Modelul teoretic utilizat este modelul
DCF – Discounted Cash Flow (Cash Flow Actualizat) care cuantifica diferenta dintre veniturile si
cheltuielile generate de proiect pe durata sa de functionare, ajustand aceasta diferenta cu un factor
de actualizare, operatiune necesara pentru a “aduce” o valoare viitoare in prezent. In aceasta
metoda, fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea si provizioanele, nu sunt luate in considerare.
Analiza financiara isi propune sa surprinda impactul global al proiectului prin estimarea
reducerilor inregistrate la nivelul diferitelor capitole de costuri si a plusului de venituri.
Acest scenariu presupune ca proiectul va fi implementat. Investitia propusa va avea ca
rezultat o desfasurare optima a activitatii in mediul de invatamant si va avea efecte pozitive ce se
vor produce asupra elevilor din cadrul comunei.
Analiza optiunilor presupune urmatorul tip de analiza:
-varianta zero (varianta fara investitie) = alternativa de a nu face nimic
-varianta maxima (varianta cu investitie maxima) = alternativa de a face ceva (sau
alternativa rezonabila, un proiect bazat pe concept sau alternativa tehnologica).
Estimarea costurilor de intretinere pentru investitie (mii.lei/an)
Nr Componenta 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
crt
1 Intretinerea curenta 0.00 0,00 40,44 42,06 43,74 45,05 45,95 46,87 47,81 48,77 49,74 50,74 51,75 52,79 53,84 54,92 56,02
2 Intretinere periodica 0.00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Cost total annual 0.00 0,00 40,44 42,06 43,74 45,05 45,95 46,87 47,81 48,77 49,74 50,74 51,75 52,79 53,84 54,92 56,02
Nr Componenta 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
crt
2 Valoare reziduala 0.00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1078,19
Venit total annual 0.00 0,00 40,44 42,06 43,74 45,05 45,95 46,87 47,81 48,77 49,74 50,74 51,75 52,79 53,84 54,92 1134,21
Calcul VAN, RIR, Raport cost/beneficiu Varianta zero
Nr. Beneficii Costuri Factor Beneficii Costuri Venit Factor Beneficii Costuri Venit
ani anuale anuale actualizare anuale anuale net actualizare anuale anuale net
a=1% actualizate actualizate actualizat a=5% actualizate actualizate actualizat
1/(1+a)h 1/(1+a)h
1 0.00 0.00 0.99 0.00 0.00 0.00 0.95 0.00 0.00 0.00
2 0.00 0.00 0.98 0.00 0.00 0.00 0.91 0.00 0.00 0.00
3 0.00 0.00 0.97 0.00 0.00 0.00 0.86 0.00 0.00 0.00
4 0.00 0.00 0.96 0.00 0.00 0.00 0.82 0.00 0.00 0.00
5 0.00 0.00 0.95 0.00 0.00 0.00 0.78 0.00 0.00 0.00
6 0.00 0.00 0.94 0.00 0.00 0.00 0.75 0.00 0.00 0.00
7 0.00 0.00 0.93 0.00 0.00 0.00 0.71 0.00 0.00 0.00
8 0.00 0.00 0.92 0.00 0.00 0.00 0.68 0.00 0.00 0.00
9 0.00 0.00 0.91 0.00 0.00 0.00 0.64 0.00 0.00 0.00
10 0.00 0.00 0.91 0.00 0.00 0.00 0.61 0.00 0.00 0.00
11 0.00 0.00 0.90 0.00 0.00 0.00 0.58 0.00 0.00 0.00
12 0.00 0.00 0.89 0.00 0.00 0.00 0.56 0.00 0.00 0.00
13 0.00 0.00 0.88 0.00 0.00 0.00 0.53 0.00 0.00 0.00
