,;

l*
,l
Steven Cohen: NIKC{,AI BUHÀBIN. FTIJE DE YIÀTA
(Dln "Za P.ubejom"r Dr.16/1988)

IISCOALâ,II

In prima JunË.taüe a anulul )-925, în etate de 17 de ani,

Buharin a conclus treptat, împreunâ cu Stalin, noua conôucere a ma-
joritü.!ii în Conitetul Central; peni;ru Ruha.rln începea perioaCa
celei nai puternice influen!e în polltica sovieticü.. Coalitia 1or
s-a nàscut ca urmare a destr§.mârii triunaviratului antitrolkiet,
ea.re a început sü. decadà }a sfîrçitul anului L924 çi s-a prâbuçit
definitlv in LgZ, cîno Zinovlov çi Ka"nenev, la ineeput în secret,
apoi fâtiç, l-au provoeat pe Stalin în caliterte Ce eonducàtor al
apan'atului de partid çt pe Buharin ca e)rponen'i; al ideologiel çi
politicii partidului
In spetele noii coalilii se aflau consid.erente d.e or,3in
arii;metic. ïn 1925 Biroul politic era format dln 7 menbri - Tralki,
Ztnoviev, Kamenev, Stalia, Rîkov, §omski ç1 Buharin, deveniÈ menbru
plin ôupâ moartea lui ÿ.I.Lenln. Prinii trei erau in opozilie faÿâ
do politiea oficialëi, Rikov ç1 Tonskl în general erau d,e acard. cu
8êr iar' bubariu era prlncipalul ei exponent, Coalizîndu*se cu Buhariq
Stalin a refâcut grupul de patru al majoritàlii... Aceasta a fost o
alian§â vrenelnicà reciproc avantajoasâ çi nu o grup,aro unltarâ a
unor conducâtorl cu aceeaçi unitate de idei" Àpoi, dupâ înfrîngerea,
sub e.spect orgzuiizatoric, a stîngli d.upâ Congresul a} Ff-Iea aI
partidului din decenbrie 1927t coalllia s-a ôizolvat.
Sferel"e d.e activitate ale lul. Buh.arin (organele centrale
de presà ç1 Coninternul") corespund.eau rolului acestuia în lupta
najorltâTii îupotriva opozlÿiei; 1n tinp ee Stalin desfàçura luBta
"G

iupta icorrlogicân ideile çi contra"*

CIrgai':izatoricü.n tsuharin fuoea
e,rgLilrentele lui ccnstituiau esenta atit a tacNlc:"i efensi"ve, cit
çi a celei ciefensive e. conducerià. In prime)-e stadil a1e biumvj"ra-
tulul era total inclepenrient ca nilltatt ideologi.c,
Nici §talin, nicj. partizanii iui au s-éru pu'i;ut opune csri*
feilor dirr cacirul- apozl!iei. Cind ôiscu§ii.}-e atingeau sfere i"nteiee-
'buale .Jestul de înalteu diri princi.palii lide::i ai majoritâ|ii r:um.ai
Euharin lupta eu ei d.e 3-a ega). la ega1"" (Deçl Rikov era un runéiïca-
bil §peciallst în clonerriul econom.ieâ practice). Clerviziunea sa. re-
sunoscutâ çi erucliÇia de te*reticie.n, mâios^§ria oratorieâ, iscusintya
de a fi un "polenist neînCupleeat" (de oâre u,necrl profi'i:a) i*are
asigurat majoritatea rrna-r,ce.bi1uli:i oratar, capai:i1 sà. rival.lzexe
0Lr opoz,i!1a.
Insü., în iuplia irieologlcà sînt necesari atit nareçali, cît,
çi 3-egiuni, Si toemat in aces'be "legiunit', în rîncluL tinorilor inte*
lectuaii de paltio, ee.re eu d.evenit cuncscuti câtttçcoa}ü. a Iuj"
Buh.arin", Buharin a gtisit un j"nstrur,ient poli"Èàc unicn deçi sripus
atacurilor. Âceast§" çcoalü,s-a Govedit a fi. Ln cenl;ru} arenei êve-
nimentelor politice din 19251 aflîndii-se în focul criticii, §tignra-
tizatà cê" CI întruchipare crescînôâ a "ruànâ:.ii ric-buygh*ré'* ttde-
nrieril chiabure§,ti", aceastÈi çcoal§., inpreunà cu Ëuharin a fcst
principala tin"hü. q1e a',;acuri di.n partea cpoziïioi la congresul_ aL
XtrY-Iea. Reclamînd faptul eü. repr,+zentan!ii ej. oau tonul ftîntregii
prÊsett Ç1 cautài sà ftterori.T,ê?,* pe orteinett reraarcâ deaatLl.rarear çà
falsifical'ea de cà.tre ei a *o leniuismuluit,, Zinoviev çi Kauenev
&u imputat; "iü jurlrl Lui Euharin se creeazà" o intraagâ r,çcoal§.r',
care ineearcà sâ estoulpeze roeLttatea çi sü, §e abatë. de la punctul
de vedere de clasË". I:r realitate, a conchis Kamenev, ttaceastâ scoa-
Lâ se bazeazâ ptl ebalere de la Leninil" I{rupekaia, adeptà. vrenrel.nicâ
a lui 7,*ncviev ç1 K::;aei':,ry, a inrrevâzrrtj ,"rn perie,oi C"e vii'bor:
 3

"üorpu)- profeso::a} roçu, grupat in jurul tovu:àçului Buharln, repre-

zintà scriimbui dt instruire, p::egâtir*a teoretie lenilor care vor
sta.biti tinia noastï6.'r. Din aceastâ periaadà' tnvinuj..-bl si,*ilare
Înpotriva "çeolil tecxeticc'r Cê suh, proteeçta lui Euharin 'ovÇr figura
Lproape perma.ne.n"L; în aserliunile stîngii privi.toare Ia vlelenie
(trË.dere)" Iu 1928-!9?9 Sbæ..!-in va repote Çi va spari e.ceste învinulrà
üauza aetiniçtii o eonsti.'t,ula u:r Srup sestrîns dç ti,neri
laeologl de paz'ttc, in majoràtate absolvenli ai instj.tutui-ui ds
pr*fescirat rûçu, Ç{{re-I oonsidereu pe Buh.artn sfâtriitoru} lor inte'-
leetual çi politie.e iar pe oi. înçiçl - elevii lui.
Existau, rSupà cît se pare, trei ca.ur,e C,ai;trritr;ü. eËrol'a nti*
neroçi. ';ineii bolçevici capal:ili se grupau in jurul lui ts.rharin.
?rima coristâ în faptu-!- câ Bul:rarin se bucusa de o fainâ neÎntrecuüâ-
de gînclitor marxist. §1 era idolul 1or çi se consi'3era un rlHercule
te*retir.". Â doua cauzà era strîns legatë. de prinalBubaria avee û
urlaç#. ar.i'boritate în i:Îndui tineretului d.e partid.r raai ales printre
cei aleçi pen'hru pregütirea rapidà a viitoarei i::be1+ctualitâÇi
bciçeviee. I* d.ecursul cÎtorva ani el a fost $sxiTrrs al Birculr.li
Pc1i.tic, fcarte legat de eomscnol; în 1925 eI §pLlnea în 6lulm§.: "T-à
ro6 sà nu ss cread"â c§. asta a devenit speciali'i;atea sau profesia
iaea". Tctodatâ, 'usute de rnii d,e per§oailett §e instrulat"l, studj"ind"
LuerEri ':e a1e lui, cr.in ar f i: "Teoria materiali,suulul isüorlt"o
De âceea e} era respectat Î,n instltuliile d,e î*và!Émînt de partid,
unde se bucura de lnf luen§â çi ca 6înditor de partiÔr Çi ca !r.a con'i.u-
câtor ptilti.c.
Acest lucru nu s*a manifestat n:"cà.iert ai;î[ d"e puternie
ca în Ins'titutul de profesor:at rCIÇu, unul Ôin cele iaai i:aportan'be
centre ale ginôiril marxisbe d"in Rusia Sovieticâ dia anli t20.
Àceet institutrY.à'urata ae l ani çi prcgram de e'budi'.r in 'âorneniul
ec,rnciaiei, lst*riei, fil-os,t:iiet, a f ost creat in l-9ll pentill a
pr*6âti "e adre rogii" în scliim.bul celo:: f ârfr r1e partid*r cÊ:"ïjê si"ni
 !r
.?

pïedomilrauîn universitâ1;i, Intr-o atm*sIs:cà. ce xeuneê. bràsâturi

de universitaten sa1-crr: potitic çi i'rîrtstire, çr:i laai vîrstnicj" ç1
oei mai remarcabill oarneni d"e çtii"nlii ai" partidului activau * ad.icü.
lineau semtna::ii çi.predau curçuri cu grupe restrÎ.r:se alese d.e
stud.enfi.
Fractic s rr numàr corsiderrrbil de absolvenli ai. insiitutu-
lui desfâçurau pinâ la urmâ nu o activitaie acad,emieà, ci CI nuneii.
politic,.r*literar§. d"+ partid. Mulli dini;re *i §-au reunit îil jurul
lui tsuha.:rin. Majaribatea celor rnai reüarcabili reprezentan§i ai
§coiii Euharinisbe au fost primil abeolvenli ai institutului, stn-
diind in anii 1921"-1924,
In sfîrçit, ç,coala lui Euherin nu poate fi înfeJ-easâ +i
conceputâ fàrà. persûnalitErtea anim.atorului ei.. Cei caie s*ât.l în'tî}-
I
^v

nit cu els DG nunai. inbr-un sin6ltir âilr confirmâ cà blîndul, sincerul,

blajtnurl tsr.lirarin, în ru'baçca lut tradi§ionalü., scurtü. de piele çj"
cizme, eare transmitea un aer d.e }:oem ventt }a putere, era oel ruai
ineîntâtor dintre conôucâtorii bolçevici. La el- nu întîlneai nici
aro6an§a î:rfriccçâtca:e a lui lrolki, a+rul voit pompos al lui
Zinoviev sau suspiciunea çi înclinali"a spre intrigi, atît rle caJar-
Èerisbice }ui §taiin" El era blind. în relaliil-e eR coiegii çi prie-
*enii. Emaatnô "o bun§.voin§â ce se rü.spincloa pretutindenl", eI a
introdus în çecli"-nÇelo ,::fisiai.e o ves;el..ie molipsiloare sie în cele
mai bune momente al-e saler râ farm*c binefàcàtor in pollticà.,Buharin,
remarca Lenin, face pari:e din cate6oria acelor rtfiin§e ferj.eite...,
care, chiar çi în ceLe na.!- crînren* bâ.hâlilreînt cel rnai pu§in caI);3*
bile sà tcarne vçnin în atasurile selo"" 0poneni;il bolçevici, în nod.
osxemcnios, cÉr ü ccr:firmare a cuvintelor lul Lenin dinaintea mcrlii,
C§" Buharin era .prefcratul întregu)"ui. partidt', pref,alau atacurile

la aclresa lui cu asigr.rrâri privind- r afecÿlune intim5. fa§ü de *Buha*

rj.i-r". Chiar çi Stalia, e+1" mai cunpltt d-uçma"tr al sàu, în 1929 a
 L

coâsid.srat necesiâ:: sâ spunâ d.espre ell "I1 ir"lbim pe Buher"rinr dar mai
mul'b iubin a'ievâiu13 parti,jul, Cominternui""
In i:e rioada sa. cte renuüê r tt"îcoala iui Buh.a-rin'r §utrii'".i:e
,sproape I) glerscane.' Cei mai reinarcabili erâu Àlexand.r S1epl'lov,
Üraitri Mareiki, Yalen'bin Lstrclv, Stelkin Pot:: Petr*r,"ski, A}exancir
Aiirenvald, D.B.*RozitrE.Golclenberg, Iêit1in çi. Àlexandr Zali§ev" Cu
exceplia lui §telki çi Petrovski, cere eiratt cunoscll!'i încâ din ti,ru-
.pul. ràzbciului ci.vi1, exir;tâ prea puline clate Ôeepre via§a ecesto:
oe:neni; aetivitataa lor a fost in"breruptâ dupâ inf::Îngerea l-uj"
Êuharin, ia:: teroarea stalinistâ a fas'i; suportatâ nunai de Àstro"J.
Ei eïau în ,rirstâ între 2o*3{l an.t i eei mai mulçi intro.serà îil par"-
tl".;i in LgL? riâ,u nai tLrztu...
0 rleesebitli importan!â a eâpü.tat f a.otul câ tinerii buha-
rini§'[ir reunigi într-c Srupare ini;e]ectual§. în jurul unuia rLintre
conducâtorii partiduluir âü început sâ fie pronovaii în mr-tnci de
rü.sBundere de partiti çi d.o s'bab" 'TLiuncpolul'r lor au *ævenit mai eu
seamâ editurile cie pa.rtid çi de stat. In,sepienorie \924, Astrr:v çi
Slepkov au devenit rociactori ai ::evis§ei trBolçevik* çi impreunâ cu
tsuirarin au cond.us aeeast,ï. revistü. a G,C. pînâ l-a nij)"ocul anul.u:1"

