CUPRINS

CAP. I. IMPACTUL INFORMATICII ASUPRA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE. INFORMAŢIA, CA OBIECT AL ACTIVITĂŢII

ECONOMICE ............................................................................................................................................................... 2
1.1. NECESITATEA ŞI EVOLUŢIA PRELUCRĂRII DATELOR ................................................................................................. 2
1.2. INFORMAŢIA CA OBIECT AL ACTIVITĂŢII ECONOMICE............................................................................................................. 3
1.3. STADIUL ACTUAL ŞI TENDINŢELE DEZVOLTĂRII SISTEMELOR INFORMAŢIONALE ........................................................................... 5
1.4. TEHNOLOGII INFORMATICE ............................................................................................................................................. 8
CAPITOLUL II. SISTEME ELECTRONICE DE CALCUL. TIPURI DE CALCULATOARE .......................................................... 10
2.1. APARIŢIA ŞI UTILIZAREA TEHNICII DE CALCUL ........................................................................................................ 10
2.2. TIPURI DE CALCULATOARE .................................................................................................................................... 11
CAPITOLUL III. STRUCTURA ŞI PRINCIPIILE DE FUNCŢIONARE ALE UNUI CALCULATOR ELECTRONIC NUMERIC ......... 12
CAP IV – VI MICROSOFT WORD ................................................................................................................................ 22
PREZENTAREA EDITORULUI DE TEXTE .......................................................................................................................... 22
ELEMENTE DE BAZĂ ÎN EDITAREA UNUI TEXT ............................................................................................................... 24
FONTURI ....................................................................................................................................................................... 25
ATRIBUTE ALE FONTURILOR ......................................................................................................................................... 26
TABULATORI ................................................................................................................................................................. 28
FORMATAREA PAGINILOR ............................................................................................................................................ 29
TABELE ......................................................................................................................................................................... 30
OBIECTE GRAFICE ......................................................................................................................................................... 32
CREAREA DE FORME ..................................................................................................................................................... 32
ORGANIGRAME ............................................................................................................................................................ 34
CAP VII – VIII MICROSOFT EXCEL .............................................................................................................................. 35
PREZENTAREA APLICAŢIEI DE CALCUL TABELAR ........................................................................................................... 35
ENTITĂŢI FOLOSITE ÎNTR-O APLICAŢIE DE CALCUL TABELAR ........................................................................................ 35
INTRODUCEREA DATELOR ............................................................................................................................................ 36
CELULE. DEPLASARE ÎN PAGINĂ ................................................................................................................................... 36
ADRESAREA CELULELOR ............................................................................................................................................... 37
TIPURI DE DATE ............................................................................................................................................................ 38
FORMATAREA ÎNREGISTRĂRILOR ................................................................................................................................. 40
FORMULE ŞI CALCULE SIMPLE ...................................................................................................................................... 41
FUNCŢII ........................................................................................................................................................................ 43
ELEMENTE DE BAZĂ PRIVIND GRAFICELE ..................................................................................................................... 47
CAP X – XI MICROSOFT POWERPOINT ...................................................................................................................... 52
CONCEPTE GENERALE REFERITOARE LA PREZENTĂRI .................................................................................................. 52
PREZENTAREA APLICAŢIILOR PENTRU CREAREA PREZENTĂRILOR MULTIMEDIA ......................................................... 52
ETAPELE UNEI PREZENTĂRI .......................................................................................................................................... 55
CAP XIII. REȚELE DE CALCULATOARE .......................................................................................................................... 58
INTRODUCERE .............................................................................................................................................................. 58
TIPURI DE REŢELE ......................................................................................................................................................... 59
PROGRAME DE REŢEA .................................................................................................................................................. 63
MODELE DE REFERINŢĂ ............................................................................................................................................. 64
COMPONENTE HARDWARE.......................................................................................................................................... 66
Placa de reţea .......................................................................................................................................................... 66
CAP XIV. PRINCIPIILE INTERNET-ULUI ........................................................................................................................ 71
DEFINIŢIE. CONCEPTE DE BAZĂ .................................................................................................................................... 71
MIC DICŢIONAR TERMINOLOGIC .................................................................................................................................. 71
NOŢIUNI GENERALE DESPRE WORLD WIDE WEB ......................................................................................................... 72
NOŢIUNI GENERALE DESPRE FTP .................................................................................................................................. 72
 NAVIGAREA PE WEB ..................................................................................................................................................... 73
CAP. I. IMPACTUL INFORMATICII ASUPRA ACTIVIT;XILORă
ECONOMICE. INFORMAXIA, CA OBIECT AL ACTIVIT;XIIă
ECONOMICE

1.1. NECESITATEA ŞIăEVOLUXIAăPRELUCR;RIIăDATELOR

Perfecţionareaăsistemelorăinformaţionaleăaăcărorăcomplexitateăcreşteăcontinuuănuămaiăpo
ateă
fiărealizatăădecâtăprinăutilizarea,ăpeăscarăălargă,ăaăcalculatorului.ăRealizareaăsistemelorăinformat
iceă
eficienteăînseamnă,ădeăfapt,ăasigurareaăuneiăstructuri,ăaăunuiăvolumăşiăaăuneiăcalităţiăaăinforma
ţieiă
careăsăăducăălaăoăbazăăinformaţionalăăoptimăăpentruădiferiteleăniveluriădeădecizie,ăcuăunătimpă
de
răspunsăşiăcuăunăcostăcâtămaiăreduse.ăPrinăurmare,ăoriceăformăădeăorganizareăaăinformaţieiătre
buieăsăă satisfacăărealizareaăacestorăobiective.ă
O serie de autori împart ultimul secol în:
- societateăindustrial<,ăînăcareăbazaăoăreprezintăăproducţiaăindustrială,ăiarăresursa
ăceaămaiă importantăăesteăcapitalul;
- societateaă postindustrial<ă sauă informaYional<,ă înă careă producţiaă deă bazăă
esteă ceaă intelectuală,ăiarăresursaăceaămaiăimportantăăesteăinformaţia.
Astfel,ă întreă celeă douăă existăă oă diferenţăă clară,ă caă deă exemplu între o întreprindere
producătoareă deă bunuriă materiale,ă deă laă începutulă secolului,ă înă careă resursaă strategicăă
eraă unaă
materială,ăresursaăinformaţionalăăneavândăoăpondereăpreaămare,ăşiăoăsocietateăbursierăăsauăoăb
ancăă de azi, care are resursa de bazăăinformaţia.ă
Înă general,ă noţiunileă deă datăă şiă informaţieă suntă considerateă sinonime,ă eleă înă
realitateă deosebindu-seă esenţial.ă Aceastaă poateă fiă şiă cauzaă unuiă managementă ineficient,ă
cândă nuă seă faceă
distincţiaăîntreăceleădouăănoţiuniăşiădeciămanagementulămanevreazăăpreaămulteădateăşiăpreaăpuţ
ineă informaţii.ăDeci,ăproblemaăinformaţieiădevineăunaăstrictănecesarăăpentruăoriceămanager.
Actulă managerială seă materializeazăă prină decizii,ă adicăă procesulă prină careă
managerulă identificăă problemeleă organizaţionaleă şiă doreşteă săă leă rezolve.ă Bazaă materialăă
aă deciziiloră oă constituieă informaţia,ă careă laă rândulă eiă areă laă bazăă date.ă Peă bazaă
informaţiiloră seă creeazăă noiă cunoştinţeăconstituindu-se astfel suportul sistemului decizional.
2
 Obiectulăgeneralăalăoricăruiăsistemăbazatăpe
prelucrareaăautomatăăaădatelorăesteăacelaădeăaă
eficientizaăoăactivitateăprinăinformaţiiădeăcalitate.ă
Unaădinăproblemeleădeăprincipiuădeăcareătrebuieăsăăţinăăcontăoriceămetodăăşi/
sauătehnicăădeă organizareăaădatelorăesteăcăăacesteaăauăfostăintroduseăpentru
realizareaădeăinformaţii,ăprinăpregătireaă
şiăprelucrareaădatelorăînăvedereaăvalorificăriiămaxime.ăInformaţiaăesteăoăresursăăcareătindeătotă
maiă multă săă devinăă dominantă.ă Volumulă şiă structuraă informaţieiă ceă intrăă şi/sauă seă
genereazăă într-un
sistemăşiăfrecvenţaăacestorăintrăriăşi/sauăgenerăriădeterminăăprincipaleleăcaracteristiciătehniceăşi
ădeă
exploatareăaleăsistemelorădeăprelucrareăautomatăăaădatelorăşiăcaracteristicileăsistemelorăinformat
ice,ă

în general.
Evoluţiaă metodeloră şiă tehniciloră deă organizareă aă dateloră aă fostă influenţatăă deă oă serieă
deă
factori cum ar fi:
- creştereaăcontinuăăaăcomplexităţiiădiverselorăactivităţi;
- modulădeăutilizareăaăresurseiătimp,ăfactorăesenţial; -
dezvoltareaădeosebităăaătehniciiădeăcalcul.
Peăfondulăuneiăvarietăţiărelativămariădeămetodeăşiătehniciădeăorganizareăaădatelorăseăde
sprindă două,ăcaăfiindăprincipale,ăfişierulăşiăbazaădeădate.

1.2.ăINFORMAXIAăCAăOBIECTăALăACTIVIT;XIIăECONOMICE

Societateaă informaţionalăă seă caracterizeazăă prină preponderenţaă proceseloră

informaţionaleă
bazateăpeătehnologiaăinformaţionalăăşiăaăcomunicaţiei,ăcareăconducălaăoăreconsiderareăaăproces
uluiă
deăinformare.ăMotorulăacestuiăprocesăîlăreprezintăăinformaţia.ăAstfel,ăprocesulădeăinformare,ăax
atăînă
jurulănoţiuniiădeăinformaţie,ăreprezintăăfundamentulădefiniriiăstructuraleăşiăfuncţionaleăaăsistemu
luiă informaţional.ă

Înăfuncţionareaăuneiăîntreprinderiăseădistingăatâtăactivităţileăindividuale,ăfiecareăparticipantă
3
exercitândăunărolăînăcadrulăorganizaţieiăpotrivităpregătiriiăsaleăşiăaăuneiăfişeădeăpost,ăcâtăşiăacti
vităţiă colectiveă laă diferiteă niveluriă (şedinţe,ă dezbateri).ă Ambeleă tipuriă utilizeazăă caă
elementă deă bazăă informaţiaăşiăgenereazăăprocesulădeăinformare.
Informaţiaă rezultăă dină date,ă acesteaă fiindă ansambluriă deă simboluriă susceptibileă deă
aă fiă percepute de
cătreăom.ăDateleănuădevinăinformaţiiădecâtăprinăintermediulăunuiăprocesădeăprelucrare.ă
Deăexemplu,ăunăbilanţăcontabilăreprezintăăunăansambluădeădateăcareădescrieăanumiteăaspecte.ă
Elă
constituieăoăinformaţieăpentruăcelăcareăstăpâneşteămodelulăcontabilăînăvedereaăinterpretăriiăacest
eia.

META-
CUNOAŞTERE

CUNOAŞTERE

INFORMAXII

DATE

Figura 1.1. PiramidaăabstractizăriiăconformăProf.ăE.ăTurban

Figura
1.1.ăprezintăăoăclasificareăaădatelor,ăinformaţieiăşiăcunoaşteriiăînăfuncţieădeăgradulădeă
abstractizare,ăînăcareăcunoaştereaăesteăconsideratăămaiăabstractă,ăaflându-se înspre vârful
piramidei abstractizării,ăiarădateleăavândăunăgradămaiămicădeăabstractizare,ăaflându-se la baza
piramidei.
Dupăă cumă amă maiă precizată legăturaă întreă componentaă decizionalăă aăîntreprinderiiă
şiă ceaă
operaţionalăăseărealizeazăăprinăsubsistemulăinformaţional.ăFuncţionareaăacestuiaăesteăalimentatăă
deă ună procesă permanentă deă informareă înă ambeleă sensuri.ă Prină intermediulă fluxuriloră
informaţionaleă subsistemulăinformaţionalărealizeazăăoăcondiţionareăreciprocăă:

4
 I Subsistem E Decizii
decizional (informaţii)

Informaţii
pentru Subsistem
informaţional
fundamentare
decizii
Circuite Fluxuri Resurse
Date informaţionale informaţionale umane

Componente pentru

Fundamentare Gestiune
decizii economică

Informaţii
despre procese
E Subsistem I
operaţional
deăexecuţie

Figura 1.2. Relaţiaăsubsistemuluiăinformaţionalăcuăcelădecizionalăşiăcelăoperaţional

Gestiuneaă şiă utilizareaă informaţiei,ă caă resursăă esenţialăă aă uneiă întreprinderiă capătăă
noiă particularităţiă generateă deă calitateaă eiă deă suportă pentruă fundamentareaă deciziilor şiă
deă creştereă continuăăaăcomplexităţiiăprocesuluiădecizional.

Achiziţiaăinformaţieiăconstituieăoăexigenţăăvitalăăpentruăîntreprindere.ăÎnăacestăsens,ăunărolă
majoră revineă sistemeloră deă informareă şiă moduluiă înă careă acesteaă permită creareaă şiă
gestionareaă memorieiăorganizaţionale.
Sistemulă deă informareă reprezintăă ună ansambluă deă activităţiă intercorelateă
(manuale/automatizate),ă prină intermediulă căroraă întreprindereaă dispuneă deă informaţiiă
necesareă asigurăriiăuneiăcoerenţeă întreăstructuraădeădecizieăşiăstructura de informare. Structura
de decizie descrieă modulă înă careă esteă realizatăă partajareaă deciziiloră înă întreprindere.ă Esteă
alcătuităă dină ansamblulă activităţiloră deă decizieă şiă constituieă răspunsulă laă întrebareaă
„cine,ă ceă hotărăşteă înă întreprindere?”.ă Structuraă deă informareă seă referăă laă ansamblulă
activităţiloră deă informareă într-o
întreprindere.ăEaăconstituieărăspunsulălaăîntrebareaă„cine,ăceăcunoaşteăînăîntreprindere?”
Totalitateaăinformaţiilorăobţinuteăprinăproceseleădeăinformareăcareăauălocălaăunămomentădată
vor
fiăconservateăprinăintermediulămaiămultorăcomponenteăcareăîndeplinescăfuncţiiăspecificeăşiăcare
ă seă constituieă înă memoriaă organizaţională.ă Înă cadrulă memorieiă organizaţionaleă seă
distingă douăă categorii de elemente:
- elemente tangibile – constituite din date, proceduri, modele matematice, algoritmi;
- elemente intangibile –
reprezentateăprinăcunoştinţeăprivate,ăprofesionale,ăexperienţeăşiăaptitudiniă etc.

5
 Evoluţiaă mediuluiă economico-social,ă laă nivelă naţională şiă mondial,ă precumă şiă exploziaă
tehnologiilor informatice,ă cară conducă organizaţiileă spreă fenomenulă deă globalizareă implicăă
oă
reconsiderareăfundamentalăădeăconcepţieăreferitorălaărolulăşiăloculăîntreprinderii.ăAstfel,ăaceasta
ănuă
maiăesteănumaiăoăunitateădeăproducţie,ăciădevineăînămodăegalăoăunitateădeăproducereăaăinform
aţiiloră şiăcunoştinţelor.

1.3.ăSTADIULăACTUALăŞIăTENDINXELEăDEZVOLT;RII SISTEMELOR
INFORMAXIONALE

Sistemeleăinformaţionaleăactualeănuămaiăpotăfiăconceputeăînăafaraătehnologiilorăinformat
iceă şiăaăcomunicaţiilor.ăSistemulăinformaţionalăesteăprivităca un ansamblu de proceduri de
constatare,
consemnare,ăculegere,ăverificare,ătransmitere,ăstocareăşiăprelucrareăaădatelor,ăcuăscopulădeăaăsat
isfaceă
cerinţeleăinformaţionaleănecesareămanagementuluiăînăprocesulăfundamentăriiăşiăelaborăriiădecizii
lor.
Este
evidentăcăăşiăînăcontinuareămaşinaăşiăenergiaăvorăjucaăunărolăimportant,ăfundamental,ăînă
societateaă informaţională,ă dară pentruă toateă activităţileă umaneă devină esenţialeă tehnologiileă
informaticeă careă auă laă bazăă electronica,ă informaticaă şiă comunicaţiileă moderne.ă
Informatizarea activităţiloră social-economiceă aă cunoscută profundeă transformări.ă Esteă
contextulă înă careă vomă
prezentaăcâtevaădinăschimbărileăşiătendinţeleăceăauălocăînădezvoltareaăsistemelorăinformaţionale
.
1.ăSeămanifestăăînămodăclarăoătendinţăăspreădivizareaăcosturilorăsistemelorăinformaţiona
le.ă Aceastăăreducereăseădatorează,ăpeădeăoăparte,ăreduceriiăcosturilorăhardware-
ului,ăiarăpeădeăaltăăparte,ă reducerii costurilor software-ului.ă Costurileă deă proiectare,ă
realizare,ă menţinereă şiă calitateă pentruă fiecare
componentăăseăreducădatorităătendinţeiăînădezvoltareaăsistemelorăinformaţionaleăbazateătotă
maiămultăpeăplatformeăsoftădeănivelăînaltăceăincumbăăfuncţiiăsoftădeăbazăăşiăfuncţiiăspecificeă
uneiă
aplicaţii.ăPrinăfuncţiileăsoftădeăbazăăseădefinescăşiăseărezolvăăproblemeleăcomuneăaleăaplicaţiilo
r,ăiară

6
softulăspecificădefineşteăproprietăţileăcomportamentaleăsuplimentareăpentruăoăaplicaţie.ăOăastfel
ădeă
abordareăoferăăposibilitateaăgeneralizăriiăşiăimplementăriiăunorăaplicaţiiăinformaticeăînămaiămult
eă unităţiăeconomice, cu efecte imediate de reducere a costurilor de implementare.
2.ăSeămanifestăăoătendinţăăclarăăspreătehnologiaăsistemelorăinformaţionaleăbazateăpeăreţ
eleădeă
calculatoare.ăCreştereaăcomplexităţiiăşiăvarietăţiiăaplicaţiilor,ăapariţiaădeănoiăproduseăinformatice
cu
unăraportăcost/performanţăătotămaiăavantajosăauăfăcutănecesarăăşiărentabilăărealizareaădeăreţeleă
deă calculatoare.
Oăimportanţăădeosebităăaăavut-o Internet-ul care a oferit posibilitatea accesului nelimitat la
diverseă informaţiiă precumă şiă comunicarea rapidăă întreă diverseă puncteă deă peă glob.ă
Reţeleleă deă
calculatoareădeterminăăapariţiaăşiădezvoltareaădeănoiăprotocoaleăşiămediiădeăcomunicaţieăceăper
mită vitezeă mariă deă transportă aă informaţiei,ă accesulă laă distanţăă înă scopulă unoră
operaţiuniă deă comerţă electronicăsauădiverseătranzacţiiăelectroniceăon-line.
3.ăÎnădomeniulăorganizăriiădatelorăseămanifestăătendinţaăspreăbazeădeădateăorientateăobi
ect.ă Structurileă clasiceă deă dateă bazateă peă textă şiă valoriă numericeă fieă seă dovedescă
insuficiente,ă fieă complexitate lor depăşeşteăposibilităţileădeăstocareăşiăprelucrare.ă Bazeleă
deădateăorientateăobiectă
permităcreareaădeăobiecteăcomplexe,ădinăcomponenteămaiăsimple,ăfiecareăavândăpropriileăatribu
teăşiă propriulăcomportament,ăînăacestăfelăeleăreuşescăsăăofereăsoluţiiăpentruăorice probleme.
4.ăSistemeăinformaţionaleădeătipănou.ăSuntădeă
faptăsistemeăinformaticeăintegrate,ăînăcareă
întregulăsistemăinformaţionalăseăbazeazăăpeăcalculator.ăSuntăalcătuiteădinăaplicaţiiăperformante,ă
deă cele mai multe ori ierarhizate ce permit realizarea
informaţieiăînătimpărealăşiălaăunănivelămaximădeă optimalitate.
Proiectareaălaănivelămicroăşiămacroeconomicăaăunorăsistemeăinformaţionaleăcareăsăăutili
zezeă tehnicileăbazelorădeădateăşiăcareăsăăconţinăădiverseămodeleăeconomico-
matematice,ăiarăsituaţiileădeă informare-
raportareăsăăaibăăunăcaracterădeăsemnalareăpreventivăăaăabaterilorăfaţăădeăstareaănormală,ă
reprezintăă oă formăă superioarăă deă organizareă şiă prelucrareă aă datelor.ă Aceastăă concepţieă
revoluţioneazăăîntregulăsistemăinformaţional,ătransformându-l dintr-un sistem pasiv de constatare,
consemnareăşiăanalizăăaăunorăproceseăşiăfenomeneăeconomiceădejaăpetrecute,ăîntr-un instrument
activădeăpreviziuneăşiăcontrolăalăacestora.

7
 Acelă subsistemă ală sistemuluiă informaţional,ă careă foloseşteă echipamenteă deă
prelucrareă automatăă aă dateloră (hardware)ă şiă aplicaţiiă pentruă echipamenteleă înă cauzăă
(softwareă deă bazăă şiă
softwareădeăaplicaţii),ănecesareăfurnizăriiădeăinformaţiiăsistemuluiăinformaţional,ăseănumeşteăsis
tem informatic.ăÎnăalţiătermeni:ăpentruăaădefiniăunăsistemăinformatic
înăcadrulăunuiăsistemăinformaţional,ă
trebuieăsăăprecizămăînămodăconcretăregulile,ăprocedurile,ămijloaceleăşiămetodeleăutilizateăînăca
drulă acestuia;ă maiă multă trebuieă săă precizămă legileă careă opereazăă cuă acestaă înă cadrulă
unuiă ansambluă
corelat.ăDacăăarăfiăsăăreprezentămăsistemulăinformaticăşiăsistemulăinformaţionalăcaămulţimiăele
ăvoră arătaăcaăînăfiguraăurmătoare;ăevidentăîntr-un timp imprevizibil vor coincide.

Sistem informaţional

Sistem
informatic

Figura 1.3. Sistemulăinformaticăcaăparteăaăsistemuluiăinformaţional

Sistemul informatic este deci un ansamblu organizat de resurse (materiale, software,

personal,ădate,ăproceduriăetc.)ăcareăpermităsăăseăachiziţioneze,ăprelucreze,ăstochezeăşiăsăătransm
ităă informaţiiăsubăformăădeătexte,ăimagini,ăsunete,ăetc.ă
Principalele categorii de resurse incluse în sistem sunt:
- Persoane –
ceăreprezintăăutilizatoriiă“consumatori”ăaăinformaţieiăprodusăădeăsistemă
sauăcontribuieălaăachiziţia,ăstocareaăşiăprelucrareaăinformaţiei,ăfieăsuntăspecialit
ăţiă aiăsistemeloră(analişti,ăprogramatori,ăoperatori, ingineri).
- Materiale –
semnificândătotalitateaădispozitivelorăfiziceăutilizateă(unităţiăcentraleă
şiăperiferice,ăstaţiiădeălucru,ăreţeleădeăcomunicare)ăprecumăşiădiferiteleăsuportur
iă informatice (discuri magnetice, optice)
- Programeă şiă proceduri – constauă înă ansamblulă programeloră deă aplicaţieă
şiă aă serviciilorănecesareăfuncţionăriiăsistemuluiăinformatic.

8
 - Date – prezenteă înă cadrulă sistemuluiă subă formăă variatăă (texte,ă imagini,ă
sunete)ă
corespunzândăatâtămaterieiăprimeădeăprelucratăcâtăşiămodelelor,ăcaăreprezentare
a fenomenelor.
Sistemulăinformaţionalăşiăsistemulăinformaticăaleăunuiăorganismăseăîntrepătrundăşiănuăp
otăfiă
separateăunulădeăcelălalt,ăînăcondiţiileăînăcareălaăoraăactualăăseăvehiculeazăăunăvolumădeăinfor
maţiiă incomensurabil.ă Eleă seă întrepătrundă şiă seă determinăă reciproc.ă Sistemulă
informaţională ală unuiă
organism,ăfărăăsuportulăasiguratădeăsistemulăinformaticăesteăsortităsiăfurnizezeăinformaţiiăeronat
eăsauă dupăăoăperioadăădeătimpăcândăinformaţiaăşi-
aăpierdutăparţialăsauătotalăsemnificaţiaăpentruăsistemul
decizional.ăŞiăreciproc,ăsistemulăinformaticăfărăăsistemulăinformaţionalănuăpoateăexista.
Privită dină perspectivaă scopuluiă său,ă sistemulă informaţională prelucreazăă ună
complexă deă informaţii,ă ceă seă constituieă caă intrări, pentru a furniza subsistemului decizional
rezultate, ce se
constituie ca ieşiri.

Figura 1.4. Structuraăgeneralăăaăunuiăsistemăinformaţional.

Pentruă ună sistemă informaţională complexă (economico-social),ă bloculă deă prelucrăriă

seă constituie dintr-oămulţimeădeănoduri (staţii)
deăprelucrareăconformăunorălegi,ămetodeăş.a.m.d.ăcareă se constituie în
circuite.ăDeăasemenea,ăatâtăintrărileăcâtăşiăieşirile,ăsuntămultipleăşiăînădiferiteăpuncteă ale
sistemului.
Mulţimeaădatelorăvehiculateăîntr-oăreţeaăinformaţionalăăpoateăfi
structuratăăpeăsubsisteme,ă care în cadrul unui sistem economico-social ar putea fi: cercetare-
dezvoltare, proiectare, planificare tehnico-
economică,ăpregătireaăfabricaţiei,ălansareaăşiăurmărireaăproducţiei,ăaprovizionare-desfacere,
personal, financiar-contabil.

9
 Într-ună sistemă informaţională funcţional,ă surseleă deă date,ă nodurileă deă prelucrare,ă
traseeleă informaţiiloră deă diferiteă categoriiă suntă astfelă realizateă încâtă să asigure la timp,
elementelor din
structuraăorganizatorică,ăaceleăinformaţiiăcareăleăsuntănecesare,ăsăăeviteăcircuiteleănonsens,ăsăăs
eă asigure securitatea datelor în cadrul circuitului.

1.4. TEHNOLOGII INFORMATICE

Perspectivaăinformaţionalăădeterminăărevedereaăuneiăîntreprinderiăcaăunăsediuăalăactivităţiloră
deănaturăăinformaţională,ăcareăconstauăînăcolectarea,ăprelucrarea,ătransmitereaăşiăstocareaădatelo
r.ă
Acesteăactivităţiăuădreptăscopăsăăofereăutilizatorilorăreprezentăriăpertinenteăaleăfenomenuluiăreal
,ă plecândă deă laă dateă fragmentate,ă deă origineă şiă calitateă diverse.ă Apariţiaă tehnologiiloră
informatice
bulverseazăămetodeleătradiţionaleădeălucru,ărolulăindividuluiăînăîntreprindereăşiăînsăşiămanieraăd
eă
abordare a problemelor.
Tehnologiileăinformaticeăcorespundătehnicilorăcareăpermită„fabricarea”ăinformaţiei.ăAcesteaă
reunescă tehniciă esenţialeă deă culegere,ă prelucrare,ă transmitereă şiă stocareă electronicăă aă
dateloră şiă informaţiilor,ă într-ună mediuă adecvată informatică şiă deă comunicaţieă constituită
dină echipamentă hardware,ăproceduriăsoftware,ădispozitiveăelectroniceădeătransmisie/recepţie.
Componentele de bazăăaleătehnologieiăinformaticeăsunt:
1. Staţiileă deă lucruă – terminale de teletransmisie legate la un calculator, sau
microcalculatoareădotateăcuăcapacitateăautonomăădeăprelucrareă– stocare.
2. Bazele de date – reunescă fişiereă deă dateă întreă careă existăă interdependenţeă şiă potă
fiă
structurateăpentruămemorareaădatelorăşiăinformaţiilorăpeădomeniiă(tehnic,ăeconomicăe
tc.).
3. Reţeleădeăcomunicaţiiă–
asigurăădifuzareaădatelorăşiăcomunicareaăîntreăstaţiileădeălucru.
4. Proceduri software – includ pachete de programe.

Utilizareaătehnologiilorăinformaticeăasigurăăoăserieădeăavantajeăca:

10
 - reducerea timpului –
vitezaădeăcalculăridicatăăpermiteăoăreducereăsubstanţialăăaă timpului de
prelucrare impus de anumite modele economico-matematice, tehnice,
fizice etc;
- reducereaăspaţiuluiă–
comunicareaălaădistanţăăprinătehnologiaăinformaticăăfaceăsăă
disparăăinconvenientulă„kilometrilor”ăexistentăîntreăemiţătorăşiăreceptor;
- extindereaămodalităţilorădeăstocareă– mijloacele de stocare au evoluat deosebit
de
multăasigurândăposibilităţiădeăpăstrareăaăinformaţieiădeămilioaneădeăcaractere;
- flexibilitatea în utilizare – tehnologiaă informaticăă oferăă ună domeniuă vastă
deă
utilizareăşiăînregistreazăăoăadaptabilitateăcontinuă,ăparalelăcuăevoluţiaăsoftwar
euluiădeăbazăăşiădeăaplicaţii.
Înă consecinţăă tehnologiaă informaticăă esteă susceptibilăă nuă doară de-aă influenţaă
fiecareă activitateă înă componentaă saă fizicăă sauă informaţională,ă dară şiă modulă deă
exploatareă ală legăturiloră dintreăactivităţiăatâtăînăinteriorulăcâtăşiăînăexteriorulăîntreprinderii.

CAPITOLUL II. SISTEME ELECTRONICE DE CALCUL. TIPURI DE

CALCULATOARE

2.1.ăAPARIXIAăŞIăUTILIZAREA TEHNICII DE CALCUL

Utilizareaă calculatoareloră aă cunoscută oă evoluţieă contradictorie.ă Concepută pentruă aă

fiă oă maşinăă deă calculată foarteă rapidă,ă calculatorulă apareă astăziă caă ună instrument general
de tratare a informaţiei,ă capabilă săă simulezeă oriceă model,ă cuă condiţiaă caă acestaă săă poatăă
fiă descris.ă Primulă calculatoră numerică poateă fiă considerată abacul,ă apărută înă urmăă cuă
3000ă deă aniă şiă eraă principalulă
instrumentădeăcalcul.ăPrimeleămaşiniădeăcalculatăcapabileăsăăefectuezeăceleă4ăoperaţiiăşiăextrag
ereaă
radicaluluiădeăordinulă2ăauăfostăconceputeădeăPascalăşiăLeibnitz.ăEleăconţineauănişteăangrenaje
ăcuă roţi dinţateăcu câte 10
dinţiăceăcorespundăceloră10ăcifreăaleăsistemuluiădeănumeraţieăzecimal.
PrimulăcalculatorăelectronicăaăfostăconstruitălaăUniversitateaădinăPennsylvaniaăînă1946ăş
iăaă fost botezat ENIAC. Tot în 1946, la Universitatea Princeton, John von Neumann a introdus
pentru primaădatăăconceptulădeăprogramămemorat,ăcareăconţineăinstrucţiuni în cod-
11
maşină,ăeliminându-se
astfelăcomutatoareleăşiăalteăcomponenteăcuăcareăseăprogramauădiferiteăoperaţii (EDVAC –
primul calculator cu program memorat, 1950). Programul propus de Neumann permite introducerea
o
singurăădatăăînămemoriaăcalculatoruluiăaăunuiătipădeăoperaţieăcareăapoiăpoateăfiăexecutatăoriăd
eăcâteă oriă esteă nevoie,ă peă bazaă acestuiă program.ă Aceastăă filozofieă aă calculatoruluiă esteă
utilizatăă laă 4ă generaţiiădeăcalculatoareăşiăpoartăădenumireaădeăfilozofia von Neumann.
În relativ scurta istorie aă tehniciiă deă calculă calculatoareleă potă fiă grupateă peă
generaţiiă deă evoluţie;ă fiecareă generaţieă aă apărută caă urmareă aă realizăriloră laă nivelulă
tehnologieiă utilizateă laă construireaăşiăutilizareaăcalculatoarelor.

ENIAC Generaţiaă1 Generaţiaă2 Generaţiaă3 Generaţiaă4 Generaţiaă5

1946 1946-1953 1954-1964 1964-1980 din 1980 dupăă1990

Elementeădefinitoriiăpentruăgeneraţiileădeăcalculatoare:
Generaţiaă1 – calculeăcomercialeăşiăştiinţifice;ătuburiăelectronice,ăprogramareăînăcodămaşină.
Generaţiaă2 – prelucrareă dateă deă uză general,ă tranzistori,ă 100ă deă instrucţiuniă ă complexe,ă
echipamenteă perifericeă careă executăă independentă şiă simultană operaţiiă deă I/E
(intrare/ieşire), limbaje evoluate de programare.

Generaţiaă3 –
aplicaţiiăuniversale,ăcircuiteăintegrate,ămaiămultădeă100ădeăinstrucţiuniăcomplexe,ă
tehniciăşiăsistemeăperformante.ă
Generaţiaă4 – integrareăpeăscarăăfoarteălargă,ămicroprocesoare, microprogramare.
Generaţiaă5 – prelucreazăăcunoştinţe,ănuămaiăauălaăbazăăfilozofiaăvonăNeumann.

2.2. TIPURI DE CALCULATOARE

Înăsensălarg,ăoriceăechipamentăcareăfoloseşteăunulăsauămaiămulteămicroprocesoareăinclu
zândă şiăalteăcircuiteăLSI (Large Scale Integration – integrareăpeăscarăălargă) sau VLSI (Very
Large Scale Integrated - integrareă peă scarăă foarteă largă),ă seă numeşteă microcalculator,ă iară
înă sensă restrâns,ă
reprezintăăunăsistemădeăcalculăpentruădezvoltareaădeăproblemeăavândăunitateaădeăcomandăăreali
zatăă
printr-un microprocesor.
Existăăoăclasificareăaătipurilorădeămicrocalculatoareădeăpeăpiaţă:

12
 a) microcalculatoare personale (PC) – sunt calculatoare foarte performante ce au unitatea de
comandăăbazatăăpeăunămicroprocesor;
b) microcalculatoare pentru dezvoltarea deăprogrameăşiăaplicaţiiădiverseă- au
performanţeă maiăreduseăfaţăădeăPC-uri;
c) microcalculatoareăpentruăinstruireăşiăpetrecerea timpului liber (home computer);
d) terminale programabile – pot fi cuplate la un calculator, laădistanţă.
Microprocesorul esteă ună circuită LSIă complexă careă implementeazăă ceaă maiă mareă
parteă aă
funcţiilorăunuiăprocesorăclasic,ăadicăăesteăcapabilăsăăefectuezeăoperaţiiăaritmeticeăşiălogiceăpeă
bazaă unui program. (Primul microprocesor a fost al firmei Intel: I 4004) În general, orice
microcalculator areăînăcomponenţaăsaăurmătoareleăelemente:

M.I. U.C. Monitor Tastatur<

Magistrale

I1 I2 In
...

EP 1 EP 2 EP n

Figura 2.2. Structuraăsimplificatăăaăunuiămicrocalculator

CAPITOLUL III. STRUCTURAăŞIăPRINCIPIILEăDEăFUNCXIONAREăALE

UNUI CALCULATOR ELECTRONIC NUMERIC

Calculatorul
electronicăesteăunădispozitivăcapabilăsăăprelucrezeădateăpeăbazaăunuiăprogram.ă
Esteăalcătuitădinămemorieăinternăă(MI)ăşiăunitateădeăcomandăă(UC).ăMemoriaăinternăăareărolul
ădeăaă stocaă temporară programulă utilizatoruluiă şiă dateleă aferenteă problemeiă deă rezolvat.
Unitatea de
comandăăareărolădeăaăexecutaăefectivăoperaţiileădeăprelucrareăprevăzuteădeăutilizatorăprinăprogr
amulă respectiv.

13
 EPI MI EPE
UC
Calculatorul

Restul sunt
echipamente
EPI/E periferice

EPI (echipamente periferice de intrare), EPE (echipamenteă perifericeă deă ieşire), EPI/E
(echipamente periferice de intrare/ieşire) – sunt echipamente periferice ce permit introducerea,
extragereaăinformaţiilorăîn/dinămemoriaăinternă,ărespectivăstocareaăinformaţiilorăpeăunăsuportăd
eă memorieăexternă.
Pentruăaărezolvaăoăproblemăăcuăajutorulăcalculatorului,ăutilizatorulătrebuieăsăăelaborezeă
ună
programăpentruărezolvareaăproblemeiărespective.ăAcestăprogramăesteăoămulţimeăfinităădeăinstru
cţiuniă dintr-ună anumită limbajă deă programare.ă Limbajulă deă programare,ă caă oriceă limbăă
vorbităă esteă ună suportă comună deă conversaţieă utilizator-calculator.ă Înă oriceă limbajă deă
programareă vomă găsiă
instrucţiuniăceăreprezintăădeăfaptănişteăcoduriăpentruădiverseătipuriădeăoperaţiiădeăprelucrare.
Pentruăelaborareaăprogramului,ăutilizatorulăstabileşteăalgoritmulăpentruărezolvareaăproble
meiă respective. Algoritmul esteă oă succesiuneă finităă deă operaţiiă care,ă efectuateă într-oă
anumităă ordineă
logică,ărezolvăăproblemaărespectivă.ăOădatăăîntocmităalgoritmulăpentruăproblemaăsupusăăprelucr
ăriiă cuă calculatorul,ă utilizatorulă poateă elaboraă programulă corespunzător.ă Elă seă realizeazăă
codificândă fiecareă operaţieă prevăzutăă înă algoritm,ă cuă unaă sauă maiă multeă instrucţiuniă
dintr-un limbaj de
programare.ăAcestăprogram,ăspreăaăputeaăfiăexecutatădeăcătreăcalculator,ătrebuieăintrodusăînăme
moriaă internăăprinăintermediulăechipamentuluiăperiferic de intrare.

Date intrare
Dateăieşire
Program Calculator

Arhivă

14
 Calculatorulă lucreazăă internă înă cod-maşină.ă Acestă cod-maşinăă areă laă bazăă
sistemulă deă
numeraţieăbinar.ăDinăaceastăăcauzăăintervineănecesitateaătransformăriiăprogramuluiăelaboratădeă
cătreă utilizator în program cod-maşină.ăAcestaăcuprindeăinstrucţiuniăînăcod-
maşinăăcareăvorăfiăstocateă
temporarăînămemoriaăinternăăşiăvorăfiăexecutateădeăcătreăunitateaădeăcomandă.ăRezultateleăope
raţiiloră
prevăzuteăînăprogramăvorăfiăvizualizateăprinăintermediulăechipamentelorăperifericeădeăieşire.ă
Existăă posibilitateaă stocăriiă programuluiă respectivă şiă aă dateloră aferenteă problemeiă
peă ună suportădeămemorieăexterioarăăprinăintermediulăunuiăechipamentăperifericădeăintrare-
ieşire.ăPentruăaă
puteaărealizaăacesteăoperaţiiă(introducereaăprogramuluiăînămemoriaăinternă,ătransformareaăacest
oraă în cod-
maşinăăprinăintermediulăprogramelorătranslatoare,ăexecuţiaăprogramuluiăutilizatoruluiăetc.)ă
calculatorulătrebuieăsăădispunăădeăunăsistem de
operare.ăSistemulădeăoperareăreprezintăăunăansambluă de programe ce permite accesul
utilizatorului la calculator.
Memoriaă externăă reprezintă,ă spreă deosebireă deă memoriaă internă,ă oă memorieă
permanentăă (pânăă laă distrugereaă voităă sauă fizicăă aă suportului),ă peă careă poateă fiă stocatăă
oă cantitateă mareă deă
informaţie.ăMemoriaăexternăăpoateăfiăutilizatăăprinăintermediulăechipamentelorăperiferice.ă
Înăacestăcontext,ăcalculatorulăpoateăfiăprivitădinădouăăpuncteădeăvedere:ăfizicăşiălogic.ă
Dinăpunctădeăvedereăfizicăneăreferimălaătotalitateaăcomponentelorăfiziceă(inclusivăfuncţii
leă
cablate)ăceăformeazăăparteaăhardware,ăsauăpeăscurt,ăhard.ăDinăpunctădeăvedereălogic,ăneăreferi
mălaă totalitatea programelor, fie componente ale sistemului de operare, fie la programele
utilizatorului, careăreprezintăăparteaăsoftware,ăsauăsoft.

Memoria intern<

Memoriaăinternăă(M.I.)ăesteăcomponentaădeăbazăăaăcalculatorului,ăceăserveşteălaăpăstrar
eaă
temporarăăaăinformaţiiloră(programulăşiădateleăaferenteăproblemeiărespective).ăLaămemoriaăinter
năă auă accesă unitateaă deă comandăă (U.C.),ă pentruă aă executaă instrucţiunileă prevăzuteă înă
programulă utilizatorului,ăşiăechipamenteleăperifericeă(E.P.),ăpentruăaăputeaăintroduce/
extrageăinformaţiileăîn/dină
15
memoriaăinternă.ăMemoriaăinternăăareăoăanumităăstructurăăorganizatorică.ăUnitateaăelementarăă
aă informaţieiăesteăbit-ul (b),
sauăpoziţiaăbinară,ăadicăăelementulăcapabilăsăămemorezeăoăcifrăăbinară,ă0ă
sauă1,ăînăfuncţieădeăintensitateaăcurentuluiăelectricăceăstrăbateăelementulărespectiv:ă+ăiăsauă- i.

Unitateaăadresabilăăaămemorieiăinterneăesteălocaţiaădeămemorie,ăadicăăoăsuccesiuneădeăbiţi,ă
definităăprinădouăăelemente:
a) lungimeaălocaţieiă(numărulădeăbiţiăpeăcareăîiăconţineăsuccesiuneaărespectivă);
b) adresaălocaţieiărespectiveă(careăesteăunănumărăataşatălocaţieiărespective).

Locaţiaăcuă
adresa 7

Împărţireaămemorieiăinterne
înălocaţiiăseăfaceădinăpunctădeăvedereălogicăpentruăaăaveaăaccesă
directălaăoăanumităăinformaţieăstocată.ă
Gestiuneaăfizicăăaămemorieiăinterneănuăoăfaceăutilizatorul,ăacestaăavândăaccesălaăanumit
eă valoriăstocateăprinăintermediulăvariabilelorăprevăzuteăînăcadrul programului.
Locaţiileăcuă8ăbiţiăpoartăănumeleădeăoctetăsauăbyte
(B),ăceleăcuă16ăbiţiăseănumescăsemicuvânt,ă
celeăcuă32ăbiţiăseănumescăcuvânt,ăiarăceleăcuă64ăbiţiăseănumescădubluăcuvânt.ă
Capacitateaădeămemorareăseădeterminăăprinănumărulădeăocteţiăpe
careăîiăconţineămemoriaă respectivă.ă

16
 UnitateaădeămăsurăăpentruăM.I.ăesteăKBă(kilobyte sau kilooctet). Multiplul de KB este
MB
(megabyte). Multiplul de MB este GB (gigabyte) iar multiplul de GB este TB (terabyte).

Astfel:
1 KB = 1024 Byte = 210 byte
1 MB = 1024 KB = 210 KB = 220 byte
1 GB = 1024 MB = 210 MB = 230 byte 1
TB = 1024 GB = 210 GB = 240 byte

Memoriaăinternăăesteădeămaiămulteăt
ipuri,ădinăcareăamintim:

- ROM (Read Only Memory);

- RAM (Random Access Memory);
- PROM (Programable Read Only Memory);
- REPROM (Reprogramable Read Only Memory);
- CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor);

Funcţiaă deă bazăă aă memorieiă interneă esteă aceeaă deă aă stocaă temporară programeă
şiă date.ă Aceastăăfuncţieătrebuieăsăăseărealizezeăînăurmătoareleăcondiţii:
1. timp
deăaccesăcâtămaiămică(Intervalulădeătimpăesteămăsuratădinămomentulălansăriiăuneiă
cereriădeăconsultareăaămemorieiăinterneăşiăpânăăînămomentulăobţineriiărăspunsului);
2. capacitateădeămemorareăcâtămaiămareă(numărulădeăocteţiăpeăcareăîiăareămemoriaăsăă
fieăcâtă mai mare);
3. protecţiaădeplinăăaăinformaţiiloră(săănuăseădistrugăăinformaţiileăintroduse);
4. tehnici de intrare-ieşireă(I/E)ăcâtămaiăsimpleăşiăeficiente.

Unitateaădeăcomand<

Unitateaădeăcomandăăesteăcomponentaădeăbazăăaăcalculatorului,ăcapabilăăsăăprelucrezeă
datele dină memoriaă internăă prină intermediulă unoră circuiteă careă potă realizaă instrucţiunileă
dină programulă utilizatorului,ă careă trebuieă săă seă găseascăă înă memoriaă internă.ă Oriceă
programă pentruă aă puteaă fiă executată deă ună calculator,ă trebuieă săă seă găseascăă înă
memoriaă internă.ă Funcţionareaă unităţiiă deă

17
comandăăesteăcompletădefinităăprinădescriereaăsetuluiădeăinstrucţiuniăpeăcareăleăpoateăinterpreta
ăşiăaă regulilor de
interpretare.ăAcesteădouăăelementeăîlăreprezintăăşiăîiădeterminăăstructura.ăOăunitateădeă
comandăădinăpunctădeăvedereăconstructivăesteăalcătuităădin:
A. unitate aritmetico-logică,ăceărealizeazăăexecuţiaăpropriu-zisăăaăinstrucţiunilor;
B. unitateădeăcomandăăşiăcontrol,ăceăasigurăăcomenzileănecesareăexecuţieiăuneiăinstrucţ
iuni,ă înlănţuireaăinstrucţiunilor,ăcontrolul operaţieiădeăintrare-ieşireăetc.

Pentruă aă realizaă prelucrareaă dateloră cuă ajutorulă calculatoruluiă esteă necesarăă

introducereaă programului,ăalcătuitădintr-
oăsecvenţăădeăinstrucţiuni,ăînăM.I.ăşiădeoareceăcalculatorulălucreazăăinternă înă codă maşină,ă
programulă respectivă trebuieă transformată înă codă maşinăă prină intermediulă unoră programe
translatoare: interpretoare, compilatoare. Programul cod maşinăă esteă alcătuită dină instrucţiuniăîn
format codămaşină,ăadicăăoăsuccesiuneăfinităădeăcifreăbinare,ăfiecareăinstrucţiuneăfiind
desemnatăăprinăanumiteăelemente.

Cod Adresă Inf. sp.

Formatulăinstrucţiuniiăcuăunăoperand,ăînăcare:

Cod - codulăoperaţiei;
Adresă - adresa operandului;
Inf. sp. - informaţiiăspecialeă(deplasament,ămodădeăadresareăetc)

Lungimea unei instrucţiuniăesteăfixăăpentruăunăanumitătipădeăunitateădeăcomandă.

Totalitateaă instrucţiuniloră executabileă aleă unuiă calculatoră formeazăă setulă deă
instrucţiuni.ă
Unitateaădeăcomandăăcorespunzătoareăareăcircuiteăcapabileăsăăexecuteăacesteăinstrucţiuni.
Execuţiaăunei
instrucţiuniăpresupuneăefectuareaăurmătoarelorăoperaţii:
o citeşteăşiădecodificăăinstrucţiunea; o
calculeazăăadreseleăoperanzilor; o citeşteăoperanzii; o
efectueazăăoperaţiaăprevăzută.

Înăfuncţieădeăarhitecturaăcalculatorului,ărelativălaăU.C.,ădistingem:

18
 1. Structura clasică von Neumann – esteăspecificăăpânăălaăgeneraţiaăaă3-a de calculatoare.
Toateătransferurileădeădateădeălaăşiăcătreăechipamenteleăperifericeătrebuieăsăătreacăăp
rină unitatea aritmetico-logică,ătimpăînăcareănuămaiăesteăposibilăăniciăoăaltăăoperaţie.
2. Structura cu acces direct la memorie, DMA (Direct Access Memory), specific
microcalculatoareloră laă careă nuă seă maiă foloseşteă unitateaă aritmetico-logicăă
pentruă transferulădatelorădeăintrare/ieşire.
3. Structura cu canal de tratare a operaţiilor de intrare/ieşire specificăă pentruă
calculatoareleădinăgeneraţiaă4ăînăcareăcanalulăpreiaătratareaăoperaţiilorădeăintrare/
ieşire,ă
asigurândăcontrolulăefectivăalăechipamentelorăperifericeăşiăalăschimburilorădeădateădi
ntreă acesteaăşiămemoriaăinternă.

EP 1 EP 2 ,,, EP n

Unităţiădeă
U.L.ă(interfeţe)
legăturăă
(canale)

C1 C2 ... Cn

MI UC

StructuraăcuăcanalădeătratareăaăoperaţieiădeăI/E

Dinăpunctădeăvedereăfuncţional,ăstructuraăunităţiiădeăcomandăăvariazăădeălaăunătipălaăal
tul.ăÎnă general,ăvomăgăsiăurmătoareleăcomponenteăsauăsubansamble:
a. subansamblulădeăcontrol,ăcareăcoordoneazăătoate celelalte componente;
b. subansamblul aritmetico-logic,ăceăconţineăcircuiteleănecesareăexecutăriiăinstrucţiunilor;
c. subansamblul de adresare a memoriei interne;
d. subansamblulădeăcontrolăalăinterfeţelorăcuăechipamenteăperiferice;
e. subansamblul de control al întreruperilorăşiăderutelor;
f. subansamblul orologiului intern etc.

Toateăacesteaăasigurăăunităţiiădeăcomandăăcapacitateaădeăaărealizaăurmătoareleăfuncţii:
A. deăcomandăăaămemorieiăinterneăşiăaăechipamentelorăperifericeăprinăintermediariăşiăd
eă
execuţieăpropriu-zisăăaăinstrucţiunilor;
B. deămăsurareăaătimpuluiădeăexecuţie,ădeăacces;
19
 C. deăcomunicareădirectăăcuăutilizatorulăumanăetc.

Echipamente periferice

Laăunăcalculatorăexistăăposibilitateaădeăaăcuplaăoămareădiversitateădeăechipamente
periferice, ele realizând diverse
operaţiiădeăintroducere/extragereăîn/dinămemoriaăinternă,ărealizându-se astfel legăturaă dintreă
calculatoră şiă utilizator.ă Dupăă purtătorulă deă informaţieă peă careă îlă utilizează,ă
echipamenteleăperifericeăseăclasificăăînăechipamenteăperifericeăcuăsuportănereutilizabil
(imprimanta, cititor/perforatoră deă bandăă deă hârtie),ă echipamenteă perifericeă cuă suportă
reutilizabilă (toateă echipamenteleă perifericeă careă auă caă purtătoră deă informaţieă suportă
magnetic:ă unităţiă deă discă fix,ă
Floppy, CD, hard-disk).
Din punct de vedere alăoperaţieiăpeăcareăoăefectuează,ăechipamenteleăperifericeăsuntădeă3ă
tipuri:
I. EPI (echipamente periferice de intrare) -
permităintroducereaăinformaţiilorădinăexteriorăînă memoriaăinternă.ăExempleădeăEPI:
• Tastatura –
permiteăpreluareaădatelorădeătipănumericăşiăalfanumericădarăşiălansareaăînă
execuţieăaăunorăcomenzi;
• Mouse-ul -
poateăînlocuiătastaturaălaăprogrameleăceăauăprevăzutăacestălucruă(darănuă pot
introduce date numerice sau alfanumerice);
• Scanner – permiteă transformareaă unoră informaţiiă aflateă peă suportă de hârtie în
informaţiiăpentruămemoriaăinternă;
• Dispozitiveădeăintrareăpentruăsunete,ăimagini,ăgraficăă(microfonul,ăcameraădigital
ă)ă ş.a.
II. EPEă (echipamenteă perifericeă deă ieşire)ă - cuă eleă seă realizeazăă operaţiaă deă
extragereă aă informaţiilorădinămemoriaăinternăăcătreăexterior.ăExempleădeăEPE:
• Monitorul – realizeazăă interacţiuneaă directăă dintreă utilizatorulă şiă calculator,ă
reflectândăpeăecranăoriceăoperaţieăexecutată;
• Imprimanta –
permiteătransformareaăinformaţiilorădinămemoriaăinternăăînăinformaţiiă pe suport
de hârtie;

20
 • Dispozitive de redare a sunetului – placaăaudioălaăcareăseăvorăconectaăcăştiăaudio,ă
difuzoareăş.a.
III. EPI/Eă(echipamenteăperifericeădeăintrare/ieşire)ă-
realizeazăăoperaţiiădeăintroducereăaăunoră
informaţiiădeăpeăoămemorieăexternăăînămemoriaăinternă,ărespectivăextragereaăinformaţi
iloră
dinămemoriaăinternăăşiăînscriereaălorăpeăoămemorieiăexternăă(toateăechipamenteleăperi
fericeă ceăauăcaăsuportăpurtătorădeăinformaţieăsuportămagnetic).ăExempleădeăEPI/E:
• Hard-disk-ul – principalulăechipamentădeăstocareămasivăăa fişierelor;
• Unitatea de dischete – pentru manevrarea dischetei;
• Unitatea de CD ROM - pentru manevrarea CD ROM-ului;
• Portul USB –
utilizatălaăconectareaăaparatelorăşiădispozitivelorăceăpotăfiăutilizateăcaă
suportădeămemorieăexternă.

Sisteme de operare

Întreprinderileăconstructoareădeăcalculatoareălivreazăăodatăăcuăcalculatorulăbrutăunăsupor
tădeă memorieă externăă peă careă esteă înregistrată ună ansambluă deă programeă speciale,ă
numită sistemă deă operare, care permite accesul utilizatorului la calculator.
Sistemul de
operareăesteăunăansambluădeăprogrameăcareăareărolădeăaărealizaăutilizareaăoptimăă
aăresurselorăfiziceăşiălogiceăaleăsistemuluiădeăcalcul,ăşiădeăaăconcuraălaăpregătirea,ăpunereaăînă
lucruăşiă coordonareaăexecuţieiăprogramuluiăutilizator.
În general, sistemele
deăoperareăpresupun,ădinăpunctădeăvedereăconstructiv,ădouăănivele:ăună
nivelălogicăşiăunulăfizic.ăNivelulălogicăesteăapropiatăutilizatorului,ăcuăcareăinterfereazăăprinăco
menziă aleălimbajuluiădeăcomandăăspecificăsistemuluiădeăoperareărespectivăşiăprinămesaje.
Nivelul fizic este apropiatăcalculatorului,ăcuăcareăinterfereazăăprintr-
unăsistemădeăîntreruperiăşiăderute.

21
 S.O.
Comenzi
Nivel Nivel SID
Mesaje logic fizic C.

Utilizatorulălucreazăăcuăcalculatorulăprinăintermediară(interfaţă)ăcareăseăconstituieăcuăaju
torulă sistemului de
operare.ăSistemulădeăoperareăesteăoăinterfaţăăpentruăcăăseăgăseşteăîntreăcalculatorăşiă utilizator
Sistemulădeăoperareăîndeplineşteăurmătoareleăfuncţii:
1. afectareaăresurselorăfiziceăşiălogiceăaleăsistemuluiădeăcalcul;
2. asigurarea unor componente pentru
organizareaăşiăprotecţiaăinformaţiilorăpeăsuportulădeă
memorieăexternă,ăplanificareaălucrărilorădupăăanumiteăcriterii,ăastfelăîncâtăsăăasigure
ăoă utilizareăoptimăăaăsistemului;
3. controlulălansăriiăînăexecuţieăşiăcoordonareaăexecuţieiăprogramelor;
4. asistareaăexecuţieiăprogramelorădeăcătreăoperatorulăuman;
5. uşurareaă activităţiiă deă programareă prină punereaă laă dispoziţiaă utilizatoruluiă aă
unoră programe utilitare.

Kurzbanăşiăcolaboratoriiăprecizeazăăcalităţileăpeăcareătrebuieăsăăleăaibăăunăsistemădeăop
erare.ă Principaleleăcalităţiăsunt:
1) Utilitate –
interfaţaăcuăprogrameleăutilizatorătrebuieăsăăaibăăînăvedereătoateănecesităţileă
acestuia.
2) Eficienţăă–
săăpermităărealizareaăuneiăutilizăriăaăresurselorăcâtămaiăaproapeădeăoptim.
3) Generalitate –
sistemulădeăoperareătrebuieăsăărăspundăăexactălaătoateăcerinţeleăformulateă de
utilizator.
4) Transparenţăă–
săăpermităăînsuşireaăsimplăăaăfacilităţilorăoferiteădeăsistemulădeăoperare.
5) Securitate –
sistemulădeăoperareătrebuieăsăăfieăprotejatăîmpotrivaăunorăîncercăriăvoluntareă sau
involuntare de distrugere din partea programului utilizator.

22
 Limbaje de programare

Înăsensulăcelămaiălarg,ăoriceălimbajăutilizatăpentruădescriereaăalgoritmilorăşiăaădatelorăp
entruă oă anumităă problemăă esteă ună limbajă deă programare.ă Aceastăă noţiuneă esteă legatăă
întotdeaunaă deă
implementareaăpentruăunătipădeăcalculator,ăînăsensulăcăăreprezintăăsuportulăcomunădeăconversaţ
ieăomă –
maşină,ăsuportăcareătrebuieăcunoscutădeăambii.ăPentruăfiecareălimbajădeăprogramare,ăexistăăunu
lă sauămaiămulteăprogrameătranslatoareăcareă realizeazăătransformarea programului elaborat, într-
un
limbajădeăprogramareăoarecareăînăcodămaşină,ăsingurulăformatăînăcareăpoateăfiăexecutatăunăpro
gram.
Primeleă calculatoareă seă programauă înă limbajă codă maşinăă careă utilizeazăă coduriă
binare,ă
operaţiuneaădeăprogramareăînăsineăfiindăfoarteăanevoioasă.ăUnăăsaltăevidentăseărealizeazăăodată
ăcuă
trecereaălaălimbajulădeăasamblare,ăcareăutilizeazăăcoduriăsimboliceăşiăadresareăsimbolică.ăAcest
eă limbajeă înă raportă cuă evoluţiileă loră ulterioareă suntă considerateă limbajeă deă programareă
deă nivelă
inferior,ădatorităădependenţeiălorădeăparticularităţileăcalculatoruluiăpentruăcareăauăfostărealizate.
PrimulălimbajădeăprogramareădeănivelăînaltăaăfostălimbajulăFORTRAN,ăspecificaţiileăcăr
uiaă auăapărutăînăanulă1954.

Exemplu:
011001010110 LD 4i... LOAD…
Limbaj cod-maşină Limbaj de asamblare Limbaj evoluat

programare Limbaj de
programare

algoritmizare Algoritm pt.

Problemă rezolvarea Program Rezultate
problemei Program Calculator
respective translator

dateăiniţiale

23
 Limbajeleă deă programareă deă nivelă înaltă utilizeazăă cuvinteă pentruă diverseă operaţiiă
deă prelucrare a datelor. În majoritatea cazurilor, cuvinte dintr-
oăanumităălimbă,ăcuăoătendinţăăclarăădeă apropiereă deă limbajulă curent.ă Specificareaă
completăă aă unuiă limbajă deă programareă presupuneă

definirea a trei elemente:

2. Sintaxaălimbajului,ăcareădefineşteăstructuraălimbajuluiărespectiv,ăcuăreguliăgramatical
eă bine stabilite.
3. Semanticaălimbajului,ădefineşteăsemnificaţiaălimbajuluiărespectiv.
4. Pragmatica,ăceădefineşteătoateăcelelalteăaspecte:
- eficienţaălimbajului;
- relaţiaăcuăutilizatorulăetc.

Existăă oă clasificareă aă limbajeloră deă programare,ă deşiă nuă întotdeaunaă seă poateă precizaă
cuă
exactitateădacăăunălimbajăaparţineăuneiăclaseăsauăalteiăclase:
Limbaje procedurale (de nivel înalt) – sunt destinate descrierii algoritmului sub forma unor
succesiuniăfiniteădeăinstrucţiuni,ăceăseăvorăexecutaăînăordineaăstabilităădeăprogramator.ăExempl
eădeă limbaje procedurale: ALGOL, COBOL, FORTRAN, PASCAL etc.
Limbaje neprocedurale (de nivel foarte înalt) –
seăcaracterizeazăăprinăfaptulăcăăsuccesiuneaă instrucţiuniloră influenţeazăă doară puţină ordineaă
înă careă voră fiă executate.ă Exempleă deă limbajeă
neprocedurale: FOXPRO, ACCESS, GPSS etc.
Limbaje de programare concurentă
esteăunălimbajăceăoferăăposibilitateaădefiniriiămaiămultoră proceseă şiă cuă facilităţiă deosebiteă
deă comunicareă întreă acestea.ă Exemplu:ă limbajulă PASCALă
CONCURRENT.
Limbaje conversaţionale, folosite pentru dialogul utilizator – calculator chiar în timpul
execuţieiăprogramuluiă(limbajulăBASIC).
Limbaje de programare ale inteligenţei
artificiale,ăceăoferăăposibilitateaădeăreprezentareăaă
cunoştinţelor.ăExemplu:ăLISP,ăPROLOGăetc.
Medii de programare. Mediul de
programareăreprezintăăunăsistemăcomplexădeăinstrumenteă software interconectate conform
fluxului tehnologic de realizare a unui program. Exemplu: Turbo

24
Pascal, QuickBasic etc.
Oă importanţăă deosebităă oă reprezintăă alegereaă limbajuluiă deă programareă înă funcţie
de specificulăproblemeiăsupuseăprelucrăriiăcuăcalculatorul.ă
Teoretic,ăoriceălimbajădeăprogramareăpoateăfiăutilizatăpentruăcodificareaăoricăreiăproble
me.ă Trebuieăţinutăînsăăcontă
deăfaptulăcăăuneleăoperaţiiădeăprelucrareăseăpotărealizaămaiăuşorăîntr-un limbaj de programare
sau în altul. De exemplu: limbajul COBOL este specific problemelor economice,ă cuă dateă multeă
şiă calculeă simple.ă Limbajulă FORTRANă esteă specifică problemeloră
ştiinţifice,ăcuădateărelativăpuţineăşiăoperaţiiămatematiceăcomplexe.ăLimbajulăBASIC este destinat
problemelorăcuăfacilităţiăpentruăgrafică,ăcalculeămatematiceăcomplexe,ădarăşiădateămulte.
CAP IV – VI MICROSOFT WORD

PREZENTAREA EDITORULUI DE TEXTE

Unulă dină marileă avantajeă ală editoareloră deă textă ă esteă interfaţaă graficăă ceă esteă foarte
prietenoasăăcuăutilizatorul.ăCaăoriceă aplicaţieă
careăruleazăăsubăunăsistemădeăoperareădeătipăGUIă (Graphical User Interface –
Interfaţăăgraficăăpentruăutilizatori)ăeditoareleădeătextăvorărulaăînăcadrulă unei ferestre de tip
Windows.
Bara de titlu – este
oăbarăăstandardăWindowsăcuăbutoaneleădeăminimizare,ămaximizare,ăă
restaurareăşiăpentruăaccesareaămeniuluiăsistem;
Linia de meniuri – reprezintăăunămodădeăorganizareăaăuneiălisteădeămeniuriă(prinămeniuă
înţelegându-seăoălistăădeăcomenzi)ăderulanteăceăconţin
comenzileăaplicaţiei,ăcomenziăceăsuntăgrupateă înăfuncţieădeărezultatulăacţiunii;
Linia de instrumente – reprezintăăunăsetădeăinstrumenteăpredefinităsauăstabilitădeăutilizatoră
fiindărealizatăădinăbutoaneăceăauăcaărolăoătranspunereărapidăăăaăunorăcomenziăăprinăsimplaăacţ
ionareăaă butonului aferent;

25
 Butonul de închidere
a documentului
Butonul de
maximizare/restaurare
Butonul Control Linia de meniuri Butonul de închidere
aăaplicaţiei
Menu Butonul de
Linia de titlu Linia de instrumente minimizare

Linia deăderulareăorizontală Zona de lucru Panoul de

Linia de stare Linia deăderulareăverticală configurare

Fereastrăăeditorădeătextăcuăexemplificareăzone

Zona de lucru – esteăprezentatăăutilizatoruluiăprinăreprezentareaăgraficăăaăuneiăpaginiădeă

hârtie, fiind locul unde utilizatorul va realizaă editareaă informaţiilor.ă Aceastăă zonăă poateă fiă
personalizatăăcaădimensiuneădupăănecesităţileăutilizatorului.

Editareaă unuiă textă seă realizeazăă prină introducereaă acestuiaă înă cadrulă zoneiă deă lucruă
prină intermediul tastaturii, nefiind nevoie ca la
sfârşitulăfiecăreiăliniiăsăăfieăacţionatăătastaăŢENTER>,ă întrucâtă editorulă deă texteă vaă realizaă
înă modă automată aceastăă trecere.ă Utilizatorulă vaă acţionaă
ŢENTER>ădoarăînăcazulăînăcareădoreşteătrecereaălaăunănouărând.

Poziţiaăcurentăădeăeditareăînăcadrulăfişieruluiăesteăevidenţiatăădeăunăelementăgraficănumită
cursor ceăesteăevidenţiat,ădeăregulă,ăprintr-oălinieăverticalăăcareăclipeşte.

Înăcadrulăprocesuluiădeăeditareăformaăcursoruluiăseăpoateămodificaăînăfuncţieădeăcomenzileă
peăcareăleăexecutăăaplicaţiaăînăacelămoment.

26
 FORME GRAFICE DE CURSOR
Tabel
IMAGIN
E EXPLICAXIE
CURSOR
Imagineaăcursoruluiăpentruăaşteptareaăuneiăcomenzi
Imagineaăcursoruluiăpentruăaşteptareaăuneiănoiă
comenziăînătimpulăprocesăriiăcomenziiăanterioare
Imaginea cursorului pentru redimensionarea pe
orizontalăăuneiăferestreăWindows
Imaginea cursorului pentru redimensionarea unei
ferestreăWindows,ăatâtăpeăorizontalăăcâtăşiăpeă
verticală
Imaginea cursorului pentru redimensionarea pe
verticalăăuneiăferestreăWindows
Imaginea cursorului pentru selectarea unui tabel
Imagineaăcursoruluiădeăselecţieăaăunuiăsauămaiămult
oră rânduri din cadrul unui tabel
Imagineaăcursoruluiădeăselecţieăaăuneiăsauămaiămult
oră coloane din cadrul unui tabel
Imaginea cursoruluiădeăselecţieăaătextului

Deplasareaă cursoruluiă înă cadrulă unuiă documentă poateă fiă realizatăă atâtă prină
intermediulă tastelorădirecţionale,ătastaăTabăşiătastaăSpaceăcuăajutorulămouse-
ului,ăcâtăşiăcuăajutorulăaltorătasteăsauă combinaţiiădeătaste.

TASTE PENTRU DEPLASAREA CURSORULUI

Tabel
Tasta AcYiunea
 Deplaseazăăcursorulăînăstângaăcuăunăcaracter
 Deplaseazăăcursorulăînădreaptaăcuăunăcaracter
 Deplaseazăăcursorulăînăsusăcuăoălinie
 Deplaseazăăcursorulăînăjosăcuăoălinie
Ctrl +  Deplaseazăăcursorulăîn stânga cu un cuvânt
Ctrl +  Deplaseazăăcursorulăînădreaptaăcuăunăcuvânt
Ctrl +  Deplaseazăăcursorulălaăînceputulăparagrafului
Ctrl +  Deplaseazăăcursorulălaăsfârşitulăparagrafului
Home Deplaseazăăcursorulălaăînceputulărânduluiăcurent
End Deplaseazăăcursorulălaăsfârşitulărânduluiăcurent
Page Up Deplaseazăăcursorulăcuăunăecranămaiăsus
Page Down Deplaseazăăcursorulăcuăunăecranămaiăjos
Ctrl + Home Deplaseazăăcursorulălaăînceputulădocumentului
Ctrl + End Deplaseazăăcursorulălaăsfârşitulădocumentului
Ctrl + Page Up Deplaseazăăcursorulăcuăoăpaginăăînăsus
27
Ctrl + Page Down Deplaseazăăcursorulăcuăoăpaginăăînăjos

ELEMENTEăDEăBAZ;ăÎNăEDITAREA UNUI TEXT

Unăeditorădeătexteăopereazăăcuăurmătoareleănoţiuni:

1. caracter (character) – ceaămaiămicăăentitateă(indivizibilă)ăceăseăpoateăprelucraăîntr-

unătextăşiă careă poateă fiă literă,ă cifră,ă spaţiu(blank),ă caracteră special,ă adicăă 256ă deă
semneă dină codulă
ASCII (American Standard Code for Information Interchange);
2. cuvânt (word) – şiră deă caractereă delimitată deă restulă textuluiă prină spaţiuă sauă
semneă deă punctuaţie;ă aliniereaă textuluiă întreă marginileă paginiiă seă faceă fărăă aă
segmentaă cuvintele;ă
cuvinteleăpotăfiădespărţiteăînăsilabeălaăsfirşitulăuneiăliniiă(rând)ădeătext;
3. linie (rândul) de text(Text Line) – grup de cuvinte despărţitădeărestulătextuluiăprintr-un
caracterădeăcontrolănumită„sfârşitădeălinie”ăintrodusăautomatădeăprocesorăşiănuăesteăvizi
bilăpeă ecran(deăregulă,ăseăgenereazăăprinăacţionareaătasteiăŢEnter>);
4. fraz<ă(Sentence) – grupădeăcuvinteă(şirădeăcaractere)ădelimitat de restul textului printr-un
punct;ădeăregulă,ăprocesoareleădeătexteăpermităselectareaăuneiăfrazeăşiăprocesareaăeiăcaă
ună bloc de text; 5. paragraf (Paragraph) - grup de linii de text delimitat de restul textului
printr-un caracter de
controlănumită„sfârşitădeăparagraf”ăintrodusăautomatădeăprocesorăşiănuăesteăvizibilăpeăe
cran;
6. text (Text) – grup de paragrafe, fraze, linii, cuvinte sau caractere ;
7. obiect (Object) –
formăăgraficăă(imagine,ăgrafic,ătabelăetc.),ăformăăsonorăă(sunet)ăceăpotăfiă înserate în
text;
8. pagin<ă(Page) –
paginăăutilăăformatăădinătextăşiăobiecteăsauăpaginăăfizicăăconstituităădină
paginaăutilăăşiăelementeăspecificeătehnoredactării;
9. document (Document) –
colecţieădeăpaginiăceăconstituieăoălucrareătehnoredactatăă(scrisoare,ă raport, referat,
articol, carte etc.).

Figura 3.2. Elementele constitutive ale unui document

Primaăcondiţieădeăbazăăînăeditareaăunuiătextăesteăcaăeditorulădeătexteăsăăfieălansatăînăexecuţieă
şiănuăînăultimulărândăutilizatorulăsăădispunăădeăoătastatură.ăPrinăintermediulăsistemuluiădeăoper

28
areă
utilizatăutilizatorulăpoateăoptaăpentruăeditareaăînălimbaămaternăăfolosindăintegralătoateăcaractere
leă specifice alfabetului respectiv.

Înăcadrulăoperaţieiădeăeditareăseăvorăfolosiăcaractereleăspecificeălimbiiărespectiveă(caractereă
tipiceălimbiiăromâne,ăşiăanumeă„ă”,ă„î”,ă„â”,ă„ş”,ă„ţ”).ăUneleădintreăacesteăcaractereănuăseăregă
sescă
peătastaturaăstandard,ăşiăînăconcluzieăvaătrebuiăactivatăămaiăîntâiăopţiuneaăceăvaăpermiteăintrod
ucereaă caracterelorăromâneştiădeălaătastatură.
Înă tabelulă alăturată esteă prezentată modulă deă accesareă aă caractereloră specificeă
tastaturiiă româneştiăprinăechivalareaălorăcuăcaractereleăspecificeătastaturiiăengleze.

MODULăDEăACCESAREăAăCARACTERELORăROMÂNEŞTIă
PRIN INTERMEDIUL UNEI TASTATURI STANDARD

Tabel 3.3.
Caracterul de Caracterul
pe tastatura ceăseăvaătip<riăpeă
standard ecran
\ â
[ ă
] î
; ş
’ ţ
z y
y z
* (
( )
) =
_ ?
= *
/ -
? _
- +
$ ¤
^ &
& /
` ]
~ [

Ună caracteră (Character)ă esteă ună simbolă pentruă litere,ă cifreă şiă semneă speciale,ă simbolă
caracterizat de :ă lăţimeă (Width),ă înălţimeă (Height),ă stilă (Style),ă orientareă (Orientation),ă
culoare(Color)ăşiăformă/scheletă(Typeăface).
Aspectul unui caracter este controlat prin font şiăstil.

FONTURI

29
 Font-ul reprezintăă„unăsetădeăcaractereădeăunăanumitătipăşiăaspectulăasociatăliterelor,ăcifrelor,ă
simbolurilorăşiăsemnelorădeăpunctuaţieătastate”ă[4],ăfiindăoăcolecţieădeăcaractereăcareăau
anumite proprietăţiă comune: lăţime,ă înălţime, stil,ă orientare,ă formă. Aceastăă colecţieă deă
caractereă esteă memoratăăîntr-unăfişierăpeăsuportulădeămemorieăexternă, toate fonturile folosite
de programele de tip Office fiindăgestionateădeăcătreăsistemulădeăoperare, astfel încât fonturile
disponibile într-oăaplicaţieă Office suntădisponibileăînătoateăcelelalteăaplicaţiiăaleăpachetului.
FonturileăfolositeădeăaplicaţiileăOffice sunt organizate într-o biblotecăădeăfonturi, iar pentru a fi
disponibil într-oăaplicaţie de tip Office,ăunăfontătrebuieăsăăfieăinstalat (inclus în biblioteca de
fonturi),ăadicăăfişierul corespunzătorăfontuluiăsăăfieălegatădeănucleulăsistemuluiădeăoperare.
Înăfuncţieădeălăţimeaăcaracterelor,ăexistă:

• fonturi fixe – formate din caractere ce auăaceeaşiălăţime;

• fonturiăproporYionale –
formateădinăcaractereăaăcărorălăţimeăvariazăăproporţionalădeălaăună
semnălaăaltul,ăpentruăaădiminuaăesteticăspaţiereaădintreăcaractereă(fonturile Kerning).

Înăfuncţieăde modul în care sunt descrise simbolurile grafice,ăexistă:

• fonturi bitmap (hartăă deă biţi) – semnul grafic este descris printr-o matrice de puncte
(pixeli).ăAcesteăfonturiăsuntăprimeleăfonturiăcareăauăapărutăunădezavantajăimportantăală
loră fiindăacelaăcăăîntr-o astfel de reprezentare, semnul grafic
nuăesteăscalabilă(mărităsauămicşorată automat);
• fonturi vectoriale (scalabile) – semnulă grafică esteă descrisă prină reprezentareaă cuă
aşanumitele curbe B-spline, reprezentare care permite scalarea şiă operaţiiă diverseă
asupraă semnului grafic: rotire, oglindire, înclinare etc.

Înăfuncţieădeălăţimeaăcaracterelor,ăexistăăurmătoareleătipuri de caractere:
• caractere foarte înguste (extra condensed);
• caractere înguste (condensed);
• caractere largi (expanded);
• caractere foarte largi (extra expanded).

Dimensiunea caracterului reprezintăăînălţimeaăefectivă (size)ăaăcaracteruluiăşiăseămăsoarăăînă

puncte tipografice.
Editoarele de text oferă fonturi de mărime (prin caseta Font Size) diferite exprimate de
obicei prin valori numerice întregi.

Exemplu. Textădeămărimeă10. Textădeămărimeă18.ă Mărimeă26.

ATRIBUTE ALE FONTURILOR

Îmbunătăţireaă aspectuluiă textuluiă prelucrat,ă seă poateă faceă prină aplicareaă fonturilor şiă aă
stilurilor de fonturi oferite de editorul de texte. Un anumit text poate fi supus unor efecte: scrierea
îngroşată-aldine, B, scriereaăcursivă - italică,ăI, scriereaăsubliniată,ăU,ădarăşiăaăschimbăriiăculorii
fontului,ăpentruăpunereaăluiăînăevidenţă.
Înăcadrulăoperaţieiădeătehnoredactare,ăpentruăprelucrareă(formatarea)ătextului dorit, se pot utiliza
diverse atribute ale fonturilor:

30
 • Font style – stiluri de font (Regular, Italic, Bold, Bold Italic);
• Size – mărimiă(dimensiuni)ăpentruăfonturi;
• Font color – culori pentru font;
• Underline style – stiluri de sublinieri;  Effects – diferite efecte speciale de text.

STILURI

În cadrul editoarelor de text, un mod eficient de a gestiona prelucrarea caracterelor text sau a
blocurilor de text (paragrafe) este asigurat prin folosirea stilurilor.
Un stil este o grupare de atribute de formatare: font, dimensiune, mod de scriere etc. În
funcţieădeămodulădeăacţionare,ăexistă:
- stiluri referitoare la caractere, care au efect asupra textului selectat sau au efect de
tip comutator activare/dezactivare (modul de scriere aldin, subliniat, cursiv);
- stiluri referitoare la paragrafe, care au efect asupra paragrafului curent (modul de
aliniereăînăpaginăăşiăformatareăaăparagrafului).

Esteăbineădeăreţinutăcăă pentruăesteticaădocumentului,ănuăseărecomandăă săăseă abuzezeădeă

diversele stiluri de scriere sau culori, în special în documente oficiale.

3.6. ALINIEREAăŞIăFORMATAREA PARAGRAFELOR

Unăfragmentădeătextăterminatăcuăunămarcajădeăsfârşitădeăparagraf,ăacestaăfiindădefinităprină
acţionareaătasteiăŢENTER>,ăseănumeşteăparagraf.ăOriceăfişierănouăcreatăprinăintermediulăunuă
editoră de texte (document) conţineăunăparagrafăgolăceănuăpoateăfiăşters.
Operaţiile de aliniere şiăformatare înăprocesareaătextelorăsuntăoperaţiiădeăbazăăpentruăoriceă
editor de texte. În general, acestea oferăăutilizatoruluiăpatruăopţiuniăpentruăalinierea textelor
incluse în paragrafe:
• Left-aligned – alinierea la stânga, stil care are linii neregulate la dreapta;
• Centered-aligned – centrarea liniilor faţă de marginile paginii/cadrului; 
Right-aligned – alinierea la dreapta, stil care are linii neregulate la stânga; 
Justified – alinierea completă, liniileăfiindădesfăşurateăpeătoatăălăţimeaăpaginii.
Stabilireaă mărimiiă spaţiuluiă liberă dintreă margineaă stângăă aă paginiiă şiă primulă
caracteră ală paragrafului,ădimensiuneaăspaţiuluiăliberădintreămargineaădreaptă
şiăsfârşitulăparagrafuluiăseădefinescă prinăintermediulăindentării.

31
 Justified
Alinierea completăcentratăă(laăstângaăşiălaădreapta)ăesteăunăstilă
clasic de aliniere. Textul are un aspectăuniformăînăambeleăpărţiă
aleădocumentului.ăLiniileăsuntădeălungimiăegale,ădarăspaţiulă
dintreăcuvinteăşiăuneoriădintreălitereăesteăastfelădimensionată
pentru a realiza alinierea între ambele margini.

ALINIEREA

Left
Alinierea la stânga este
un stil de aliniere care
creeazăăunăaspectă
neregulat textului în
parteaădreaptăă
raportatăălaămargineaă
paginii au marginea
cadrului în cazul
utilizăriiădeăTextăBox.
Centered Right
Alinierea centratăăesteă Alinierea la dreapta
un stil clasic de este un stil de aliniere
careăcreeazăăunăaspectă
aliniere. Textul este
alezatăsimetricăfaţăădeă neregulat al textului
oăaxăăcareătrece înăparteaăstângăă
prin
raportatăălaămargineaă
mijlocul paginii.
Liniile sunt de lungimi paginii sau la
inegale.ăAceastăă marginea cadrului în
operaţieăseărecomandăă cazulăutilizăriiădeă
Text Box.
pentru titluri.

Modalităţiădeăaliniere

Indentarea – constăăînădefinireaăloculuiăundeăvaăfiăplasatătextulăunuiăparagrafăînăfuncţieădeă
margineaădinăstângaăşiăceaădinădreapta a paginii.
Unăaltăelementăimportantăreferitorălaămodulădeăeditareăalăunuiătextăesteăspaţiereaăpeăverticalăă
a textului.
Spaţiereaăpeăverticală în cadrul unui document sau la nivelul paragrafelor, se poate realiza
prinăopţiunileădeăspaţiereăîntreălinii,ăşiăanume:
• Single – cazulă implicită careă realizeazăă oă spaţiereă suficientăă pentruă aă afişaă înă
condiţiiă convenabile caracterul cel mai înalt existent pe o linie (ediatre la un rând);
• 1.5 Lines – spaţiereaăliniilorădeătextăseăfaceă1,5 din dimensiunea de la cazul Single
(editare laăunărândăşiăjumătate);
• Double – spaţiereaădeă2ăoriămaiămareădecâtăcazulăSingle (editareălaădouăărânduri);
• At Least – realizeazăă oă spaţiereă minimăă întreă rânduriă (valoareaă prestabilităă poateă
fiă modificatăăautomatădeăcătreăutilizator);
• Exacty -
spaţiulădintreărânduriăesteăfix,ăindiferentădeădimensiuneaăfontuluiăfolosităsauădeă
elementele grafice din text;
• Multiple – spaţiulădintreărânduriăvaăfiămultiplicatăfaţăădeăcazulăSingle
cuăoăvaloareăprecizată.

Aspectul unui paragraf poate fi controlat prin :

• aliniere - modulăînăcareăseăîncadreazăăîntreămarginileătextuluiă - Justified, Left, Right,
Centered;
 spaţiulădintreăliniileădeătextă– Single, 1.5 lines, Double, At least, Exactly, Multiple;
• indentarea paragrafului - decalaj şiă aă primeiă liniiă First Line din paragraf, respectiv
indentareăagăţatăăHanging Ident;
• modulăînăcareăsuntădespărţiteăcuvinteleăînăsilabe.
32
 Formatareaăunuiăparagrafăconstăăînăstabilireaăparametrilorăîntreguluiăparagraf:ă
- aliniereaăfaţăădeămarginile paginii;
- indentarea;
- distanţaădintreărânduri;
- etc.
Prin formatarea unuiă documentă seă înţelegeă aă atribuiă anumiteă caracteristiciă
entităţiloră (secţiuni,ăparagrafe,ăcaractereăetc.)ăce-lăalcătuiesc,ăpentruăa-
lăfaceămaiăuşorădeăparcurs.
Editoarele de text
permit,ăînăgeneral,ăformatareaăurmătoarelorăentităţiăelementare:ăcaracterul,ă
paragrafulăsecţiuneaăşiăpagina.
Existăădouăămoduriăînăcareăseăpoateărealizaăoperaţiaădeăformatareăaăentităţilorăelementare:ă
- scriereaătextuluiăşiăapoiăefectuareaăformatărilor;
- stabilireaăcaracteristicilorădeăformatareăşiăapoiăscriereaătextului.

TABULATORI

Aliniereaăunuiătextăseărealizează,ădeăobicei,ăprinăintermediulăopţiunilorădeăaliniereă(stânga,ă
centru,ă dreapta,ă justify),ă dară existăă situaţiiă înă careă seă doreşteă săă fieă scosă înă evidenţăă
ună anumită paragrafăsauăsăăfieărealizatăăoăaliniereăaătextuluiăaltfelădecâtămodurileăimplicite.ă
Tehnica tabulatorilor permite organizarea paragrafelor sub forma unor tabele sau alinierea
lorăînăpaginăăînămodulăalesădeăutilizator.
Un tabulator esteăasociatăuneiăpoziţiiăînăcadrulăpaginiiăînăcareăvaăfiădeplasatăcursorulăprină
acţionareaătasteiăăŢTAB>.ăOălinieădinăcadrulăpaginiiăpoateăfiăîmpărţităăînămaiămulteăzoneă(po
ziţiiădeă tabulatori) ce pot fi accesate prin intermediul tabulatorilor. Astfel, la primaă acţionareă aă
tasteiă
ŢTAB>ăcursorulăseăvaămutaălaăpoziţiaăasociatăăprimuluiătabulatoră(primeiăzone),ălaăaădouaăacţ
ionareă aătasteiăŢTAB>ăseăvaărealizaăpoziţionareaăînăceaădeăaădouaăzonăăşiăaşaămaiădeparte.
Dimensiuneaă standardă aă poziţieiă tabulatorilor,ă careă seă maiă numeşteă şiă zonăă deă
oprireă aă tabulatorilor,ăesteădeă1,27ăcm,ădimensiuneăceăpoateăfiămodificată.
Editoareleă deă textă permită oă aliniereă aă textuluiă subă formăă deă coloaneă prină
intermediulă tabulatorilorăşiăaămoduluiălorădeădefinire:
- Left Tab – aliniazăătextulălaăstângaăînăcadrulăzoneiătabulatorului;
- Center tab – centreazăătextulăînăcadrulăzoneiătabulatorului;
- Right Tab - aliniazăătextulălaădreaptaăînăcadrulăzoneiătabulatorului;
- Decimal Tab – aliniazăădateleădeătipănumericăînăfuncţieădeăvirgulaăzecimală.

FORMATAREA PAGINILOR

O pagin<ăfizic<,ăfiindăreprezentatăăde suprafaţaădeăhârtie,ăesteăsuportulăpentruăimprimareaă
unui document, iar paginaăutil<
esteăaceaăsuprafaţăădinăpaginaăfizicăăpeăcareăseăvaăscrieătextulă documentului.
Formatarea unui document laănivelădeăpaginăăseărealizeazăăprinăurmătoriiăparametri :
- dimensiunea paginii fizice (Paper size) – determinatăădeălăţimeă(Width)ăşiăînălţimeă
(Height);
Existăăcâtevaăformateăstandard:ăLetter (8,5 x 11 inch), Legal (8,5 x 14 inch), A4 (210 x 297 mm),
A5 (148.5 x 210 mm), B5 (JIS) (182 x 257 mm);

33
- orientarea paginii fizice (Orientation) – orientareaă peă verticalăă (tipă portretă –
Portrait)ăsauăorientareaăpeăorizontalăă(ăLandscape);
- marginile paginii fizice (Margins) – margineaă superioarăă (Top), marginea inferioarăă(Bottom),
marginea din stânga (Left), marginea din dreapta (Right),ămargineaădeălegăturăă (şina ; margine
de îndosariere) (Gutter);
- poziţiaălegăturiiă(şinei) (Gutter position) – poziţiaălaăstângaă(Left),ăpoziţiaăînăparteaă superioară
(Top);
- antetăşiăsubsol (Header and Footer) – margineaăantetuluiăşiămargineaăsubsolului; - aspectul
paginii (Layout) – anteteăşiăsubsoluriădiferiteăpentruăpaginileăimpareăşiă pare;
- numerotarea paginilor fizice (Page Numbers) – poziţiaă număruluiă de paginăă înă parteaă
superioarăă sauă înă parteaă inferioarăă aă paginiiă – (Top of page, Bottom of page), alinierea
numerotăriiă(Alignment): Left (la stânga), Center (în centru), Right (la dreapta), Inside (în
interior), Outside (în exterior).

Formatarea paginilor presupuneăînăprincipalăurmătoarele :

• stabilireaă(setarea)ădimensiuniiăpaginiiăfiziceăşiăpaginiiăutile;
• stabilireaămoduluiădeăorganizareăaătextuluiăînăpaginăăşiăorientareaăpaginii;
• administrareaăîntreruperilorădeăpaginăăintroduse manual;
• administrareaăsecţiunilorădeădocument;
• numerotareaăpaginiloră(poziţiaăşiăaliniereaănumerotării);
• creareaăantetelorăşiăsubsolurilor,ăaănotelorădeăsubsolăşiăaănotelorădeăsfârşit.

Formatarea paginilor se poate realiza înainte de introducerea textului sau în orice moment al
introducerii, în acest caz editorul de text realizând reformatarea tuturor paginilor documentului sau
începândădeălaăoăzonăăanume.

Marginea
Top antetului
(marginea
superioară) Header (antet)

PAGINAăUTIL;

Left Right
(marginea (marginea
stângă) dreaptă)

Bottom
(marginea Footer (subsol)
inferioară) Marginea
subsolului

Figura Arhitectura paginii unui document

De obicei un procesor de texte împarte automat documentul prelucrat în pagini. În momentul cândă
textulă şiă obiecteleă inserateă înă documentă auă ocupată întreagaă paginăă utilă, se face trecerea
automatăă laă oă paginăă nouă.ă Paginileă suntă separateă prină aşa-numitele marcajeă deă pagină
(page breaks)ă şiă anumeă întreruperiă deă pagină.ă Oriceă intervenţieă înă documentă vaă aveaă
caă efectă renumerotarea paginilor
şiădeciăactualizareaăîntreruperilorădeăpagină.ăÎntreruperileădeăpaginăăseăpotă
introduceăşiămanual,ălaăopţiuneaăutilizatorului, procesorul de texte rearanjând automat paginile
care urmeazăădupăăîntrerupereaămanuală.

34
 TABELE

Editoareleădeătextăpunălaădispoziţiaăutilizatoruluiăunăformatătabularăceăasigurăăflexibilitateaă
necesarăăaranjăriiătextuluiăşiăaăimaginilorăîntr-o
manierăăorganizată,ăutilizândăcoloaneăşiărânduri,ă numit tabel.
Elementul dintr-
unătabelăsituatălaăintersecţiaădintreăoălinieăşiăoăcoloanăăseănumeşteăcelul<. În
acestăcaz,ătabelulăesteăoămatriceădeăcelule,ădimensiuneaăacestuiaăfiindădatăădeănumărulădeălinii
ăşi numărulădeăcoloane.ă
dimensiuneătabelăţănum<rulătotalădeăceluleăţănr.ăliniiăxănr.ăcoloane

Prin domeniu de celule seăînţelegeăaceeaăzonăă ceăesteăformatăădinădouăăsauămaiămulteă celule

învecinate.
Oă celulăă poateă conţineă text,ă imagineă grafică,ă formulăă şiă poateă fiă formatatăă
independent,ă
respectivăseăvaăredimensionaăînămodăautomatăînăfuncţieădeădimensiuneaăinformaţieiăconţinute.
Elementele ce definesc un tabel sunt:
- liniile tabelului;
- coloanele tabelului;
- celulele tabelului;
- capul de tabel;
- chenarul tabelului;
- titlul tabelului;
- sursaăpentruădateleăintroduseăînătabelă(dacăăesteăcazul).
Titlul tabelului

Capul de
tabel Nr. crt. Numele Prenumele
Liniile
tabelului

Celulele
tabelului
Chenarul
tabelului
Coloanele
tabelului

Figura Elementele unu tabel

Liniile tabelului sunt stabilite în modul de definire a

tabelului,ăacesteaăputândăfiăadăugateăşiă
ulteriorădefiniriiătabelului.ăNumărulăminimădeăliniiăalăunuiătabelăesteă1ă(una).
Coloanele tabelului
suntăstabilite,ădeăasemenea,ăînămodulădeădefinireăaătabelului,ănumărulă
minimădeăcoloaneăfiindă2ă(două).
Celulele sunt acele zonele ce definesc tabelul, fiind utilizate pentru înregistrarea informaţiilor.
Capul de tabel esteădefinităprinăprimaălinieăaătabeluluiăfiindăoădescriereăaăinformaţiilorăceă vor
fi înregistrate în cadrul coloanelor.
Chenarul tabelului este reprezentată prină ansamblulă liniiloră interioareă şiă exterioareă ceă
definescătabelul.ăExistăădouăătipuriădeăchenare:ăunulăinterior,ăceăseăreferăălaăliniileăinterioareăc

35
eă separăă celuleleă uneleă deă altele,ă şiă altulă exterioră ceă caracterizeazăă liniileă ceă definescă
conturulă tabelului.
Titlul tabelului esteăunătextăceăcaracterizeazăăinformaţiileăceăsuntăevidenţiateăînătabel. Sursa
tabelului esteă ună textă opţional,ă ceă indicăă cartea,ă raportulă sauă loculă deă undeă s-au preluat
datele pentru tabelul respectiv.
În cadrul unui tabel informaţiileăseăvorăintroduceăînăcadrulăcelulelor,ăpoziţionareaăînăcadrulă
unei celule a tabelului realizându-se cu ajutorul mouse-ului sau a tastaturii prin intermediul tastei
<TAB>.

Tasta/CombinaYiaădeătaste Efect
TAB sau  Deplasarea cursorului în
celula următoare
Shift + TAB sau  Deplasarea cursorului în celula
anterioră
Alt + Home Deplasarea cursorului la început de
linie
Alt + End Deplasareaă cursoruluiă laă sfârşită
deă
linie
Alt + Page Up Deplasarea cursorului la început de
coloană
Alt + Page Down Deplasareaă cursoruluiă laă sfârşită
deă coloană

Caracteristicileăunuiătabelădefinităseăpotămodificaăcuăuşurinţăăprinăoperaţiiăde:
- inserare linii/coloane;
- ştergereălinii/coloane;
- redimensionare linii/coloane;
- formatare – laănivelădeăcelulă,ălinie,ăcoloanăăsau domeniu de celule.

Tabelele sunt elemente statice în cadrul documentelor, asupra acestora putându-se aplica operaţiileă
deă copiereă şi/sauă mutare,ă procedurileă fiindă identiceă cuă celeă aplicateă pentruă textă saă
paragrafe.
Înăcadrulătabelelorăexistăăposibilitatea reunire a douăăsauămaiămulteăcelule,ărezultatulăfiindă
oăsingurăăcelulă,ăsauădeădivizare
aăuneiăceluleăînădouăăsauămaiămulteăcelule.ăOperaţiileădeăreunireăşiă multiplicare sunt
considerate ca fiind elemente avansate de formatare a unui tabel, ele utilizându-se pentru generarea
unui aspect cât mai estetic tabelului.

OBIECTE GRAFICE

Ună altă modă deă reprezentareă aă informaţiiloră înă cadrulă unuiă documentă esteă celă
grafic.ă Adăugareaăunuiăelementăgraficăîntr-
unădocumentăesteădoarăoăproblemăădeăidentificareăaălocului din
documentăundeăseădoreşteăplasareaăimaginii.ă
Dinăpunctădeăvedereăalăelementelorăgrafice,ăeditoareleădeătextăpermităinserareaăurmătoareleă
tipuriădeăfişiereăimagine:
- CompuServe GIF (.gif)
- Encapsulated PostScript (.eps)

36
 - Diverse programe de desenare (.pcx)
- Tagged Image File Format (.tif)
- Windows bitmap (.bmp) - Formatul JPEG (.jpg) - etc.

Figura 4.2. Utilizarea uneltelor de lucru Drawing

Deşiăesteădedicatăprocesăriiătextelor,ăeditorulădeătextăoferăăfacilităţiădeădesenăliberăsauădeă
utilizare a unor elemente predefinite. În figura 4.2. esteăprezentatăunădocumentăceăconţineădiferiteă
deseneăşiăobiecte.
Uneltele de lucru Drawing conţină instrumenteă pentruă aă desena,ă manipulaă sauă formataă
diverse desene.

CREAREA DE FORME

Editoareleădeătextăconţin,ăînăgeneral, o serie de forme predefinite care pot fi utilizate prin

intermediul uneltelor de lucru Drawing. Aceste forme predefinite sunt grupate pe categorii: -
liniiă(Lines),ăformeădeăbazăă(BasicăShapes),ăsăgeţiă(BlockăArrows),ăelementeăpentruă diagrame
de fluxă(FlowchartăElements),ăsteluţeăşiăinsigneă(StarsăandăBanners)ăetc.

Cuăajutorulăformelorădeăbazăăseăpotăinseraăînăcadrulădocumentelorăfiguriăgeometriceădeăbazăă
(pătrate,ădreptunghiuri,ăcercuri,ăhexagoaneăetc.)ăsauăalteăfiguriăpredefinite.
Pentru a inseraă (desena)ă oricareă dină acesteă forme,ă esteă necesarăă selectareaă eiă şiă apoiă
poziţionareaă înă cadrulă documentuluiă înă loculă înă careă seă doreşteă inserarea.ă Oriceă formă,ă
odatăă desenată,ăpoateăfiăredimensionatăăprinăintermediul punctelor de mânuire (handles).

Punct pentru rotirea elementului

Puncte pentru
redimensionarea
verticală/orizontalăă
ale elementului
Figura 4.3. Punctele de mânuire ale unui obiect

AD;UGAREAăDEăTEXTăLAăDESENE

37
Pentruăoricareăobiectădesenat,ămaiăpuţinăliniilor,ăformelorălibereăsauăconectorilor,ăseăpoateă
adăugaăunătext,ăprinăsimplaăselectareăaădesenuluiăşiăapoiăeditareaătextuluiărespectiv.
Un instrument important în cadrul uneltelor Drawing este instrumentul Text Box , cu
ajutorulăcăruiaăseăpoateăintroduceăunătextăîncadratăîntr-unăchenarăoriundeăînăpagină.

LINIIăDREPTE,ăCURBEăŞIăALTEăFORME

CuăajutorulăopţiuniiăLine din cadrul uneltelor de lucru Drawing se pot desena linii drepte sauă
liniiă curbe.ă Acesteă deseneă potă fiă modificate,ă înă sensulă schimbăriiă grosimii,ă culorii,ă
tipuluiă (punctat,ădeăexemplu)ăsauătransformăriiăliniilorăînăsăgeţi.

MANIPULAREA OBIECTELOR

Manipularea unui obiect presupune selectarea în prealabil a acestuia, cu ajutorul mouse-ului.

Asupraăobiectuluiăseăpotăefectuaăapoiăurmătoareleăacţiuni:
•ăCopiere,ătăiereăsauălipireă– cu ajutorul comenzilor Copy, Cut sau Paste; •ăRedimensionare –
cu ajutorul punctelor de dimensionareă(handles).ăDacăăseălucreazăăcuă
puncteleădeădimensionare,ădesenulăesteăadusălaăformaădorităăcuăajutorulămouse-ului;
•ăRotire – cu ajutorul punctelor de dimensionare. Obiectul va putea fi rotit de utilizator în ce
sensădoreşte.ă

FORMATAREA OBIECTELOR

Formatareaăunuiăobiectăareăcaăscopămodificareaăatributelorăasociateăacestuia,ăşiăanume:
•ăModificareaăculoriiădeăfondăaăobiectuluiă- Colors and Lines->Fill
•ăModificareaăconturului,ăcaăstilădeălinieăsauăculoareă– Colors and
Lines
•ăAliniereăsauămodădeădispunereăînăpaginăă– Layout

GRUPAREA OBIECTELOR

Dacăăseălucreazăăcuămaiămulteăobiecteălaăunămomentădat,ăpentruăaăleămanipulaămaiăuşoră
acesteaăpotăfiăgrupate,ărezultândăunăsingurăobiect.ăAcestălucruăseărealizeazăăcuăajutorulăcomenz
iiă Group din cadrul uneltelor de lucru Drawing.
Dacăăseădoreşteădegrupareaăunuiăobiectăalcătuitădinămaiămulteăobiecteăgrupateăseăutilizeazăă
comanda
Ungroup,ăopţiuneăceăseăfoloseşteăatunciăcândăseădoreşteăoămodificareăaăunuiăobiectădină
cadrul unui obiect grupat.

ORGANIGRAME

Organigramele (careăseămaiănumescăşiăhărţiădeăconcepte)ăreprezintăăoămetodăăgraficăădeă
reprezentareă aă cunoştinţeloră şiă deă organizareă aă informaţiilor.ă Acesteaă servescă laă
convertireaă şiă comprimareaăunorăinformaţiiăaparentăfărăălegătură,ăîntr-
unămodădeăvizualizareăgrafic,ăstructuratăşiă
uşorădeăurmărit,ămodăceăfurnizeazăăinformaţiiăcomplexeăîntr-oămanierăăinteligibilă.

38
 Procesulădeătransformareăaăuneiăcantităţiădeădate/informaţii/ideiăîntr-oăreprezentareăgraficăă vaă
determinaă oă maiă bunăă înţelegereă cuă privireă laă esenţaă subiectuluiă vizat.ă Pentruă aă creaă
oă
organigramă,ătrebuieăacordatăăatenţieărelaţieiădintreăentităţiăşiăexaminateăsensurileăfiecăreiaădint
reă acestea. În
timpulărealizăriiăorganigramei,ăareălocăstabilireaăpriorităţilorăinformaţiilor,ădeterminareaă
părţilorăceăprezintăăoăimportanţăămaiămareăşiăcareădintreăacesteaătrebuieăincluseăînăorganigram
ă. Organigrameleăseăutilizeazăăpentruăstructurareaăideilorădinăcadrulăunui text, pentru a ajuta la
rezolvareaă unoră probleme,ă luareaă unoră decizii,ă studiu,ă planificareă etc.,ă şiă potă realizateă
prină
intermediulăelementelorăgraficeăpredefiniteăsauăpotăfiăgenerateăînămodăautomatăapelândăoăanu
mităă clasăădeătipuriădeăorganigrameăpredefinite.

39
 CAP VII – VIII MICROSOFT EXCEL

PREZENTAREAăAPLICAXIEI DE CALCUL TABELAR

Aplicaţiileă deă calculă tabelară suntă aplicaţiiă eficienteă şiă complete,ă careă oferăă
totalitateaă
instrumentelorămatematiceăşiăgraficeănecesareăpentruăaăefectuaăcalculeămatematiceăşiăreprezentă
riă graficeădeălaăceleămaiăsimpleăpânăălaăceleămaiăcomplexe
Mareă parteă dină elementeleă ferestreiă aplicaţieiă deă calculă tabelară suntă dejaă cunoscuteă dină
detaliereaăferestreiăaplicaţieiăpentruăeditareaătextelor,ăşiăanumeăbutoaneleădeăcontrol, bara de
titlu, butonul Control Menu, bara de meniuri, bara de instrumente, bara de stare, barele de derulare.

Linia de unelte standard

Linia de etichete a
Linia de formule Zona de lucru coloanelor

Linia de etichete a Cursor

liniilor

Linia de etichete a foilor de calcul

Linia de stare

Figura 5.1. Descriereaăferestreiăaplicaţieiăde calcul tabelar

ENTIT;XIăFOLOSITEăÎNTR-OăAPLICAXIEăDEăCALCUL TABELAR

Într-o aplicaţieă deă calculă tabelar (agenda de lucru; workbook)ă suntă folositeă
următoareleă entităţi fundamentale:
• Date – informaţii
ceăsuntăconţinuteăînăcelule;ăinformaţiileăsuntădeădiverseăcategoriiă
ceădeterminăătipulăinformaţiei
careăcaracterizeazăăapartenenţaădateiălaăoăclasăădeădate;ă tipul de date
determinăăşiăoperaţiile ceăseăpotăexecutaăasupraădatelorădeăacelaşiătip;ăînă
general,
aplicaţiileădeăcalculătabelarăatribuieăautomatătipulăuneiăinformaţiiăînăfuncţieă de
valoarea procesată;
• Celule – forme dreptunghiulare generate de reţeauaădeăcoloaneăşiălinii a unei foi de
calcul,ă fiecareă formăă fiindă identificată prin concatenarea dintre identificatorul
coloanei (abscisa - A,B, .. )ăşiăidentificatorul liniei ( ordonata – 1,ă2,ă3,ă…);
referirea unei celule reprezintăăidentificatorul
celuleiăprinăintermediulăcăruia,ăînăcadrulăuneiă formule, este utilizat
conţinutulăcelulei;

40
 • Formuleă şiă funcYiiă – expresii formate din operanzi (constanteă şi/sauă refeririă
deă celule), operatori matematici (aritmetici şiă relaţionali)ă şiă funcţii; formula este
precedatăădeăsemnulă“ţ”;ăfuncţia este o formulăăcomplexăăpredefinităăidentificatăă
printr-ună numeă şiă conţineă întreă parantezeă oă listăă deă argumente ceă
reprezintăă oă expresie;
• Graficeăşiădiagrame – forme grafice
sugestiveăşiăsinteticeăobţinuteăprinăprocesareaă
datelorăconţinuteăînăcelule;ăexistăădiverseămoduriădeăreprezentareăgrafică a datelor
procesate.

Zona de lucru reprezintăăspaţiulăutilăalăfoiiădeăcalculămarcatăprintr-

oăreţeaădeălinii,ăreţeaăceă împarte
foaiaădeăcalculăînăliniiăşiăcoloane.ăSeăprezintăăsubăformaăunuiătabel,ăalcătuitădinăcoloaneăsiă
linii,ănumităăfoaie de calcul (Sheet).
Linia de formule esteăzonaăînăcareăutilizatoruluiăîiăesteăafişatăăvaloareaăsauăformulaăînscrisăă
înăcelulaăselectată.ăAceastă
zonăăesteăîmpărţităăînătreiăsubzone:ăzonaăceăindicăăadresaăcelulei,ăzonaă
pentruăselectareaăfuncţiilorămatematiceăşiăzonaăpentruăafişareaăconţinutuluiăcelulei.

INTRODUCEREA DATELOR

Introducerea datelor seărealizeazăădeălaătastatură în celulele foii de calcul conform structurii

definiteăînăfuncţieădeăobiectiveleăacesteia.ăDeplasarea în cadrul foii de calcul se poate face
folosind tasteleădirecţionaleăsau cu ajutorul tastei <TAB> pentru a trece la o celula la alta (deplasare
pe orizontală),ă sauă prină apăsareaă tasteiă ŢENTER>ă (deplasareă peă verticală).ă Prină celulăă
activăă seă înţelegeăcelula selectată
laăunămomentădat(încadratăăcuăunăchenarăevidenţiatăîngroşat-indicatorul de celulă).

CURSOR

Indicatorul de mouse (cursorul) va lua mai multe forme în timpulădeplasăriiăîntr-o foaie de

calcul,ăşiăanume:
• cruce mare – înă aceastăă formăă seă poateă utilizaăpentru activarea sauă selecţiaă
celulelor,ă respectivă pentruă introducerea datelor;
• s<geat<ă– aceastăăformăăseăvaăobţineăcândăseădeplaseazăăspreămargineaăuneiăcelule
active; cândăindicatorulă
areăaceastăăformă,ăseăpoateăutilizaămouse-ul
pentru deplasarea celulei (copiereaă conţinutuluiăceluleiă
înă altăă celulăăsauăconţinutuluiămutarea celulei);
• cruceămic<ăneagr< – seăvaăobţineăaceastăăformăăcândămouse-ul se
deplaseazăăspreăcolţulă jos-dreaptaă ală indicatoruluiă deă
celulă,ă formăă ceă seăutilizeazăă pentruă aă comunicaă
utilizatoruluiă căă esteă permisăăoperaţiaă deă completare.

CELULE. DEPLASARE ÎN PAGIN;

Oă aplicaţieă deă calculă tabelară poateă conţineă unaă sauă maiă multeă foiă deă calcul,
ansamblul acestoraăformândăoăagendăădeălucruăsauăworbook.

41
 Fiecare foaie de calcul (foaie de lucru; worksheet)ă esteă formatăă dină linii şiă coloane ce
constituie sistemulădeăgrilă (gridlines) careăgenereazăăoămatrice de celule. Liniile tabelului sunt
identificate prin valorile numerice întregi 1,ă2,ă3,ă…, iar coloanele sunt identificate prin
simbolurile alfabetice A,ăB,ăC,ă… . O celulă
reprezintăăintersecţiaădintreăoălinieă(unărând)ăşiăoăcoloanăăşiăareăoă adresăăunică
(identificator)ăalcătuităădinăconcatenareaăidentificatorilorădeăcoloanăăşiăliniaăpeăcareăseă
aflăăcelula.ăDeăexemplu,ăC7 este identificatorul celulei aflatăălaăintersecţiaăcoloaneiăC cu linia 7.
Prin selectarea unei celule seăînţelegeăevidenţiereaăeiăprinăindicatorul deăcelulă (celula este
încadratăă printr-ună dreptunghiă îngroşat)ă şiă indicareaă adreseiă celuleiă înă liniaă deă formule.ă
La un momentădatădoarăoăsingurăăcelulăăpoateăfiăselectată,ăaceastaănumindu-se celul<ăactiv<
sauăcelulăă curentă.ăOperaţiaădeăselectareăaăuneiăcelule se poate realiza prin diverse moduri:
• folosind tasteleă direcţionale – se va selecta celulaă vecină dină direcţiaă
corespunzătoareătastei;
• folosind mouse-ul prin execuţia unui click peăcelulaădorită;
Deplasareaăindicatoruluiădeăcelulă (selectareaăuneiăalteăcelule)ăseăpoateărealizaăşiăprină
următoareleătasteăsauăcombinaţiiădeătaste:

<Home> – deplasareaălaăînceputulălinieiăpeăcareăseăaflăăcursorul;
<End> +
săgeatăădirecţională – deplasareaă pânăă laă primaă celulăă ocupatăă dină direcţiaă
indicatăă deă săgeataădirecţională;
<PageUp> – deplasareăînăsusăcuăoăfereastră;
<PageDown> – deplasareăînăjosăcuăoăfereastră;
<Ctrl> + <PageUp> – deplasareălaăfoaieădeăcalculăurmătoare;
<Ctrl> + <Page Down> – deplasareălaăfoaiaădeăcalculăanterioară;
<Ctrl> + <Home> – deplasare la începutul foi de lucru (celula A1);
<Ctrl> + <End> – deplasareălaăsfârşitulăfoiiădeălucruă(celulaăIVă65536);

Pentru vizualizarea altor regiuni din foaia de calcul, se vor folosi barele de derulare/navigare
(verticalăăsauăorizontală).ă Diversitateaă problemeloră reclamăă utilizareaă maiă
multoră categoriiă deă informaţii (tipuri de date)ă ceă trebuieă procesateă înă vedereaă obţineriiă deă
rezultateă înă conformitateă cuă aplicaţiaă ceă seă elaborează.

ADRESAREA CELULELOR

Un grup de celule seă numeşteă domeniu (ună dreptunghiă obţinută prină cancatenarea unor
celule). Pentru a selecta un domeniu,ăseăprocedeazăăasemănătorăcuăselectareaăuneiăzoneădintr-un
editor de text,ăadicăăseăselecteazăăcelula dintr-unăcolţ
alădomeniuluiă(seăverificăădacăăindicatorulădeă mouse
areăformaădeăcruceăîngroşată,ăceăînseamnăăregimulădeăselectare),ăseămenţineăapăsatăbutonul şiă
seătrageăspreăcelulaădinăcolţulăopus (deplasareăspreădreaptaăsauăstânga,ăşiăapoiăîn sus sau în
jos), dupăă careă seă elibereazăă butonul de mouse. Domeniul selectat va fi încadrat de un
dreptunghi
îngroşat,ăiarăceluleăceăcompunădomeniuăvorăfiăcolorate,ăexcepţieăfăcândăcelulaăcuăcareăs-a
început selectarea.
Pentru a selecta toate celulele dintr-un rând sau dintr-oă coloană,ă seă selecteazăă antetul rândului,
respectiv coloanei.ăPentruăaăselectaămaiămulteăcoloaneăsauărânduri,ăseăselecteazăăunăantetă
deărândăsauăcoloană,ădupăăcareăseăefectueazăăoperaţiaădeătragereăpentruăaăleăselectaăşiăpeăcele
lalte.
Înăcadrulăaplicaţiilorădeăcalculătabelarăadresareaăuneiăceluleăseărealizeazăăprinăspecificareaă
42
adreseiăceluleiărespective,ăceeaăceăvaăconduceălaăpoziţionareaăidentificatoruluiădeăcelulăăpeăcel
ulaă
indicatăăşiădeterminăăaccesulălaăconţinutulăceluleiăpentruăaăfiăprelucratăînăcadrulăuneiăformuleă
sau a fi modificat.
Dupăămodulăînăcareăsuntăgrupate, celulele pot fi referite prin:
• lista de celule – celule nu sunt grupate;
• bloc de celule (domeniu) – celulele sunt grupate.

Indicarea unei celule sau a unui grup de celule prin intermediul zonei de adresare a celulei se
poate face în mai multe moduri:

Grupul de celule Metoda Exemplu

LA CE SE REFERA REFERIREA
Oăcelulă Adresa celulei PRIMA CELULĂ A1
Mai multe celule Enumerare adrese PRIMA CELULĂ DIN RÂNDUL 2, A DOUA ŞI A A2,B3,D3 sau
negrupate celule PATRA CELULĂ DIN RÂNDUL 3 A1;B3;D3

Un bloc de celule Adresaă primeiă şiă Celulele unui dreptunghi A1:C2

ultimei celule
Un bloc de celule de pe Adresaă primeiă şiă Treiăceluleădinăliniaă2ăcareăformeazăăunăbloc B2:D2
o linie ultimei celule
Un bloc de celule de pe Adresaă primeiă şiă TreiăceluleădinăcoloanaăAăcareăformeazăăunăblo A2:A4
c
oăcoloană ultimei celule

Toate celulele de pe o Identificatorul liniei Toate celulele de pe a treia linie 3:3

linie
Toate celulele de pe o Identificatorul coloanei Toateăceluleleădeăpeăaătreiaăcoloană C:C
coloană
Celulele dintr-oă altăă Identificatorul foii de Celule A1,D2 din foaia de calcul Tabel7 Tabel7!A1;D2
foaie de calcul calcul

Într-oăfoaieădeăcalculăactivăăseăpotăfaceăreferiri la celulele din foaiaădeăcalculărespectivă,ădară

se pot faceăşiăreferire
externe,ăşiăanumeălaăceluleăaflateăînăalteăfoiădeăcalcul.ăÎnăacestăcaz,ăreferirea
esteăprecedatăădeănumeleăfoiiădeăcalcul urmatădeăsimbolulă”!”.ă
Reuniunileă şiă intersecţiileă deă domenii reprezintăă două categorii speciale de domenii. O
reuniune de celule
reprezintăătotalitateaăcelulelorădinădouăădomeniiăseparate.ăDeăexemplu,ădacăăseă doreşteă
adăugareaă grupuluiă deă celuleă deă laă C2 la C8, la grupul de celule C20:C28, se va face referirea
(C2:C8,C20:C28). Prin utilizarea virgulei pentruă separareaă celoră douăă domenii,ă seă
realizeazăăreuniuneaăcelorădouăădomenii.
Intersecţiaă aă douăă domenii reprezintăă totalitateaă celuleloră comuneă aă douăă domenii.ă Dacăă
pentru reuniune s-a utilizat simbolulăvirgulă,ăpentruăintersecţieăseăutilizeazăăunăspaţiu. De
exemplu, intersecţiaă(C2:C10 A10:J10)ăseăreferăălaăsinguraăcelulăăC10.

TIPURI DE DATE

43
 Aplicaţiileădeăcalculătabelarăauăfostăproiectateăpentruăprelucrareaărapidăăşiăfacilăăaă unui
volum mare de date care nu sunt supuse unor constrângeri foarte drastice (tabelele nu trebuie
săăaibăăneapăratăunăantet,ărânduriădeădimensiuniăegale,ăaceleaşiătipuriădeădateăăîntr-
oăcoloană).ă
Tipurileădeădateăceăsuntăfolositeăînăcadrulăaplicaţiilorădeăcalculătabelarăseăregăsescăsubăformaă
elementelor unei liste simple din cadrul modului de configurare a unei celule (click dreapta pe
celulaăselectată).

Figura 5.2. Tipurileădeădateăînăaplicaţiileădeăcalculătabelar

Tipul General
- utilizatăpentruăreprezentareaănumerelorăfărăăoăconfigurareăaparte. Numerele sau listele
vor apăreaăaşaăcumăsuntătastate.ăSuntăfolositeăcaractereăalfanumericeăşiăcaractereăspeciale;
Exemplu: 42568.325
Cursulăvalutarăesteă1€ăţă35428ălei,ă1$ăţă29789ălei.ăAcestaăesteăunătext

Tipul Number (numeric)

- utilizat pentru manipulareaă numereloră întregiă sauă raţionale.ă Suntă folositeă caractereă
numericeăşiăspeciale
Exemplu: 789
-851.487
60E3

Asupraădatelorădeătipănumericăpotăfiăaplicaţiădiferiţiăoperatoriăaritmeticiărezultândăexpresiiă
numerice.

OPERATORI ARITMETICI

Operator SemnificaYie
+ Adunare
- Scădere
/ Împărţire

44
 * Înmulţire
^ Ridicare la putere

Ordineaă operatoriloră înă funcţieă deă prioritateaă loră esteă (înă ordineă crescătoare):ă adunarea,ă
scăderea,ăînmulţirea,ăîmpărţireaăşiăridicareaălaăputere.ăSchimbareaăpriorităţiiăoperatorilor poate fi
realizatăăprinăfolosireaăparantezeloră().

Tipul Currency (monetar)

-
esteăfolosităpentruăreprezentareaăvalorilorăvalutareăsauămonetare.ăSeăcomportăăşiăareăacelaşiă
formatăcaăşiăcelănumeric.ăÎnăplusăesteăînsoţitădeăînsemnulămonetarăutilizată(deăexempluă€ă,ă$ă
etc.)ă
Exemplu: 128,23$
€546

Tipul Accounting (contabil)

-
esteăasemănătorăcuăcelămonetar.ăNuăpotăfiăscriseăvaloriănegative,ăacesteaăfiindăreprezentateă
într-unăchenarădeăculoareăroşie.

Tipul Percentage (procent)

- seăfoloseşte
tipulădeădatăănumeric.ăAfişareaăseăfaceăprinăînmulţireaăvaloriiătastateăcuă100ăşiă
adăugareaăsimboluluiă%.ăEsteăpermisăăafişareaăunuiăanumitănumărădeăzecimale.
Exemplu: 34.67%

TipulăFractionă(fracYie)
- tipulăfracţieăpermiteătransformareaăsauăaproximarea unorănumereărealeăcuăfracţii.
Exemplu:ănumărulăreală0.5ăareăcaărezultatăînăurmaăconfigurăriiăceluleiătransformareaăsaăînăfrac
ţiaă
1/2.

TipulăScientifică(ştiinYific)
- numereleăvorăfiăafişateăînămodulădeăscriereăştiinţific.ăSeăvaăfolosiăexpoonentulăEă(adicăă10ă
la puterea )

Exemplu:ă125.3E5ăareăechivalentă12530000ăînăscriereaăobişnuită.

Figura 5.3. Diferenţaăîntreăformatulădatelorănumerice

Tipul Text
- seăutilizeazăăpentruămanipulareaătextelorăşiăşirurilorădeăcaractere.ăEsteăposibilăcaăoădatăădeă
tipătextăsăăseăîntindăăpesteămaiămulteăceluleădeăpeăaceeaşiălinieăcuătoateăcăătestulăvaăaparţineă
uneiă singure celule.
Exemplu:ăUrmătoareleădateăsuntădeătipătext.
45
TipulăDateă(dat<ăcalendaristic<)ăşiăTimeă(timp)
-
tipurileădeădateădeătipădatăăcalendaristicăăşiătimpăuntăreprezentateăinternăprinănumere.ăExistăă
maiămulteămodalităţiădeăaăafişaăinformaţiileădespreădatăăşiătimp.
Exemplu: 3/20/2005
20 martie 2005
7:23 AM
7:23:58

Date de tip logic

- dateăceăpotăluaădouăăvalori:ăadevărată(TRUE)ăsauăfalsă(FALSE).ăÎn general, valori de
acest
tipăsuntăreturnateădeăfuncţiiăsauăexpresiiălogice.ăPentruădateleădeătipălogicăseăfolosescăoperatori
iă relaţionaliăpentruăcomparareaăaădouăăvaloriănumerice.

OPERATORIăRELAXIONALI

Operator SemnificaYie
> Mai mare decât
< Mai mic decât
>= Mai mare sau egal
<= Mai mic sau egal
<> Diferit de

Tipul Special
- esteăunătimpăaparteădeădatăăceăpropuneăutilizatoruluiăcâtevaăformateăuzuale.
(deăexempluă codăpoştal,ănumărădeătelefonăetc.)

Tipul Custom
- predefinirea unui tip de format pentru datele ce vor fi folosite în ideea în care nici un format
existent nu este folositor.

FORMATAREA ÎNREGISTR;RILOR

Aplicaţiileă deă calculă tabelară sunt,ă prină definiţiaă lor,ă aplicaţiiă destinateă procesăriiă dateloră
numerice. Prelucrarea datelor alfanumericeă conţinuteă înă celuleă constauă formatareaă textuluiă
prină
opţiuniădeăaliniereăaătextuluiăînăinteriorulăuneiăcelule,ăcontrolulătextului,ăorientareaătextuluiăpri
nă rotire, aplicarea de margini (Borders), colorarea celulei, utilizarea de fonturi colorate etc. În
mod prestabilit, aplicaţiileă deă calculă tabelară aliniazăă textulă laă stânga,ă iară numereleă laă
dreapta în cadrul celulei.
Existăă maiă multeă opţiuniă deă formatareă a datelor alfanumerice ce sunt disponibile
utilizatorului prin intermediul casetei de dialog Format Cells, şiă anume:ă Alignment, Font,
Patterns, Protection.
Formatareaădatelorănumericeăconţinuteăînăceluleăreprezintăăopţiuniădeăprezentareăaădateloră
numerice într-o varietate de formate (categorii de format): General, Number, Currency,
Accounting, Date, Time, Percentage, Fraction, Scientific, Text, Special, Custom.

46
 Prinăformatareaăuneiădateănumerice,ăceeaăceăseăschimbăăesteămodulădeăafişare şiănuăvaloareaă
numericăăaăacesteia.ăFormatulăgeneralăalănumerelor,ăînăspeţăăGeneral,ănuăafişeazăăzerourileăca
re nu
influenţeazăăvaloareaăefectivăăaănumărului.ăDeăexemplu,ădacăăseăintroduceăvaloareaănumericăă
10,50,ă
careăareăaceeaşiăvaloareăcuă10,5,ăaplicaţiaădeăcalculătabelarăvaăignoraăultimulăzero,ădenumităşi
ăzeroă de final (trailing zero).
Înăcazulăformatăriiădatelor numerice se poate opta pentru reducerea/creşterea număruluiădeă
cifre,ă adicăă seă potă elimina/adăuga cifre diferite de zero. În cazul reduceriiă numărului de cifre,
numărulăafişatăvaăfiărotunjit.ăDeăexemplu,ădacăănumărulă9,45ăesteăafişatăcuăoăcifrăădupă
virgulă,ă
atunciăacestaăvaăfiărotunjitălaă9,5.Dacăănumărulă9,75ăesteăafişatăfărăăcifreădupăăvirgulă,ăatunci
ăvaăfiă
rotunjit la 10.
Formatărileăceăpotăfiăaplicateăuneiăceluleăceăconţineădateănumericeăsuntăurmătoarele:

Stil Efect – Exemplu

Currency (moned<)
Percent Style (stil procent)
CommaăStyleă(stilăvirgul<)
Increaseă Decimală (creşteă
num<rulă
deăcifreădup<ăvirgulaăzecimal<
)
Decreaseă Decimală (scadeă
num<rulă
deăcifreădup<ăvirgulaăzecimal<
)
Afişeazăă şiă aliniazăă simbolulă menedeiă
($,lei,..),ă dataă numericăă fiindă reprezentatăă înă
formată cuă zecimale 123,00 lei
Afişeazăănumărulăsubăformăădeăprocent:ă0.45ăsub
ă forma 45%
Identic cu stilul Currency,ă dară fărăă simbolulă
monedei: 12345.6 sub forma 12345,6
Adaugăăoăcifrăădupăăvirgulă:ă0,45ădevineă0,450
Reduce cu una numărulă deă cifreă dupăă virgulă:ă
0,450 apare sub forma 0,45

FORMULEăŞIăCALCULEăSIMPLE

Formulele sunt expresii formate din operanzi (constanteă şi/sauă refeririă deă celule),ă
operatori matematici (aritmeticiăşiărelaţionali)ăşiăfuncYii, fiind precedatăădeăsemnulă„ţ”.ă
Ceaă maiă simplăă formulă înă cadrulă aplicaţiiloră deă calculă tabelară esteă ceaă careă conţineă o
valoare (constantăă numericăă sauă text).ă Formuleleă mai complexe sunt construite cu ajutorul
expresiilor matematice. În cazul în care formula nu esteă precedatăă deă semnulă „ţ”,ă expresia
matematică esteăinterpretatăăcaăoădată (numerică sau de tip text).
Orice formulăăvaăfiăeditatăăîntr-o
celulăăaăfoiiădeăcalculăiarăformulaărespectivăăvaăputeaăfiă
vizualizatăăînăzonaădeăafişareăaăconţinutuluiăcelulei din linia de formule. În cadrul celulei nu va fi
afişatăăformula , ci rezultatul calculelor înăconformitateăcuăexpresiaăcorespunzătoareăformulei.

47
 Figura 5.4. Exemplu de calcul simplu

Înăpractică,ăexistăădouăămoduriădiferite de a edita (scrie) o formulă:

1. tehnicaă tradiYional< – seă selecteazăă celulaă înă careă trebuieă săă fieă creatăă formulaă
şiă seă introduceă formulaă indicândă adreseleă deă celulăă aleă tuturoră celuleloră careă
urmeazăă aă fiă introduseăînăformulă;
nuăseărecomandăăpentruăformuleleăcomplexe,ădeoareceăpotăapăreaăeroriă prin tastare;
2. tehnica de tip indicare – seă selecteazăă celulaă undeă trebuieă săă fieă afişată rezultatulă
şiă seă tasteazăă semnulă „ţ”;ă introducereaă formuleiă seă faceă prină repetareaă
următoareiă acţiuni:ă seă
efectueazăăclickăpeăcelulaăceăesteăoperandăînăformulăăşiăseătasteazăăsemnulăpentruăoper
atorulă
corespunzător,ăpânăălaăterminareaăîntregiiăformule;ăseăîncheieăformulaăprinăapăsareaătast
ei
<ENTER>;
În cazul tehnicii de tip indicare,ădacăăesteănecesarăăreferireaăunorăceluleălaămareădistanţăă unele
deăaltele,ăseărecomandăăatribuireaădeănumeăpentruăacesteă celuleăşiăapoiăreferireaănumeloră
atribuite.
Denumirea domeniilor de celule este o facilitate prin care utilizatorul poate specifica un nume
pentru a desemna oă celulă sau un grup de celule (rolul variabilelor într-un limbaj de
programare),ăînălocădeăaăfolosiăadreseleădeăceluleăcaăreferinţe.ă
Numele asociateăcelulelorăprezintăăurmătoareleăavantaje:
• numeleăsuntămaiădescriptiveăşiămaiăuşorădeămemoratădecâtăadreseleădeăcelule;ă
• cândăoăcelulăăesteădeplasată,ănumeleăesteădeplasatăoădatăăcuăcelula;ă
• se poate folosi un nume în locul unei celule sau al unui domeniu de celule într-
oăformulăăsauă înăargumentulăuneiăfuncţii,ăsimilarăutilizăriiăuneiăetichete
deărândăsauădeăcoloană;ă
• la copierea unei formule care foloseşteăunănume,ăefectulăesteăacelaşiăcaăşiăcumăs-ar folosi
o referinţăăabsolutăădeăcelulă.
Numele asociate celulelor pot avea maximum 255 de caractere alfanumerice, primul caracter
trebuindăsăăfieăunăcaracterănenumeric.ăÎnănumele asociate celulelor nu se
potăregăsiăadreseăvalideădeă celule.
Modificarea formulelor (revizuire/actualizare)ăpoateăinterveniăînădiverseăsituaYii :
s-aăintrodusăoăformul<ăincorect< ;
auăfostăad<ugateădateănoiăşiăesteănecesar<ă
modificareaăformuleiăpentruăreflectarea datelor noi introduse;
realizându-seă înă modulă deă editareă aă conYinutuluiă celulelor,ă prină creareaă uneiă noiă
formule,ă scriindăformulaăcorect<,ăsauăprinăeditarea formulei existente.

5.6.ăREFERINXEăABSOLUTEăŞIăRELATIVEăDEăCELULE

UnăaspectăesenYialăalăaplicaYiilorădeăcalculătabelarăesteăfacilitateaăacestoraădeăaăincl
udeă
şiăreferinYeălaăceluleăcuăaplicabilitateălaămodificareaăconYinutuluiăcelulelorăreferenYiateăpri
nă reevaluareaăautomat<ăaăformulelor.
Referinţele sunt adresele unor celule sau a unor grupuri de celule., reprezentând un
identificatorăprinăcare,ăînăcadrulăăuneiăformule,ăpoateăfiădesemnat<ăalt<ăcelul<.

48
 OperaYiaădeăcopiereăaăcelulelor în
cadrulăaplicaYiilorădeăcalculătabelarăesteăoăoperaYieă
maiăspecial<ăYinândăseamaăc<ăoăcelul< poateăconYineăvalori de date (constante - numere,
text) sau formule
(apeluriădeăfuncYiiăşiăexpresii).ăDac<ăoăfoaieădeăcalculăesteămaiăcomplex<ă(volumă
mareădeădateăşiăcalculeăcomplexe),ăesteăincomodăs<ăse repete introducerea unor formule
în mai
multeăcelule.ăDeăexemplu,ădac<ătrebuieăs<ăseărealizezeăsumaăvalorilorăpeămaiămulteălini
iăsauăpeă mai multe coloane, ar trebui s<ă seă introduc<ă acelaşiă tipă deă formul<ă deă
maiă multeă ori,ă schimbându-se doar coordonatele (referinYele)ăunorăcoloaneăsauălinii.ă
Prin introducerea referinYeloră deă celuleă absoluteă şiă relative s-a creat un
instrument
puternicăînăcadrulăaplicaYiilorădeăcalculătabelar,ăastfelăîncâtăînăurmaăoperaYieiădeăcopi
ereăaă unei formule dintr-
oăcelul<ăînăalta,ăaplicaYiaăvaămodificaăautomatăfiecareăreferinY< de celula dinăformul<.
Existăămoduriădiferiteăînăcareăceluleleăpotăreferenţiate:
- referinYeăabsolute – indicăăadresaăabsolutăăaăceluleiăînăcadrulăfoiiădeăcalcul.ăDină
punctădeăvedereăsintactic,ăreferinţeleăabsoluteăsuntăpuseăînăevidenţăăprinăintermediulăsimbolului
ă$ă
plasat
înainteaălitereiădeăidentificareăaălinieiăşiăînainteaănumăruluiădeăidentificareăaăcoloaneiă($A$4);
- referinYeărelative – aplicaţiaămemoreazăăpoziţiaărelativăăaăceluleiăfaţăădeăcelulaăînă careă
esteă definităă formulaă înă locă săă memorezeă adresaă celulei.ă Dină punct de vedere sintactic,
referinţeleărelativeăseănoteazăăfărăăsimbolulă$ă(A4);
- referinYeămixte – reprezintăăoăcombinaţieăîntreăreferinţeleăabsoluteăşiăceleărelative.ă
Prezintăăsemnulă$ăînăfaţaălitereiăliniei,ădacăăliniaăesteăabsolută,ăsauăînăfaţaăcoloanei,
dacăăcoloanaă esteăabsolutăă(A$4ă– linieărelativăăşiăcoloanăăabsolută);
- referinYeătridimensionale – permiteăreferenţiereaăcelulelorăsauăaădomeniilorădeăpeă
oăaltăăfoaieădeăcalculăsauăaăunuiădomeniuădinăalteăfoiădeăcalculăaleăaceluiaşiăregistru.

OBSERVAXIE: -
referinţeleăabsoluteădevinăimportanteălaăcopiereaăformulelor,ăacesteaărămânândă constante în
formulele copiate.

FUNCXII

Aplicaţiileă deă calculă tabelar,ă laă felă caă şiă limbajeleă deă programare,ă auă oă serieă
deă funcţiiă predefinite. Avantajul pe care acesteaă îlă oferăă utilizatoruluiă constăă înă
posibilitateaă deă aă efectuaă operaţiiăcomplexeăîntr-unămodăsimpluăşiărapid.
Funcţiaă esteă oă formulăă complexăă predefinităă identificatăă printr-ună numeă şiă oă
listăă deă argumente,ăreprezentândăoăexpresieămatematică.
Orice funcţieăreturneazăăoăvaloareăastfelăîncâtăeaăpoateăfiăinclusăăînăoriceăexpresieăcaăoriceă
alt operand, utilizatorul economisând timp pentru efectuarea unor calcule complexe.
Funcţiileădeăcalculătabelarăsuntăconstituiteădinădouăăpărţi:
- numeleăfuncţiei,ăcareăindicăăaplicaţieiădeăcalculătabelarăceăsăăfacăăcuăparametriiă
efectivi;
- listaădeăargumenteăsauăparametriiăefectivi,ăcareăfurnizeazăădateleăcareăseăintroducă
înăcadrulăuneiăfuncţii.
Funcţiile fiind formule trebuie să fie precedate de semnul „=”.

49
 =Nume_funcYie (Ţlista-argumente>)

Argumentele pot fi :
• date numerice (inclusiv date calendaristice sau de timp);
• text, valori logice sau şiruri de caractere;
• referinţe de celule;
• referinţe de regiuni de celule (domenii).

Exemplu: = SQRT(9)

Aplicaţiile de calcul tabelar pun la dispoziţia utilizatorului o gamă variată de funcţii

pentru diverse domenii: financiar, ştiinţific, ingineresc, matematic etc.

CATEGORII DE FUNCXII EXCEL

CATEGORIE
Financial (financiar)
Date & Time (data şi timp)
Math & Trig (matematică şi
trigonometrie)
Statistical (statistic)
Database (baze de date)
Text (text)
Logical (logic)
Engineering (ingineresc)
EXEMPLE
Calculează rata dobânzii, rata lunară de
rambursare a împrumutului, valoarea
uzurii, etc. (17 funcţii)
Determină ora curentă, ziua din
săptamână sau din an, ora sau data
Calculează valoarea absolută, rădăcina
pătratică, suma, funcţia exponenţială,
funcţia logaritmică, funcţii
trigonometrice, etc.
Calculează medii, maxime şi minime,
abateri medii pătratice, cuantile, etc.
Prelucrează valori dintr-o bază de date
(tabel)
Converteşte text în majuscule sau
minuscule, elimină caractere din
dreapta sau stânga, concatenează şiruri
de caractere, etc.
Evaluează o expresie logică şi
returnează o valoare TRUE (adevărat)
sau FALSE (fals), folosită pentru
diverse acţiuni sau pentru formatare
(condiţionată)
Realizează convertire de valori între
diferite sisteme de măsurare, sisteme
de numeraţie, respectiv permite
realizarea de calcule cu numere
complexe

OBSERVAXIE
Evident,ă nuă esteă necesarăă memorareaă tuturoră funcţiiloră dintr-o categorie, dar
utilizatorul
trebuieăsăăseăinformezeădespreăexistenţaăacestorăfuncţiiăşiăsăăcunoascăăfuncţiileădeăbazăăşiăsăăa
ibăă suficienteăinformaţiiădespreăalteăfuncţiiăpentruăaăleăputeaăapelaăatunciăcândăesteănevoie.ă

50
 Înainteădeăaăapelaăoăfuncţie,ăutilizatorulătrebuieăsăăcunoascăărezultatul returnat (întors) de
funcţie,ă ceă argumente trebuieă saă aibăă funcţiaă (tipulă şiă semnificaţiaă lor)ă şiă modul de
apelare al funcţiei.ă Prină regimulă deă asistenţă (Help) aplicaţiileă deă calculă tabelară oferăă toateă
acesteă aspecteă pentruă fiecareă funcţie,ă utilizatorulă urmândă săă fieă înă cunoştinţăă deă cauzăă
înă ceeaă ceă priveşteă oportunitateaăaccesăriiăunorăfuncţiiăînăcadrulăaplicaţieiălaăcareălucrează.
Deăexemplu,ădacăăseădoreşteăvaloarea unui împrumut sauăaăuneiăinvestiţiiăîntr-un moment de
timpă viitor,ă dupăă efectuareaă tuturoră plăţilor,ă utilizatorulă trebuieă săă cunoascăă faptulă căă
existăă înă categoriaăfuncţiilorăfinanciare (Financial) funcţia FV (future
value;ăvaloareăviitoare)ăceăseăapeleazăă cu argumentele :
rate –rata dobânzii la împrumut;
nper (number of periods) –
numărădeăperioadeă(numărădeăluni,ăani,ăzileăsauăalteăunităţi); pmt (payment) –
plată;ăsumaăplătităăperiodicăcaăratăălaăîmprumut; pv (present value) –
valoareaăactuală;ăvaloareaăiniţialăăaăunuiăîmprumut; type –tip având valoarea 1 sau
0.

Apelulăfuncţieiăseăvaăfaceăsubăurmătoareaăformă:
= FV(rate ; nper ; pmt ; pv ;type)

Figura 5.5. ModulădeădefinireăaăfuncţieiăPV.

INTRODUCEREAăUNEIăFUNCXIIăÎNTR-OăCELUL;

Introducereaăuneiăfuncţiiăîntr-oăcelulăăseărealizeazăăînăurmătoriiăpaşi:
1.) seăselecteazăăcelulaăînăcareăseădoreşteăaăfiăintrodusăăfuncţia;
2.) seăintroduceăsemnulă„ţ”ăpentruăaăîncepeăintroducereaăfuncţiei;
3.) seăintroduceănumeleăfuncţieiăurmatădeăoăparantezăădeschisă,
4.) seăselecteazăăgrupulădeăceluleăsauăseăindicăăceluleleăcăroraăliăseăaplicăăfuncţia;
5.)
seăînchideăparantezaădeschisăăşiăseăvalideazăăfuncţiaăprinăapăsareaătasteiă<ENTE
R>.

FUNCXIIăMATEMATICEăCELăMAIăFRECVENTăUTILIZATEăÎNăAPLICAXII

FUNCXIAă REZULTAT – DESCRIERE

AVERAGE (x1, x2,…, xn) Mediaăaritmetică a numerelor
m = (x1+ x2 + …ă+ xn) / n

51
 SUM(x1, x2,…, xn)
PRODUCT(x1, x2,…, xn)
MIN (x1, x2,…, xn)
MAX (x1, x2,…, xn)
COUNT (val1, val2,ă…ă,ăvaln)
COUNTA (val1, val2,ă…ă,ăvaln)
ABS (x)
INT(x)
SQRT(x)
ROUND(x,n)
PI()
RAND()
STDEV(x1, x2,…, xn)
VARP(x1, x2,…, xn)
STDEVP(x1, x2,…, xn)
POWER(b,e)
IF(exp, exp1, exp2)
TODAY()
NOW()
Sumaăaritmetică a numerelor
s = x1+ x2 + …ă+ xn
Produsul arimetic al numerelor p = x1 x2
…ăxn
Minimul dintre numerele x1, x2,…, xn
Maximul dintre numerele x1, x2,…, xn
Numărulă elementelor ceă conţină valoriă
numerice
Numărulăelementelor nevide
Valoareaă absolută (modulul)ă
număruluiă x
Parteaăîntreagăăinferioră aănumăruluiăx
Radăcinaăpătratică aănumăruluiăx
Rotunjeşte valoareaă număruluiă x la n
zecimale
Valoarea =
3,14159265358979
Numărăaleator uniform în intervalul (0,1)
Deviaţiaăstandardăestimată a valorilor x1,
x2,…, xn (radăcinaă pătratăă aă dispersieiă
estimate)
Dispersiaăcalculată a valorilor x1, x2,…, xn
xi – m)2 /n, unde m este media
aritmeticăăaăvalorilor
Deviaţiaăstandardăcalculată a valorilor x1,
x2,…, xn (radăcinaă pătratăă aă dispersieiă
calculate)
Puterea be
Seă evalueazăă valoarea expresiei logice
exp.ă Dacăă valoareaă expresieiă exp este
TRUE,ă atunciă funcţiaă IFă returneazăă
valoareaă specificatăă prină exp1, altfel
returnează valoareaăspecificatăăprinăexp2
Dataăcalendaristicăăcurentă
Dataăşiăoraăcalendaristicăăcurentă

FUNCXIIăDEăTIPăTEXTăCELăMAIăFRECVENTăUTILIZATEăÎNăAPLICAXII

FUNCXIA REZULTAT – DESCRIERE

VALUE(s) Valoareaănumerică
aăşiruluiădeăcaractereăs
LEN(s) Numarul de caractere dină şirulă deă
caractere s
LOWER(s) Transformăătoateălitereleămariădinăşirulăs
în litere mici
UPPER(s) Transformăătoateălitereleămici dinăşirulăs
în litere mari
52
 CONCATENATE(s1,s2,ă…,ăsn)
REPLACE(s1,n1,s2,n2)
FUNCXIIăDEăTIPăFINANCIARăCELăMAIăFRECVENTăUTILIZATEăÎNăAPLICAXII
FUNCXIA
FV(rate, nper, pmt, pv, type)
NPER(rate, pmt, pv, fv, type)
PMT(rate, nper, pv, fv, type)
PV(rate, nper, pmt, fv, type)
RATE(nper, pmt, pv, fv,type,
quess)
FUNCXIIăPENTRU PROCESAREA BAZELOR DE DATE
FUNCXIA
DAVERAGE(db,col,crit)
DCOUNT(db,col,crit)
Ună şiră deă caractereă obţinută prină
concatenareaăşirurilorăs1,s2,ă…,ăsn
Şirulădeăcaractereăobţinutăprinăînlocuireaă
înă şirulă s1 a n2 caractere începând din
poziţiaăn1 cuăşirulădeăcaractereăs2
REZULTAT – DESCRIERE
Valoarea viitoare (Future value) a unui
împrumut într-un moment de timp viitor,
dupăăefectuareaătuturorăplăţilor,ăundeărate
= rata dobânzii, nper ţă numărulă deă
perioade, pmt ţă sumaă plătităă caă ratăă laă
împrumut, pv ţă valoareaă actualăă aă
împrumutului, type ţă1ăsauă0ădupăăcumă
plata se face la începutul perioadei sau la
sfârşitul peroadei
Number of periods - Numărulă deă luni,ă
ani,ăzileăsauăalteăunităţiădeătimpănecesareă
pentru un împrumut
Payment-Sumaăplătităăperiodicăcaăratăălaă
împrumut
Present value – Valoareaăactualăăaăunuiă
împrumut
Rate – Rata dobânzii la un împrumut
REZULTAT – DESCRIERE
Returneazăă mediaă aritmetică a valorilor din
coloana col a bazei de date db care
verificăăcriteriulăcrit, unde db ţăreferinţăă la
o regiune (domeniu) de celule care
conţineăbazaădeădate,ăcol ţăreferinţăălaăună
numeădeăcâmpăalăbazeiădeădateă(ăoăcelulăă
din prima linie a bazei de date) prin care
seăacceseazăăcoloanaăutilizatăădeăfuncţie,ă
crit ţăreferinţăălaăoăregiuneădeăceluleăcareă
specificăă criteriulă utilizată (tabelulă deă
condiţii)
Returneazăă numărulă celuleloră cuă valoriă
numerice din coloana col a bazei de date db
care verificăăciteriulăcrit. Argumentul col
esteă opţional.ă Dacăă acestă argumentă
esteăomis,ăfuncţiaăvaădeterminaănumărulă
53
 tuturor celulelor bazei de date care
verificăăcriteriul

DCOUNTA(db,col,crit) Returneazăănumărulăcelulelorănevide din

coloana col a bazei de date db care
verificăăciteriulăcrit
DGET(db,col,crit) Returneazăăconţinutulăuneiăsingureăcelule
din baza de date db.ăCelulaăesteăsituatăăînă
coloana col şiăverificăăcriteriulăcrit.ăDacăă
niciăunăarticolănuăverificăăcriteriul,ăseăvaă
returna valoarea de eroare #VALUE !, iar
dacăămaiămulteăarticoleăverificăăcriteriul,ă
se va returna #NUM !
DMAX(db,col,crit) Returneazăăvaloareaămaximă a numerelor
din coloana col a bazei de date db care
verificăăcriteriulăcrit
DMIN(db,col,crit) Returneazăăvaloareaăminimă a numerelor din
coloana col a bazei de date db care
verificăăcriteriulăcrit
DPRODUCT(db,col,crit) Returneazăă produsul valorilor din coloana
col a bazei de date db care
verificăăcriteriulăcrit
DSUM(db,col,crit) Returneazăă suma volorilor din coloana col a
bazei de date db careă verificăă citeriul crit

ELEMENTEăDEăBAZ;ăPRIVIND GRAFICELE

Înăgeneral,ădacăăseăconsiderăăvalorileă(argumentele)
x1, x2,ă…,ăxn,
şiăvalorileă
y1, y2,ă…,ăyn
ce sunt imaginile argumentelor printr-oăfuncţieăf, atunci reprezentarea graficăăaărelaţiiloră
yi = f(xi )

semnificăăgraficulăfuncţieiăf.ăAcesteărelaţiiăpotăfiăreprezentateăprinăurmătorulătabel :

x/f f
X1 Y1
X2 Y2
X3 Y3
. .
. .
. .
Xn Yn

54
 Oriceătipădeăgraficăseăconstruieşteăpeăbazaăuneia sau mai multor serii de date. Fiecare serie
poateăfiăconsideratăăoăsuccesiuneădeăvaloriăaleăuneiăfuncţiiăyţf(x).ăArgumenteleă(valorileăx)ăfu
ncţieiă suntă considerateă categoriiă şiă fiecăreiă categoriiă îiă corespundeă ă oă valoareă y.ă Şirulă
valoriloră yă corespunzătoareă categoriiloră formeazăă oă serie.ă Apariţiaă maiă multoră seriiă într-
ună grafică înseamnăă
reprezentareaămaiămultorăfuncţiiă(şiruriădeăvalori),ăcuăcondiţiaăcaătoateăfuncţiileăsăăpreiaăacelea
şiă argumente x (categorii).
Înăpractică,ăprinăutilizareaătabelelor,ăseăprezintăăvaloriăpeămaiămulteăcoloaneă– serii de
date - şiăpeămaiămulteăliniiă–
categorii.ăPrinăurmare,ădacăăunătabelăareămaiămulteăcoloane,ăatunciătabelulăseă
referăălaăreprezentareaămaiămultorăfuncţii f1 , f2 ,ă…, fm ,ădacăăsunt m coloane.

Categorii

Serii de date

ELEMENTELE UNUI GRAFIC

Creareaădeăgraficeăînăcadrulăaplicaţiilorădeăcalculătabelarăpermiteăutilizatoruluiăsăătransformeă
cifrele
înăimaginiăsugestive.ăDacăăsuntăexecutateăcorect,ăgraficeleăvorăilustraătotulădeălaăsine,ăfărăăaă
maiă fiă necesareă explicaţiiă suplimentare.ă Creareaă unuiă grafică seă realizează,ă înă general,ă
prină intermediulăuneiăminiaplicaţiiădeătipăwizardă(aplicaţieăceăasistă utilizatorul). Graficul
rezultat poate inclusăînăaceeaşiăfoaieădeălucruăcuădateleăsursăăsauăcreatăpeăoăfoaieăseparată.
Unăgraficăesteăalcătuitădinăurmătoareleăelemente:ă
- axeleădeăreprezentareăaădateloră(axaăXăşiăaxaăYăşiădacăăesteăcazulăaxaăZ);
- graficul propriu zis;
- titlul axelor;
- titlul graficului;
- valorileăceăsuntăreprezentateăgrafică(dacăăesteăcazul);
- legenda;
- sursaă(tabelulăataşatăgraficului);
- grilajul (liniile de control).

55
 Sursa

Linii de control Titlul graficului

Valorile graficului

Legenda

Axele graficului

Figura 6.1. Elementeleăceăalcătuiescăunăgrafic

Utilizatorulăareălaădispoziţieăcreareaădeă graficeă bidimensionaleăcâtăşiătridimensionaleăsubă

diverseăformeăgeometrice.ăSelectareaăunuiătipădeăgraficăesteăposibilăăprinăexecutareaăunuiăclick
ăpeă tipul de grafic dorit, acesta modificându-şiăaspectulă(afişareăînă“negativ”).

Figura 6.2. Primaăetapăădeăconstrucţieăaăgraficuluiă– alegerea tipului de grafic

6.3. TIPURI DE GRAFICE

Histogramele – pună accentă peă reprezentareaă proporţionalăă aă datelor,ă adicăă aă moduluiă în

care valorileătotaleăpeăcategoriiăsuntăîmpărţiteăînăvaloriăcorespunzătoareăseriilor;

Figura 6.3. Histograme

56
Graficele de tip Pie –
indicăădistribuţiaăuneiăvaloriătotaleăpeăcategorii,ăpeăbazaăuneiăseriiăuniceădeă valori.

Profit

2002 1997
19% 18%
1998
10%
2001
22% 1999
13%
2000
18%

Figura 6.4. Grafic de tip Pie

Graficele de tip Area
şiăLine – auărolăşiăopţiuniăsimilareăcuăhistogramele;

90
80 78 80
80
70 70
60
60 60 59
55 53 Venituri
50 50 40
45 45 Cheltuieli
40 20
35 34 Profit

1997
30

1998
25 0

1999
2000
21
Venituri
20 20 20

Cheltuieli

2001
15

Profit
2002
10 11
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002

Figura 6.5. GraficeădeătipăLineăşiăArea

Graficele de tip XY –
suntăfolositeăpentruăreprezentareaăperechilorăînăcoordonateleăXY,ădeăregulăă
înăfuncţiiămatematiceăşiănuăînădistribuţiiăsauăevoluţiiăstatistice.

90
80
70
60
Venituri
50
Cheltuieli
40
Profit
30
20
10
0
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Figura 6.6. Grafic de tip XY

Graficele de tip Radar – suntăfolositeăpentruăreprezentareaăcomparativăăaăvalorilorădinăfiecareă

categorie.

Venituri
Cheltuieli
Profit

57
 1997
80
60
2002 40 1998
20
0

2001 1999

2000

Figura 6.7. Garfic de tip Radar

EtapeleăpentruăelaborareaăuneiăaplicaYii de calcul tabelar sunt:

1. definireaăobiectivelorăaplicaYieiăşiăaleăfoilorădeăcalcul – problemele ce trebuie

rezolvate prin intermediul foilor de calcul;
2. definireaă cerinYeloră foiloră deă calcul – informaţii deă tipă intrare/ieşireă şiă calcule;
informaţiile (datele) ce vor fi introduse în foile de calcul, formulele de calcul ce se vor
aplicaă asupraă dateloră introduse,ă informaţiileă ceă trebuieă furnizateă şiă formaă deă
prezentareă (dateleădeăintrare,ădateleădeăieşire);
3. construirea structurii foilor de calcul – antetul
coloanelorăşiăliniilor,ăceluleleăcuădateleădeă
intrare,ăceluleleăcuăformuleleădeăcalcul,ăacesteaăînăconformitateăcuăcerinţeleăfoilorădeăca
lcul;ă salvareaăaplicaţiei într-unăfişierăpeăunăsuportădeămemorieăexternă;
4. testareaăşiăverificareaăfoilorădeăcalculă– se introduc datele în celule şiăseăverifică dacăă
rezultateleăobţinuteăprinăformuleleădeăcalculăimplementateăsuntăcorecteăconformăobiectiv
eloră foilor de calcul;
5. exploatarea foilor de calcul – dacăă înă etapaă deă testareă seă constatăă căă foileă deă
calculă furnizeazăă rezultate corecte, se poate trece la folosireaă aplicaţiei pentru exploatarea
ei curentăă conformă obiectiveloră aplicaţiei;ă înă cazulă înă careă aplicaţiaă esteă folosităă
siă deă alteă persoane,ătrebuieăsăăseă elaborezeăoădocumentaţieădeăexploatare
careăsăăconţinăăexplicaţiiă privindăordineaăoperaţiilor
pentruăintroducereaădatelorăţiăparticularităţiăprivindăinterpretareaă
rezultatelor;ăseărecomandăăsăăseărealizezeăoăcopieăaăfişierelorăaplicaţiei
înăvedereaăeliminăriiă de pierderi accidentale.

Input Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3 Etapa 4 Etapa 5 Output

Entit<Yi folosite într- oăaplicaYie

Date Celule FormuleăşiăfuncYii

Graficeăşiădiagrame

58
 CAP X – XI MICROSOFT POWERPOINT

CONCEPTE GENERALE REFERITOARE LA PREZENT;RI

Cuvinteleă şiă cifreleă suntă sugestiveă pentruă expunereaă unoră informaţii,ă dată reprezentărileă
graficeăaleăacestoraăpotăstimulaăinteresulăasistenţei.ăOăimagineăfaceăcâtă1000ădeăcuvinte spune
un
proverb.ăÎnămodăsimilar,ăoăprezentareădeăcalitateăpoateătransmiteăfoarteămulteăinformaţiiăutileă
unuiă auditoriu într-un timp foarte scurt.

Oăaplicaţieădeăprezentareămultimediaăesteăunăprogramăcareătransformăădateleăstocateăpeăună
suport de memorieăexternăăîntr-oăprezentareăvizuală.
Oăprezentareăesteăoăsuccesiuneădeăecraneăconceputeăpentruăaăexpuneăoăidee,ăpentruăaăsusţineă
ună punctă deă vedere.ă Cuă ajutorulă aplicaţiiloră pentruă creareaă prezentăriloră multimediaă seă
voră creaă ecrane care vor fi incluseăînăprezentareăînăordineaădorită.

AplicaţiileăpentruăcreareaădeăprezentăriămultimediaăfacăparteădinăsetulădeăprogrameăOfficeăşi
auăurmătoarele avantaje:
• auăacelaşiătipădeăinterfaţăăcuăcelelalteăaplicaţiiăOffice;
• permit integrarea într-o prezentare a informaţiilorăcreateăcu ajutorul editoarelor de text sau a
aplicaţiilorădeăcalculătabelar.

Prinăintermediulăaplicaţiilorădeăcreareăaăprezentărilorămultimediaăsuntăposibileăurmătoarele:
- creare de ecrane;
- adăugareaăşiăprelucrareaăunuiătextăîntr-un material deja existent;
- desenarea, deplasarea, dimensionarea obiectelor incluse în prezentare;
- efecteăspecialeăşiăgraficeăceăpotăfiăadăugateăecranelor; -
facilităţiădeăcolorare;
- etc.

PREZENTAREAăAPLICAXIILOR PENTRU CREAREA PREZENT;RILORă

MULTIMEDIA

Oăprezentareămultimediaăseăprezintăăsubăformaăunorăecraneăceăseăruleazăăsuccesivăunulădupăă
celălaltăşiăconţinăurmătoareleăcomponente:ătext,ăimagine,ăgraficăşiăalteăobiecteăceăportăfiăaranja
teăînă diverse moduri. Aranjamentul componentelor unui ecran seănumeşteămachetă.
Operaţiileă deă bazăă ceă seă întâlnescă înă cadrulă aplicaţiiloră pentruă realizareaă deă
prezentăriă
multimediaăsuntăsimilareăcuăceleăcunoscuteăşiăîntâlniteăînăcadrulăaplicaţiilorădeătipăOffice.

linia de meniu linii de unelte

59
 zona de
previzualizare a
ecranelor

tipuri de
obiecte

zona de note foaia de panoul de sarcini–

prezentare tipuri de ecrane

Figura 8.1. Elementele ferestreiăuneiăaplicaţiiăpentruăcreareaăprezentărilorămultimedia

Aplicaţiaăopereazăăcuăurmătoareleăentităţi: o Prezentarea (presentation) este un ansamblu de foi

de prezentare (ecrane). Pe fiecare foaie
deăprezentareăvaăfiăafişatăăoăcategorieădeăinformaţii,ăfieăsubăformaădeătextăfieăînăformăăgrafic
ă,ăfieă în ambele forme. o Foaia de prezentare (slide sau ecran) esteă unitateaă deă prezentare.ă
Aceastaă organizeazăă informaţiaăînămaiămulteăformate:

   Titlu (title) care este folosit de obiceiăpentruătitlulăprezentării;ăesteăformatădină

textăevidenţiatăprinăformatulăşiămărimeaăcaracterelor;
  
Listaămarcatăă(bulletedălist)ăfolosităăpentruăaăevidenţiaăoăinformaţieăformatăădină
enumerări;
   Coloanele de text - folosite pentruăaăuşuraăcitireaăunuiătextămaiămare;
   Tabelul - folosită pentruă aă prezentaă deă obiceiă oă informaţieă numericăă
(dară nuă
numai)ăceănecesităăalinereaăpeăverticală,ăaranjareaădupăăunăanumităcriteriu,ăstabilireaăun
eiă relaţiiăîntreădate;
   Textulă şiă graficul,ă sauă numaiă graficulă - care sunt folosite pentru
prezentarea informaţiilorănumericeăsubăformaădeădiagrameăşiăexplicareaălor;
  
Textulăşiăimagineaăcareăsuntăfolositeăpentruăprezentareaăimaginilor,ăaăsuneteloră
sauăaăanimaţiei,ăîmpreunăăcuăunătextăexplicativ.

Fiecareădintreăacesteăinformaţiiăesteăinseratăăînăfoaiaădeăprezentareă(ecran)ăsubăformăădeă
obiect. Fiecare foaie de prezentare poate avea la rândul ei un titlu.

60
o Foaia de prezentare de bază
(masterăslide)ăreprezintăăstructuraădeăbazăăcareădeterminăăaspectulă
prezentării.ăÎnăaceastaăseămemoreazăădiferiteădateădespreăfoileăprezentării:ăpoziţiaătitluluiăşi
ăaă
obiectelorăînăcadrulăfoii,ăentităţileăcareăseăvorărepetaăînăfiecareăfoaieădeăprezentareă(deăexe
mpluă
numărulăfoiiăşiădataălaăcareăseăfaceăprezentarea)ăşiăschemaădeăculoriăfolosităăînăprezentare;

o Planul prezentării
(outline)ăconţineărezumatulălucrăriiăformatădinătitlurileăfoilorădeăprezentareăşiă
listeleămarcate.ăAcestaăpoateăfiăvizualizatăpeăecranăsauătipărit,ăpermiţândăutilizatoruluiăsăăa
ibăăoă
vedereădeăansambluăaăprezentării,ăsăăverificeădacăăprezentareaăinformaţiilorăseăfaceăîntr-o
ordine
logicăăşiăsăăurmăreascăămaiăuşorăînătimpulăexpuneriiăordineaăînăcareăîşiăprezintăăverbalăid
eile.ă Subiectele din prezentare pot avea niveluri diferite. Pentru fiecare nivel se poate stabili o
anumităăformatareă(fontul,ădimensiuneaăşiăstilulăcaracterelor,ăschemaădeăculori,ăelementeăgr
aficeă şiăchenareleăfolosite).

o Notele (notes)ăsauăobservaţiileăconţinăimaginiăînăminiatură (thumbnails) ale foilor de

prezentare.
Eleăpermităurmărireaăordiniiăşiăconţinutuluiăprezentăriiăfărăăaărăsfoiăfoileădeăprezentareăreal
e.ă
Noteleăsuntăutileăpentruăaărepetaămaiăuşorăordineaăînăcareăseăvaăfaceăprezentareaăfărăăaăex
istaă riscul de a omite un punct din prezentare.

o Comunicatele (handouts)ăsuntăcopiiăaleăprezentăriiăcareăpotăfiăoferiteăinterlocutorilor.

FaţăădeăalteăaplicaţiiădinăsuitaăOfficeăaparăurmătoareleăconcepteănoi: o Reîntoarcerea (drill

down) este o facilitate prin care utilizatorul poate reveni temporar la documentul
sursăăcareăconţineăobiectulălegatăsauăinclusăînăprezentareă(deăexempluăunăobiectăsauă
oădiagramăăcreatăăcuăeditoareădeătextăsauăaplicaţiiădeăcalculătabelar).ăFacilitateaăseăpoateăfolos
iă pentruăaăexaminaăşiămodifica obiectul.

o Schema de culori
(colorăscheme)ăesteăoăcombinaţieăunicăădeădouăăculoriăfolosităăpentruăprimă
plană(foreground)ăşiăfundală(background)ăînăcadrulăuneiăprezentări,ăastfelăîncâtăsăăseăasigur
eă compatibilitatea foilor de prezentare în timpulăprezentării.

o Recolorarea desenului (recolor picture) este o facilitate prin care pot fi armonizate culorile dintr-
oă imagineă cuă schemaă deă culoriă folosităă înă prezentareă şiă prină careă poateă fiă
eliminată contrastul între culorile nepotrivite astfel
încâtăsăăseăpăstrezeăunitateaădeăculoareăînăprezentareaă vizuală.

o Retrogradarea (demote)ă esteă schimbareaă niveluluiă unuiă subiectă înă cadrulă planuluiă
lucrării.ă
Subiectulăretrogradatăvaăfiăsubordonatăsubiectuluiăprecedentăşiăvaăfiăformatatăconformănoul
ui nivel.

61
o Gruparea obiectelor (group) este o facilitate prin care se poate crea un singur obiect din mai
multeătipuriădeăobiecteă (text,ăimagine,ădiagramă)ăcareăpoateăfiămutatăşiăredimensionată
caăună singur obiect.

o Degruparea obiectului
(ungroup)ăesteăoperaţiaăinversăăprinăcareăseădescompuneăunăobiectăînă
obiecteleăcomponenteăcareăpotăfiăapoiăformatateăşiămanevrateăindependent.

o Durata repetiţiei
(rehearseănewătiming)ăesteăoăcaracteristicăăaăfuncţieiădeăprezentareăaăecraneloră (slide
show)ăprinăcareăseăpăstreazăătimpulăconsumatăcuărepetareaăfiecăreiăfoiădeăprezentareălaă
trecereaăînărevistăăcuăoperaţiaădeăordonareăaăfoilorădeăprezentareă(slideăsorter).

o Afişarea foilor prezentării (slideăshow)ăesteăoăfuncţieăprinăcareăpotăfiăprezentate foile pe

ecranul
videoăcaăşiăcumăarăfiăproiectateăpeăecran,ăfărăăsăămaiăfieăafişateăinstrumenteleăinterfeţeiăa
plicaţieiă
pentruăcreareaăprezentărilorămultimediaă(baraădeămeniuri,ăbareleădeăinstrumente,ăetc.).ăÎnăti
mpulă prezentăriiă trecereaă deă laă oă foaie la alta se poate face automat prin stabilirea
timpului de expunere a unei foi sau manual (folosind mouse-ul sau tastatura).

Aplicaţiileă pentruă creareaă deă prezentăriă multimediaă dispună deă următoareleă

instrumenteă pentruăaăconstruiămaiăuşorăoăprezentareăşiămaiăeficient: o Şabloane de foi de
prezentare (template)ăsuntămodeleădeăfoiădeăprezentări în care sunt stabilite
schemaădeăculori,ămodelulăfundalului,ăetc.)ăcareăpotăfiăfolositeălaăconstruireaăuneiăprezentări.

o Asistentul conţinutului
(AutocontentăWizard)ăesteăoăprocedurăăcareăiniţiazăăunădialogăprinăcareă
seăcereăcomunicareaăunuiăsetădeăinformaţiiănecesareăpentruăformatareaăprezentăriiăşiăunămo
delădeă
prezentare.ăUlteriorăseădeschideăprezentareaăformatăădinămaiămulteăfoiădeăprezentareăprede
finite,
aleăcărorăobiecteăseăvorăcompletaăcuăinformaţiileăprecizate.ăÎnăfuncţieădeămodelulădeăpreze
ntareă ales (recomandarea unei strategii, vânzarea unui produs, a unui serviciu, a unei idei, etc.)
vor fi completateăunăanumitănumărădeăfoiădeăprezentareăşi, în fiecare foaie vor fi incluse
obiectele precizate.

o Prezentarea fără conţinut (blankăpresentation)ăesteăoăfoaieădeăprezentareăneformatată.ăDupăă

stabilireaăconţinutuluiăfoiiăseătreceălaăaplicareaăunuiăşablonăsauăaădiferitelorăformatări.

ETAPELEăUNEIăPREZENT;RI

Realizareaăuneiăprezentăriăpresupuneăparcurgereaăcâtorvaăetapeăimportante:

1.ăcreareaăprezent<rii,ăintroducereaăşiămodificareaătextului

Oriceăprezentareăîncepeăcuăoăidee.ăTrebuieăavutăînăvedere,ăînăcreareaăuneiăprezentări,ăceăseă

62
doreşteăsăăseăcomunice,ăsăăseătransmităăaudienţei,ăpracticăcareăesteămesajulădeăbazăăalăprezent
ării.ăÎnă acestă punctă ală prezentării,ă seă puneă problemaă identificăriiă feluluiă înă careă
subiectulă prezentăriiă
corespundeăcuătemaăpentruăcareăseăîntocmeşteăprezentareaăşiăvaătreziăinteresulăaudienţei,ăaltmi
nteriă prezentareaănuăvaăaveaăniciăunăscopăşiăniciăunărezultatăvizibil.ă

Introducere
Agenda

Subiect 1 Fapteăşiădate Exemple Grafice

Subiect 1 Fapteăşiădate Exemple Grafice

Subiect 1 Fapteăşiădate Exemple Grafice

Concluzii

Figura 8.2. Structuraădeăbazăăaăuneiăprezentări

Luând în considerare aceste lucruri, se poate crea structura de bazăăaăprezentăriiăcaăfiindă

formatăă dină introducere,ă expunereaă unoră problemeă urmateă deă soluţiileă loră (cuprins)ă şiă
înă finală
concluziile.ăStructuraăoricăreiăprezentăriăpoateăfiădescrisăăfolosindădiagramaădinăfiguraă1.ă
Pentruă realizareaă prezentării,ă trebuie,ă maiă înainteă efectuatăă operaţiaă deă culegereă aă
materialelorăşiăinformaţiilorăcareăsăăajuteăînăilustrareaăideilorăidentificateăanterior.ă
Dină punctă deă vedereă practic,ă seă vaă aveaă înă vedereă oă reutilizareă a,ă documenteloră şiă
informaţiilorăcareăpotăfiădeăajutor:ădocumente generate de editoarele de text, tabele rezultate din
aplicaţiileădeăcalculătabelar,ăinformaţiiădinăprezentăriărealizateăanterior,ăimagini,ăsecvenţeăvideo
ăsauă audio,ădiagrameăetc.ăToateăacesteaăpotăfiăcuăuşurinţăăintegrateăînănouaăprezentareăpentru
a ilustra cât mai bine ideile prezentate.

Seăvaărealizaăoăselecţie,ărespectivăoăsortareăaămaterialelorăcareăvorăincluseăînăprezentare.ă
Aceastăăprimăăparteă„deăcercetare”ăesteăceaămaiădificilăăşiădeădurată.

Avândăînăvedereăstructuraătipăaăuneiăprezentăriădiscutatăăanterior,ăoăprezentareăvaăincludeăcelă
puţinăurmătoareleăecrane:
• titlulăprezentăriiăşiănumeleăprezentatorului;
• introducere –
deălaăbunăînceputătrebuieăenunţatăăproblemaăalăcăreiărăspunsăîlăredăă
prezentarea;
• agenda – careă prezintăă peă scurtă subiecteleă tratateă înă prezentareă şiă vineă
caă ună răspunsălaăproblemeleăenunţateăînăintroducere;

63
 • o succesiune de 3-
4ăsubiecteăcareăconţinăfiecare:ăoăideeăsauăoăproblemăăşiămodulă deă
rezolvareă ală acesteia,ă dateă suplimentareă sauă exempleă careă ilustreazăă
ideeaă respectivă,ă grafice,ă imaginiă sauă elementeă multimedia.ă Eă
recomandată caă pentruă ună
subiectădinăcadrulăprezentăriiăsăănuăfieăalocateămaiămultădeă3-5 ecrane; 
sumarăalăcelorăprezentate:ăseăpotărepetaăelementeleăincluseăînăagendă; 
concluziiăşiăreiterareaămesajuluiăprincipal.

2. reordonarea ecranelor

Înătimpulăcreăriiăprezentăriiăpotăinterveniămodificăriăaleăordiniiădeăderulareăaăecranelor,ăprină
introducerea unei noi idei sau a unui nou mesaj. Utilizatorul poate stabili în orice moment care este
ordineaădeăapariţieăaăecranelorăînăcadrulăprezentării,ăprinămodificareaăordiniiăacestora.

3.ăaplicareaăunuiăşablonădeăprezentareăşiămodificareăacestuia

Pentruă aă păstraă consistenţaă prezentăriiă seă folosescă şabloane.ă Aplicaţiiă pentruă creareaă
prezentărilorămultimediaăauăşabloaneăpredefiniteăcareăpotăfiăaplicateăprezentăriiăcareăseărealizea
ză.ă Acesteă şabloaneă definescă tipul,ă formatulă şiă dimensiuneaă textului,ă background-ulă
folosit,ă poziţiaă casetelor de text, schema de culori, etc.
Aplicareaă unuiă şablonă prezentăriiă seă poateă faceă în orice moment, conferindu-i astfel un
aspectăprofesionalăşiăasigurândăconsistenţaătuturorăecranelor.ăDeăasemenea,ăseăpotăcreaăpropriil
eă
şabloaneăpentruăfiăfolositeălaătoateăprezentările.ăDeăexempluăseăpoateăcreaăunăşablonăcareăsăăi
ncludăă sigla companiei,
headerăsauăfooter,ăunăanumităbackgroundăşiăschemăădeăculori.ăPrinăutilizareaăunuiă
astfelădeăşablonălaătoateăprezentărileăseăpoateăcreaăoăanumităăidentitate.ă

Schemaădeăculoriădefineşteăaceleăculoriăfolositeăînăcadrulăprezentăriiăpentru:ăfundal,ătext,ă
umbră,ătitlu,ăetc.ăEsteăindicatăaăseăfolosiăculoriăcuăcontrastăputernicăîntreăfundalăşiăculoareaăte
xtului.ă

4.ăformatareaăecranelorădup<ănecesit<Yileăutilizatorului

Fiecareăutilizatorăîşiăpoateăconfiguraăecraneleăprezentăriiădupăăbunulăplac.ăEsteăbine,ăcaăîn
formatareaă ecraneloră uneiă prezentăriă săă seă ţinăă contă deă câtevaă recomandăriă privindă
realizareaă acestora. Acestea sunt prezentate în continuare.

Primulăecranăvaăconţineătitlulăşiănumeleăprezentatorului.ăAcestaăesteăecranulăpeăcareăaudienţaă
îl va vedea atunciăcândăintrăăînăsalăăşiădeciătitlulătrebuieăsăăfieăcâtămaiăsugestiv.ă
Celelalteăecraneăauădeăobiceiăacelaşiăformat.ăRecomandărileăceăurmeazăăseăaplicăătuturoră
ecranelor din prezentare.
Fiecareăecranăareăunătitluăcareăpermiteăaudienţeiăsăăidentificeădintr-o privire ideea
ecranului.
Dacăăesteănevoieăseăpoateăfolosiăşiăunăsubtitluăcareăsăăfurnizezeăexplicaţiiăsuplimentare.ă

64
 Corpulă (conţinutul)ă ecranuluiă trebuieă săă conţinăă maximumă 4-6 rânduri de text. Trebuie
evitatăărealizareaădeăecraneăcuăfoarteămultă
informaţieăşiăcareăsuntăgreuăinteligibile.ăFiecareărândădeă
textătrebuieăsăădescrieăsauăsăăargumentezeăideeaădeăbazăăprezentatăăînătitlu.ă
Se vor folosi font-uriămariăcareăpotăfiăcititeădeălaădistanţă.ăTitlulăprezentăriiăareădeăobiceiă
dimensiuneaă 48ă şiă subtitlul 36. Textul din corpul ecranului areă dimensiuneaă 32ă şiă seă reduceă
corespunzătorăpentruătextulăidentat.ă

Prinăincludereaăînăecranădoarăaăideilorăprincipaleăseăevităătendinţaădeăaăseăcitiăecraneleăînă
timpulăprezentării.ăTrebuieăsubliniatăcăăecraneleăsunt doar un suport pentru ilustrarea mesajului
care trebuieătransmisăaudienţei.ă

5.ăad<ugareaăobiectelorăînăcadrulăprezent<rii

Imaginile,ăelementeleăgraficeăşiămultimediaăconstituieăsareaăşiăpiperulăoricăreiăprezentări.ăSeă
potăinseraăimaginiădinăfişiereăsauădinălibrăriaădeăimagini,ătexteăscriseăartistic,ăfoiădeăcalculăşiă
grafice,ă filmeăşiăsuneteăfolosindămeniulăInserare.ă

6.ăintroducereaăşiămodificareaătranziYiilorăşiăaăefectelorădeăanimaYie

Pentruăaăcreaăoăprezentareădinamică,ăînăcadrulăprezentării
seăadăugaătranziţiiăîntreăecrane,ădară
trebuieăavutăăgrijăălaăasigurareaăconsistenţei:ănuătrebuieăobosităăaudienţaăfolosindătotăfelulădeăe
fecteă spectaculoaseăceăpotăconduceălaădeviereaădeălaămesajulăprezentării.ă
Pentru a explica mai bine succesiunea unor acţiuniăsauăpentruăaădescrieădeăexempluăfluxuriă deă
documenteă sauă mesajeă seă potă folosiă animaţiiă particularizate.ă Animaţiileă exprimăă maiă
bineă
succesiuneaăunorăideiăsauăpaşiăşiăpermiteăfocalizareaăatenţieiăaudienţeiăsuccesivăasupraăcâteăun
uiă singur element
laăunămomentădat.ăOrdineaădeăapariţieăaăfiecăruiăelementă(textăsauăgrafic)ăpoateăfiă
configuratăăşiătotodatăăseăpoateăautomatizaăapariţiaăfiecăruiăelementălaăunăanumităintervalădeăti
mpă sauăseăpoateăalegeăcaăfiecareăelementăsăăfieăafişatăcuăunăclickădeămouse.

7.ărepetiYiaăgeneral<

Dupăă finalizareaă realizăriiă prezentăriiă esteă indicată săă seă realizezeă oă repetiţieă
generalăă aă acesteiaăpentruăsesizareaăeventualelorăgreşeliărespectivăpentruăoăverificareăfinală.
Oriceă prezentareă trebuieă săă aibăă ună scopă şiă rezultateă măsurabile,ă prină careă săă
seă poatăă
identificaăsuccesulăacesteia.ăOăprezentareăreuşităăesteăoăprezentareăalăcăreiăscopăaăfostăatins.

CAPăXIII.ăREȚELEăDE CALCULATOARE

INTRODUCERE

O reYeaădeăcalculatoare
esteădefinităăcaăfiindă"unăsistemădeăcomunicaţiiăşiădeăschimbădeădateă bazat pe calculatoare,

65
care este creat prinăconectareaăfizicăăaădouăăsauămaiămulteăcalculatoareăprină
intermediulăplăcilorădeăinterfaţăăcuăreţeauaăşiăalăcablurilorăşiăcareăruleazăăunăsistemăde operare
pe reţea".
Ceaămaiăsimplăăreţea esteăcompusăădinădouăăcalculatoare,ălegateăîntreăeleăprintr-un
cablu ce permite accesul de pe unul din
calculatoareălaădateleădeăpeăcelălaltăcalculator.ăExtinzândănumărulădeă
calculatoare,ăseăobţinăreţeleămaiăcomplexe,ăcareăoferăăşiăfacilităţiămaiămulteăutilizatorului.
Considerenteleă careă auă dusă laă apariţiaă reţeleloră deă calculatoareă suntă deă ordină
practic:ă ună
singurăcalculator,ăcareăexecutăăanumiteăaplicaţii,ăareăaccesădoarălaăresurseleăsaleă(procesor,ăme
morie,ă imprimantă,ăetc.)ăcareănuăîntotdeaunaăsuntălaăparametri de vârf. Acest mod de lucru
(figura 1), numit
independent,ăpermiteălegăturaăcuăunăaltăcalculator,ăpentruătransferulăinformaţiilor,ănumaiăfolosi
ndă anumiteăsuporturiădeămemorieăexternă. (dischetă,ăCD,ăetc.).

Utilizator

Figura 1. Modul de lucru independent

Prină legareaă maiă multoră calculatoareă întreă eleă (figuraă 2),ă acesteă dezavantajeă
dispară şiă seă transformăă înă avantaje:ă fiecareă utilizatoră areă acces la datele de pe celelalte
calculatoare, la o
imprimantăămaiăbunăăcareănuăesteălegatăălaăcalculatorulăsău,ăetc.ăOperaţiaăprinăcareăutilizatorul
uiăde la ună calculatoră iă seă permiteă accesulă laă altă calculatoră seă numeşteă partajareă (aă
resurselor).ă Reţeauaă permiteăutilizatorilorăsă-şiăpartajezeăurmătoareleătipuriădeăresurse:
• informaţiileădeătip text sau grafic de pe harddisk;
• mesajele;
• imprimantele;
• memoria, procesorul, alte dispozitive de calcul; • fax-modem-urile;
• etc.

Figura 2. Modulădeălucruăînăreţea

Primeleăreţeleăcareăauăfostăutilizate,ălaăînceputulăaniloră80, au fost compuse din maxim

30 calculatoare,ăcareăpartajauăîmpreunăăoăimprimantă,ăacesteaăfiindădispuseăde-a lungul unui
cablu care nu puteaă depăşiă 200ă metriă lungime.ă Reţeauaă seă potriveaă foarteă bineă pentruă
nevoileă uneiă firmeă deă dimensiuneămică/medie,ădispusăăîntr-
oăclădireămicăăsauăunăetajăalăuneiăclădiriămijlocii.ăFaţăădeămodulă
deălucruăindependent,ăreţeauaăaduceaăavantaje,ădarăextindereaăeiălaăunănumărămaiămareădeăutil
izatoriă sauăpeăunăspaţiuămaiăîntinsănuăeraăposibilăădinăcauzaălimitărilorăimpuseădeătehnologia
66
de lucru. Pentru o firmăăcuăbirouriăîntr-
oăclădireăîntinsă,ăînămaiămulteăclădiriăalăturateăsauăcuăfilialeăaflateălaădistanţă,ă mecanismul de
conectare utilizat nu mai corespundea.
Pentruăutilizatoriiăaflaţiălaădistanţeămaiăuniiădeăalţiiăauăfostăadoptate alte standarde de
legare în
reţea,ăcareăpermitămiiădeăcalculatoareăconectateăşiăcareăpartajeazăăresurseleălorăpentruăaăoferiău
năsporădeă putereădeăcalculăşiămemorareăpentruăfiecareăutilizator.
Avantajulă acestaă ală partajăriiă resurseloră esteă unulă foarteă importantă şiă complex.ă
Pentruă ună
utilizatorăcareăareălaădispoziţieăunăcalculatorăcuăparametriăslabi,ăaccesulălaăreţeaăpermiteăsăăuti
lizezeă putereaă deă calculă aă reţelei,ă careă poateă includeă calculatoareă foarteă performante.ă
Deă asemenea,ă o
imprimantăădeăcalitateăsuperioarăăpoateăfiăaccesatăăchiarădacăănuăesteălegatăădirectălaăcalculato
rulă utilizatorului.ă Ună suportă tehnică deă informaţieă deă ultimăă generaţie,ă deă tipulă discă
extern,ă bandăă streamer,ăzipădrive,ăetc.ăpotăfiăşiăeleăutilizate,ăchiarădacăăeleăsuntălegateăfizic la
alt calculator al reţelei.
Peădeăaltăăparte,ăreţeauaăpermiteăoricăruiăutilizatorăsăăfacăăschimbădeămesajeăon-
lineăcuăceilalţiă utilizatori folosind tehnici de transmitere aămesajelorăsauădeăpoştăăelectronică.
Înăfine,ăprinăreţeauaădeăcalculatoareăseăpot
utilizaăînăcomunăaplicaţiiăcareăfolosescăfieăbazeădeă date comune, fie programe comune, fie
necesităăputereădeăcalculăcareălocalănuăesteădisponibilă.

TIPURIăDEăREXELE

Pentruă clasificareaă reţeleloră deă calculatoareă seă potă utilizaă maiă multeă criterii,ă careă
depind de parametriiăcareăsuntăanalizaţiăpentruăaărealizaădepartajarea.
Funcţieădeăr<spândireaăgeografic<,ăreţeleleăseăîmpartăîn:
• reYeleălocaleă(LocalăAreaăNetworks,ăLAN,ălimbaăengleză),ăutilizateăpentruăaăco
nectaă
calculatoarele unei firme în scopul schimbului de informaţiiă şiă utilizăriiă înă comună aă anumitoră
dispozitive periferice.
Auădimensiuniărestrânseăşiădeăaceeaătimpulămaximădeătransmisieăaăunuiămesajăesteălim
itatăşiă cunoscut dinainte. Transmiterea
informaţiilorăseăfaceăfolosindăunăsingurăcabluălaăcareăsunt legate toate
calculatoarele,ăpermiţândăvitezeădeătransferădeă10-100 Mbps . Sunt utilizate topologii de aranjare
1

a
calculatoarelorăînăreţeaădeătipămagistralăă(laăunăcabluăliniarăseăleagăătoateăcalculatoarele)ăsauăd
eătipăinelă
(la un cablu închis de forma unuiăinelăseăleagăătoateăcalculatoarele);
• reYeleămetropolitaneă(MetropolitanăAreaăNetworks,ăMAN,ălimbaăengleză)ăsunt
ăLAN-
uriăextinseăceăacoperăăbirouriăînvecinateăsauăcartiereăalăturate.ăPeăacelaşiăcabluă(eventualădouă
ăcabluri)ă seătransmitădate,ăvoceăşiăchiar televiziune prin cablu;
• reYeleă largă r<spânditeă geografică (Wideă Areaă Networks,ă WAN,ă limbaă
engleză)ă
acoperăă zoneă întinse,ă caă ţaraă sauă continentul,ă şiă suntă compuseă dină calculatoareă şiă
subreţeauaă deă comunicaţii.ăCalculatoareleăpeăcareăseăexecutăăprogramele utilizatorilor se
numesc gazde (host, limba
engleză).ăSubreţeauaădeăcomunicaţiiătransmiteămesajeleădeălaăoăgazdăălaăalta,ăşiăseăcompuneăd

1 1ăMbpsăţă1ămegabit/secundă,ăadicăăoăvitezăădeătransferădeă1x106 biţi/secundă
67
inăliniileă deă transmisieă (numiteă liniiă sauă canale)ă şiă elementele de comutare a mesajelor
(calculatoare specializate
careătransmitămaiădeparteăinformaţiileăprimite,ănumiteănoduriădeăcomutareăaăpachetelor sau
rutere).
Subreţeauaă seă compuneă dintr-ună numără oarecareă deă liniiă telefonice,ă cuă ajutorulă
căroraă informaţiileăseătransmitădeălaăoăgazdăălaăalta,ăprinăparcurgerea
succesivăăaăanumitorăsegmente.ăOăastfelă deăsubreţeaăseănumeşteăpunct-la-
punctăsauăsubreţeaăcuăcomutareădeăpachete.ăCeleămaiădes utilizate
topologiiăpentruăacesteăsubreteleăsuntăstea,ăinel,ăarbore,ăcompletăăsauăneregulată;
• reYeleăradio.ăSunt utilizate pentru a
legaăîntreăeleăcalculatoare,ăfărăăaăseăutilizaăfirulăcaă
elementădeălegătură.ăAstfel,ăpentruăcaăunăcalculatorăsăăpoatăăaccesaăreţeauaădeăpeăuscat,ădeăpe
ăapăăsauă
dinăaer,ăseăutilizeazăălegăturaăradioăcuăajutorulăcăreiaăseăpotătransmiteăsauăprimiăfaxuri,ămesaj
e de
poştăăelectronică,ăseăpotăcitiăfişiere,ăetc.ăAuăvitezeămaiămiciădeătransmitereăaăinformaţieiă(1-2
Mbps) şiăoăratăămaiămareăaăerorilor,ăînăschimbăpermitălegăturiăînăoriceăsituaţie;
• Internet-ul
Esteădefinităcaăunăsistemămondialădeăreţeleădeăcalculatoareăinterconectate,
careă înlesneşteă serviciileă deă comunicareă aă dateloră cumă ară fiă deschidereaă uneiă sesiuniă
deă lucruă laă distanţă,ătransferulădeăfişiere,ăpoştaăelectronicăăşiăgrupurileădeădiscuţii.
Internet-ulăareă5ăaplicaţiiăprincipale:
- poştaăelectronic<.- utilizatoriiăconectaţiăcompun,ătrimităşiăprimescămesaje;ă
- ştiri.- utilizatoriiă conectaţiă laă grupuriă deă ştiriă primescă şiă transmită informaţiiă peă
diferiteă teme;
- conectareălaădistanY< - utilizatorii se pot conecta la orice calculator pe care au cont
deschis; - transferădeăfişiere -
utilizatoriiăconectaţiăpotăcopiaăinformaţiiădeăpeăunăcalculatorăpeăaltul.
- WWW
(WorldăWideăWeb)ăprinăcareăpeăunăcalculatorăsuntăpuseălaădispoziţiaăutilizatoriloră
conectaţi,ă paginiă deă informaţiiă ceă cuprind text, poze, sunet, video, cu posibilitatea
de navigareădeălaăoăpaginăălaăalta.

Tabelul 1
TipuriădeăreYeleădeăcalculatoareăfuncYieădeăariaădeăr<spândire

68
 Reţeleleădeăcalculatoareăseăîmpart,ăfuncţieădeătehnologia de transmisie, în:
• reYeleleăcuădifuzare,ăcareăauăunăsingurăcanalădeăcomunicaţieăcareăesteă
accesibilă
tuturorăcalculatoarelorădinăreţea.
La nevoie, fiecare calculator transmite mesaje scurte numite pachete, primite de toate
celelalte calculatoare;ă oă parteă aă mesajuluiă (numităă câmpă deă adresă)ă specificăă destinatarulă
mesajului.ă Calculatoareleă dină reţeaă aşteaptăă mesaje,ă iară cândă ună pachetă apareă înă reţea,ă
elă esteă prelucrată de calculatorulăcareăşi-
aărecunoscutăadresa,ădarăesteăignoratădeăcelelalteăcalculatoareădinăreţea.ăAceastăă
operaţieăpoartăănumeleădeătransmitereădeămesaje.
Oă variantăă aă trimiteriiă deă pacheteă esteă aceeaă înă careă toateă calculatoareleă dină
reţeaă suntă destinatari aiăpachetului,ăoperaţiuneaănumindu-
seăînăacestăcazădifuzareădeăpachete.ăPentruăuneleăreţeleă seă poateă definiă şiă operaţiuneaă deă
trimitereă multiplă,ă careă constăă înă trimitereaă pacheteloră cătreă oă
submulţimeăaăcalculatoarelorădinăreţea;
• reYeleăpunctălaăpunct,ăcare dispun de mai multe conexiuni între
calculatoarele
reţelei,ăidealăfiindăcazulăcândăfiecareăcalculatorăesteălegatădeătoateăcelelalte.ăCumăfizică(şiănuă
numai)ă
acestălucruăesteădeăobiceiăgreuădeărealizat,ăreţeauaădispuneădeăconexiuniăîntreăanumiteăcalculat
oare. Transmitereaă mesajuluiă seă faceă prină parcurgereaă unuiă traseuă ceă conţineă unulă sauă
maiă multeă
calculatoare;ăuneoriăexistăămaiămulteătraseeăposibileăşiăatunciăintervinăalgoritmiiădeădirijareăcar
eăcautăă traseele cele mai scurte (sau cele mai ieftine, etc.).
Prinătopologiaăuneiăreţeleăseăînţelegeămodulădeăinterconectareăaăcalculatoarelorăînăreţ
ea.ă
Folosireaăuneiăanumiteătopologiiăareăinfluenţăăasupraăvitezeiădeătransmitereăaădatelor,ăaăcost
uluiă deăinterconectareăşiăaăfiabilităţiiăreţelei.
DupăătopologiaăreYelelor, ele pot fi:
 reYeleăcuătopologieătipămagistral<ă(bus), esteăceaămaiăfolosităăatunciăcândăseă
realizeazăăreţeleălocaleădeămiciădimensiuni,ăiarăperformanţeleănuătrebuieăsăăfieăspectaculoase.ă
Acestă
modelătopologicăseămaiănumeşteăşiămagistralăăliniară,ădeoareceăexistăăunăsingurăcabluăcareălea
găă
69
toateăcalculatoareleădinăreţea.ăAvantajulăesteăatâtăacelaăalăcostuluiămaiăscăzută(seăfoloseşteămai
ăpuţină
cablu),ădarăşiăacelaăcă,ăînăcazulăruperiiăunuiăcabluăsauădefectăriiăunuiăcalculator,ănuăseăajunge
ălaă oprirea întregiiă reţele.ă Dezavantajulă folosiriiă unuiă singură cabluă esteă că,ă atunciă cândă
doreşteă săă
transmităădate,ăcalculatorulătrebuieăsăă"lupte"ăpentruăaăcâştigaăaccesulă(trebuieăsăăaştepteăeliber
areaă cablului. Esteămetodaăceaămaiăuzualăădeăconectare,ăpermiteătransmiterea mesajelor între
calculatoare folosind principiul expus la reţeleleăcuădifuzare;
• reYeleăcuătopologieătipăinel,ăconecteazăăfiecareăcalculatorădeăalte
ădouă,ăimagineaă
fiindăaceeaăaăunorăcalculatoareăaşezateăînăcerc.ăDateleătransmiseădeăunăcalculatorătrec prin
toate calculatoareleă intermediareă înainteă deă aă ajungeă laă destinaţie.ă Dacaă nuă seă folosescă
cabluriă suplimentare,ă oprireaă unuiă calculatoră sauă rupereaă unuiă cabluă duceă laă oprireaă
întregiiă reţele.ă
Performanteleăuneiăreţeleăinelăsuntăcevaămaiămariădecâtăaleăuneiăreţeleădeătipămagistrală.ăUtili
zeazăă pentruătransmitereăacelaşiăprincipiuăalăreţelelorăcuădifuzare;
• reYeleăcuătopologieătipăstea, foloseşte:
- un calculator central care va fi conectat cu toate celelalte calculatoare
prin
cabluri directe. Toate
transferurileădeădateăseărealizeazăăprinăintermediulăcalculatoruluiăcentral.ăDacăă
seăfoloseşteăunăcalculatorăcentralădeămareăputere,ăatunciăreţeauaăvaăaveaăperformanteăridicate,ăî
nsăă defectareaăacestuiaăduceălaăoprireaăreţelei.
- sau în care calculatoarele sunt legateă laă oă componentăă centralăă
numităă
concentratoră(hub).ăUtilizeazăăpentruătransmitereăprincipiulăreţelelorăpunctălaăpunct;
• reYeleăcuătopologieătipăarbore,ăîn care calculatoarele sunt legate
ierarhizat,
• reYeleăcuătopologieătipăcomplet<,ăîn care toate calculatoarele sunt
legate între ele
pentruăaăasiguraăexistenţaăuneiălegăturiăîntreăoricareădinăpuncteleăreţelei,ăînăcazădeădefectareăa
ăunuiă(maiă multor) cablu;
• reYeleăcuătopologieădeătipăneregulat<,ăsuntădeăobiceiăreţeleleăre
alizateăfizicăînă
care s-a pornit deă laă topologieă careă apoiă aă fostă extinsăă fărăă aă seă respectaă unaă dină
topologiileă prezentate anterior.

70
 Figura 3.
Topologiaăreţelelor
DupăăcriteriulăfuncYieiăcalculatoarelorădinăreţea,ăadicăăalăexistenţeiăsauănuăalăunuiăcal
culatoră numit server, se deosebesc:
• reYeleădeătipăpeer-to-peer (workgroups, grupuri de lucru), în
care toate calculatoarele
suntăegaleăîntreăele,ăfărăăoăorganizareăierarhicăăşiăfărăăexistenţaăunuiăserver.ăFie
careăcalculatorăîşiă
stabileşteăpoliticaădeăpartajareăaăresurselor,ăavândăatâtărolulădeăserverăcâtăşiăcelă
deăclient.ăSuntăreţeleă simple,ăauăpânăălaă10ăcalculatoareădistribuiteăîntr-
oăzonăărestrânsă,ăsuntăuşorădeăconstruităşiărelativă ieftine. Sistemele de operare
sunt uzuale,ăfărăăniveleădeosebiteădeăperformanţeăşiăsecuritate,ăcumăarăfiă
Microsoft Windows NT Workstation, Microsoft Windows for Workgroups, Microsoft Windows 95,
96, 2000, etc.;

Figura 4. Reţeleădeătipăpeer-to-peer

• reYeleăbazate pe
server,ăînăcareăexistăăunăcalculatorăputernic,ăcuăperformanţeădeosebite,ă
careădeserveşteăcererileăcelorlalteăcalculatoareăşiăasigurăăsecuritateaădatelorădinăr
eţea.ăServerulăpoateă fiă dedicată sauă nededicat,ă şiă esteă calculatorulă careă
conduceă practică reţeaua, asigurând următoareleă funcţiuniăprincipale:

71
 -serverulădeădateăşiătipărire,ăadministreazăăaccesulălaădateăşiăimprimantă.ăDateleăsuntăpre

lucrateă

cuăoăaplicaţieădeăpeăcalculatorulăutilizatorului,ădarăseăpăstreazăăpeăserverăşiăsuntătipăriteălaă

oă imprimantăălegatăălaăserver;

- serverulădeăaplicaţii,ăadministreazăăaccesulălaăaplicaţiiăşiădate.ăDateleăsuntăpăstrateăpeăserver,ălaăfelăşiăaplicaţiile,ăiar utilizatorul are

pe calculatorulăsăuădoarărezultateleăexecutăriiăaplicaţiilorădorite.ăUtilizeazăămetodologiaădeălucruănumităăclient/server;

- serverulădeăpoştăăelectronică,ăadministreazăătransferulădeămesajeăelectroniceăîntreăcalculatoareleădinăreţea;
-serverulădeăfax,ăadministreazăătraficulădeămesajeăfaxăîntreăcalculatoareleădinăreţea; -
serverul de comunicaţii,ăadministreazăătransferulădeădateăşiămesajeăe-mail între calculatoarele
dinăreţea;
-serverulădeădirectoare,ăadministreazăăinformaţiileădinăreţeaădinăpunctădeăvedereăalăpăstr
ării,ă gestionării,ălocalizăriiăşiămăsurilorădeăprotecţie.
Sistemele de operare
utilizateăpentruăreţeleăcuăservereăsuntăspecializate,ădeoareceăeleădispunădeă
perifericeăavansateăcareănecesităăaplicaţiiăcareăsăăvalorificeăputereaăacestora,ăşiăseăpoateăaminti
ăaiciă
Microsoft Windows NT Server;

Figura 5. Reţele bazate pe server

 reYeleăcombinate,ăcareăîmbinăăavantajeleătipurilorăprezentateăanterior.

PROGRAMEăDEăREXEA

SistemeădeăoperareăînăreYea
Înăetapaădeătrecereădeălaăutilizareaăcalculatoarelorăînămodăindependent,ălaăutilizareaăînăr
eţea,ăaă
apărutănecesitateaăexistenţeiăunuiăsoftwareăcareăsăăgestionezeăfuncţiileăimpuseădeălucrulăînăreţe
a.
Cum în acel moment, calculatoarele independente aveau deja instalat sistemul de operare, în
primaăetapăăsoftwareădeăreţeaăs-a adăugatăceluiăexistent.ăPeăacelaşiăcalculator coexista atât un
sistem deăoperareăindependentăcâtăşiăunulădeăreţea.
În sistemele de operare avansate (Microsoft Windows NT Server, Microsoft Windows NT
Workstation,ăMicrosoftăWindowsă95ăşiăurmătoarele)ăceleădouăăsistemeădeăoperareăauăfostăreun
iteăîntrunulăsingur,ăcareăoferăăambeleăfuncţionalităţi.
Acesteăsistemeădeăoperareăauăoăsarcinăăfoarteăcomplexă,ăînăcareăsuntăangrenateătoateăre
surseleă
calculatorului: procesorul, memoria, harddisk-ul, alte dispozitive periferice.
Principalele obiective ale unui softwareădeăreţeaăsunt:
• conectareaăcalculatoarelorăşiăcelorlalteăperifericeădinăreţea;
72
 • coordonareaăfuncţionăriiăcalculatoarelorăşiăperifericelorădinăreţea;
• asigurareaăunuiănivelăcorespunzătorădeăsecuritateăaăaccesuluiălaăresurseleădeăcalculăş
iădateleă dinăreţea.
Unaă dină facilităţileă careă trebuieă oferiteă deă ună astfelă deă sistemă deă operareă esteă
aceeaă deă multitasking,ă adicăă posibilitateaă deă aă executaă simultană maiă multeă programeă
(aplicaţii,ă procese,ă taskuri). Concret, fiecare procesor din cele existente în arhitectura
calculatorului poate executa un
program.ăDacăăsuntămaiămulteăprogrameădecâtăprocesoare,ăaceastăăpoliticăănuăseămaiăpoateăap
lica,ăşiă programele sunt executate pe rând, fiecare câte un anumit interval (scurt) de timp, astfel
încât utilizatorul are impresia
căăproceseleăsuntăsimultane.ăDacăăseălucreazăăînăreţea,ămultitaskingul se poate
realizaăprinăcomutareaăîntreăunăprogramălocalăşiăunăprogramădeăreţea.
Deoareceăfuncţionareaăreţeleiădepindeădeămodulăcumăorganizeazăăserverulăîntreagaăactiv
itate,ă software-ul deăreţeaăareădouăădirecţiiădeămanifestare:
• software instalat pe server;
• softwareăinstalatăpeăstaţiileădeălucruă(clienţi).
Software-ul server
esteăcomponentaăcareăasigurăăaccesulăutilizatoruluiăconectatăoăstaţieădeă
lucru,ălaăresurseleăşiădateleădinăreţea.ăPentruăaceasta,ăelăprimeşteăcererileădeăoperaţiiădeălaăclie
nt,ăoă analizeazăăşiătrimiteăserveruluiăcareăexecutăăcerereaărespectivă.
Executareaăuneiăastfelădeăcereriăesteăînsăăcondiţionatăădeădrepturileăpeăcareăutilizatorulă
deăpeă calculatorul client le are asupra respectivelor resurse sau date. Pentru aceasta, administratorul
de reţea,ă careă esteă persoanaă careă stabileşteă regulileădeă lucruăînă reţeaă (prină exploatarea
sistemului de
operareădeăpeăserver),ăstabileşteăpentruăfiecareăutilizatorăînăparteălaăcareăresurseăşiădateăareăac
cesăşiăceă operaţieăpoateăexecutaă(citire,ăscriere,ămodificare,ăştergere,ăetc.).
Totă administratorulă deă reţeaă stabileşteă şiă listaă utilizatoriloră careă auă accesă laă
reţea,ă prină acordareaăcătreăfiecareăaăunuiănumeăşiăaăuneiăparole, stabilirea
drepturilorăşiăprivilegiilorăsale,ăsauă anularea dreptului de acces.
Software-ul client esteă componentaă careă asigurăă utilizatoruluiă accesulă laă resurseleă
calculatoruluiăpropriu,ăiarădacăăoperaţiaădorităăfaceăreferireălaăresurseăsauădateădeăpeăaltăcalcul
ator,ă trimiteăcerereaăpeăreţeaăcătreăserverulăundeăseăaflăăresursaănecesară.
Transmitereaăcereriiăseăfaceădeăcătreăunăprogramănumităredirector,ăcareăstabileşteădespre
ăceăesteă
vorbaăînăcerere,ăcareăesteăcalculatorulăcăreiaăîiăesteăadresată,ăapoiăfaceăoăsolicitareăcătreăacelăc
alculatoră
pentruărezolvareaăcererii,ăînăprocesulădeărezolvareăaăcererii,ăproblemaălocalizăriiăresurseiărespec
tiveănuă revineăutilizatorului,ăcareănuătrebuieăsăăcunoascăădecâtănumeleărespectiveiăresurse.

DrivereădeăreYea
Legăturaăîntreădouăăcalculatoareădinăreţeaăseăfaceăfolosindăcabluădeăunăanumitătip.ăCabl
ulăesteă
legatălaăcalculatorăfolosindăoăplacăăechipatăăcuăcomponenteăelectronice,ănumităăplacăădeăreţea.
ăAceastaă
areăcaărolăpregătireaădatelorădinăcalculatorăpentruăaăfiătransmiseăpeăcabluăşiărecepţiaăsemnalelo
răelectroopticeădeăpeăcabluăşiătransformareaălorăînăocteţiădeădate.
Componentaăsoftwareăcareăasigurăăefectuareaăacestorăoperaţiuniădeăcătreăplacaădeăreţeaă
seă
numeşteădriverădeăreţea.ăDrivereleăînsoţescădeăobiceiăplacaădeăreţea,ăfiindăelaborateădeăcătreăfi
rmaă careăfurnizeazăăşiăsuportulăhardware,ădarăeleăseăpotăobţineăşiădeălaăserviciiăon-line de pe
Internet.
73
 Driverulăplăciiădeăreţeaăesteăparteaăcareăasigurăălegăturaăîntreăcalculatorăşiăplacaădeăreţ
ea,ăiară placaă deă reţeaă asigurăă legăturaă între calculatoră şiă cabluă (şiă maiă departeă legăturaă
cuă celelalteă calculatoare).

MODELEăDEăREFERINX;

Ună avantajă principală ală utilizăriiă reţeleloră esteă acelaă căă permiteă transferulă deă
dateă întreă calculatoare.ăCumăcalculatoareleădinăreţeaăpotăfiădeămaiămulteătipuri, cum software-
ul utilizat poate fi
diferitădeălaăunăcalculatorălaăaltul,ăesteănecesarăcaăsăăexisteăunănivelădeăstandardizareăcareăsăă
permităă bunaăcomunicareăîntreăelementeleăreţelei.
Standardeleă suntă aprobateă deă organizaţiiă internaţionale,ă cumă ară fi:ă OSI
(International Standards Organisation), ECMA (European Computer Manufacturer's Association),
IEEE (Institute
ofăElectricalăandăElectronicalăEngineers),ăANSI.ăElaborareaăstandardelorăpentruăreţeleă
aădevenită necesarăă datorităă diversificăriiă echipamenteloră siă serviciilor,ă careă aă condusă laă
apariţiaă deă reţeleă eterogene din punctul de vedere al tipurilor de echipamente folosite. În plus,
multitudinea de medii fiziceă deă comunicaţieă aă contribuită laă deciziaă deă aă definiă reguliă
preciseă pentruă interconectareaă
sistemelor.ăISOăaăelaboratăunămodelăarhitecturalădeăreferinţăăpentruăinterconectareaăcalculatoare
lor,ă cunoscut sub denumirea de modelul arhitectural ISO-OSI (Open System Interconnection).
Modelul ISO-OSIăîmparteăarhitecturaăreţeleiăînăşapteănivele,ăconstruiteăunul deasupra
altuia, adăugândă funcţionalitateă serviciiloră oferiteă deă nivelulă inferior.ă Modelulă nuă
precizeazăă cumă seă construiescă nivelele,ă dară insistăă asupraă serviciiloră oferiteă deă fiecareă
şiă specificăă modulă deă comunicare între nivele prin intermediul
interfeţelor.ăFiecareăproducătorăpoateăconstruiăniveleleăaşaă
cumădoreşte,ăînsăăfiecareănivelătrebuieăsăăfurnizezeăunăanumităsetădeăservicii.ăProiectareaăarhit
ecturiiă peă niveleă determinăă extindereaă sauă îmbunătăţireaă facilăă aă sistemului.ă Deă
exemplu,ă schimbareaă mediuluiă deă comunicaţieă nuă determinăă decâtă modificareaă niveluluiă
fizic,ă lăsândă intacteă celelalteă nivele.
1. Nivelul fizic are rolul de a transmite datele de la un calculator la altul prin intermediul
unuiămediuădeăcomunicaţie.ăDateleăsuntăvăzuteălaăacestănivelăcaăunăşirădeăbiţi.ăProblemeleătipi
ceăsuntă
deănaturăăelectrică:ăniveleleădeătensiuneăcorespunzătoareăunuiăbită1ăsauă0,ădurataăimpulsuriloră
deă
tensiune,ăcumăseăiniţiazăăşiăcumăseăopreşteătransmitereaăsemnalelorăelectrice,ăasigurareaăpăstrăr
iiă formei semnaluluiăpropagat.ăMediulădeăcomunicaţieănuăfaceăparteădinănivelulăfizic.
2.ă Nivelulă legăturiiă deă date corecteazăă erorileă deă transmitereă apăruteă laă nivelulă
fizic,ă
realizândăoăcomunicareăcorectăăîntreădouăănoduriăadiacenteăaleăreţelei.ăMecanismulăutilizatăînă
acest
scopăesteăîmpărţireaăbiţilorăînăcadreă(ăframe),ăcăroraăleăsuntăadăugateăinformaţiiădeăcontrol.ăCa
dreleă suntă transmiseă individual,ă putândă fiă verificateă şiă confirmateă deă cătreă receptor.ă
Alteă funcţiiă aleă
niveluluiăseăreferăălaăfluxulădeădateă(astfelăîncâtătransmiţătorulăsăănuăfurnizezeădateămaiărapidă
decâtă
leăpoateăacceptaăreceptorul)ăşiălaăgestiuneaălegăturiiă(stabilireaăconexiunii,ăcontrolulăschimbului
ădeă dateăşiădesfiinţareaăconexiunii).ă
3.ăNivelulăreţea
asigurăădirijareaăunităţilorădeădateăîntreănodurileăsursăăşiădestinaţie,ătrecândă
eventualăprinănoduriăintermediareă(routingă).ăEsteăfoarteăimportantăcaăfluxulădeădateăsăăfieăastf
74
elă dirijată încâtă săă seă eviteă aglomerareaă anumitoră zoneă aleă reţeleiă (congestionare).ă
Interconectareaă reţelelorăcuăarhitecturiădiferiteăesteăoăfuncţieăaăniveluluiăreţea.ă
4. Nivelul transport
realizeazăăoăconexiuneăîntreădouăăcalculatoareăgazdaă(host)ădetectândăşiă corectândă erorileă peă
careă nivelulă reţeaă nuă leă tratează.ă Esteă nivelulă aflată înă mijloculă ierarhiei,ă asigurând
nivelelor superioareăoăinterfaţăăindependentăădeătipulăreţeleiăutilizate.ăFuncţiileăprincipaleă
sunt:ă stabilireaă uneiă conexiuniă sigureă întreă douăă maşiniă gazdă,ă iniţiereaă transferului,ă
controlulă fluxuluiădeădateăşiăînchidereaăconexiunii.ă
5. Nivelul sesiune stabileşte
şiăîntreţineăconexiuniă(sesiuni)ăîntreăproceseleăaplicaţie,ărolulă
săuăfiindăacelaădeăaăpermiteăproceselorăsăăstabileascăă"deăcomunăacord"ăcaracteristicileădialogu
luiăsiă sa sincronizeze acest dialog.
6. Nivelul prezentare realizeazăăoperaţiiădeătransformareă
aădatelorăînăformateăînţeleseădeă entităţileăceăintervinăintr-
oăconexiune.ăTransferulădeădateăîntreămaşiniădeătipuriădiferiteă(Unix-DOS,
deăexemplu)ănecesităăşiăcodificareaădatelorăînăfuncţieădeăcaracteristicileăacestora.ăNivelulăpreze
ntareă ară trebuiă săă ofereă şiă serviciiă deă criptare/decriptareă aă datelor,ă înă vedereaă
asigurăriiă securităţiiă comunicaţieiăînăreţea.ă
7.ă Nivelulă aplicaţie areă rolulă deă "fereastra"ă deă comunicaţieă întreă utilizatori,ă
aceştiaă fiindă reprezentaţiă deă entităţileă aplicaţieă (programele).ă Nivelulă aplicaţieă nuă
comunicăă cuă aplicaţiileă ciă controleazăămediulăînăcareăseăexecutăăaplicaţiile,ăpunându-
leălaădispoziţieăserviciiădeăcomunicaţie.ă Printreăfuncţiileăniveluluiăaplicaţieăseăaflă:ă
- identificareaăpartenerilorădeăcomunicaţie,ădeterminareaădisponibilităţiiăaces
toraăşiă
autentificarea lor;
- sincronizareaăaplicaţiilorăcooperanteăşiăselectareaămoduluiădeădialog;
- stabilireaăresponsabilităţilorăpentruătratareaăerorilor; -
identificareaăconstrângerilorăasupraăreprezentăriiădatelor; -
transferulăinformaţiei.

75
 Figura 6. Modelul arhitectural ISO-OSI

COMPONENTE HARDWARE

Placa de reţea
Placaădeăreţeaăesteăunăansambluădeăcircuiteăintegrateăşiăalteăcomponente,ăcareăîmpreună
ăcuă anumite programe incluse în memorii de
peăplacăăasigurăălegăturaăîntreăcablulădeăreţeaăşiăcalculator.
Laă calculatorulă sursă,ă auă caă rolă convertireaă informaţiiloră sositeă peă magistralaă deă
date,ă subă forma a
8-16-32ăbiţiădeădate,ăînăsemnaleăelectrice/optice,ăsubăformaăuneiăsuccesiuniădeăbiţiăcareăvaă
parcurgeă cablulă deă reţea;ă laă calculatorulă destinaţieă areă locă procesulă invers,ă înainteă deă
demararea procesuluiă deă transfer,ă celeă douăă plăciă corespondenteă realizeazăă oă negociereă
asupraă parametriloră operaţieiădeătransfer:ădimensiuneaăgrupurilor de date, viteza de transmitere,
modalitatea de conformare aăprimiriiăşiămomentulătrimiteriiăei,ăetc.
Unăaltărolăimportantăalăplăciiădeăreţeaăesteăgestiuneaăadreseiădeăreţeaăaăcalculatoruluiăr
espectiv,ă adicăăalămodalităţiiăprinăcareăfiecareăserver
sauăstaţieăclientăseăidentificăăfatăădeăcelelalteăcalculatoare.

76
 Figura 7. Placaădeăreţea

Cablul de reţea
Legareaăcalculatoarelorăînăreţeaăseăfaceădeăceleămaiămulteăoriăutilizândăcaăsuportăfiz
icăală legăturiiăunăanumitătipădeăcablu.ăDină multitudinea de cabluri utilizate, se disting trei
categorii principale:
• cablul coaxial;
• cablul torsadat;
• cablulădeăfibrăăoptică.
Cablul coaxial constăăîntr-
unăfirăcentralădinăcupru,ăînconjuratădeăunăînvelişăizolator,ăapoiă un strat de ecranare a
semnalelor parazite format dintr-oăplasăămetalică,ăiarălaăexteriorăoăcămaşăădeă protecţie.ă
Ceaă maiă uzualăă asemănareă aă saă esteă cablulă TV,ă deă careă diferăă doară prină parametrii
electrici.ăFirulăcentralăesteăcelăcareătransportăăsemnalulăelectric,ăadicăădatele,ăînătimpăceăpla
saă metalică
protejeazăăfirulăcentralădeăinfluenţaăzgomotuluiă(semnalelorăparaziteădinăjur)ăşiăaădiafonieiă
(interferenţaăcuăunăposibilăfirăalăturat).

Figura 8. Cabluădeăreţeaăcoaxial

Cablul coaxial
seăprezintăăînădouăăforme,ăanumeăcablulăsubţireă(thinnet),ămaiăuşorăşiăflexibil,ă
avândăceaă0,6ăcmădiametru,ăoăimpedanţăădeă50ăohmi,ăpermiţândătransmitereaăsemnaluluiăla
ămax.ă
185ăm,ăcareăseăpoateălegaădirectălaăplacaădeăreţeaăprinăconector,ăşiărespectivăcablulăgrosă(t
hicknet), avândăceaă1,2ăcmăgrosime,ămaiăgreuăşiămaiădificil de folosit, care permite
transmiterea semnalului la max. 500 m, legat de calculator printr-
unădispozitivănumitătransceiverăşiăutilizatăcelămaiăfrecventă
pentruăaărealizaăoăconexiuneă(numităăbackbone)ălaănivelădeăetajăsauădeăcoloanăăînăcadrulău
neiăclădiri, careăleagăămaiămulteăreţeleăconstituiteădinăcabluăsubţire.
Cablul torsadat (twistedă pair)ă esteă ună cabluă compusă dină douăă fireă deă cupru,ă
izolate,ă răsuciteădupăăoăanumităăspecificaţie.ăExistăăcabluătorsadat neecranat (UTP,
Unshielded Twisted Pair), la care firele sunt introduse într-
unăînvelişăneecrant,ăasigurândăoătransmitereăcorectăăaădateloră
pânăălaă100ămetri,ăşiăcabluăecranată(STP,ăShieldedăTwistedăPair),ălaăcareăfireleăecranateăînt
reăeleăşiă faţăădeămediuăprintr-o folie, ceea ce permite o lungime mai mare a cablului.

77
 Figura 9. Cablulădeăreţeaătorsadat:ăneecranată(UTP)ăşiăecranată(STP)

Cablulădeăfibr<ăoptic<
asigurăătransmitereaădatelorăprinăimpulsuriăluminoaseămodulate.ă
Cablulăesteăalcătuitădinăfibreăoptice,ăfiecareăfibrăăavând un cilindru foarte
subţireădeăsticlăă(uneoriă plastic), utilizat pentru a transmite semnalul într-
oăanumităădirecţie,ăînconjuratădeăoăarmăturăădeă
asemeneaădinăsticlă,ăprotejatădeăunăstratădeămaterialăplasticăpentruărigidizare.ăUnăcabluăseăc
ompuneă dinămaiămulteăfibre,ăîntăriteămecanic prin
utilizareaăunuiăînvelişădinăkevlar.ăAvantajeleăutilizăriiă
fibreiăopticeăsuntădateădeăvitezaăfoarteămareădeătransmitereăaăinformaţieiă(uzuală1000ăMbps,
ădară
funcţioneazăăfărăăproblemeăşiălaă1ăGbps)ăşiădeăimposibilitateaăinterceptăriiăsemnalelorădeoar
ece nu
radiazăăînăjur.ăDezavantajeleămajoreăsunt,ădeocamdată,ăpreţulămaiămareăcaăalăcabluluiăelectr
icăşiă tehnologiaădeăconectareăcareăesteădestulădeăpretenţioasă.

Figura 10.
Cablulădeăreţeaădeăfibrăăoptică
Oăcomparaţieăaăcaracteristicilorăşiăposibilităţilorăoferiteădeădiferiteleătipuriădeăcabluăeste
ă prezentatăăînătabelulăl.2.

Tabelul 2
Tipuri de cablu utilizate în reţele de calculatoare

Tipul de cablu CoaxialăsubYir Coaxial gros UTP Fibraăoptic

e <
Lungimeăutilă 185m 500m 100m 2000m
Viteză de 10Mbps 10Mbps 100Mbps 1 Gbps
transmitere
Flexibilitate bună slabă foarte foarte
Instalare uşoară uşoară foarteăuşoară uşoară
Interferenţă slabă slabă sensibil nu
Recomandări reţeleă coloanăă reţeleăcuăbuget reţeleămari,ă
ă de utilizare medii/mari cu principalăăînă ă mic vitezăăşiă
nevoi de reţeleămariăcu securitate
securitate ă nevoi de sporite
securitate
Sursa: Bazeleăreţelelorădeăcalculatoare,ăp.ă112

78
MufaădeăreYea
Legareaăcalculatoarelorăînăreţeaăseăfaceăprinăintermediulăcablului,ăcare are la capetele
sale mufeă(conectori).ăExistăăurmătoareleătipuriădeămufeălegateălaăcablu:
• conectorulădeăcabluăBNC.ăEsteămufaăcareăesteălegatăă(lipită,ăsertizată)ădirectădeă
cablul coaxial;

Figura 11. Conectoarele pentru cablu BNC

• conectorulăBNCăînăT.ăEsteămufaăcareăleagăăconectorulăanteriorădeăplacaădeăreţe
a,ăşiă
seănumeşteăînăTădinăcauzaăformeiăsale:ălaăceleădouăălaturiăsuperioareăseăleagăăc
ablulă
iarălaăpiciorulălitereiăseăleagăăcalculatorulăprinăintermediulăplăciiădeăreţea;

Figura 12. Conectorul BNC în T

• conectorul RJ-45.ăLeagăăcablulătorsadatădeăplacaădeăreţea.

Figura 13. Conector pentru cablu torsadat

Conectorul tubular BNC

Cândă seă doreşteă prelungireaă unui cabluă preaă scurt,ă aceastăă operaţieă seă poateă
executaă
instalândăpeăcabluăoămufăănumităăconectorătubularăBNC,ăcontinuatăăcuăoăaltăăbucatăădeăca
blu.ă
Utilizareaăacesteiămetodeănuăesteătocmaiăceaămaiăindicatăădeoareceăconectorulăintroduceăoăa
tenuareă a
semnaluluiăşiăastfelăparametriiădeălucruăaiăreţeleiăauădeăsuferit.ăEsteădeăpreferatăaăseăutiliza
ăună cablu de lungime mai mare decât un conector.

Figura 14. Conectorul tubular BNC

Repetorul
Pentru prelungirea unui cablu prea scurt,
reţeauaăpoateăfolosiăunăconectorătubularăBNC.ăAşaă cum s-
aăprezentatăanteriorăînsă,ădinăcauzaăscăderiiăparametrilorăsemnaluluiăelectric,ămetodaănuăesteă
ceaămaiăavantajoasă.ăCaăalternativă,ăpeăcabluăseăpoateămontaăunădispozitivănumitărepetor,ăcare
ăpeă

79
lângăăposibilitateaădeăprelungireămaiăoferăăşiăoăamplificareăaăsemnaluluiăelectric,ădarănuăperm
iteă un volum mare al traficului de date.

Puntea (bridge)
Oă altăă soluţieă pentruă extindereaă uneiă reţeleă oă constituieă utilizareaă uneiă punţi.ă
Aceastaă permiteăînăplusăfaţăăde un repetor un control mai
bunăalătraficuluiădeădate,ădeoareceăfoloseşteăoă
tehnicăădeămemorareăaăadreselorăcalculatoarelorădinăreţea,ăprinăcareătineăminteăcareăesteăcal
eaăprină
careăunăpachetădeădateăajungeălaăcalculatorulădestinaţie,ăceeaăceăduceăiaăscădereaătraficuluiă
dinăreţea.

Routerul
Dacăăpunteaăareăunănivelădeăinteligenţăămaiămareădecâtăunărepetor,ădeoareceăpoateădir
ijaă
pacheteleăpeăanumiteătrasee,ăunărouterăesteăşiămaiăevoluatădeoareceănuănumaiăcăărecunoaşteătr
aseulă ce trebuie urmat de un pachet,
ciăşiătipulădeăprotocolădeătransmitereăşiăcareădinăcăileăposibileăesteăceaă
maiăpotrivită,ăfuncţieădeăîncărcareaăreţelei.

Poarta de interconectare
Laălegareaăîntreăeleăaămaiămultorăreţeleădiferite,ăpotăapăreaăproblemeădeăincompatibi
litate.ă Acestea sunt
eliminateădeăporţileădeăinterconectareă(gateways)ăcareămodificăădateleăsositeădintr-o reţeaă
prină eliminareaă componenteloră legateă deă protocolulă dină reţeauaă sursă,ă apoiă reface
datele conformăcerinţelorăprotocoalelorădinăreţeauaăundeătrebuieăsăăajungăădatele.

Terminatorul
Cândăcalculatoareleăsuntălegateăînăreţea,ăpeăcabluăcirculăăsemnaleăelectriceăsauăoptice.ă
Semnaleleăelectriceăcareăajungălaăcapătulăcabluluiădeăreţeaăseăvorăîntoarceăşiăvorăcontinuaăsăăs
eă propage de-a lungul cablului, ceea ce ar duce evident la alterareaă informaţiiloră dină cauzaă
suprapuneriiădeăsemnale.ăPentruăaăpreveniăoăastfelădeăacţiuneănedorită,ălaăcapătulăliberăalăcabl
uluiăseă monteazăăunăconectorănumităterminator,ăcareăareărolulădeăaăabsorbiăsemnaleleălibere.

ReYeauaăf<r<ăfir
Exprimareaădeă„reţeaăfărăăfir"ănuăesteăchiarăcorectă,ădeoareceăfaceăreferireălaăoăreţea
ăclasică,ă
extinsăăprinăînglobareaăunorăconexiuniăfărăăfir.ăAcesteaăpotăproveniăfieădinăexistenţaăuneiăn
evoiădeă
mărireăaăreţeleiăexistenteăpentruăunătimpăscurt,ăfieădinăasigurareaăunorăliniiădeărezervă,ăfieă
pentru a
asiguraălegăturaăcuăoăsubreţeaăinstalatăăînălocuriăaglomerateăsauăpentruăaădeserviăutilizatoriă
cuăgradă mare de mobilitate.
Reţeleleăfărăăfirăpotăfiălocaleă(într-
oăclădire),ăcazăînăcareăstabilescălegăturaăîntreăcalculatoareă
prinăundeăradio,ăinfraroşiiăsauălaser,ăşiăechipamenteădeălegăturăănumiteătransceivere;ăreţeleăloca
leă extinseă(întreăclădiri),ăcazăînăcareăfolosescăundeăradioăcuăspectruăîmprăştiat,ăşiăcalculatoare
mobile, care folosesc ca suport al transmisiei serviciile de telefonieămobilă.

80
Concentratorul
Laăconectareaămaiămultorăcalculatoareăînătopologieăstea,ăînăcentrulăreţeleiăesteădispusăună
echipament numit concentrator (hub), având rolul de a lega fiecare calculator de nodul central.
Concentratoareleăpotă fiă active,ădacă eleă auăşiă rolădeă aăamplificaăsemnalulăelectrică
(cazăînăcareă
trebuieăalimentateădeălaăreţeauaăelectrică)ăsauăpasive,ădacăădoarăleagăăfizicăcalculatoarele.

Transceiverul
Esteăoăcomponentăăutilizatăăpentruărealizareaălegăturiiăînăreţeaăpentruăreţeleleăcuăcablu
coaxial gros, cu rol de a transforma fluxul de date paralel de pe magistrala calculatorului în flux
serialăpeăcablu,ăşiăinvers,ăaşaăcumăaratăăşiănumeleăsăuă(TRANSmitter/reCElVER,ăemiţător/
receptor.

CAP XIV. PRINCIPIILE INTERNET-ULUI

DEFINIXIE.ăCONCEPTEăDEăBAZ;

Internet-
ulăesteălaăoraăactualăăceaămaiăimportantăăreţeaămondialăădeăcalculatoare.ăEaănuă areă oă datăă
precisăă aă apariţiei,ă rezultândă înă urmaă interconectăriiă aă miiă deă utilizatori,ă dină toatăă
lumea,ăfiindădeăfaptăoăreţeaădeăreţele.
În anul 1969,
DepartamentulăApărăriiăalăS.U.A.ăaălansatăunăproiectănumităARPANETă (ARPA -
Advancedă Researchă Projectă Administrationă ţă Administraţiaă pentruă proiecteă deă
cercetareăavansată;ăNETăţăreţea).ăScopulăsăuăeraădeăaăconectaădepartamentul,ăcuăcercetătorii
ăînă domeniul militar dintr-ună anumită numără deă universităţi,ă pentruă ună schimbă maiă
rapidă deă informaţii.ă Caă urmareă aă succesuluiă realizat,ă laă sfârşitulă aniloră ’70,ă U.S.ă
Natională Scienceă Foundationă(FundaţiaăNaţionalăădeăŞtiinţăădinăS.U.A.ă-
NSF),ăaăorganizatăoănouăăreţea, numităă CSNET.ă Laă aceastaă seă puteauă conectaă pentruă
diferiteă serviciiă (înă generală poştăă electronică),ă
universităţileăcareănuăaveauăcontracteăcuăDepartamentulăApărării,ădeciăconexiuneălaăARPAN
ET.ă Impactul asupra lumii a fost atât de puternic, încât, ca urmare a cererilor crescânde de
conectare, NSF-ulăaăcreatăoănouăăreţea,ănumităăNSFNET.ăNSFNET-
ulăeraăbazatăăpeăsupercalculatoareleă
existenteăînă6ăoraşeăaleăS.U.A.,ăfiecareălegateălaăunăcalculatorămaiămic,ăacesteaădinăurmăăf
ormândă
oăsubreţea.ăDeăasemenea,ăNSFăaăfinanţatăaproximativă20ădeăreţeleăregionale,ăpermiţândăînăa
cestă
felăinterconectareaăaămiiădeăutilizatoriă(universităţi,ăbiblioteci,ălaboratoareăetc.).ăÎnăurmaăace
steiă creşteriăexponenţialeăaăutilizatorilor,ăaceastăăreţeaădeăreţeleăaăînceputăsăăfieăprivităăca
un internet, respectivă“INTERNET-ul”.
Dintreăfacilităţileă“oferite”ădeăreţeauaăInternetămenţionăm:ăserviciiădeăpoştăăelectroni
căă (e-mail),ăconversaţiiăînăregimăpermanentă(talkă-
uri),ăobţinereaădeăinformaţiiă(serviciulăWorldă Wide Web - WWW), servicii de
ştiri,ătransferădeădateăetc.
Pentruă apelareaă acestoră serviciiă esteă necesarăă existenţaă unuiă softă careă săă
permităă navigarea pe Internet. Printre cele mai utilizate programe de acest tip (browser Internet)

81
sunt Internetă Exploreră (produsă deă Microsoft)ă şiă Netscape Navigator (produs de firma
Netscape Communications Corporation).
Înă reţeauaă Internetă existăă oă multitudineă deă calculatoareă legateă întreă ele.ă
Acesteă calculatoare,ă însă,ă seă împartă înă douăă categorii:ă calculatoareă clientă (sauă gazdă)ă
şiă calculatoareă server.
Acesteaădinăurmăăauărolulădeăaărăspundeăcererilorăprimiteădeălaăcalculatoareleăclientăşiădeă
aă contactaă alteă calculatoareă deă tipă server.ă Fiecareă calculatoră conectată laă Internetă
(numită şiă calculatorăgazdăă- host -) este identificat prin intermediul unui
numărăunic,ăpentruăaăputeaăfiă
deosebitădeăcelelalte.ăAcestănumărăesteăalcătuitădinăpatruăpărţi,ădeăexempluă“111.22.33.77”,ă
prină intermediuă săuă putândă fiă accesatăă gazda.ă Deoareceă reţinereaă acestoră numereă
esteă destulă deă dificilă,ă majoritateaă calculatoareloră auă şiă ună nume,ă cuă careă esteă multă
maiă uşoră deă operat.ă Laă rândulă săuă acestaă esteă formată dină maiă multeă părţi,ă separateă
prină puncte,ă deă exempluă “tibiscus.info.edu”.ă Pentruă apelareaă unuiă calculatoră (prină
intermediulă număruluiă sauă numelui)ă esteănecesarăăexistenţaăunuiăspecializatăînă“navigare”.

MICăDICXIONARăTERMINOLOGIC

Browser : program de navigare, care permite realizarea unei

legăturiăcuăunăserverădinăInternet,ăpentruăvizualizareaă
şiăsalvareaădatelorăaccesate;
Download : transfer de date din Internet pe calculatorul local;
e-mail : poştăăelectronică;
File : protocolăpentruăaccesareaăunuiăfişierălocalădeăpeăhardă
disk;
ftp : (File Transfer Protocol) protocol pentru transferul de -
fişiere;
gopher : protocolăpentruăîncărcareaăfişierelorătext;
homepage : primaă paginăă aă unuiă documentă web,ă indicândă
loculă iniţialăalădocumentului;
Host : (gazdă)ă numeleă calculatoruluiă careă seă doreşteă aă
fiă accesat;
HTML : (HyperText Markup Language) limbaj care permite
creareaăşiăaccesareăaăpaginilorăweb;
http : (HyperText TransferăProtocol)ăprotocolădeătransferăşiă
legăturăăîntreămaiămulteăpaginiăweb;
hyperlink : porţiuneădintr-oăpaginăăweb,ăcareăpermiteăaccesareaă
directăăaăuneiăalteăpaginiăweb,ăimaginiăetc.;
mailto : protocolăpentruătransmitereădeăpoştăăelectronicăăprină
intermediul unui program de navigare;
News : protocolăpentruăaccesareaăunuiăserverădeăştiri;
pagin<ăweb : fişierătextăsauăHTML,ăcareăpoateăfiăvizualizatădeăună
browser;
telnet : protocolă pentruă conectareă laă
distanţăă pentruă conversaţii;
URL : (Uniform Resource Locator)ă adresaă (individuală)ă aă
unei pagini web;
website : colecţieă deă paginiă şiă documenteă web,ă cuă oă
anumităă legăturăăîntreăele;
WWW : (World Wide Web) parte a Internet-ului, constând dintr-
82
 oă colecţieă deă documente,ă situateă peă diferiteă
calculatoare.

NOXIUNIăGENERALEăDESPRE WORLD WIDE WEB

WorldăWideăWebă(cunoscutăşiăcaăWWW,ăWebăsauăW3)ăesteăunăserviciuădeăinforma
ţiiădeă
tipăhipertextăfolositălaănavigareaăpeăInternet.ăFolosindăacestăserviciuănuăesteănecesarăsăăseăş
tie,ăsăă seămemorezeăsauăsăăseăcunoascăăadreseăşiănumeădeăfişiereăputându-se ajunge pe
server-eăaăcăroră
adresăănuăaăfostăcunoscută.ăWWWăpermiteănavigareaăprintreădocumenteălegateăîntreăele,ăpri
nă selectareaăelementelorămarcateănumiteălegăturiăhipertextă(hypertextălinksă- în general,
cuvinte sau asociaţiiă deă cuvinteă subliniate)ă sauă aă hiperlegăturiloră (hyperlinksă - în general,
imagini sau
icoane).ăPrinăselectareaăuneiăhiperlegăturiăseăpotăvizualizaăinformaţiileăcareăneăintereseazăăs
ubă
formaăuneiăpaginiăweb;ădinăaceastăăpaginăăăseăpoateăselectaăunăaltăsubiectăşiăsăăseăvizualiz
ezeă
astfelăinformaţiaăasociatăăpaginiiăwebăanterioare,ătotăsubăformaăuneiăpaginiăweb.ăÎnăacestăfe
lăseă poate naviga de pe un document din Internet pe un altul de-
aălungulăcomputerelorăgazdăă(host)ă răspânditeă prină Internet.ă Aceastaă caleă uşoarăă deă
navigareă prină Internetă esteă ceeaă ceă faceă dină
WorldăWideăWeb,ăprobabil,ăunaădinăceleămaiăuşoareăinstrumenteăpentruăfolosireaăInternetă-
ului.

NOXIUNIăGENERALEăDESPRE FTP

Reţeauaă Internetă conţineă milioaneă deă fişiereă accesibileă publică - domenii publice,
programeădemonstrative,ăcărţi,ăpoze,ăfişiereădeăsunet,ăinformaţiiăprivindăaproapeăoriceăsubiec
t.ă
Toateăacesteăfişiereăpotăfiătransferateălocală(peăcalculatorulăpropriu.),ăfolosindăserviciulăFTP
ă(Fileă Transfer Protocol - protocol de transfer al fişierelor).ăFTP-
ulăesteăunăprotocolăcareăasigurăăună
standardăcomunăpentruămutareaăfişierelorădeălaăunăcomputerălaăaltulăde-aălungulăuneiăreţele.
ServiciulăFTPăpermiteăintrareaăînăstructuraădeădirectoareăaăunuiăcalculatorăceăseăaflăăle
gată înă reţeauaă Internet,ă creareaă deă directoare,ă importareaă deă fişiereă sauă punereaă deă
fişiereă înă
directoareleăacestorăcalculatoare,ămutareaădeăfişiereăîntreădirectoareleăcalculatorului,ăredenumire,
ă ştergereădeăfişiere.ă
Transferurileădeăfişiereăsuntăîntotdeaunaăiniţiateădeăcătreăclientăşiăpotăfiăexecutateăinămodă
ASCII sau in mod binar.
Calculatorulăcareăsuportăătoateăacesteăfuncţiiă(careăpoateăfiăaccesatălaădistanţă)ăesteă
ună
serverăFTPăsauăunăaşaănumităFTPăSite;ăfiecareăserverăFTPăareăoăadresăăproprieăcuăcareăpo
ateăfiă accesat
inăInternet.ăÎnăplus,ăesteănecesarăunăsoftăcareăştieăsăăseăconectezeăşiăsăăsuporteăcomenzileă
FTP dorite (Netonizer, FTP Explorer, CuteFTP, WSFTP).
Pentru a putea accesa server-ulă FTP,ă peă lângăă adresaă server-ului,ă trebuieă săă
avemă ună numeădeăutilizatorăşiăoăparolă.ăAdministratorulăserver-
uluiăacordăăclienţilorăcareăintenţioneazăăsăă acceseze server-ul FTP un cont pe server-ul

83
respectiv, cont care cuprinde numele de utilizator,
parolaăşiăanumiteădrepturiădeăacces;ănumeleădeăutilizatorăşiăparolaăsuntăceruteălaăconectare.
ConectareaălaăunăseverăFTPăseăpoateăfaceăînădouăămod
uri:  Conectarea in Mod Anonim :
Dacăă nuă existăă ună contă specială peă ună serveră deă FTP,ă legăturaă seă poateă
realizaă prină
conectareădreptăutilizatorăAnonymousă.ăAcestăutilizatorănuăareăparolă,ădeciăeste
accesibilăoricuiăşiă dăăaccesărestrânsălaăresurseleăserver-
uluiăădeăFTPărespectiv.ăAccesulăesteănumaiălaăcitireăşiăseăvădă
numaiăăoăparteădinăinformaţiileăexistenteăpeăacelăserveră(informaţiiădeădomeniuăpublic).
 ConectareaăcuăNumeădeăUtilizatorăşiăParolă
DacăăseădoreşteăunăaccesămaiălargăpeăunăserverăFTPătrebuieăsăăexisteăunăcontăacordată
deă cătreăadministratorulăserver-
uluiăFTP.ăOdatăăobţinutăăacestăcontăseăpoateărealizaăconectareaălaă acel server FTP, având
drepturile acordate de administrator la crearea contului, drepturi,
bineînţeles,ămaiălargiădecâtăpentruăunăutilizatorăAnonymous.

NAVIGAREA PE WEB

Conectareaă laă serviciulă WWWă seă faceă prină lansareaă înă execuţieă aă browser-
ului Web. Odatăă lansată înă execuţieă seă realizeazăă încărcareaă automatăă aă uneiă ă paginiă
Web. Pentru deschidereaă uneiă paginiă Web,ă calculatoareleă aflateă înă interacţiuneă schimbăă
întreă eleă diverseă informaţiiăajungându-
seăînăfinalălaăpaginaăWebădorită.ăFiecăreiăpaginiăWebăîiăesteăasociatăăoă
adresăăunicăănumităăUniversal Resource Locator (Locator universal de resurse) sau pe scurt
URL.ăOăadresăăWebăaratăăînăfelulăurmător:
http://www.yahoo.com
Eaăesteăalcătuităădinădouăăzone:
a) protocolul;
b)ăadresaăcalculatoruluiăundeăpaginaăWebăceăseădoreşteăaăfiăaccesatăăesteăstocată.
În exemplul de mai sus protocolul folosit de browser-ul Web este http care provine de la
HTTP -
HypertextăTransferăProtocolă(protocolulădeătransferareăaăhipertextului)ăşiăseăgăseşteăsituată
înăstângaăcelorădouăăslashuriă(//).ăToateăcalculatoareleăceăseăaflăăînăreţeauaăInternetăcomuni
că între ele prin intermediul unor reguli impuse de protocoale.
Un browser Web poate utiliza mai multe protocoale, dar nu într-oăsingurăăadresă.ăIatăă
câteva dintre acestea: ftp, gopher, mailto, news, telnet, etc. Întotdeauna protocolul este separat de
adresa paginiiăWebăprinădouăăslashuriă(“//”).ă
AdresaăpaginiiăWebăsauăaăcalculatoruluiăceăgăzduieşteăaceastăăpaginăă(numităînăgene
rală
server)ăesteăprezentatăăaproapeăîntotdeaunaăsubăoăformăăprietenoasă.ăDeăfaptăînăspateleăaces
teiă formeăfoarteăprietenoaseăseăgăseşteăadevărataăadresăăaăserver-
uluiăcareăesteăformatăădinăpatruă
grupeăaăcâteămaximătreiăcifreăfiecare.ăPentruăexemplulănostruăadevărataăadresăăaăpaginiiăW
ebă principale (home page) a server-uluiăYahooă
esteă205.217.231.67ăDeăfaptăaceastăăînşiruireădeă numere esteă folosităă deă calculatorulă
clientă (calculatorulă careă solicităă conectareaă laă oă anumităă
paginăăWeb)ăînăcomunicareaăcuăcelelalteăcalculatoareădinăreţeauaăInternet.ăAdresaăesteăîmpă
rţităă şiăeaăînămaiămulteăzone.ăÎnăgeneralăatunciăcândăseădoreşteăaccesareaăunei pagini

84
diferite de pagina
principalăăaăunuiăserver,ăadresaăesteămaiălungăădecâtăceaăprezentatăămaiăsus.ăDeocamdatăăn
eăvomă
rezumaădoarălaăacestăexempluăpentruăaăînţelegeămaiăbineăadresaăuneiăpaginiăWeb,ăurmândă
caălaă
secţiuneaădeăproblemeăcomentateăsăăabordămăşiăalteăexemple.ăSeăobservăăcăăadresaă(URL-
ul) esteăîmpărţităăînătreiăpărţiăseparateădeăpunct.ăPrimaăparteă- www - neăinformeazăăcăăs-a
apelat la serviciulăWWW,ăînăaădouăăparteăseă
găseşteănumeleăinstituţieiăsauăaăsubreţeleiăapelate,ăiarăînă ultima
parteăseăgăseşteăsufixulăcareăidentificăătipulădeăinstituţie.ăSufixeleăseăîmpartăînădouăămariă
categorii:ăcuătreiălitereărespectivăcuădouăălitere.ăSufixeleăcuătreiălitereăîmpartăreţeauaăînăzon
eădupăă tipulădeăinstituţie,ăiarăceleăcuădouăălitereăîmpartăreţeauaăîn zone geografice.
Exemple de sufixe:

85
 Sufix - Tipulăinstituţiei: com -
firmăăcomercială; edu - instituţieăeducaţională;
gov - agenţieăguvernamentală; mil -
zonăămilitară; org -
zonăăaăuneiăorganizaţiiăneguvernamentale;
net - furnizor de servicii Internet. Sufix -
Zonaăgeografică: au - Australia; uk - Marea
Britanie; us - USA; ro - România;
it - Italia; de -
Germania.