14 0.00 0.00 0.87 0.00 0.00 0.00 0.51 0.00 0.00 0.00
15 0.00 0.00 0.86 0.00 0.00 0.00 0.48 0.00 0.00 0.00
16 0.00 0.00 0.85 0.00 0.00 0.00 0.46 0.00 0.00 0.00
17 0.00 0.00 0.84 0.00 0.00 0.00 0.45 0.00 0.00 0.00
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
1) VAN = 0
2) Raportcostbeneficiu =0
3) RIR = 0
Calcul VAN, RIR, Raport cost/beneficiu Varianta maxima
Nr. Venituri Costuri Factor Venituri Costuri Factor Venituri Costuri
ani anuale anuale actualizare anuale anuale VAN actualizare anuale anuale VAN
a=1% actualizate actualizate a=5% actualizate actualizate
1/(1+a)h 1/(1+a)h
1 0,00 2525,68 0,99 0,00 2500,42 -2500,42 0,95 0,00 2399,40 -2399,40
2 0,00 2865,25 0,98 0,00 2807,95 -2807,95 0,91 0,00 2607,38 -2607,38
3 40,44 40,44 0,97 39,23 39,23 0,00 0,86 34,78 34,78 0,00
4 42,06 42,06 0,96 40,38 40,38 0,00 0,82 34,49 34,49 0,00
5 43,74 43,74 0,95 41,55 41,55 0,00 0,78 34,12 34,12 0,00
6 45,05 45,05 0,94 42,35 42,35 0,00 0,75 33,79 33,79 0,00
7 45,95 45,95 0,93 42,73 42,73 0,00 0,71 32,62 32,62 0,00
8 46,87 46,87 0,92 43,12 43,12 0,00 0,68 31,87 31,87 0,00
9 47,81 47,81 0,91 43,51 43,51 0,00 0,64 30,60 30,60 0,00
10 48,77 48,77 0,91 44,38 44,38 0,00 0,61 29,75 29,75 0,00
11 49,74 49,74 0,90 44,77 44,77 0,00 0,58 28,85 28,85 0,00
12 50,74 50,74 0,89 45,16 45,16 0,00 0,56 28,41 28,41 0,00
13 51,75 51,75 0,88 45,54 45,54 0,00 0,53 27,43 27,43 0,00
14 52,79 52,79 0,87 45,93 45,93 0,00 0,51 26,92 26,92 0,00
15 53,84 53,84 0,86 46,30 46,30 0,00 0,48 25,84 25,84 0,00
16 54,92 54,92 0,85 46,68 46,68 0,00 0,46 25,26 25,26 0,00
17 1134,21 56,02 0,84 952,74 47,06 905,68 0,45 510,39 25,21 485,19
1808,68 6121,42 1564,36 5967,05 -4402,69 935,13 5456,72 -4521,59
pentru o rata de actualizare de 5% s-au obtinut urmatoarele rezultate:
1) VAN = -4521,59
2) Raportul cost/beneficiu = 0.17
3) RIR = -14%
4.8. Analiza de senzitivitate
Avand in vedere ca valoarea totala estimata a obiectivului de investitii nu depaseste
pragul pentru care documentatia tehnico-economica se aproba prin hotarare a Guvernului,
potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, nu este necesara elaborarea
analizei de senzitivitate.
Riscuri asumate
Proiectul este adaptat normelor tehnologice si masurilor recomandate de Uniunea
Europeana si legislatia nationala.
Au fost analizate si estimate riscurile de natura financiara, de administrare si
management generate de Proiect; se considera ca acestea sunt reduse ca pondere;
Beneficiarul, comuna Bogdana, prezinta o capacitate de management si de implementare a
proiectului corespunzatoare cu cerintele prevazute de legislatia in vigoare.
Riscurile de natura financiara si politice, dar si cele referitoare la forta majora au fost
evaluate in cadrul estimarii costurilor investitionale, in interiorul Devizului General estimativ. In
acest mod sunt asigurate conditiile normale de desfasurare a urmatoarelor faze de proiectare si,
mai ales, de executie.