fi28ï 1â lnceputul anului 19?8râstrovo Slepkovr -Marelki, Zeitl:Lr: çi

Zai§e'u aLi derrenit redactorii ziarului '?Fi&Yds"t!. Cj-nd" in n.ai L9?,
a fr:st creatâ nar.ia ecritur§. ceritralà * ;iarr:I "Komscinclskaia't-pra'';'ciâL!,
,Ttelki a Cevenib pri"mul reda+ior çre.fl, J}eçi, clupâ cî-tsva sâptànÎni,
opoziçia a reuçit sà*I înlâturc dupà ce el çi Sleplecv ar-t publ"icat
eîte'ra. articole nesàbuite sub aspect poli'bic, în colegiul de reCac!ie
al ziarului e râtsas un huha::'i::ist.
Activj.tatea lor nu se limita }a presà. ll-'e lingâ Conintern
ç1 riiçcarea corespondrerii;i1or muncitcri çi tË.rani aouâ sfere dragi
do activiterte ale 1ui lSuhe.rin - ei eu al"ut o influen!â evidel:tü
cisur.,iâ re ÇeI-ci oîesci.nd*: ci; univursi"câ!i çi. iestitu!ii de inr,i irJ:ni-ritu
 6

com.uniste. Ei patti.cipau activ çi în institute econonice do sta[ çt

specializate în planificare çi Ôezvoltare economleà. Àihenvald çi
Golclenberg, de pildë.r ocupau funclii inportante î,n Comitetul de
§tat aI Planificàrii. Numai în aparatul central de partid stalinist
rolul lor era mai putin substa.nçial.
Apropierea de Lenin în trecut a càpàtat o d.eosebità impor-
ta.n§â în L9?5. Krupskaia, façâ de care Stalin cu trei aL:i în urmâ
comisese "o ieçire grosolanâ", iI sprijinea fâlis pe Zinoviev çi
Ka;nenev. Faptul câ ea era de partea 1or siuboT.Lza strinsa lor legà-
turâ îndelungatà cu ràposatul ei sot ç1 amintea pcstseriptumul teri-
bil, bine eunoscut bo1çevicilorr aI testauientului leninist în care
.9ta1in era învinuit ca fiind *prea gtosole.n" çi în care se reeomanèa
lnlâturax'ea lui d.in funclia ô+ secretar general. Buharin, }a rîncrul
sà.u, avea sprijln d,in partea surorii mai nici a Iuj. Lenin, M"I.Ulia-
lxova. Intre ei existau strî.nse relatii per'sona-Le çi de m,uneË., UIia-
nCIva era un vechi çi aprcrpiat prieten al lTi Buharin çi din I91/
lucra ca seeretar responsabil aI "Pravdeirr" Infrîrrgerea lui Buharin
în 1929 a pus capât activitâlit ej. la ziar çi fiind aproape in dia-
gra§ie a nurit îa L917 la cîteva luni dupË. arestarea lui. Insâ în
L925 Ulianova î1 sus[inea pe Buharin sio decir pe Stalin. In acea
vreme era bine cunoscutà. fotografia. î,n care era alâturi de Buharin
l-a redaclia "Pravdtlir'. La a} XfY-lea coagres, dupà ce Krupskaia s-a
pronunlat public împotriva interpretàrii pe ca.re o dàduse Bub.a:rin
ultimelor articole ale l"ui Irenin, Maria Ïllnictna tTlianova a obiec*
tat îa scurta aa intervenlie: rr[ovarË,çi, am luat cuvintu] nu pontru
c5. sîrrt sah,a lui Lenin çi pretir:d la mai buna înlelegere çi inter-
pretare a lininlsmulut decît ceilalti membri ai partidulul.Cohetder
cü. nu existâ çi nu poate exista nonopolul asupra celei nai bune
inlelegeri a leninismului d.ec;ât ôin partea r:ud"elor lui Lenintt.
 7

Ins5., îrr ultimà instan§âo autoritatea lui Buharin se

bazearâ pe reputalia lui rle ceL urri t'emavcd:il nqarxist ho}çevic. in
via!à in acea vrome sau (cun s-a afirmat oili.ciai in 19â6) de ûü
trrecurnoscut âcum d.rept eel nai de ceuxû5" teoreticia:ir al Interna.Çion',,--
lel Cc'nuniste". El a ajuns intr-,': situatie extrem tle înd,cielnicii.
Ce tTelastc î.n via'çü.", lucràrile lut se editau în volume oficiaie
c.e eeononie learxlstà., filosofie, *o*iç|q-rgiee cr'iticâ literarà. çi
studiul artelor, Menbrr: d.* onoase ai Àcadeiiiiei conuniste çi a} Pre-
zi"ciiurlui acesteia, Buharin a deveni.t unicul coltciu.:àtor de parïid
ales ea rÂembru al Àca.derriei de çtiin§e, eeea ce a repr€r:entat ultj.me.
recunoaçtere onorif,icâ a exeeplionaiisiaului sâu.
Pe aceastâ preariràriro (chi-ar clacâ io s€LssçerrÊ màsurâ era
o mâ.gulire), î.mbinatà cu si"tuaÇia d.r: sucoe'lCIrJs-â çi" ereat autor:i"ts.-
tea politie â a lui Buharin, careo in situnlia creatâ În pericra.ie.
L9Z5*L928, s-a extins în mod indirect çi asupra lui Stalin" Ponderea
politj.cà cea naei rtë.re în anii !20 a avut*o tocmai autorit,atea intç-
le*tualà. çi de areea, cînd în 1928 eecretâr'ul 6enoral a Îrr*r;put ef

caripariie secretà îuryo'briva. lui Silllarirre âo€sta a ataeat in prirrru)-

rîna reputa!ia 1u*" de teorstieian.
Âcesra era tabloul- general aI biumviratul-ui stalinist ..
buirari"nist. Ca s':e,cesorj. ai lui Lsnin, Stalin çi Buh.arin erau liderij.
cte partio eus-ptiçi ai ma.joritàtii, dar nu u.ni"cii. ei repreze:rTanTi c1e
seanà. À}!i cloi membri ai. Birouiuri politic i*r cl,o"oindit in acirastâ
perioad.â însemnàtatc ca adep!i statarnici ai ::ciiticii i:uharintste
a najori"tài;ti çi adversêJ'l hotàrîli ai stîn6i.i. Unul din ei era
Âlr;xei lvanovicj- Rîkov" care, f,iind succescrul lul Lenln în funo§i.il
de preçÊdlnte aÏ ,',]ov*arkcmului çi inlocuinri.u*I i:: 1926 pe Kaxenev
în funcÇia Ce preseiiinte al- Consiliului pentru. muncE; çi apâra:re,
ocupa c.ouà ttintre eel.e n:iii inportente functii guvern§"inentale, teiâ-
ialt era HiiiaiL Favl-,:vj.c.i 'i;;mski (nlscut Efreur,,')5 c&rs, incr:}inü
 o

dtn 191.§ (eu oxoep§la unei rerîuse perioa,le 1?21-192â)r erâ. cc,nc}:câ-
torul si*dir:ateior sc'vletice. .il.*#§ti doi activiçii" d'e see-nâ (çi
den-oôati) ai revoiu§iei erau vechi bo}"çevic.i, nemL:ri plini ei. Biro*
ului" Poiitic clin 1"92i, iir"r acum ür'as pertizani ai I{EP*ului ca struc*
iii::â ec*noui.cà, necesarà penr,r'!i i:rcuE;::ialirarc. Iuçrrrnttnü. cu E*irz:-rin,
ei eûilssituiau in 1ÿ28-L,29 eond.ucerea apozi'çiei ci+ d.reapta îuipat::i^-
rra lui §ta.Lin"
§X. sperâm ct ;:-::b.ivel-e vcr üezu5.iui cînilva întreaga istar''i.e

biumrriratului, bineî.n!etes, comirli*atâ çi. e unpli.tâ (exist*" o mirtuiri*

disparat,ir çi neecn'.ringâ'boa:re eu pr:iv3.re la exis'ilenla, in aaul L925
§au L926u a unul plan c1e înlàtu::are a" lui Stalin d,in funclie cjÊ
socretar general çi înioE:uirea Ir:i cu Dzerjinski) intocnii; chipurÈ1e
c"t parti*iparea lut Rî,k*v çi t'cn;ki). "ê*1ianÇa instabilâ a biuxvj:at"l,1uj.
d.e 1a mi.jlocul a*ul.ui 3-925, ci.nd. §talin §-â. pïonunlat înpotriva
legiunii buh;-rriais"i;e rrîmbogâçi!i-và" çi a conc.arenat sustlnerea ac§s-
ilei lori::ci Ce câi;re doi ttr"ieri b'aharinlçti n a fost înlocuità cu o
unitate aparentà - ia mod. puhiio fiecare din ei il apâra pe cslâlalt.
Fi"reçte, oxistonÇa opoui§i,e i fr. crf,:rlsolida'i; a1ian.!a l.or. 'I:i d.ecenbrlc
l-925 St;alin a salr"ita'b fo::nulsr*&. lui B'"tharin cere glâsuia câ Êupràr*
es'bima:ea pericrl..lulni ciriaburesc es'be o aba"bere m.ai serioasâ, deett
sui:apreclerea lui" Âces'b luçru i*a eo:rvina pe Zin,r'uieviçti câ eI "a
iievenit în în-i;regi.n* prizonieru"l- açestei. lumi politice nejirste"
a lui Buheririi de abur:*i îi priveau ÿe bj.umvi.ri ca un râu genoral,
[]ua]i:: nu a negat aceste opinii. aie 1or, 'ÿCere§i sîngele l-ui Bub.a*
::1n?! * a excianat e}. l{u',/â tr,em Ca singele iui, aça sà çti!i"" In
rea.litati:, r:icic,latâ nu §*a çtiut cI*.r sîngele cui î1 vroia op*zilla.
ühiar dacâ se ccnsirJerü" câ proi:lema d.estituirii lut §tal-in
nu a fr:st r-i;:zbàtutâ, se poate prrsul)line cu certitudiae cü. Bubnrj.n
llt so -p'rlta cu el- f ârL i'e z,err/c çi f itr5. presir:l[iri re]e . De pi]Cà r *1
continua s;i. critice i.n mod pu'blic au*;crita:i'is;nL-tl vie!il cie p*-::';iC
 Y

Çi conportartentul uilor acti.viçti" ile p*"r'biri cu fun*!ii' cte rà'spunder:e'

Demascare& pejlnanentâ iie càt::e aee*ta a
ttsü§tavotrniciei" çi t'ile;4iüt-

t§.1;ilor" trebuie sâ se refere i;i*vi"tabii- 1a metoda stalj'nistâ de

ecnducere a apsratului ri: pari;ici"
Cri za "pcli.t e ii tn,,-:dsra.tr: rr

In anii 1924-i.926r B*,harin, dezbü.tin"J eccnomiii politic5',

:rti.Liaa din abrinde::!â Ci adei;eori n+r!iuni, absiract*. Ïrixe ipala J"Lli"
preocLipare era tr:arl"a.; no<i.u)- teare*ic de expriaac': î.i tra cel m^ri la
inde;nînü" Insâ, ca::a*terul abs'traet al sti.lLiluli eâu se e:r;riiç5 **'
alee p::in trotârîrila luj. cie a instar.rra p::irioipli i:ollrice u ee onoaica
ça etj,ce generale în metçcla Ëiovieüieà C* inrius'brializare çi" conCucero
boJ-çevicâ "

stilului a oûincis cu revizllireâ çi modifiearea

Schinbarea
sui:stanliâ}â a politicii tui Buharin. Àcest proce§ a inceput in pri-
mâvara anulul Iç46, cind. Buhari-n a î--n§eJ-es cü' unele d'in tezel-;: }ui"
eecncm.i*e §-au Ccved"it ercnate sau §e perimeaz;i, çi a continuat îl;
anuL LgW, cir:d çt-a prezenta'b naà âriplu nôile prcpuneÏi" }u;ictu3'
culmlnant aI sehiurhii.rli politicj"i ]-ui Buharin l-*a eonstiti.lit
üci:6resul aI Ëii.-}ea ai partiilu)-ui. d.in cleeemiirie \927. In rezolulli*
Ie aÇestui censres a'; fos'i; inbruchi"pabe prosraoul revizuit al. lui
Bu,i:lari.r, çi al- a,lepliI"ar }ui, precurir çi in§*l-egerea de câtre ac*çtia
a noj"i pericade ti+ eccnoniei sovietice.
ÔezvaJ.'bare &
Principiil.e revizuite a.le l-ui Buharin au ràm"as În între-
gine i..rr eadrul ]üIlF-ulrri çj. pre-llecleaue câ çi pÎn',i I'crra, exi*tenia,
penü.ru a pericaùâ neri',:"bsrminatà., a sectcrul-iri ;oriva1, ü â. Ê;csCIr:r1àr'i*
iîo:' !â:'H.lre çti inCividuale, acur,rulerea c1e capiterl priva'b Si preÔo;ri*
:1:lreâ. reta!ii-i.or d.e proûuc§ie de pialà' Àcestt:* *.u fost m'lr<lificâri
impcrt*ni;e ale Ër'iiErÉ*,Itrilui ini!ial al lui. tsuhari"nr cê a Înseranat
:-,*.nr:n t-.,.îi.*
Y".-'''^ I a spl.i jinu)- necr:ndi!ionat pe relaçi j.Le de pirl!à 111:';r-q

i:r f avr:areâ â-&estt*uir:i pu'üe r:nic ai stal,ulr:i sr"lb f orina l"nvesti Iii1ar
 10

d.eplanr sporirii controlulul asupra capitalului privat ryt rear6a-

nizàrii. bazelor prod"uctive aLs agriculturii.
In general Buharin a început sâ niliteze pontru o planifi-
oare pe termen lung çi pentru o politicà prin eare s-ar fi asigurat,
an d.e anr tto lini,e ascendentà de dezvoltarett. Buharin nu a prevâzut
s extindere radicalâ a sectorului industrial, fapt ce se vàôeçte
din modul în care abordeazà problena çomajuiui la ora,ï. In L9?7t
çomajul atinsese dimensiuni a.Larmante çi devenise unul din cel-e raai
mari argumente ale partizanilor rosuperinor*strializârii'n.Avertizînd.
asupra unei asemenea solulii 'runllateraletr, Buharin afirma d.ln nou
câ d.ezvoltarea moderatâ a industriei trebuie s§. se irabine cu ruâsuri
de reducere a nigraliei popula§iei din zonelo rurale în cele urbane,
cuEI ar fà industrializarea treptatâ a agriculturii ç.i j-nbensifice:.ea
acesteia" Celor oare în<j,emnau la extinderea tndustriei pentru înghi-
trirea surplusului d.e for!â de muncâ. de Ia orase, Bubarin le rà-spunder
cà "o asemenea extindere trebuie së. aibà o amploare pe car,e nu CI poa.
te cere nici un om ralionalt'. Din acest moment çi pînâ in 1ÿ?-ÿ,
cin<l i s-a astupat guïa, obiec.§iile pe care }e-a ridicat Bubarin
în fala aaep§ilor lnriustrializà.rii. prepond.erente au fcst orientate
nu împotriva necesitË.lii construiïii d.e noi. întreprinôeri d,e mar.i
d,inensiuni, c| îiapotriva planurilor trolkiçtiior sau stal.iniçtilor
"nesàbuili"".." Buharin a încercat s5. defineascà, înaintea eongr.esu--
lui, coneeptul d.e planlficare 'rrealà""
ConcepÇia lui cuprindea trei propuneri eorelate între ele.
In priuul rînd, cifrele cie plan trebuie cal.culate pe baza u::ei srta-
tlstici çtiin§lfice çi trebuie sâ fle realiste çi nu 'to simplâ
conbinalie de cifre luate... ca ideal". In al cloilea rînd, în
ste.bilirea ç1 lnfâptuixea sarcinilor de plan "este necesa.r sà se
ait:à in vedore aproximaTia planulul nostru cincinall', Sarcinile de
plil erau privite ca d.irectiye conaucà.toa.r-'e supler si nu câ. decrete
 i1
obligatcrii impuse de sus. lie a,ù[i"te*. schi*tbirea uner astiü'r:iIiê,3.
m§.silri, üuÊ1 al fi vcluuul reccltei çi aJ, recoltârij, gririelor; ire*
br:iau luat* il .onsiuerere çi toal;e "corectivele pe care }e*ar frütea
inpune viaÇar', In aI trei.lea rî.r:.Jo principal.a idee a planuului consta
în respectarea st::ictIr a "priricipalei-or propcr!ii economice ciin
tarâ"r rii â-rru&e, ir rapÇr'tului necesar dini;:r:ç in<lustria Srea çi
inrlustria uçoa::5., dinire; tnci"ustrrie çi agriculturà, dint::e vc-l-u:r:uI
planific.at al prcducliei çi rierersa §contertâ rle niji-oace Ô* prcd.uc-
§ie ci b,inuri c1c côilssm. Pent;ru a asigure. o dezvoitare mai mult sau
nai pu§iu lipsità d,e crtze, fârà disproporlii çi loeuri ingr"rsten î.n
fiecare domeniu aI ec<.ri::ciniei cifrele 'trebuie .tà prevad.à crearea unor
T'ererve financlare çi nalurerle .
§u este clar in ce urË.suirâ er;r. necesarâ revizuirea reformei
ê-Srare a tu1 Buharin. In aceastâ problemâ el a ua::ifestat un interes
nlllt mai seà-zut. Una qin cauzele pentru care reforna agrarü" a lui
Bulr.arin trebuia sâ râmînâ neschimbatâ era faptui cà acsasta se jus-
tifiea" Inôiea"Isrià privin<1 reoolta, vinzarea çt livrarea càii,rc sta'b
a prcclu*§iei q;ricole din anii 7925 çi 19e6, precun çi in prinele
trimestre ale anuliri L9?7 eoresptind"earu preconizâr::"1or çi" chia.r l-e
dopë.çeau. L{ai nu1t, d"r;pâ cum a prevü.riut Buharin, cirganeS-e de stat çi
cCIaperet j.ste t'i*au eLininat'o pe negustorii pa.r'biculari os ci*rea.).e.
Itin in ncienbrie L927, cînd a* apâru* prjrrele siuiptcme aie
1?26 pî,n5.
red.ucerii sim§itoare a livr.â11l*r cë.'['r* stat, in elec1a:.'a];iile ].u.i
Eub.arin privi.nd prcblenea cerealelor s*a reüarca"t o *uti:liiiiçti::e. El
afivn:"a câ dificultàlile perir:dicr: Iegate de }ivrârile d.e cereale
càtre stat aii fost ge:ierate de o pollticâ eronatü. a preÿuri.lor çi.
eLe greçeJ-i eanise de orgar:ele exeeutive, çi nu o.e "greva sereal-ierà"

a chiaburllorr asâ cum afirma opozitia în L926. Entuzlasnui lui Buha-

ri"n legat de fapiul eà întreprincle::ile de stat çi cooperatiste ('rsec-
torul socia,lisat") au sueevit "i-ronopci.ul c.sre alier", i*a cprtt Tâac*
1;1a 1r. pri"ncipala. pr,ri:i-':s"*.; cre ç*-e rca .inuillâ a prc,:iucçi"ei. ag::ico"1-e
 12

râinînea ;serio: in cregteri.l industriei, eeeê. cû reprezenta c

urma
c.isprop*"rÇ3-e funestâ îa aiunul extincierii p1-anif icate a. procucÇiei
inuusi;r;"alc'"
In c,r,tcn'irrie 19?7 Ruharin a decl.arat nociificàr'i impcr"[arite
în poii'bisi*. agra:'5, oficierlâ, efeetuatâ în l-925. Ihrplicînù cri in
ul".l;imii <iai ani "posturiie Ôe coaa;r'J.à" al-e sçatuLul s-aLl cûn§olidato
cà a fost asiguratâ a.ii.lnla cu masele !ârâne§tir iar chiairurilÊea a
fost "izoLa'bà" §ub aspect so*ia1, e} a. declar:at câ este ptlsi'bt} sâ
se înceapâ "ofensi.va lnpotriva chia.buru)-ui", pent::t"t a îngrüC.i, titen-
C,inle1e lui exploa"batoâr€fi. *i.ceste ex1,-licaiii nu l*au convins pe
Iralki : "",tst§.2i. . . (1nbog5§i"!i-vâ9 , ia:' niJ-ne - (Jcs elilaburil» .
Àst-a-i simplu pentru Buharin" EI se apucà de scris çi gata. l{u are
ce pietdett .
Insà Buha-rin aveê. in vedere alteeva. El sublinia cu de ose-
bità meticulozitate câ nu are în veÔere "o toanâ istericâ"n ttlln foc
de rer/olver", ci ac!iuni bine gînd.ite, în conformitate cu principi-
iie Ïi-EP*ului. in afara unCIr' §#.nrrçiuni politice sin.gulare (pll.va:'ea
*,hiabu::.llul de <i-repiul de vot în întovàirë.çirile a6ricole)3"ofensit/a"
înseiana cioar restriclii fa!à d.e ehj"aburi aiî.t î.n privi-r.rla inpcr,ite-
Ior erescîad.e, urrnâririi pentru comer§ clan'fesiin de pâmî,nt çi re*
guli prea ssï/ere de exploatare a nunci-tt-:rilor a6ricoli ealarial;i,
eit çi prin reduce::ea termenuiui da arenda::e a pàaîntul"ui" i"iiei unâ"
crin aceste ra.H.suri nu eca încrepto.tË- împotriva §àranui-ui sâra.c Si
uijlocaç. DimpotrivË, aceste mâsuri stimulau lntlnÇa 1û1" Bub.erin a
propus un plaa pe termen nal lungn"**i üe perspectivâ, deçi inplice.
\/-
un urare risc; e1 refl"ecta inporta.n'â sschiubare din filosofia lui
Bub.arin. Planul pre-/eaea crear'ea. iic Ëospoilirrii col-ective, cu pr:eeâ-
dere cooperative, marir &ecanizate. Nici Bub.arin însuçl, nici altci-
ileya din conducerea pe.l'tidului nu â prezentat publier pÎn5' la Üon-
greeul al XT-lea, i,1*eei iieci:rii .l.a o cr:lectivrF*u notiera'bà. Lasâ
 t1

prlncipiul brrhartnist era clal' Buharin nu consid,era cooperativele

sale o alternativü. Ia gospoÔàriile indivicluale sall cooperativele de
piatàu ci ôoar o încereare de foloslre a lnvestitlilor.supllmentare
ç1 a stimulilor matiriali pentru crearea de Înfrà§iri benevole, a
unui nou sector cerealier, clestinai; sporirii volumului producf iei
agricole, in tinpul acelei etape a industriallzàrii" Suharin a
tnsistat ca gospodâriile târà:ieçti pa.rticulare sâ rrâraînâ coloana
vertebralü. a economiei sovietice tttiup de citeva d.eeenii!'.
Acestea au fost ::rincipalele mo<1ificèiri fàcu'üe d.e Buharin
în programul- s§.u ecoaomic în ajunul- Congresului aI KV-Iea. Noile
lui idei au fost îndelung concepute insü,, to"booatâr âtr fost realiste
ç1 precaute. A d.ispË.rut autoliniçtirea pe care stînga ojàoniza ca c
"id.eologie restauratoale". TràsË.tura caracteristicâ a noli sale po-
litici realiste ea sublinierea iuportanlei rrrevoluliei culturale",
ca elemeni inseparabil a1 procesului d.e modernizare a economiei, de
în}âturare înclelungatâ ç1 nefireaseâ a vechilor trad.ii;i1 çi a înapo-
ierii, "a oblonovismului'r în produc!ie çi conducere, d"e pregàtire
a unor eaôre d.e muncitort, tehnicieni çi conôucâtori at i,rrod.ucliei
instruill çi d.e realizare a progresulul çtiinlific çi tehnic în
ansanhlu. Mai mult clecît atît Buharin nu a atenrret gravltatea pro-
'clemelor existente, pentru solu§ionârea cürora eI a propus s§. .se
foloseascë. o economie nixtà. sub dlferttele ei forme i sü. se extindâ
la maximun posibilitë.§ile întreprinderilor existente (fapt ce nu
neceslta investi!11 lnportante) çi sË. se construiascà. înbreprinderl
nol, sà se extindd. "sectorul socialist", dar csncomitent sâ continue
oxploa'barea sectorului particular 'rsemiamical çi seniostll sau
fâliç ostll"i sà se înblne planiflcarea eu foloslrea econonlel de
platà acolo undo aceasta detine superlorltate. Cu toatà. hotârirea
de a pàçl pe noi eâi, Buharin respingea alternativa "sau-sau"r
aflarea celei nai bune solu§it +i era gata sâ foloseasc5. conconitent
 1"4

un n*il5.r maximum de varian"i;e pcoS.bi.Ie. Peniru programul 1ui Bubarin,

bazat pe metcde *voluçicniste, teLuri iu*Ôera'be çi decizii pe termen
lung, eïâ neüesarâ o perlaacë" i.noel,unga'Uâ filrâ crize irrterne lii ex-
terne. §*B.u ma'burizat çi unele çi altele, Crlsa ini;ernü.oa cdrei acul-
cate s-a v§.r:iu în n*ien'nrie ci.ecembrie 1927 a foi:t gerieratâ parlial
d.e reac!ia. rarriivË. a eonduoerii partioului la problemr:Ie eccnc;sice
reLevate" Criza externà, incluzînc1 çi pericolul d'e ràzboi, În prin-
cipa.l :ru pubea. fi supusà eontrolului.

Hl;ëes
Fentru Buharin si penbru <i"reapta din Biroul" Politic, anul"
l-.9Z7 a lncepuü eB. un an de supreapreciere optimlstà a perspectivelor,
d.ar s-a sfîrçit cu o serie de crize interciependea'ber ce au subminat
politica lor economicà çi au zoruncinaù viitorul 1or politic. [emeri-
le priviud pericolul <1e râzboi au constituit monentul noÔa} aJ.
acestor eçecuri. Àcest pericol srrblinia ç1 mai puternic decît pînü.
acum necesj"'batea extincj"erii consiCerabile a sectorului de prcducÇie
a nijloacolar c1e produclien rriai ales a ê.ôelor rannuri aie industriei
d.e care depindea securj.i;atea !âri;L. lozinca. "Sâ ajungeia C:"n urmâ çi.
sü. oepâçin" (!âri-ie eapitaliste) a devenit o cerinçü, imperioasii çi
furtunoasà. a tinpulul"
Cu',rîntàril-e pani.card,e ale liCerilor de parbid, iaclusj.rr
ale 1ui Bui:arlr:r âB fë.eut ca pretud.indeni oamenii sâ facâ provi:il
î.n caz d.e râzbôi... In orase s-au înmul-lit cozile Ia prociuse alimen-
tare. !àranii lipsiÇi de màrfurl ieftine, coRfrunta!1 cu structr:ra
nefavorabilâ a pre§urilor, au redus eonsiderabil cantitatea de rnâr-
furi pe pla!â: au scâzut sinÇitor livràrile de grîne cà.tre stat.
Ned.orind. sà impied.ice realizarea planurilor de investi!il
în inclustrle, ceea ce ar fi condus 1a creçterea preturilor la ce-
realeo il iarruarie 1928 conducerea §ürii e reci.lr$ la"nij.su.ri excep*
iionale". IIotàr'îrea impo::'tantài pri.vinrl "froniul ceri:alter" a avu'b
 15

inclusiv sciziunea fà!içâ înure a::ipa

::urâelrûii$t consecinçe, ,,1e

rircapta a Biroului" pcJ-itic Ei §talin §1 inceputul col-ectivlz;:iril

f ori:rte .

Irrcepînd din vara anului 1927 stînga a lncepr.rt sà fle

represiur:i. cr:escîncie, airrenin!ü:,iicr çi presiunilor.
supr-1sii uno::
Fr
P*ni;ru prina oarà e& a. i.eve:rj,t abiec"Uul urmâri;lor poliÇieneç-i;1
sj.stematice. frclkiçtil çi aj"novievicnii parÇia} .ru fosi; r:üspiinzË.-
i;cri l:entru aces,te repr:esiuni, deoarece nL1 çi"-au r:anifesi*.t d.or.ir:ta
ri.* {i se reuni ir: juru} biumviratu}ui. Ei ceueau ni"ct mai mult ni.ci
rnai pu!in ciecit înlocuirca e cnCucerj.i.
Refracta-ril ilrolki çi Zinoviev au fos;t exctuçi din pa:r:-
tid la 15 noiembrie. infrîngerea stîngii a f r:st ctef initivà la Con-
gresul al- XY*iea care a a.probat hotàrirea çi i-a exclrls pe ceilaiti
]icieri ai opori§iei" Ihpâ citeva sà.ptànîni, 'Irolki çi urm.açii lui
care nu §..au càitr â[ fost expulzali oin capitalâ.
lificultà!ile interne çi ir:'bernaiic,na.le o.le anui*i l9Z7
au generat sex'icase î.nooieli cu pri'ri.,':e l-;a 'via-bilitatea in cnntinua*
rê a politicii buliarini.sïe, chiar çi sub forma ei revizr-iitâ çi ruul-t
mai realistë." Àceste dificuliâ§i au adrunci"*.at probatbi.l încrei.erea
i.ui Stalin in ^- clarviziunea lui economi"cà "cu LrV, aliali ai politi*
cii mnp-ului" çi i*atr întà.rit înclinali;r. ôe a se fert ti.e sfetnici,
d,a:' d.e a càuta cài uroprii. In 1927, oe+aenii conduçi de Kuibîçev,
care urne sâ înfàptuiaseà planurile 1ui Sta1in d.e industriali za:.e e
!ârii, ocupau d.e ja func§ii economice stra"begice importante, meri aLes
în Conslliul §uprem al nconomiei l{a!iorrale. Âceçtia pregâteau poti-
tica lor rie inctustrializare. Mai mult, incepînc.revlzuirea politicii
lor în clirecÿia plani.ficàrii., sporirii investi!1ilor çi colectivizâ-
rii, Buharj.n çi Rîkov au rleschis calea oiferitelor tnterpretàri pri-
vind scirimbâr'iie proi.eotate.
 l.t)

Nu se çtie exa*t în ca moment politiea economicà" a început

sâ Cezbine majori'batea stallnist*l.ruharinistâ" Ir:si:. probabil ci. por-'r--
!ii opuse in problernelc colee'üivizàr'ii, politica in.r'esti.§iil.or çi
ritsur'j.le inriust,riallzàrii s*au creat în ajunul Congresului al.
Xr,r-lear înaintea Çrizei cerealiere. Rezolu"Çia Congresului privind.
csleetiviza:'ea (probatlil cü" çi al-te rezolutii) a reprezentat LIR cor**
promis neciivulgat i:: ç,a<iruI conciucer:ii. llezolu!ia privlnd poliuica
economi.cà (de ccmpromis sa.u nrl) a r:eflectat noile conceplii ale l*i
Euh.arin çi Rîkov. In aceeistà rezolu§ie, noiLe §eruri au fost astf.el
prezenta.te încît sâ punà capât exceselcr çi s*a subliniat necesita*
tea de a se mar:ifesta pruden!àu ôe a se tinde spre o dezvoltare eciri*
libratâ a indusrtriei çi de a se respecta principiile N§P-ulut.t'rebr;j.e
remarcat câ formulârile au fost fàcute î.n exprinfuj" d.estul de gene*
rale, satisfâcînd diferite cpinii.
Indicii suplimentare privlnd faptul cË în cEr.drul Biroului
Folj.tic nu existâ nici<j"ecum c depl,inâ unitate erau con§inute în cu-
vîntàrj.}e cond.uciitcril,:r. Stalin çi Mola'bov au vcrbit nult mai clras-
tic despre problena chiaburilor decît Kalini.n çi Fikov (aeesta d.i.n
urmâ a prszentat raportul pri'rinô pro'blemele dezvoLtü.rii econcniei
na!ionale). fototl"atâ, la Congres, §talin a for:mu1at necesitatea co*
lectlvizü.rii lntr-o fornà. mult m,al relinutâ decît Buhs.rin sau P-âkav*
§taU.n a afirs,at eâ numai prelucraroa în conun a pà.mîntului poaùe
solu§iona problemele agriculturit sovietj"ce" rtA1te sclu!ii nu exis-
tâ"- a concbls Stalin. Sublinierea anumitor formulâri încà. nu deve-
nise inslstentà. In cele din urnâ, Buharin a fost prinul cere a
pronunlat formula: "0fo::siva îrnpotr,iva chiaburului". Âcum, çi el çi
Rîkov s-au ciovedit traplicali în înfâptuirea col-ectivtzàlr.ii, chiar
ç1 lirnitatâ.
Cele nil.i sinistre indicii de d.i'rorgente §-âu nanifestat
1a Congres nu în probleiue de politicâ, c j. in rapo::turi" pers*nale,
 L7

Pentru priura datài oratorii, i"egati de Stalin, fâTiç dan' precauto

I-au criticat pe Ruharin.
In ôecenbrie L927, într-un noment de trlum.f aparent, l.egi-
tirnîno,u-çi programul' revizuit çi expulziniu-i pe adversarii ideolo-
6iciu cei d.e droapta oin Biroul Pol-itic s-arrdoved.lt a fi intr-o si-
tualie d.e crizâ çi au sesizat câ situalia lor politicâ este în pe-
ricol. Bub.arin a suportat cea mai Eare parte a râspunderii pentru
situa§ia 1or jalnicâ pentru cà nu s-a pus ctin vreme 1a adàpost de
critica celor d.e stînga la- aüresa poIil;icii sale econonice, iar apoi
a intîrziat sà. fornuleze definltiv prcgrênu1 sàu revtzuit în ved.erea
Congresului a1 XV-lea, atît de important. Faptul câ a participat la
rpedeapsa civilâtt a eelor de stînga a fost încâ o greçeaIà a sa.Àsta

a fost nu d.oar o decizie politicH. nechibzuità, ci çi o màrturie e

faptul.ui câ nu si-a na-rrifestat calitë.li1e lui pr:oprlir cun ar fi
stâpinirea de sine çi corectitud.inea. E1 a participat botàrît Ia
acest d.sss final al.râzbunàril, deçi "fârà pl§.cere", tttremurind din
cap pinâ-n câIciiett. EI nu se açtepta cà "logiea luptei va conC.uce
Ia aceasta atît de reped.e çi într-o foruiâ atît de accentuatà"o A reei
sin§it o mare uçüru:e cînô Zinoviev çi Kamenev au capitulat. Buhe'rin
a manifestat, ecmpasiune fa!â de "tragedia 1iÔerilor opozi§iei". Si
tot el a fost acela care a ôat posibilitatea sâ se uzeue de autori-
tatea lui penuru zdroblrea 1or.
Buharin nu a ajuns aici dintr-s datâ. In :.924 a prezidat
excluderea din Comintern a eîtorva foçti membri al acestula, lnclu-
siv a propriului prieten dln tirpul râzboiulul, Zet lIeg1und. Acum
a fost de acord cu excluderea d.in partid., arestarea çi exilarea a
doi vechl prieteni ai sâi - Vladimir Snirnov çi Preobrajenski,
a priebenulul apropiat çi tovarâç de exil, Mihatl Fiçelev, a cîtorva
foçti comuniçti ôe stînga pe caro i-a condus în 1918, precum çt a
zeci ôe aIli bolgevicl crr caro, dupà" expresia Iui, t'â. mers la luptü.",
 18

Ca intelectual çi oia sensibil la samavolnicii, Buharin ar fl trebuit

sü" proceôeze aIbfel.
Hotàrîrea luatà la începutul 1ut ianuarie 192S de a se
recLrrge la nâsuri t'exceplionale", t'extreme'r a fost un iuonent de
cotitu.rà. Buharin, Rîkov çi îomski au sprijinit aceas'bà, hotârîre ca
o üristâ necesitate vreinelnicâ. Dupâ toate proi:abi1it5.'çile, ei p1"ii*
nuiserà CI campanie ordonatâ, restrinsà - laâsuri fiscalo reprimatorii
çi1în princlpaln cu caracter judiciar îndreptate excluslv împotriva
"chiaburllor speculanlit'" Desfâçurarea opera!lei i-a fost }àsatà
lut Stalin ca secretar general, dar lucrurile nu s-au Cesfàçurat
asa cuul era plar:ifica'b. Pe parcuxsul cîtorva sàptë:aînl, prlncipalele
zone cerealiere au fost Înpresurate de un va} d,e 'texcesô" ad.ministra-
tiva, printre care erau: trimiterea da detaçaroente arnate pentru re*
chizi§li, acapararêa (capturarea) saroavolnlcà çi ilegalü. de grîne çi
arestâri, alungarea brutalË. a organelor locele ale puterii, lnchide-
rea pie§elor çi cniar anumite încercàri de a-i izgoni po !ü.rani ôin
conune. Fentru populalia ruralà aceastà carapaaie avea iz c1e comsnisrl
nilitar. Zonele sâteçti ale çÈfurti au fost cuprinse de panicârcircu-
lau zvonurl cu privire Ia d,esfiinlarea N§P-ului.
Unele conseclnle ale trecerii la "mü.suri exceplionale"
neclare puteau fi pronostlcate çt lntregul Btrou politic a purtat
rü.spuntlerea 1or, însà prin cruzimea excesivH. gi arnploare, campa.nia
i le datora, în principal, lui Stalin. Caracterul el a fost determt-
nat de rtd.irectivele exeepÿionale" belicoase, trinise de ca.acelaria
stalinistà autoritâÇilor locale de partid încà" de la 6 ianuarie.
Colaboratorii cei mai apropia§i ai lul Stalin - printre care
A.Mikolan, Lr.Kaganovici, A.Jdanovo N.§vernik çi A,Ândreev - conduceau
opera§iunile pe plax 1oeal. Hste extrem de semr:lficativ faptul câ
§ta1ln, cà.Ià.torind rar prin §arü, la 1! ia:ruarle personal a efectuat
o càIàtorie în Siberia çi Ura], ue<1ec cu'boate cà recolta era bunà,
 1g

colectaïea cÊrealelor se desfàçura prosi' Câlàtori.a ami::'l;eçte d'e CI

expedilie ruilitarâ. La fiecare oprire, §t*lin cGnvoc& activiqtii 1o*

cali Ëis respingin<i în nocl grosolan refeririie la conciiçii1e locaie
çi necesitatea respectlirit legalitâ!ii, ÎSi aezlân-!uia asupi'a lor
acuza§iile de incompetençâ, l-açita'be, iêjr uneari îi nLlniea agenti ai
chiaburilor. Inainto c1e plecare a dat organiza!iilo:: de partid cuÜre--
murate çi epuratüe ultimatumuf sà sporeascà colecteTea cerealolr:r §au

sâ fie supuçi uilor rêpresiuni mai drastice"

La 6 februarie, Stalin a.::errenit la lilosco*'la çi în Biroul- ?ol"i-
tio a avut l-oc o pi:ternic[ ciocnire. Dupà cÎ'b §e parÔ, Euharin, Ri]cav
çi Tonnslli çi-au la hotàrîrea :lni§iaiâ, dffr' s..aï
ocnf irmal; a<leziunea
5rronun!.at împo'lriva t'exceselûr" cu carâ §talj"n a tradus*o în vie!à.
Opozi l;ia de 63çspta

Fînâ În prim"{.vara anu}ui }928 se pârea cà Buharinr Rikov çi

rlomski, considerau pcsibilâ Înlâturarea dirrergenÇeior '.lin condueere çi

încerçau sâ le soluficnese în caC.ruJ- Biraului Pclitic. Âcun, însào

ei .?'i nal ales Bulrarin * erau alarnati r1e radicalis:r;u} erescînd çi
d.e refuzul de a recurge Ia compromisuri ale grupului stial-inist.Deose'*
birile de pârori deveneau tot mai ami:le çi" au clevenit un sistem. I§
centrul polenicii se aflau iniarpretâri opu§e p:r'ivind dificultâfile
cu:rente a1e regimului, un exeurplir ccrns'Uituindu*I eri.ra cerealierü-
çi cazul $ahtinsk cu privire J-a sabotaj. Buh-ariniçtii au expllcat
aceste dificultâ!i prin acÇiunea unor factori secundari - lipsa de
pregâtire a apaxatului de stat, planificarea nereuçitâ, politica n3-
flexibilâ a pre!urilor çi nepàsa::ea activiçtilor pe plan loca1.Stalin
qi an+;ulajul sâu prezenbaur Pê de o parte, aparilia dificultii§ilor
ca o consecinlâ a obllga!iilor d.e orciln obieetiv, structural, aclicà
a vici ilor çi a î.nseçi naturii NM-ul-ui " Dupil. af irnali-a lui Stalin,
pe lingà incercà,ril.e chiabi:li1or c1e â ascun.de grîne, criza csreelierà'
sü expl-icà sr pri.ri farp'br:j cà roni:ocËeia Çàrâneascà in<riviC.ualà a

\
 2A

intrat în irrpas. Niei criza, nici cazul Fahtinsk nu au fost un re-

zultat secundar, trecàtor al 'rproastei planificâri çi a unor erori
întînpl"âtoal'e", ci au d.ovedit agravarea inerentâ a luptei de clasà,
iar aceastà. luptâ trebuj.a dusâ pînà. la capât. Alrordarea buha::lnistâ
reclama rnàsuri mocierate, inslu$iv Lcor'darea t1e ajutor gospodà"riilor
!ârâneçti particulare, o politicà mai suplà a pre§urilor çi îrobunâ-
tEÇirea muncii în institu!iile ofieial.e. Àboroarea stalinistà Çerea
hotârîri raciicale, inclusiv t'màsuri extraorclinare" de constrîngere
pe toaùe fronturil-e. In acest sensr âu càutat cu orice chip sâ C.iscre
diteze agricultura privat;>é, declar-înd colhozurile çi sovhozurile
singura solutie de ieçire din situalla creatâ. Deçi clisputele §e tot
î.nvîrteau în jurul agriculturii, consecinÇe1e lor pentru politica în
doneniul inoustriei çi a planulul cincinal care era în curs d.e pregâ-
tire erau çi e1e extrem d.e importante. Àparatul Consiliului Supren a1
Econoniei Na1;iona1e, supus seuturârii sub conducerea lui Kuibîçev,
s-a pranunlat iurpotriva economiçtilor prudenli cin cadrul C,S.P. e

ale càror conceplii privino aezvoltarea propor§ionalâ ç1 echifibrul

de pia!5. erau siuiiare eu ale buharinigtilor.
In totalitatoa 1or, propuneril-e lui 'qtalin au pus în pericol
înlelegerea buhartnistâ preoonùnantâ privltoare la NffP ca sistem
aI armoniei eiviee çi a unor relalii de pialâ reciproc avantajoase
între oraç çi sat" Àeesüe propuneri orau în strictà contrad.ic§ie ru
convirrgerea celor oe dreapta cà. dificultâtite pot çi trebuie rezol-
vate în condiliile çi pe baza NEP-ului.
Buharin çi adep§ii sài au început un atacrînveçnîntat în
expresii alegorice, înpotriva conceplii.lor staliniste. Luînd cuvîn-
tul la 6 mai la al YiII-lea Congres a1 Comsomolulul, Buharin a cri-
tlcat apeluriie iresponsabile la "râzboiul d.a clasâ" ç1 1.a un salt
prea brusc în d,oneniul agriculturii. Peste trei sâptë.nîni a atacat
vehenent, într-un ariicol eno§lonant, propCIvâoultorll rrrnlnunli
i n.J1usT-1.LJr ", c*r".".*- -ho o- qJ+{r^"*. Çt... r.ti t...ho**^ir*tl c.r FttLrtr.* =i ll.ritotÿ
1J* *i Q.. cr-tc^-r-t,-ti {^ dt". <L.u-
.'"r- ,ry{*d-il rtur.i r{--g putn. *t.t rt,qtr.rtlf .]l ..'{li.,id r-f+t
I
*i.a-.txn-t I e.âÈè-É- . a4L t r, rrr-irNrJti
I
ilextraordinare'r [pentru o nouâ po]iticà a partiôu]uir', intentionînd
,4rt
sà. mizeze "pe alrticolul tOTv'g6r* socialismtt (n.t. - art.IoT din
Codul penal).
Relaliile dinbre Buharin çi Stalin s-au înrâutà!it. Cuvîn-
târile lor publice, cu toate încercërile de a menline aparen!â d.e
unitater â[ cieveniü confrurntàri eu greu camuflate. Duelul verbal
a luat o intorsâiur'â grevà la 28 mai, cînc. Stalin s-a încunetat sà
aparà la Institutul de profesurà roçie tabàra ideologicà a lui
Buharin. §tigmatinînd argumentele u.nor oponerrti nenominalizal;ir câ
"o trü.ncànealâ liberalâ goalà" §i rutr)tura d.Ê leninisnr eI a fàcut
cea mai extrenistàu peatru acel tnonent, declar'a!ie publicâ în pro-
blema gospodü.riei. §àrâneçti. Àuôitoriul a înleles de rninune cine
este obieetul criticii lui çi era total uluit. Cam în aceeaçi perica-
dârBuharirr a început sà-I d.enumeascâ pe Stalin, în tlisculiile parti-
culare, reprezentant al neotro§kismului.
La sfîrçit_u} lui iunier cü toatü. aparenta unitate, la con-
ôucere nimeni nu considera câ aceastà unitate existâ çi nici nu
existau terneiuri pontru aqa cova. La 15 iunie, acleptul ôreptein âd-
junctul comltetului pentnr finanle, Moisei Frunkln, a înaintat
Biroulul politlc o serisoare îngrtjorà.toare în care situalia de 1a
sate era prezentatà uai pesinist chlar clecît o prezentase Buharin.
tt ",
Frunkin a comunicat eâ ideite 1ui "sint sprijinlte de nulli comuniçtl
BirouL politic a votat ca scrisoarea sâ fie înainta.tà tuturor mem-
brilor Conitetului. Central împreunâ cu râspunsul colectiv al aces-
tuia, §ta1in a încâlcat pe loc aseastà hotârîre ç1 a trinis un râs-
puns Fersonal prin secreta.riat. Inf uriat', Buharin 1-a învinuit cË.
trateazà Conitetul Central ca un organ consultativ d.e pe lîngà se-
cretariatul general. Stalin a încercat sÈi-1 potoleascà printr-o
mH.6u1ire;"Noi doi sîntem l{imalaiar ceilal§i sînt insignifiaa!i'r;
Buharin I-a citat la çeeiinla neof icialâ a. BirourLui politicl iar
 22

Stalih a negat totul strs çi tare, Foçtii biunviri n-au nai ôiscuteit
lntre eir iar relatiile lor personale s-au rupt definitiv.
Induetriall zarea

In a-fara sferei olvergenlelor Ee nai afla încà c proi:lemà

esen!iaIâ - ritmurile si metodele ind.ustrialj"zàrli. Ea a ieçit Ia
ivealà la 19 septenbrie, cînd. Kuibîçev, luînci cuvîntul în numele
frac§iunii staliniste, a prezentat noul program aI industrializàrii,
Kuibîsev a sus!inut fü.rà reticente formula nnaxis,un de investilii
în inoustria grea", care a ràmas pînâ acu& apelul ôe luptà aI stîngii
E} a declarat câ dificuttàlile çi crizele atît din !arà, cît çi de
peste hotare reclamâ cu orice pïeç o intensâ accelerare çi
"oli*ë*&,u
a investitlilor în ind.ustria grea, incluzînd lncâlcerea stabilitâtii
economiei çi inpoi;rivirea actirrâ a populaliei. Dupà. cîteva. sàptËsîni
Sta1in çI-a prezentat proprlile considera[ii în aceastâ problenà çi
a inclus îatr-o nouâ filosofie a inôusi;rializàrii teneiuri istoriee.
El a explicat câ necesitatea unor iuvestitii naxine în industrie
este dlctatâ de inapoierea tradilionalâ a nusiej, Â anintit auôi-
toriulul sâu de Petru cel Mare (încâ un revoiulionar d.e sus) ca.re,
încercînd sâ se desprind.à. de aceastà înapoiere, "a'construit cu fe-
brilltate fabrici çi trzine pentru aprovizionarea armatei ç1 sporl-
rea apàrârii là.Tii".
Buh.arin a râspirns prin renumitul sàu articol intitulat
ttlnseinnârile unui economist". El a repetat din nou eonvlngerea drep-
tei in necesitatea rtdezvoltàrii proporlionale, mai mult sau rnai
pulin fârâ crize", çi a p1anulul, care ar stabili çi asigura "con-
di!iiIe unui echilibru eeonomic mobllt' între industrie çi agrieul-
turâ çi în cadrul sectorului inôustria}. El a susfinut nivelul exis-
tent aI investl§iilor insâ a obiectat sporirea 1or. In continuare
a denasoat detaliat "aventurismul" lul Stalin çi Kuibîçev.
 21
La B octonbrien najoritatea stalinistë. din Birourl_ politic,
În pofida obieclill-or lui Bunarin, Rîkov çi Tomski, a înfierat pu*
blicarea articolului ttfàrâ consin!à:nîntul C,C,". Divergenlele poli-
tice au cup.rins toate problemele çj. se p&re câ nu mai era 1oc pentru
compromisurl. EIe pu-beau fi solulionate doar prin'ür-o confrr_intare
politicà botârità.
' Politica "biciului çi turtei dulci" prouaovatà. de organiza-
lia stalinistà (de 1a tentalia d.e proaovare într-o funcsie nai înal-
tâ pinâ la ameninçarea cu represiuni) a iafluenlat çi ea voüuril-e
membrilor oscilarili ai C.C. Canducâtorii d.e partid principali, i::*
clusiv ucrainienli çi leaingrâdenii, po care Sconta Bub.arin, volau
ca regiunile ce le erau în subord.tne sà obçJ"nâ cît nai uulte sume
alocate. Àcest lucru îi infLuenta concomttent çà spre politica süa*
linistà de "investilii uaxi&e',, dar le amintea cà toemai de Sta1in
depinde încotro sînù îndreptate aceste investisii. Ooncurenla acerbâ
ùintre ei datcritâ alocasiilor çi influenta acesteia aÊupra desfâçu*
rârii. Iuptei. poiibice a fost relevatà. în cuvîntârile lut Biazarlov
}a Csnferinla partldului tlin aprille LgZg: cuvintul oricË.rui orator
se incheia cu concluzial ItDali o uzinà in Ural, iar pe cei d.o d.reap-
üa la d.racu! Da§i o electrocentralà, iar pe cei d.e ùreapta Ia draeulr
Biciul secretarului general nu a avut un efect mF.1 nie: Stalin i-a
zdrobit pe moscoviti, d.e§inea împuterniciri sâ ancheteze activitatea
organizatiilor de partid, a introdus obieeiul de a uza de relaliile
personale menllnute în secretariat pentru a masca ttsitua.§it ronpro-
mi!âtoaret' etc.
Acest lucru i*a creat lul Stalin o uriaçü. suprema§ie faÇà
de Buharin, care s-a a"utocaracteri.zat ca filnrl t'csl nal slab ollga-
nlzator din Rusia". Dar triunful lui litalln a fost asigurat nu nrrmai
d.e naçina poltticâ. Tn êeea ce priveçte C"C.r €â a asigur.at acestuta
în princi.pal, fid,r:l-itatea sau neutralitatea favorabilà a deIe6a!iIor

r.
 24

d,erang inferior çi rnediu, promovati datorità protectiei staliniste.

I1sà.r cu toate cà aceçti tineri activiçti de partid, erau membrj. ai
C.C., in arrli L92B-L929 rolul- lor era incà secundar. De faptr ei
d.oar aprobau bobârîrile luate deja de un grup nai restrins, neoficial
de nem-bri vîrstnici ai t.C., 20*10 persoano i.nf luenten eum ar fi
conilucâtori cie partid de nivel superior çi gefi ai celor nai impor-
tanbe cielega§ii în C.C. (reprezentanti rnai ales din Moscova, Lenin-
grad, Siberia, Caucazul cle Noro, Ilra1 çi ucraina).
In rlndu1 acestor "aleç1", puterea birocraticâ a lui Stalin
era nult mai pulin impresionantâ. Linitel"e ei reale sînt dovedite
de existenla unui m,ere numàr de reprezentanli ai cLreptei în eça1oâà&
/) +?r
HËaÿt'ioare ale puterii (inelusiv chiar secretariatul çi biroul or-
ganizatoric) qi cle o serie de conôucË.tori cscilan§i a càror çovâia1â
punea sub semilul înürebàrii rezul"tatul luptei în urmâüoarele cîùeva
luni. Ii puneau stavile chiar çi menbrii "grupului celor a1eçi",
ai eârui reprezentanli tipici erau Ordjonikid.ze, Kuibîçevo Stani.slav
Korsior çi Grigori Petrovs)si, prect;m çi çeful organiza!iei d.e partid
leningrâd.ene Serghei Kîrov - "politi.cieni practicleni'r ai partld.ului,
pronovali in inaLue func!ii politico-nilitare în perioada râzboiul-ui
eivil çi conducind de atunci ramurile cheie çi resursele !ârii. Ca
. administratori çi aci;iviçti de partid ei s.veau ad.eseori tangen!â cu
secretarul general, insü îri najoritatea lor nu erau creaturi politice
lnconçtienter ci mari conoucü.torir c[ o gî.nciire independentâ. Hotâ-
rîÇi, pragmâtiei, ei se preocupaLl, în principal, d.e trebufle tnterne
Çir ca grup, erau interesa§i în cea mai maxe iaàsurâ <1e transformarea
Rusiei sovietice intr-o !arâ ind.ustrialâ mociernà.. Asenenea tendin§e
s-au accentuat sub impactul pericolului d,e ràzboi clin L92? çi a
cri.zei cereaiiere din 1928. Lupta dintre Bub.arin çi Stalin se ducea
în mare mà.surà pentru cucerirea sprijinului 1or.
 25

In aprii.ie L{)?graceçrti. acblciçti infiuenÇi l-au preferat

pe Stei"1.in ,ii i-au aslgurat na;iori.'batea i.;: ccintiucerea supreini"' ;';3t§
evidont'cü aii procedat astfel nu atît d'atr;rj.'r;â putcri-i i.Lti'r'irocra-
tice, cît pentru cËi au preferat conciuce::e a çi poli'tica se.
Tnnski çi aa.*p!;ii s5 i au f cst înl-àburtr-Vi cf ir; ia-i <j.e la
si.ntlicate in iunie, iar Euhi-rr'in cu ai-i.a.!i.i. hij. cl'e peste ho.bale i::-

fost exclus clin Coilite'';ul Èlxecutiv ai Ccrainternr-rlui, in iulie.

In iulie, Euha;rin a fost nuni,t çefr.rl see§ie i t'rhnico*çtirn[iîict: o-
tonsiliului unional al economiei naÇionale* §eciie ce cûnouceër o
re!ea d.e instii:utc cie cercetare çtiin1;j"f icâ. !eçi mai tîrziu aceaetâ
funcIie î.i va seivi ci-repi tribunà pentru p].'o.pa.garoa coircepçiilor
bui:arj"nisi;ee âcëa.stà numire nu ei'a nicideeun pe p)-acul nenbriior
Biroul-ui !'cl-itic ïeprezentînc o <leportare politieâ. Insà nlci. iàIla
din aceste transt'ormà.rj. nu a. <tepâçit linitele hotàririi clin apTilie
a C.C, ôe a.-i destitui pe Buharin çi îoraski <tin funciiile înalie
(ceea cô a. constituit, de fapt r âccepi;area d'enisionâr:ii lor) , dar
<l.e a*i nenÇine ncn:,i,,ri ir.i'Biroului. politic, fiind ofi.cial tot bine

ccta!i. üonf o::m celcr arâtater ou toatâ int,ensif icarea campaliei

impotriva dreptei d.e la începutul verii, încâ nu §-au vâcit atacuri
fàliçe î.iapotriva 1ui Buharin, Rillov Ei t'oslski"
Àeeçt,ia, l-a rindul 1or, evitau, Cupâ cit se parer âo§iuni
eu caracter public, care a.lr fi supu§ aiacurilor pczitia lor çi a§a
instat:i1ü de ninoritale ds cpozi§ie in cornponenia conÔucerii. Pentru

ot-!i
tînf
aÀ! <:srlr r*,",r,1fue?.. .8" lTr.I.i, î i, .ll
" '*i,"r.{}t'i^
d cers totalü.. Buhar:-ri a continuat c vreme eà-çi expri.
i
t?? :*' ^ fl?"i frq,i
]n"e

avea din ce î.n ce nai pulin pasi"bil"iüatea sâ CI facâo

fiind ne:roit "bot nai des sà §e abtinâ"
§!§1Às
Cr:toate ::*'*ervele ç1 Î-neereë.rile lor d'e a*Si "lega1i-
.]-.-
tri1." statlü'1. oi:tii§i,;ni.st i'.n Eiroul Folitic, îr: august 1929 a devenit
 ?Ç)

cl.ar câ Stalin alee inten§ii ferme sâ-i distrugà. pe uoll treir si

mai ales pe Buharin, în calitate de conducü.tori polltici.
La Plenalq din noiembrie, de o d,eosebit5. insemnâtate sut)
aspect critic, cu toa'üe indoielile seric,ase existente chi.ar în rîn-
ctul adeptilor l-uj. Stalin, participanlii nu au mai putut çi nici nu
au mai vrut în nod speci.al q.â spilnü. "nu 't secretarului general cînd
acesta a cerut sanc'Çionarea faptelor înpliniter corelate intre ele
oistrugerea politicâ a lui Buharin çi cotitura spre colectivizarea
în nasà, La 12 noiembrie, dupâ uraganul de amenin!ë.ri din partea
staliniçtilor cere cerea ce. Buharin, Rîkov çi fonski sâ se plece cu
càin!â, d.acÉ nu vor fi excluçi din partid, aceçtia au fü.cut Ia Pl-ena-
râ o decl-aralie prud.encà, dar nlci pe d.eparte pocàitâ îa care, rêcu-
noscÎno anunite t'§uccesett, au criticat u.etoüele staliniste folosiüe
Ia sate çi au relevat influenla 1or asupra nivelului de trai de la
cr'âçe. Stalin çi Molotov au atacat vehement aceastà d.eclara§ie gt Ia
17 noiembrie Buharin a fost, exclus din Biroul Politic.
Deçi defüimarea pub1lcë. a fü.cut imposlbilà. prezon!a în
corrtj-nuare a lui Buharin în conoueere, C,C. a primit, dupâ cit se
pare fârü. entuziasm, excludorea lui. (Bîkov çi Tomskl, care au fost
uoai pultn ataeall în presü., çi-au nrenlinut pentru o vreme funcliile).
Àpoi Plenara a aprobat apelul lui Stalin privind colectivir,area in
masâ, dar nu fàrâ neliniçte, manifestînd. anumite reticente.
O singurâ victorie poIitic5. încâ nu-i reuçise lut Stalln
sâ obtlnâ Ia aceastâ Plenarâ. ôeÇi partlzanii demorilliza§t çj. tnvinçi
ai Iui Buharin ràmaçi înc5. în ü.C. Ë-B.u pocà.it în nod. public, Buhariq
Rikov ç1 Tomskir Gtr o deosebitâ încü.pâlina.re au continuat sâ refuze
câLn!a. Insâ, peste o sâptânînân La 25 noiembrie, ei au bàtut în
retragere çi au semnat o scurtà declaraÇio în care îçi recunoçteau
erori'le politice, filno publicatà în ziua urmàtoarc'
 27

Deçi aceastà d.eclara§ie nu a fos'b o pocà'in!à autodlstru-

6àtoare pe caïe o oorea §tallnr êâ a lnsemriat capitularea pollticâ
çi sfîrçltul opoziliei buhariniste.
§ta1in coniinua sà-I aprecteze pe Bubarin cu rr - 1".
Unieul contact aJ. acesiuia cu anturaju] lui Stalin Ia începutul
a-nilor t]0 era, dupâ cît se pare, prietenla apropiatà. cu tÎnüra
solie a }uj. Stalin" Conceptiile ei probubariniste privind colectivl-
zarea çi sinucidor'ea ei in noiombrie l91a Du au avut decît sà
înrâutü.feascà situa§ia lui Buharin. fuIai muit câ sigr.rr, el nu a putut
sË. împàrtà.çeascâ. opinia optimistü, la rnooul serios, a membrilor tuo-
d.era§i ai Eiroului polltie cà. prin "tü.raîierea lui Stalinrt poate
sà.-i obtinà încrederea. In public Stalin se purta uneori a:uiabil,
câr de pildË., 1a banchetul din 1975 cin,1 a declarat;tiSà bem, tovarâçi
pentru Nikolai lvanovici Bubarin, to!:" î1 iubim §i-i cunoaçtem, iar
cine-i va poioeni trecutul sâ-i sarà. ocbtl". Ooncomiten'b, însât
ageni;ii securitâ!ii pregâteau deja d.osarul privinÔ "trecutult' buha-
rinist.
'rPeste douâ sâptâmînl, 'çtiind cu slguran!ü' eâ ne va
devora', câ §talin d.e abla açteaptâ momentul prielnic, Bubarin a
plecat cu solia }a ?aris în îndelungata sa cü.1ü.torie peste hotare.
 plecat în componenia unei de1ega§ii sovietice formatâ din trei
pexsoane, pentru a obline arhivele unicat ale Partidultti social-
democrat ciin Germania,îafrîn'U. Buharin a petrecut douâ luni peste
grani!â, inclusiv opriri îa Praga çi Berlin çi a fâcut o excursie
la Copenha4a. In scurt tinp a devenit clar câ în aceastà câlâtorie
ü
(care, dupâ cun a pr'esupus slngur, va fi ultina) Buharln a p}ecat
ttcu gînciul Ia viitorul necrologttn
Cu prietenii çi cu adversarii poli'blci el discuta cu o
sinceriiate surprinzàtoare çi cu desconsideralie fa!à de tradi§ia
o.e particr privind. oaracterul secret aI politlcii. In timpul vizltei
 2B

neprev{izute a licrerului partidului mençevicilor, aflat În emigratiet

Fetlor Dan, eI ,?i-a exprirnat pü.rerea despre Stalin cu "spainâ çi
furie" fèiliçà ("acest mic om feroce, trür nu orr ci diavol").uDb ce
s-a întors atunci îp ,;"=d'r? 1-au întrebat prietenii. Din râspunsurile
lui Buharin se po,ete înlelege câ eI era pe deplin hotârît sâ-çi
joaàe rolul potitic çi sinbolic în partid: "Cum sâ nu nil întcrrc?
SË. clevin emtgrant? Nu, sâ tràiesc ca voi, ca un emigrantr n-âs putea,

orice s-ar întînpla. . . tt.

Buharin s-a întors }a Moscova la sfîrçitul lui aprilie
1976 cînd pregàtirile pentru m,area i;eroare staiinistâ se aprol:lau
d.e sfîrçit. Teroarea trebuia sâ înceapâ cu procesul çi pedepsirea
lui Zinoviev çi Kanenev, aflati d,eja sub arest sub învinuirea de a
fi organizat ttun centru terorj.s'ü trolkist - zinovievist", care aI
fi atentat }a viala }ui Kirov çi ar fi pregàtit asasinarea membrilor
conducerii staliniste. Ira 18 iunie, Govkil câxe era un adversar aI
teroarei, a uurit în circumstanle exbrem d.e ntsterioasê. In necro-
logul- sâu, Buhartn a_deplins moartea t'marelul umanist proletart' çi
"rapsod. al ra§iunii". Tn sàpt'[mînile care au urmat, cel învinulli
î.n cazul Zinoviev-Kamenev au început sâ recunoascâ.r pe parcursul
acliunii penale, delictele nâscocite pe seaJna 1or.
Procesul lui Zinovir:v, Kanenev çi a celor 14 'rtic§.loçi"
ai lor a început la 19 augusü çi a arâtaù càr pe tîugà. cei catre se
aflau pe ba.:oca acuzaÇil-or, Stalin linteçte çi alte jertfe. Bine
instrui§i d"e anchetatorii 1or, inculpaÇii au depus ilnediat depoziti-
ile privind complicitatea lui Buharin, Rîkovr Tomski çj" a altor
foçti tro§kiçti la aça-zise "crime contrarevolu§ionare" sàvirçite
de ei. La 2L au6usb, procurorul stalinist Vîçinskl, care a dirijat
Ia proces mârturille bine ticluite, a adus }a cunoçtintâ începorea
anchetet penale în cazul Buharin çi a1 altor persoane conpromise
prin d.epor"i§iile inculpa§ilor. Â doua zLt aflînd de toate acestea
 2g

d,ir:ziar, f'omski, f-ostu1 5rârinte al miçuârii sintlicale 'çr:i'ietice,

încË. ne:nl;::r: supleanl; at C"C. r Çi*a sfirçii: viaÇa sinucigînqu-se'
Ei a avut sâ evite iignirile çi r:mili.rite la care au fost supuçi
Zj.noviev çi iiarnenev. T.ra 2l} augtist, tcli cei 16 incuipaii în procestil
Zinoviev au fost corisidera.!:i vinov;-rÇi- çi. peste cÎteva ziie au f o;:"ç
execu'bali. ?resa din acea. vrene abuncla în cere::i ale "c'amenilor
m,*nçii" de û crezvàlui pinii la sfirçit legâturile buhariniste cLr
"duçmerlii ipocrii;i, ticâlcçi çi spicnir ctr tiuçnar:ii crunti ai clasei
muûcitoa.rett ,

Àclve::sa:'iiterarii din Biroul Politic, in special Ordjorri*

kiclze Çip ùui>â cît.se paie, Kosior, Ciubar çi Pa'/e1- Postlç*:'l au
fâcut ultinia ince::eare cle împctrivire" Ei, probabil, d'e nevoie au
fost ce açorcl la vremea lor cu piocesul intentat l-ui Kaurene'v çi
Tip3yir:r.t, deoal'êcc Stalin prcinisese cà inculpa§ii nu vor fi executaÇi
Insài. acesta i*a inçelat alrar'nic Ei acurn ei s-au apueat sà-i salveze
pe Buharin çi Rîkov, foçti eîndva figu:ri pciitice importan-'re çi brine'*
cuncç,;ute. ta I0 septeni:rie, rrl;rar/da" a declarat cà d'eparl;anentul- lui
Yiçinski, CI.in )-ipsà cie o.ate juririice, a alasat dosarr:l .
Deçi Buharin a ràmas tn libertate çi a i:utui; sâ circule
liber prin !arâ, momentul d* respiro ol,:i;inu"L nu prea i*a adus conso.-
Iare. Ira sfîrçi'bu} 1r,i.i. sep'[enbrie, §ta1in a reuçi"h sà-] ii-rloctiiascâ"
pe çefu} l'lKVij, Iagoda (ale c.ï.rui legirturi cu buh.eriniçtii in errii
1928-192? nu 1-au distr,us la pri6,t-rana 1.or) cu un partizan al. terc::ii,
Ejov, care Llrna sâ infâptuiascâ prir:cipala cfer:sivà a sec::etarului
general asupri,. particrului în Lg\?*LgiS. liunirea 3-ui Eiov a gr5-bit
pregàtirea. ce.i-rri oe-al Cioileâ pr'ocü§ lubtic al vechilor bolçevicit
care-i implica, oe aceastâ datàr pe prlete:rii lui Buharin - l'ia'bakov
çi Raaek. La ! noienbrie, Buharin, Împreunà cu solia au urnârit cere-
.n|^-
nonia festivâ Ôe 1a tribunâ specl;atoriior çiVoe la cea. din Mausoleu,
re rervatâ ccnd.ucerii supeli ûarc . Acolo a r,'enit l-a el' c santi'rieiü-'
 3ü

§of ia lui. Euiralin içi aninteç'b*: "Àm cie:zut cd-i va pr*pune iui
N.i, si. plece ii.c a.colo sau î,f aresteazà, ir sâ siintinela e pl:er'ijntriL
onorul çi a spl:s: ,r'Icva.::âçe llluharin, Iovariiçu-1 Sr;i] in a ::u6r'L si' rrÈi
tralsnii ca l:-vnastr'â nr: çhia!i untle i;rebuie çi vâ r'oa+;§ sâ 1,rf'biti
t!
ir: irlsusoleu" " Peste o 1r:nâ, .Buhari:: nu a fosrt, inclus Î-n comisiar CIe
elaboraïe â valiante i *efiniti.ve a. Ccnstitu§iei çi :]resa a. î:rcepr-rt
cin vrcu a.luziile privini. legü.tur1le lui cu "c'i;çrnanii popolului".
"Uta§,I"pq i 4{qIJra_l-4"

lui FiatalEol,, Sokolniki''v, Iiaiek çi al aitor l-4 per*

Fx'CIcesul-
soarle a începu'b La 27 ia.nuarj,e Lgi7. Inculpalii au riai clin nou mâ::-
turii p::egë.tite din timp, eare-t c.enascaw pe Buharin çi §-ikov, <ie
a.ceastâ clatâ li s-a i.mputa.t vina de act de sabôtaj çi trâtil'-::e fai;ü.
Cc Patrbr câ çi asasinats, DupÈl 7 zile d-e eÇuzatii faisj"ilicabe çi
:

autoclefâinà.ri, trib'unalul. i-a consicierat pe to§i 17 vinovaÇi çi d"oar

pe !1ad.ek, Sokolnikov çi a.}!i aoi nu i*a conoamnat la moar''i;e. In ur-
niÉtoarele cÎteva sâp't;àinîni, û serie C.e bubarlniçti mai pulin ini:crr-'
tanl;i au f cst t'supugi unei prcJ,ucr'àri colr:,spunzàtoâi.ett iil beeiurile
,
t!
azL LJ. fost c.1
q
.') A7' tia i.u1 Buireu'i.n,
are practrc pri u ox'i r-er.trr
derre:^rj,se a^uren't;ui sàu c1;i-n Kremlin,

a incepub gleva foame i; asest trist pr,:test ar fi trebuit sâ ridice

ruaraLul. aoversa.rilor te::orii din C"C., întrunit pentx'u a apà.:'a ecêa§*
tà ultlruâ paziÇie.
eeasta a fost cea mai. trotàrîto:rre de destirie Plenar.ë, a.
0.C. Ce aupâ tgL?. EA a fost convocatË. pentru ?3 fei:ruarj-e 1917.
Àclversarii terorii çi-au d"at sea:na cà peiitru liettidarÊa acesteia
ei nu trebuiau $â accepte exclr-iderea lui Ïluharln Cin pa:'tid çi
arestarea 1ui, :fiinÔ Î.ncii o prer'oga'bivâ a C.C. Dacà s*ar fi reuçit
înfiera.rea lçi Euharin ca LltiÇman al poporului, nimeni nu s-ar fi sin-
çit în sigura,n!â. iiin acelaçi motivu Stalin s-a pïegà'tit minutios
pe ntr'u ,;onfruritarea d.ecisivà" Cu cirtci zile ii:alnte u 0rajonikid-r,e,
 )- \

f ost ac.r'ersa-i' foarte ir:iliucnt al 1;erc,r-ii, a fost ucili sau nevoit

sâ se sinucid.â" De acee8.? dupâ rleschitierea Plenarei, fr'acli.un*a
l-ii:*::alâe ale cHrei rinduri §*su ràlit ronsi.,ier'abi1, a luptat cu
sta.Linj.çtii, deve'":i!i. fcar:te inàr:iizne!i pen'[rr-l tLlcelirea najoritü"!;ii
deja si:erica,ie ôin C.ü.
üistrlbuin,J. deleÊ;alils:: natr*::'laie ie Î:rtocnite rie tÈÿ#$ în
cazul- Br:h::'in çi Eîliorr, Iii:alin çi acal,ibii sâl 5.u terut ercsta.:.'ea
Lc:: ca o'uci6açi elàTi ii., r'âuf àcâi ari çi cij.versianiç'o:i , af la.ti in
s}-ujba f,ascisiriuir,rir'. Cr:nf'orm afirma§iei iui Sralin ç! al-iatilor lr:i,
tesa }anl,atâ rle ei crr 1O ani 1n urmË. privi:iC. ascu§irea lup"bei Ce
c"I-asà pe rnâsura inaintârii spre e ocielj-em a cunosc,Jt o strâlucitâ
*or:-fj-rmarora uvrûar'e a clenascâr'ii, acestor cCInplotiçbi "ascunçi sll
ca:'nete ae parbiil çi mar*ea.li în bolçe"i*il üererea lor în pocàirea
buharinist§. a gerierat un di.alog curios î.ntre Buharin çi Molotov,
Buharinr "lïu nu sîrrt nici Zinoviev, nici Ha:rerrev çi. nu mâ voi pone*
gril" Molotovl Nu veçi recunoaçl,e * prin âsta veli demcnstra cà
sînteti un nerÇenêr fa*cistr ei voï scrle în presâ cà proc,esele
ncas-t-ro sînt provoca.toai'e. Vâ areetâ& - atuncl ïecunoaÇte!r ! " $tiind
cà alestarea este truinentâ, intorcî.ndu*se aeasâ de la çedin!§.,
Buhariri a întocmit o scriscare càtre tl'{iitoarea genera!ie a ccnducâ--
torilo:r partiduluio'çi a rrigat solia. sâ ü invele tr:* de rost.
tr§iint siàbiciunea &ea - îleepea e1 în fs"[a maçini,i in*
fevnal-+ eare e:re o fcr!ü- uriaÇàr fabricâ calonnii organizate* funü*
\,.
Çioneazà cu înctrâznealâ ç1 sigurat t!

tsuharin si-a d,ecl-arat totala nevinovü.tie. a acrresa'b un

apel eàtre viitorii conducàtori ai part.itdului, ",. a câror misiune
istoricà este obligaçla d.e a deznoda ghemul uons os oe crlme, caie,
in aceste zile cumplite, devine.lot nai grandios, §e dezlàntuie ca
o vîIvàtaie çi sufocâ partidul-... In ac*ste, paate ultine, zil-+ ;e.le
vieçli sînt cr;nvins câ i'iltrul- isûcriein mai cievrrme r;au rnai tîrzi.u,
 )c.

va în,3*pâ:''ba inevitai:iI ticü.Ioçiile târ'e mi se inrputà.., Rail it,":ua,

tÎna::a çi cinstita generaÇie cle c.ondr:càtori ai partiCrul-ui sü-mi
citeascâ scrisoarer ia pien&r:r pêrridului, sâ rrrâ dirlcuJ-pe çi sà mà
reintegreze în partld' Sà çüili, tovaràçi, câ pe ace s'b stindl.ard. p*
care*I veli purta ca un coctûgi.u trj"umfal spre couunism este çi û
pi"câturâ din sîngele sT+u".

Cî::d Plena::er C,C" §i-.*. retuat lucràrile, Buharln a dâ''b *i-

tire Gnei declar'alii, encçionante, plinâ cie rnini.r:, ciin pêrtse1 se
çi a lui RÎkov. Cci:-farit fcr::nu}ârii care cj.rcula pri.n l+i,:ucr-rYâs ceir.
ne.i :raiu 1,ai:t* a cilr,eia a -fo:u oonfirmatà çi crc e}1;e §u:l§e, 3uh'arin
a fos'L cie accrd. cu faptr-rl cà existà un "eo;ltpJ-ct mûnsttrttos", insà el
este coi:d.us de Staiin çi §iav caiê Î.rr+earcü. sà ins'saüroze CI die-
taturü. persona"l-à, 'bazatâ pe autoritate politieneascË" t'asupra parti-
dui*i çi !àrii""
Cind a cerut ancbetarea a*§iunilsr (faptelor) NKl& Sta.ia
r*a ripos'batr"Chiar acolo te vcin trirnite çi ai sâ vezi singur'r"
Àlternativa era clarü. çi în numel-e aclversa::il.ar te::orii
a lua'b cuvîatr-i]- l-ostîçev, menbru supleant al Birsul,"ri politic : "PeT-
sanal, nu pr:t sü cred. câ,'o un mcmbru onest al partiduluie care €l
sti'âbàtut û c.a1e Luagü. ae lupte neînduplecate împotriva '3uçma-nuluit
pentru pariid çi pentru sccialism, poate fi acurn În tabü.ra duçma:ru-
iul. Nu po"b creae as'ba. n.!t. In acest motnent, dupâ cLlB s*a aÔr-rs la
cunoçtin!à, Eta1in l*a în';rerupt cu un ton atît de ameni.n!âtor-'t
încî,t fermi'batea lui Postîçev a §oYâit,
Comisia a prezentai ccncl-ur,iii1e la çedinfa din 27 februa-
riel "§Èl fie aresta"li, juclecalir execuÙa§i", 8a a fost aproilatâ de
m:rjcritatea C.C., clin câïÊ 7{.Y" au nurit În irrmË.toarele }uni. Buharin
çi Bîkov au fost arestali pe loe çi transportaïi la Liubianiea. Dupâ
L) luni ei au ccmpâru.t ca principali acr:zali }a ultirnul çi cel s&i
importan"ü ciint::ç :frco*.:.':is seüitlrt'icativ+ de I a &Ioecûva.
 ,1
Procesul

