Trebuie sa spunem de la inceput ca un spirit precum Mihai Eminescu nu putea sa
ramana in cultura romana doar prin simple afirmatii encomiastice de genul: "spirit tutelar", "cel mai mare poet", "personalitate monumentala", "geniu national" etc. Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani la 15 ianuarie 1850. Este al şapte-lea din cei 11 copii ai căminarului Gheorge Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei şi al Ralucăi Eminovici. Activitatea lui literară îşi are începuturile de pe vremea când era gimnazist la Cernăuţi, unde îl avea profesor de limba română pe Aron Pumnul, în casa căruia a fost găzduit, până când marele cărturar s-a stins din viaţă. De numele magistrului său se leagă cele dintâi creaţii literare, pe care i le dedică, în semn de omagiu şi profundă recunoştinţă. Nu i-a fost numai dascăl, ci şi un adevărat încălzitor de suflet, încât după moartea unicului său fiu, Ioan, ar fi vrut să-l înfieze. Din lecţiile lui Aron Pumnul, elevul Eminovici şi-a făcut un adevărat cult pentru Transilvania şi pentru Blajul cărturăresc şi revoluţionar. El este acela care îi va transmite dorul de cunoaştere a acestui ţinut istoric şi cultural, lucru pe care îl va face după câteva luni de la moartea mentorului său, aşa cum, el însuşi mărturiseşte :,,Într-o zi frumoasă de vară îmi făcui legăturica, o pusei în vârful băţului şi o luai la picior pe drumul cel mare- împărătesc’’. Moartea lui Aron Pumnul, survenită în ianuarie 1866, îl sensibilizează atât de mult încât, durerea şi-o exprimă pentru prima dată în versuri. Dovada este broşura scoasă cu acest prilej, sub îngrijirea lui Ion G. Sbiera, cu titlul ,,Lacrimioarele învăţăceilor gimnazişti den Cernăuţi la mormântul prea iubitului lor profesoriu Arune Pumnul’’repausat într-a 12/24 ianuarie 1866 : ,,Îmbracă-te în doliu frumoasă Bucovină/Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta/ C-acuma din pleiada-ţi auroasă şi senină/ Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină/ Se stinse-o dalbă stea’’. 1. Afară-I toamnă 2. Când amintirile… 3. Ce te legeni?.. 4. De ce în al meu suflet 5. Diana Cauza decesului şi afecţiunea de care suferea poetul Mihai Eminescu au rămas timp de mai bine de un secol un mister şi o sursă inepuizabilă de teorii şi polemici. În ultimii 20 de ani, specialiştii au ajuns la concluzia că Eminescu a fost victima unui caz grosolan de malpraxis. A fost doborât de un tratament administrat greşit. Pe data de 15 iunie 1889, în casa de sănătate, sau mai bine zis sanatoriul de boli mintale al doctorului Şuţu, situat pe Strada Plantelor din municipiul Bucureşti, la ora 4 dimineaţa, poetul nepreche Mihai Eminescu se stingea pe un pat metalic, la vârsta de 39 de ani. Titu Maiorescu este primul critic literar modern. El înființează „Junimea” în 1863 (Tudor Vianu), alcătuită din „Cenaclul” și revista „Convorbiri literare” (1 martie 1867) alături de alți patru tineri întorși de la studii din străinătate: Iacob Negruzzi, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Petre Carp. Apare în anul morții poetului și este un răspuns la acuzațiile aduse Junimii și lui Titu Maiorescu potrivit cărora aceștia nu l-au ajutat îndeajuns pe Eminescu, și la întrebarea care îi preocupa pe contemporani: „Care a fost personalitatea poetului?”. Este cel dintâi studiu amplu asupra marelui poet și o primă încercare în critica literară de a contura un portret moral și intelectual al lui Eminescu. Maiorescu pleacă de la premisa că „tânăra generație română nu se află astăzi sub influența operei poetice a lui Eminescu. În prima parte a studiului, criticul analizează personalitatea poetului. El afirmă că Eminescu a fost o personalitate atât de puternică încât tot ceea ce s-a petrecut cu el se explica „prin firea lui” și prea puțin prin împrejurările vieții „ce-a fost…e…până la moartea sa…”. El observă că principala trăsătură a spiritului său a fost inteligența completată de o memorie căreia nu-i scăpa nimic. Lumea în care trăia poetul era exclusiv lumea ideilor generale „Ceea ce caracterizează mai întâi de toate persoana…iar recunoașterile publicele-a disprețuit întotdeauna.” Maiorescu neagă ideea potrivit căreia Eminescu a fost sărac. Pe Eminescu nu-l preocupa bogăția sau sărăcia, disprețuind tot ceea ce ținea de aspectul material al vieții „cât i-a trebuit lui Eminescu ca să trăiasca în ascepțiunea materială a cuvântului a avut el întotdeauna”. Este adevărat că poezia sa este pesimistă, influențată fiind de idealismul metafizic german, potrivit căruia rolul mediului social în viața artistului este neglijabil și că răul predomină pe pământ. Poetul nu este, însă, un egoist nemulțumit cu soarta sa, ci plânge soarta întregii lumi, în general condiția omului pe pământ. „Cauzele nebuniei sale”, afirmă criticul, „sunt ereditare și de natură internă.” Și în sfîrșit, dece ar trebui să studiem operele lui Mihai Eminescu? Studierea operelor î-ți va îmbogă-ți vocabularul și limbajul literar. Știu că mulți se gîndesc că nu le trebuie un vocabular literar dacă ei nu doresc să se ocupe cu scrisul basmelor și poeziilor, dar oare un vocabular coerent este necesar numai pentru a scri basme? Cred că limbajul inteligent este necesar chiar și celui mai simplu om pentru a putea comunica cu oamenii din jur. Dacă vei comunica inteligent, oamenii voe începe a te respecta automat. Dacă ai oameni care țin la tine, vei putea să ai sprijin în momentele grele asupra proiectelor tale. Și iarăși apelam la operele lui Eminescu. Din aceste opere putem acumula idei, apoi să le unim în una și să mai adăugăm niște mărunțișuri de la noi. Și iată! Ai o idee originală pentru proiectul tău! Iată a trecut un an de cînd proiectul tău a devenit realitate. Eși bine-cunoscut și ai fani care te admiră și te au ca un idol! Mulți se gîndesc cum de ți-a venit așa o idee în cap. Ei nici nu î-și dau seama că secretul se ascunde în operele pe care le știm toți așa de bine. Oare nu ai dori și tu să ai așa un viitor? Cred că da! Mulți visează la idei originale, mulți se chunuie cu anii pentru a găsi ceva nou, ceva ce îl va face popular și bogat. Iar pentru asta pursimplu trebuie să fii mai isteș și sa comasezi mai multe idei în una și sa schimbi ceva după gustul tău! E simplu! Sper că team ajutat! Poate pentru unii în sfîrși le-am arătat calea corectă spre un viitor frumos! Sper că am ajutat pe cineva să iasă din băltoaca creative care va capturat și sta-ți în ea ani întregi! Succese în lumea voastră creative!