Analiza de senzitivitate analizeaza influenta factorilor de risc, identificati cu posibilitatea
de nerealizare a factorilor pozitivi care conduc la aparitia rentabilitatii financiare si economice a
proiectului.
Riscurile asociate Proiectului se pot clasifica astfel:
Tehnice:
Proasta executie a lucrarii
Lipsa unei supervizari bune a desfasurarii lucrarii
Financiare:
Neaprobarea cererii de finantare
Inatarzierea platilor
Legale:
Nerespectarea procedurilor legale de contractare a firmei pentru executia lucrarii
Institutionale:
Lipsa colaborarii institutionale
Lipsa capacitatii unei bune gestionari a resurselor umane si materiale
Riscurile legate de realizarea proiectului care pot aparea pot fi de natura interna si
externa.
Interna – pot fi elemente tehnice legate de indeplinirea realista a obiectivelor si care se
pot minimiza printr-o proiectare si planificare riguroasa a activitatilor.
Externa – nu depind de beneficiar, dar pot fi contracarate printr-un sistem adecvat de
management al riscului
Acesta se bazeaza pe cele trei sisteme cheie (consacrate) ale managementului de
proiect.
Sistemul de monitorizare
Esenta acestuia consta in compararea permanenta a situatiei de fapt cu planul
acestuia: evolutie fizica, cheltuieli financiare, calitate (obiectivele proiectului sunt
congruente cu activele create).
O abatere indicata de sistemul de monitorizare (evolutie programata/stare de fapt)
conduce la un set de decizii a managerilor de proiect care vor decide daca sunt
posibile si/sau anumite masuri de remediere.
Sistemul de control
Acesta va trebui sa intre in actiune repede si eficient cand sistemul de monitorizare indica
abateri.
Membrii echipei de proiect au urmatoarele atributii principale:
a lua decizii despre masurile corective necesare (de la caz la caz)
autorizarea masurilor propuse
implementarea schimbarilor propuse
adaptarea planului de referinta care sa permita ca sistemul de monitorizare sa
ramana eficient
Sistemul informational
Va sustine sistemele de control si monitorizare, punand la dispozitia echipei de proiect (in
timp util) informatiile pe baza carora ea va actiona.
Pentru monitorizarea proiectului (primul sistem cheie al managementului de proiect) informatiile
strict necesare sunt urmatoarele:
masurarea evolutiei fizice
masurarea evolutiei financiare
controlul calitatii
alte informatii specifice care prezinta interes deosebit.
Mecanismul de control financiar
Intelegem prin mecanism de control financiar prin care se va asigura utilizarea optima a
fondurilor, un sistem circular de reguli care vor ajuta la atingerea obiectivelor proiectului evitand
surprizele si semnalizand la timp pericolele care necesita masuri corective.
Global, acest concept se refera la urmatoarele:
stabilirea unei planificari financiare
confruntarea la intervale regulate (doua luni) a rezultatelor efective ale acestei
planificari.
compararea abaterilor dintre plan si realitate.
impiedicarea evolutiilor nedorite prin luarea unor decizii la timpul potrivit.
Principalele instrumente de lucru operative se vor baza in principal pe analize
cantitative si calitative a rezultatelor.
Contabilitatea si managementui financiar
Va fi asigurata de un specialist contabil care va contribui la indeplinirea a trei sarcini
fundamentale:
planificarea, controlul si inregistrarea operatiunilor
prezentarea informatiilor (primele doua puncte sunt sarcini ale specialistului contabil)
decizia in chestiuni financiare (atributii ale conducerii)
Prezentarea informatiilor
Va fi necesara unificarea rezultatelor diferitelor operatiuni, evaluand implicatiile acestuia
si rezumandu-le in rapoarte regulate si date care vor oferi informatii despre evolutia pe nivele de
cheltuieli, vor include prognoze ale situatiilor financiare viitoare si vor identifica zonele
problematice.