Prosesul a î.nceput la 2 marbie 19)B în sala "Octorrbrie",

împorlobitâ elegant, a Casei Unlona-Le in prezen§a tribunalului cole-
giului militar a Tribunalului §upreur, format din ) persoane. Àu mai
fâcu'b parte, în calitate de preçedinte çi procuror, persoane juridi-
ce odioase ale terorii stalinisteo V.V.Ulrih çi Vîçinski. In afarâ
de Buharin çi Rîkovr pê banca acuzaiilor se aflau çt 19 lneulpa'li,
inclusiv çefu1 riestituit aI socuritâ!ii statului, Jagoda, bolçe,,iici
de searoâ çi foçtii troikiçti Nikolai Krestinski çi Hristian Rakovski
5 comisari ai iroporulut çi "càpitaniT a.i industriei, neinplicati în
nie.i CI apozilie çi trei eonoucàtorl de nivel republican çi statal.
Ceilal!i nu fàceau parte din categoria figurilor politice ç1 slujeau,
chipurile, drept unealtà a principalilor camplotiçt1; un ê.gronorr, un
activist sinciicall câT€ anterior aetivase Ia Berlin, secretarii par-
i;iculari ai lui Jagoda çi ai defuncÇilor Gorki çi Kuibîçev, precum
çi trei ne<.Iici virstnici al Krenlinulul. Mürturisirile 1or au fost
sinulse sub torturà çi ajçistate într-un recbizitoriu cu totul fantas*
blc.
Din punctul d.e vedere aJ. anplorii çi rolului politic,
acest prooes s-a deosebtt radical de cele anterioare.Conform rechi-
zitorluluirîntocmit sub supravegberea persCInatlà. a lui §talinrcare
a urmàrit apoi d.esfâçurare& procesului de dupâ o ferestruicâ cu
perdea de deasup:ra sâliirinculpalii au partieipat la un a-mplu cosr-
plat criminalrcare a reunit pra.ctic toli foçtii çi actualii opozi-
ltoniqti sau care au deviat cît de clt de Ia linia oficialà a bo}-
çevicilor.Instigatorll lui au fost bolçevicii Ce d.reaptarconduçi de
Buharin ç1 bolçevlcii cie stîngardirijati din stràinâtate d.e exila-
tul Troçki.Aceastà, idee de a pune claie peste grà.mar}à boIçevicii
de ôlferite nuan§e a çi su6erat denumirea oficialà a. pxocesului,
'r0azul blocului trotkist,ie dreal>ta arrtisovletictt. Rechizitoriui
 14

a tras la râspundere pe inculpali nu numai penbru tot felul Ce acte

teroristen diversioniste çi spionajrde care au fost învinuil;i çi la
procesele anterioare, cl çi pentru crine mai monstruoasorincluzînd
conplotul reuçit pentru uciderea lui liuibiçev çi Gorki çi planurile
fârü. succes de atentat asupra lui §Ualin É)i "a minuna§i1or lui aco-
Ii§i"rde subminare a securitâ!ii Uniunii Sovietice çi d.eschiderea
grar:ilelor !üirii pentru Germania çi Japoniar cêciarea unei pâr§i a
ieritoriul"u:1" sovietic ôiferitelor stabe strüinersabotaj economic çi
re instaurarea capitalisurului .

Conformplanului stalinistrBuhat'in urna sü joaco un rol

important în p::ezentarea c1e probe Ia aceste învinuiri 1a ad.resa
vechilcr bolçevici,El era ce1 mai reprezentativ simbol al bolgovis-
rnului prestalinist çi cel mai remarcabil d.intre conôucâtorii parti-
duluircarce s-au prezentat în fa§a tribunalului (Iro§ki a fost judecat
çi condamnat in contumacie), ç1 o.e aceea pentru menbrii partidului
çi pentru cetàÇenii informa!i era figura central"â a acestui proces.
Cu ajutoruL unor incuipa!i docili, Yiçinski a Încercat orice posibi*
litü.ti pentru a prezenta biografia politicà a fostului "favorit"
al partiôului ca flo prefü.câtorie la culme de nronstruoasâ viclenie,
ipocrizie çi josnicie inunaaârt.DupE cum a conchis procurorul ilprin
prefàcàtorie çi vicl.enie acest lndivicl a întrecut ceLe mai perfide
çi monstruoase crime care ar fi putut fi eurroscute de istoria uitæ
nitâiiiil.In sfîrçitrnumai lui Butrarin i-a fost încriurinat C.eLictul
delictelor, çi anune, tentativa d.e a-l ucid.e pe Lenin în timpul ois-
cu§iilor privind pacea de Ia Brestsk oin 1918,
In o"ecursu] unui an petrecut de Buharin în închisoare,
§talin çi anchetatorii lui penali îi cereau o cleplinâ coiaborare
(recunoaçterea çi narticipaïea Ia çeciin!a oe jud.ecatli) în aceastà
inscenare sinistrà.Buhar'in care, dupà curn s-a adus la cunoçtin!â,
nu a fost tc=turatrtrei luni a rezis'tat cu t'o târic cie admirât",
 35

cu toate aneninçàirile çi interogatoriile nesfirçite pe care le con*

ducea Ejov îrr coriformi'bate Çu indica§ii1e staliniste.In jurrrl datei
de 2 iunie eI, în sfîrsitr s. cêdat "doa"r dupâ ameninlarea anchetato-
rului cË.-i va ucide solia çi fiul <le-abia nàscutt'.Âceasta nu a fost
c ameninlare gratuiiâ.In iunie L917 rsoÇia lui Buharin a fost exilatâ
împreunà cu rurlele altor I'politicieni'r Ia Astraha-r:.Pentru a o salva
pe ea çi pe fiul nou nâscutrBuha"r'in a fost nevoit "sü" recunoascàtt çi
sâ se prezinte la proces (urmàttorit 2C de ani soÿia i-a petrecut în
lagtre, iar fiul Ia pârinli adoptivi çi orfellnate).
In acelaçi tinprBuharin mai avea un motiv pentru ce.re sü. se
prezinte la proces.El a înleles câ procesul va fi ultirua lui inter-
venlie publicà. çi o posibilitate de a conferi wt sens morlii sa1e,
çi pentru sine çi pentru a1!ii,Suceintrtactica adoptatË. <le el cnnsta
în faptul cà. recunoçtea ruràspuncere politicâ't pentru tot oe e posibil
pe lumersalvînou*çi astfel concom,itent familia çi subllniind carac-
terul sinbolic aI rolului sàu ç1, totodâ.tâ, nega categoric sau respin
gea în rnod subtil eomplicitatea sa Ia vreao crinâ concretàn seneul
polltic real a-1 învlnuiriLor la adresa lui devenint astfel clar pen-
tru trcei interesa!i".
Din punctul de vedere stalihist, riscul pe Ôeplin previzio*
nat, legaü d.e a i se oferi lui Buharin ultirita tribunâ publicà, a
C5"spàrut d.atoritü. faptului cË fë.rà eI procesul pus Ia cai.e nu ar mai
fi reuçit.De aceearpreg§.tirea lui Buharin pentru proces s-e. transfor-
urat într-o înoelungatâ çi chinuitoare serie d.e negocieri,Vàzîna rec*
tificàrile lui Stalin Ia terbul nârturisirii sale ini!ialerasupra
cârora a eonvenit în iunie cu Ejov çi emisarul stalinisi; Yoroçilov,
Buharin I-a respins, Ànchetatoril au fost nevoilt sà la totul dê Ia
l.nceput çi au muncit "z,L çt noaptett.Varianta finalà a scenariului
a mal fost refâeutü. în ajunul prooesulul.In tot acest timprageriÿii
staliniçti încercau sâ preîntîmpine acliunl nesàbuite pe care le*ar
fl putut întreprinde Buhari.n.Fe parcursul întregii anchete penale
 16

§i a procesuluircea urai puternicâ probâ stalinlstà era soarta fami*

Iiei Buhariu. Tatuçi, )3ubarin a refuzat categoric sâ reounoascü' unele
acuza§lirmai ales spionajul çi tentativa dê a-I uci.de pe Leninr<).eoa-
rece erau inccmpatibili cu interitia lui de a se prezenta îx fa§a
tribunalului în calitqte de sim.bol. aI bolçevlsnulul.Ïntre tinprel se
pregàtea în încirlsoaler"muncea,studia,Îsi pâstra calnul".
Proeesul a inceput in Iunina orbitoare a reflectoarelor
în di.ninea§a zilei ôe 2 naarbie. Incë. de la încetrut a reaulüat cu
claritate cà Yîçinski vtea sà. târâgàneze dapozi§iile lui Buharin
oricîl; d.e mult posibil çi avea pentru asta mosive intemeiate. Trei
zile l-a rincl el a dirijat mârturiile inculpa§ilor care-i stigmatizau
çi pe aceçtia, ç1 pe Buharin.Dupâ cunr îçi aminteçte unul din cei
prezen[lratîta timp cît "Buharin nu a participat deioc la anchet§.
penalât', totul a C.ecurs conform plaaului.Insà, cîncl în sfîrçit i
s-a dat posibili'batea sâ-çi spunâ pË.rerea - Ln tinpul interogatoriu-
iui stâruitor încrueiçat la eare i-a supus p€ nartorii acuzârtt çi
pe alti inculpa!i, îrr tinpul propriulul interogatoriu luat êe
Viçinski la 5 çi ? martie çi in uttirra sa luare êe cuvînt ciin 12
martie, - tttreaba nu a mai &ers aça neteû".
Uzitind un set ulultor de expresii echivocersubterfugilt
cuvinte codifieaterintenlii voalate, intrigi logice ç1 retractàri
fermerBuh.arin surprindea sistematic iniliativa lui Vîçinski, d.eru-
rînclu-l tot mai reult si fâeîndu-} praf çi pulbere pe adevüiatul pro-
curox - §jtalln" Stalin çi Vîçinski au în§elesn cleoigur, cà. e3- a-re un
ttsistemrtacticà"rcà încearcâ sà confere procesului I'un sens specifle,
propriu'r. Âlarnati çi infurlall de tracrobatica lui de circ'r, Yîçinski
çi Ulrich au utilizat toate nijloacele pe care 1e Lveau Ia clispozi-
Çte ê€ intinidarerpentru a salva scenariile çi îrrtr-unul dln cazuri
I-au a.raeninlat pe Buha:in câ nu-l vor mai da cuvfutul dacü" nu va
lnceta sà lturmâroascâ o anunttü tact,icâ.", sË" se ascunÔâ d.upâ un to-
rent de cuÿintersà. çicangze.rsâ facâ divagaÇii în doneniul politicii
fiiosofieirterrlei etc. .. ".
 ,
{ 70

R[f rriala
Relatârile martorilor d.oved.esc câ Buirarin t'a luptat pentnr
repariitia sa în lume çi locul sàu în istorie".El avca 4ÿ de ani,
arà,ta îmbàtrînitrbàrbiïa îi îricàrun!ise.Buharin se adresa lui Viçin-
ski cu un d.ispre§ fàliçi se del-ecta vizibll cu militantismul sàu çi
era în continuà niçcarercitînd observaÇiile din notale pe câre le fà-
oea cu rigurozitate pe pareurrsul procesului çi dezlân!uindu-se îmtrrc-
'triva acuzatorilor cu o logicâ strâlucitü. çi cu torente de cuvinte
oispre§uitoare ce uimeau tribunalul.!upü. ce Yîçinski a si,:ntetisat
actul c1e acuzarerprêzentînd.u-} pe Buherinrdrep'L "o coreiturâ bleste-
natâ d.e vulpe çi porc", acesta çi-a prezentat ultinul cuvînt,Recu-
.ooscîncl din nou toate învinuirilera trecut sü"-1 zdrobeascâ uaul cîte
unul; de aceastâ datü. nu l-au î.nürerupt çi 'rtrîçinskirincapabil s5.-l-
îupiedicera stat la ]ocul sàu cu o figurâ neliniçtitàrtulburatâ çi
inita càscâturi.
Dupà )0 de anlrun specialis.b americar va scrie cà procesul
lui Buharin,"înjositor sub toate aspectelerpoate fi numit pe drept
cuvint çi ti-rçul lui siileralrr.$uharin spera câ aça va fi çi verdictul
istorieii eL çtia câ tribunalul va pronunla o altâ sentin!â.Editoria-
lele 'r?ravdei" privind procesul corespundeau cerinÇei 1ui Vîçinski
ea Buharln Çi ceilalli sâ fie executali ca niçte "cà§ele mirçave".
ItDistrugîndu-i fârâ nici o cru§are si pe spioni çi provooatorirpe
sabo'bori çi diversioniçtirTara Sovieticâ va strâbate çi ruai reped"e
traseul stalinistrva înflori mai mult cultura socialistàrviala popo*
ruLui sovietie va deveni mai încîntàtoare",In concordan!â cu aceas-
tarUlrichrpotreeîn<i pentru decen§§.r6 ore în ca.mera de consiliu, a
reunit conpletul de judecatà la 1) martie ora Jrlo dininea§a ç1 a
pronunÿat sentintarBuharinoRîkov çi alUi 16 au f ost condarana'§l la
uoarte prin înpuçcare.La 15 nartie LgrB guvernul sovietic a declarat
cË. ped.eapsa a fost executatà.Prin crincena ironie a soa:'teircomuni-

catul privind executla iui Buharin a trecut pê planul ôoi datoritâ

r{

1a

ç'birii privind inva!zia lui l{itler în Àr.rsLria cu trei zile în Llir'nà,

Iiescrierea veridisà a executârii lLli Buharin nu e>list5,,
Conf orai re labârii unui eetàlean moËcovitrBuliarin çi llikov au murit,
blestemind.u-l pe §ta1in în gura mare.Ei au muri'b î.n picioarerfii:râ
s§. §e tîrascâ pe podeaua. pi,;nitei çj- fàrà sâ cearâ î.nelurare eu in*
ploràiri ile cruçare.

fr,.r{hq.k
WÂ4