Activitatea de decizie la nivel financiar
Sistemul va combina elementele esentiale ale functiei de inregistrare si control logic cu procesul
de raportare metodica.
V. SCENARIUL RECOMANDAT
5.1. Comparatia scenariilor/ optiunilor propuse, din punct de vedere tehnic,
economic, financiar, al sustenabilitatii si riscurilor:
Ambele variante conduc la aceeasi finalitate in ceea ce priveste tipurile de functiuni si
suprafetele lor (cu exceptia Centralei termice si Magaziei de lemne), numarul de clase si dotari,
numarul de etaje, tipurile de finisaje si eficienta energetica prevazuta prin audit, la fel si
concluziile expertizei tehnice. Difera procesul de realizare a celor de mai sus, respectiv
VARIANTA 1 – modernizare si recompartimentare Scoala, respectiv consolidare si modernizare
Magazie lemne si Centrala termica si VARIANTA 2 – modernizare, recompartimentare si
extindere Scoala, respectiv demolare Magazie lemne si Centrala termica. Asadar, diferenta o va
face perioada de timp specifica fiecarei variante si costul de investitii.
5.2. Selectarea si justificarea scenariului recomandat
Conform temei de proiectare, expertizei tehnice, auditului energetic, studiului topografic si
studiului geotehnic, varianta aleasa pentru realizarea lucrarilor de interventie este varianta 2.
Aceasta varianta este si cea aleasa de catre beneficiar. In acest caz, lucrarile de interventie se
desfasoara pe o perioada de timp mai scurta decat in varianta 2, iar costul de investitie este mai
mic.
Denumirea UM Cantitate
Putere instalata Pi kW 30
Putere ceruta Pa kW 21
Coeficient de simultaneitate - 0,7
Din tabloul electric (TE) se vor alimenta ciruitele de iluminat si prize
Selectivitatea protectiilor trebuie sa fie respectata cu strictete. Pentru a asigura o
continuitate in distribuirea energiei electrice, orice defect trebuie sa provoace
deschiderea doar a disjunctorului plasat in amonte de acel defect.
Aparatele utilizate pentru protejarea si intreruperea diferitelor circuite trebuie sa fie
compatibile cu curentul de scurt-circuit posibil in regim de varf.
Conform art. 4.1 alin. (1) lit. e) din P118-2/2013, modificat si completat cladirile de invatamant
cu capacitatea maxima simultana mai mare de 200 persoane si aria construita a incendiilor cu
hidranti exteriori. Cladirea noastra are capacitatea maxima de 195 persoane si Sc mai mare de
600 mp cu inaltimea de parter + 1 etaj, ceea ce nu necesita hidranti interiori.
- Apele uzate
Apele menajere uzate ce provin de la grupurile sanitare precum si de la CT vor fi
deversate in fosa vidanjabila din beton armat(Vu=60mc) existenta. Conducta de evacuare
ape uzare este din PVC 110-160-200mm si are o lungime L = 82 ml(L=15ml PVC 110mm;
L=22ml PVC160mm; L=45ml PVC200mm). Pe traseul conductei de canalizare s-a prevazut
cinci camine de vizitare necesare in caz de curatire si schimari de directii.Apele uzate de la
consumul interior sunt considerate conventional curate si pot fi transportate cu vidanja la o
statie de epurare..
Volumului de vidanjare
Q u zi med = 0,20 mc/zi
V util al bazinului= 60mc
Calculul perioadei dintre 2 evacuari (t)
Vu 60
t(zile) = ------- = ---------- =61 zile .
Vzi 0,98
Apele pluviale conventional curate din incinta proprietatii si de pe acoperisul cladirilor sunt
colectate prin jgheaburi si burlane si dirijate catre spatiile verzi.
- Confortul termic: Pentru asigurarea confortului termic, respectiv incalzirea cladirii s-a propus
inlocuirea sursei de caldura cu doua cazane cu gazeificare cu functionare pe combustibil
solid(lemn). Peterea termica a fiecarui cazan va fi de 80 KW.
Necesarul de caldura pentru incalzire s-a determinat in conformitate cu SR 1907/1 si
1907/2 si normativ C107/2005 actualizat, pe baza datelor de tema din proiectul de arhitectura
si a temperaturilor interioare de calcul prevazute in standard in urmatoarele ipoteze:
- cladire amplasata in zona climatica II (te = -15 °C) si zona eoliana III (v = 4,5 m/s); vara = + 28°
C;
- temperaturile interioare in functie de destinatiile incaperilor;
- rezistentele termice prin pereti, pardoseala si planseul au fost calculate in functie de
elementele de constructie ale acestora.
- Necesaru termic este : Q= 155 KW
Asigurarea instalatiei se va face prin intermediul vaselor de expansiune inchise montate
pe conducta de retur a cazanelor.
S-a adoptat schema termomecanica cu butelie de egalizarea presiunii si pompe de
circulatie intre cazan- BEP.
Circulatia agentului termic se face cu pompele de circulatie propuse montate pe
conducta, asigurand pentru instalatie regimul de debit si presiune corespunzator.
Pompa de circulatie a gentului termic trebuie actionata prin intermediul unui termostat
independent si trebuie sa functioneze doar atunci cand temperatura agentului termic in cazan
este in jur de 70-750 C.
In cazul in care avem o pana de curent electric, s-a prevazut pompa de circulatie de
curent continuu si sursa alternativa de tensiune pentru cazane pe combustibil solid.
Combustibilul utilizat este lemnul, avand in vedere posibilitatea de aprovizionare locala si
calitatile sale de ardere .
Gazele de ardere rezultate prin procesul de ardere a combustibilului sunt evacuate in
atmosfera pe traseul focar – canal de fum – cos. Cosurile vor fi executate din otel inox dublu,
250 mm, H = 11,0 m.
Pentru evitarea racirii gazelor de ardere in circulatia lor prin cos si mai ales pentru
evitarea unei temperaturi scazute a peretelui cosului care ar putea determina condensarea
vaporilor de apa pe peretele interior, atat racordul cat si cosul de fum este izolat termic cu vata
bazaltica.
ANUL I ANUL II
Amenajarea
1.2 terenului
\
utilitati
Taxe pentru
obtinerea de
avize, acorduri si
3.2 autorizatii
Proiectare si
3.5 engineering
3.5
.1 SF
Verificarea
3.5 tehnica a
.2 proiectului
3.5
.3 Proiect tehnic
Organizarea
procedurilor de
3.6 achizitie publica
3.7 Consultanta
3.8 Asistenta tehnica
4.Cheltuieli pentru investitia de baza
Constructii si
4.1 instalatii
Montaj utilaj
4.2 tehnologic
Utilaje ,
echipamente
tehnologice si
functionale cu
4.3 montaj
Utilaje , fara
montaj si
echipamente de
4.4 transport
4.5 Dotari
5.Alte cheltuieli
Organizare de
5.1 santier
Comision , taxe ,
cote legale ,
5.2 costul creditului
Cheltuieli diverse
5.3 si neprevazute
Esalonarea investitiei:
Grafic de esalonare a investitiei pe ani
Nr.crt.
ANUL I ANUL II
DEVIZ GENERAL
al obiectivului de investitii "Modernizare Scoala gimnaziala Bogdana,comuna
Bogdana , jud.Teleorman"
in preturi la data de 31.03.2020 ; 1 euro = 4,8254 lei
valoare (fara
Nr. Denumirea capitolelor si subcapitolelor de
TVA) TVA valoare cu TVA
crt. cheltuieli
lei lei lei
1 2 3 4 5
Capitolul 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului