lnstitutul de lnvestigare a Crimelor Comunismului

ei Memoria Exilului Romanesc

t;N22_
 Luciana M. JINGA

GEN $1 REPREZENTARE iN ROMANIA COMUNISTA

1944-1989
 lnstitutul de lnvestigare a Crimelor Comunismului
Luciana M. Jinga
si Memoria Exilulu~~~;~~e~~ v ap. 11, sector 2, Bucure9ti, Romania
~!~: ~~
GEN 31 REPREZENT ARE
1c~1:~;:~; o2131-67557. Fax 0213167552
E-mail: office@iiccmer.ro
www.iiccmer.ro

Funda\ia Konrad Adenauer .

Konrad

iN ROMANIA COMUNIST A
Sir. Franze!arilor nr. 5, sector 2, Bucurest1
Adenauer Tel.: 0213020261; Fax: 0213233127
• e-mail: info.bukarest@kas.de
St1ftu ng www.kas.de/bukarest
ta carte a aparut cu sprijinul lnstitutului de lnvestig~re a Crimel?r Comunismului ~i ~emoria
:~l:i Romiinesc si al Fund_ati~i Kon~d Adenauer. Contmutul acestu1 volum nu repre21nta obliga-
toriu pozi~a oficialii a aceste1a din urma.
1844-1888
Femeile in cadrul
©2015 by Editura POLIROM
Partidului Comunist Roman
Aceasta carte este protejata prin copyright. Reproducerea integrala sau partial~( mulliplicarea prin
orice mijloace si sub orice fonnii, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea in format electronic
sau audio, punereala dispozitia publica, inclusiv prin internet sau prin re\ele de calculatoare, stocarea
permanenta sau temporara pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperari i informatiilor, cu
sco_p _comercia l sau gratuit, precum §i alte fapte similare savar~ite tara permisiunea scrisa a
~elinatorului _copyrightului reprezinta o incalcare a legisla{iei cu privire la protectia proprietatii
Lnlelectuale 1;1 se pedepsesc penal ~i/sau civil In conformitate cu legile in vigoare.

Pe copert.a: fotografie din fototeca Online a comunismului romanesc

cota 711949, http:/ffototeca.iiccr.ro '

WWW.po/irom.ro

Editt.lra POLIROM
:i;i, B-dul Caro.\ I nr. 4; P.O. BOX 266 700506
::::::~~:~~'. ~~~~i5;- 6, bl. B3A, 'sc. 1, et. 1,

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roma . ·.

JINGA, LUCIANA MARIOARA nie1.

19;~~%1 repre~entare ;~ Romania comunist . . -

Biblio!/ Luciana M. J1nga_- lasi: Polirom\~~;ei/e in cadru/ Partidului Comunist Roman:

ISBN: 978-973-46-5276-1
329.15(498):396

Printed in ROMANIA POLIROM

2015
 n 1982 ) este doctor in istorie al Universitiitii ,,~LI. Cuza"
LUCIANA M. IINGA. ( :. ct· A gers Fran!a in cadrul laboratorulu1 Centre de
1 ;,d"
din li!ii ii •I. Uruvem ; 11 1~CERHIO), c;rcetatoare la lnstitutul de lnvestigare
Rec~ercbes Histon~ues1 ~ . r::~oria Ex.ilului Rom3nesc. Domenii de interes : istoria
a Crun~lor C~mu~smu u1 ~1aruza· 1iile de masa in comunism, istoria femeilor, feminism
comumsmulu1 romanesc, org . .. '
srudii de gen. La Editura Polirom a publicat: .,Forme de ?rg~ruzare a!e ~Muncn cu
femeile• in cadrul PCR (1944-1954)", in Strncturi de p_a~·tid §l ~e_ :tat m t~m!JUI regi- Cuprins
mu/ui comimisr. Amiaml JICCR, vol. III (2008), ,,Cond1t1a feme11 m Roma~a comu-
nistl", in Stephane Courtois (coord.), Dicfi?nantl comunismului (2008), SI Politica
pronaralistii a regimului Ceau§escu (vol. I, m colab., 2010; vol. II., coord., 2011).
Este editor al volurnului de eseuri Elev in comunism (Curtea Veche, 2009). Lista tabe/elor
······· 9
Cuv{mt inaime
lnlroducere

Capitolul I. Preliminarii. 0 ,, loterie" fiira 1_;anse de ccistig.

Femeile din cadrul PCdR . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . ........ ..... ... 25
1.1. Modelul sovietic ..... _............................................... ... .. ...•...... _. 25
1.2. Prezen{e feminine in cadrul PCdR ............. . . .. .. . ... .. ....... ... .. ... . ...... 27
1.3. Organizarea ,, Muncii cu femeile" ................ 33
1.4. Ipostaze ale Frontului comun feminin. . ... ..... 41
1.4 .1. Comiterul Antifascist al Femeilor .... .... 42
l.4.2. Societatea pentru proteqia mamei si copilu!ui ........... 45
1.4.3. Fronrul Feminin ............... .46
I .4.4. Comicecele de patronaj (Com itetelc ., Ella Negruzzi") .. .. 49
1.5. Ap3rarea Parrimica ...... 51
1.6. Militante in Brigazile Internationale 5i Rezis1enta Franceza ....... 54

P.arcea I
Organizaiii, comitete ~i comisii
ale femeilor in cadrul Partidului Comunist Roman (1944- 1989)
Capitolul 2. Aparit ia organi zatiei unice de femei. ···························· 63
2.1. Organizarea ,,muncii cu femeile" (1944-1947). ········64
2.1.1. Primele forme de organizare dupii 23 august 1944 .... 64
2.1.2. Un iunea Femeilor Antifasciste din Romania (UFAR) ..... 66
2.1.3 . L3.rgirea UFAR . ··· ··· 70
2 .1.4. Rolul UFAR in pregatirea alegerilor . . . ..... 73
2 .1.5 . Federa1ia Democrata a Femeilor din Romania (FDFR) .. .... 75
2.1.6. Sec1ia femininil. de pe Iangil. CC al PCR ..... 79
2.2. 0 singurii organiza\ie de masii femininii .. . ..... 80
2.2.l. Uniunea Femeilor Democrate din Romania (UFDR) .......... . ........ 81
2.2.2. Deviationism ~i strategie economicii: ruperea UFDR _.. ... ........... 82
2.2.3. Sectia Organelor Conduditoare de Partid, Sindicale $1 de Tineret ... 87
2.2.4. Dizolvarea UFDR.. . ...... 88
2.2.5. Comiterul Femeilor Democrate .... . .................. .... 93
 1 de muncii cu feme1le" . . ,. . ...... 96 Capitolul 6. Promovarea femeii in Romania comunista - 0 politic a de stat? ..
.. 195
2 2 6 DefiOirivarea fonne or ~unca de parud in randul feme1lor" ...... 97 6.1. La inceput a fast cuvclntul ...................... _.
. is an11a secpe1 pentru ,. 6.1.1. Originile . 195
·· ·· · ·· ··· ············ · ····
2.2 7. D P al 1Feme!lor (1958-1989) . . . . .. 99 195
C tolul 3 Consiltul Nallon a t ,iatu . . . . . . . . . . . . . . .. • . . . • . . ..... 99 6.1.2. Discursul anilor "50 ....................... . 199
ap; 1. Formele de orgaruzareca ac ;~0 Naµonal al Feme1lor . . . . .• . . . . .... 102 6.1.3. Femeile in prim-plan sau epoca Nicolae Ceau~escu .................. 202
3 pnmulu1 ons1 6.2. Legislatia.. 208
3 2 Desemnare nal al Femetlor in umpul
J.J Cons,i<ul Napo h Gheorghm-DeJ. . . . . . .. 106 6.2.1. Premisele egalitatii .............................. 208
reg.1IDulU1 Gbeo:i : Feme1Ior in primu am 6.2.2. Codul muncii ............ .. ........ 210
3 -1, Cons1lml Napo .. 110 6.2.3. Codul familiei ..................... .................. .214
ai e.u\'emarii Nicolae Ceau~esc~ ····::·;·····
3.5. co'ruiliul NaJional al F-eme~lor m ann 70 .. -..... . -.... .. ..... . .. . ....... 117 6.2.4. Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Roman
din 18-19 iunie 1973 cu privire la cre~terea rolului femeii
J.6. Consiliul Najional al Femeilor
- frontul Unitatii Socialiste ., -•· •••· ·· ... 123 in viaJa economidi, politic a ~i socialii a tiirii ....................... ... 217
3.7. ~onferinia NaJionala a CNF din 1978 . 124 6.3 . invatamantul .................................................. 221
3.7.l. Srrucrura . :·:········· .. . .... .. ······ 126 Capitolul 7. Munca .,eliberatoare" ........ .............. ... . ... ........... 229
3_7_2_0 noW. pre~edinta in fruntea orgaruzat1e1 •.. ······ 128 7 .1. Carre munca salariata ................. _............. .. .. . . . .. . . . .. . ......... 229
J.7.3. Zilele Conferintei ..... . .. 131 7.2. Meserii feminine - meserii feminizate .... . ................ .. ..... .. .......... 234
3.8. ConsiliuINationalaIFemeilorinanii '80 .. ····· 133 7 .3 . Prezenta in pozitii de autoritate ... .. ....................... . ... ... .. . .... .. 237
Capitolul 4. Epoca Cea~escu, epoca proiectelor ... . ....... 139 7.4. Sfidarea tradi tiei sau femeia buldozerist . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. ... . . . . . . . 240
-U. Polirica demografica. . . ... 139 7.5. Meserii inte rzise. . ........... . ............ 242
4.1.1. Campanii anti-avon .. 140 7 .6. Obstacole in po litica de promovare feminina
4.1.2. Familia - celula societatii. ······· 142 sau duplicitatea discursului comunist ........... . ... 246
4. l.3. Viitorul patriei - copiii. .................... . . ..... 143 7.7. Studiu de caz. Foqa de munca femininU in cadrul domeniului medical.
4.2. Promovarea femeilor . 146 Reprezentare. Promovare. Efecte ... . ......... 251
4.2.1. Un limp al fuptelor. ................... . ...... 146 Capitolul 8. Reprezencarea feminina in structurile de stat ~i de partid.. . 255
4._2.2. Politica a paritatii sau paritatea in slujba politicului ....... 150 8.1. Membre de partid 255
4.3. Zanele comuni1a1ii ............................................... . . 153 8.2. in conducerea partidului.. . ...... ·... 260
4.3.1. Un OraJj mai curat . 153 8.2.1. Comitetul Central al Partidului Comunist Rom.in . ... - 260
4.3.2. in slujba culrnrii ..... ..... 154 8 .2. 2. Bi roul Policic/ Comitetul Pol itic/Comitetul Politic Executiv
4.3.J. Sarb!torind 8 Martie ........... 264
. 156 si Secretariarul ... .
8.3. Poz i\ii de conducere la nivel local . • 269
Partea a II-a
8.4. Reprezentare fem inina pentru functii in stat.... •·· 276
. Politici e g a l i t a r ~aplicare, efecte 8.5. Dublu rol - suprapunerea functiilor .............................................. 281
Cap~~lul 5· P~cipiu~ ~galitatii sexelor 8.6. Prezente feminine in conducerea Ministerului sanatatii (studiu de caz) ... 282
· · Marxism-lemrusmul .... 163 Capitolul 9. Traiectorii. evolutii, itinerare. Membrele Comirerului
5·2· Modelul sovietic ... 163 Central al Partidului Comunist Roman (1945-1989) .. ··· · 285
~-~-~· Fl.eem_eile.s~i~~;~;·i~ -~i~~- ~~~j~~ .. 171
.. 173
9.1. ., Primul val" (1945-1969) ....................................... .. . 288
. ... 291
·· · g1slai1a. ······················· ·· ·
5.3. ~~:I~: ~~: ~;i ~i~~·: : : : : : :
in
5.3.I. Ungariaopa Centrala ~i de Est
. 174
175
9.2. Ce! de-al doilea .,val" (august 1969 - noiembne 1989)..
9.3. Alegerile Congresului al XIV-lea al Partidulm Comumst Roman
•
295

•.... •............• •• .•. .181 . 297

S.3.2. Cehoslo~~j~· Concluzii
. 181 305
5.3.3. Iugoslavia Anexe ...
5.3.4. Bulgaria .. 183 ... 357
5 .J.5. Polonia_:· .. 185 B;b/iograjie
················ ·· •• ............. 189
192
 Lista tabelelor

Tabelul I. Repartizarea filialelor UFAR pe regiuni ii oraie ............. 68

Tabelul 2. Repartitia activistelor in diferitele strucruri
ale Partidului Comunist Roman ... ____ . _... ......... ..... ............ 75
Tabelul 3. EvoluJia numarului de cadre didactice §i de elevi in Romania
(1938-1989). 225
Tabelul 4. Evolutia popula1iei §colare totale si feminine pc nivel de studii
(1938- 1989) . . ..................... 226
Tabelul 5. Evolutia foqei de mundi. feminine (1948-1989).. . ..... ........ 232
Tabelul 6. Evolutia personalului didactic, din care personal didactic feminin
( 1930-1990). . ................ 233
Tabelul 7. Evolutia angajatilor cu studii superioare (1956-1992) .. .. 236
Tabelul 8. Prezenta membrilor de partid femei in Comiterul Central
al Parcidului Comunist Roman (1945-1989) ... . ....... 260
Tabelul 9. Prezen1a membrilor de partid femei in Biroul Politic/ComitetuJ Politic
Executiv si Secreiariarul Partidului Comunist Roman (1945-1989) ..... 265
Tabelul 10. Prezcn{a membrilor de panid femei in conducerea organizatiilor
de baza, pe ramuri de productie in august 1989 . . . . .. 276
Tabelul U. Prezenta femininll in guvernele comuniste
(decembrie I 946 - martie 1961) ... . . . .. 278
Tabelul 12. Prezenta feminina in guvernele comuniste (martie 1961 - manie 1980) ... 279
Tabelul 13. Prezenxa femininll in guvernele comuniste
(martie 1980 - 22 decembrie 1989) .... .... .. • . 280
Tabelul 14 . Evolutia ferneilor deputat in cadrul Marii AdunJri Nationale
.. ,.281
~i a1 consiliilor populare ..... .
 Cuvant inainte

Volumul de fata reprezinta o versiune revazura ~i adaugita a tezei de doctorat fina-

lizate in toamna anului 2011 in dubla coordonare, sub indrumarea regretatului profesor
loan Ciuperca (Universitatea ,, Alexandru loan Cuza" din Ia§i) §i a Christinei Bard
(Universitatea din Angers, Franta), dirora le mul~umesc pentru increderea adtata,
incurajarile ~i sfarurile lor.
inca din timpul srudiilor doctorate, lnstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului
~i Memoria Exilului Romanesc ~i-a asumat acest proiect, sustin5.nd at.it demersul edi-
torial, cat §i organizarea de evenimente academice aviind ca subiect relatia complicata
d imre Partidul Cornunist Roman §i populatia femininli guvernat1L Amintesc aici con-
fer inta incernationala ., Gender and Politics under Communism. New Perspectives on
Central and Eastern Europe " . pe care am organizat•o cu sprijinul Institutului de
Investigare a Crirnelor Comunismului ~i Memoria Exilului Rom.inesc ~i al Funda1iei
., Konrad Adenauer'" in mai 2012. Pentru acest lucru tin sil le muJtumesc domnilor loan
Stanomir. Vladimir Tismaneanu. Andrei Muraru, Dinu Zamfirescu si Radu Preda.
Forma actualii a lucriirii este produsu \ a sute, poate chiar mii de ore de refleqie tji
discutii in compania colegilor ~i prie1enilor cercet3tori, mai mule sau mai putin aplecari
cli.tre studiul istoriei comunismului rominesc, dar care irni imp:irlll~esc pasiunile de cerce•
tare. Le sunt profund recunosciitoare pentru felul in care mi•au fosl ala1uri in diferitele
faze ale proiecwlui , oferindu·mi cu \arghete tot sprijinul lor: Cristina Diac, Mihai
Burcea, Bogdan Cristian Jacob, Beatrice Scutaru, Andreea Muraru. Corina Dobos.
Multumiri speciale ii dato re z Cristianei Oghina. Pavie (Universilarea din Angers),
pentru suportul moral. discu1iile stimulante ~i sprijinul neconditionat. Gratitudinea mea
se in<lreapra in aceea~i masura di.ire profesorul Yves Denechere (Universitatea din
Angers), intotdeauna un sprijin penlru studentii rom3.ni aflati in urbea de la confluenta
n\ului Ma ine ~i a fluviului Loara.
Le sunt recunosditoare doamnelor Mihaela Miroiu (SNSPA, Bucure~ti), Maria
Sueur (Indiana University) ~i Jill Massino (University of North Carolina) pentru bun~-
vointa ~i rabdarea pe care mi Je-au ar3tat, mereu dispose s3-mi ofere sugestii ~i obser-
vatii, pe cat de pertinente, pe atftt de utile.
Alte multumiri le datorez personalului si1lii de studiu "Aurel. Sacerd~_tea~u" ~e la
Arhivele Nationale ale Romfiniei (Veronica Vasilov, Gabriela Dum~tra~cu ~1 Doma Sima)
care, cu profesionalism ~i multi1 riibdare, mi-a acordat toata as1stenta m consultarea
fondurilor de arhiva.
 CUV ANT iNAINTE
12 . . ei carora le datorez cele '?ai. frumo~se amin-
M 1Iumesc familiei mele, bumc!lo~ m .' n. tilor mei, care 1m1 sunt m fiecare
u . . . . a pentru ,stone, p nn~ . f
tiri ale copilln_e1 ~~ p~smne i meu eel mai infocat &l devotat an. . . . . .
clipil sprijin ~i msp1rape. fratelu ' . . bun prieten, confidentulm ~• cnt1culm
Nu in ultimul rind ii multumesc celu1 mat
meu eel mai acid. hi mulp.imesc. Stefan.

Introducere

Dupa decembrie 1989, intreaga viziune asupra relatiei dintre regimul comu-
nist ii populatia ~eminina pastorita s-a redus la doua ipostaze diametral opuse :
victime ~i cftlai. In postura de victime a fost plasata majoritatea, ca subieqi in
prirnul r3nd ai politicii demografice. C31ai erau femeile care au detinut pozitii
de autoritate in partid, intruchipari ale maleficului , in caracterizarea c8rora
doar lipsa de instruire le depa~ea caracterul imund. Prin acest joc simplu,
experienJa a milioane de femei, de-a lungul a patru decenii, este practic anulata
in favoarea metodei c lasice de a prezenta jum3tatea feminina a istoriei prin
imermediul c3torva figuri de exceptie, in cazul regimului comunist, intotdeauna
conotate negativ. Pemru o in!elegere mai aprofundata a regimului comunist in
Romania , este nevoie sa vedem in populatia feminina o categorie de analiza,
cu evolutie, as piratii , actiuni proprii, retlectate ac:1.t la nivelul societiitii, cat ~i
al partidului. Subiecrnl pe care am ales sa-1 tratez se inscrie in aceasta directie
mai larga de cercetare. Dorind sa ofere o perspectiva cat mai ampla asupra
temei tratate. cercetarea nu reduce categoria de analizii la membrele de partid,
ci voi ave a lTl vede re intreaga populatie feminina care a intrat in atentia PCR
prin prisma pro iectelor de partic ipare politica: organizatie feminina de masa ,
poli tici ega lita riste, reprezentare in cadrul partidului.

Delimitarea subiectului
Alegerea intinderii temporale supuse analizei are a motivatie multipla, momen-
tul 23 august 1944 influentiind decisiv atiit existent• Partidului Comunist din
Romania (PCdR), cat ii raportarea populatiei feminine la reprezentare ii par-
ticipare politica. indeplirtarea generalului Ion _Ant~n~scu, rev~m~ea la p~e~e~
derile constitutionale din 1923, prezenta armate1 sov1euce p~ .tenton~l Romame1
au constituit premisele relansarii PCdR in ~eisajul _pohuc romanesc. Fara
precedent era !;ii modul in care mi~carea ~1-a mant n~m_arul aderent1lor,.biirbat1.
dar ii femei. in perspectiva alegerilor ce urmau sa aiba Joe, PCdR i1-a filcut
 INTRODUCERE INTRODUCERE
15
14
. d t Jui de vot ii eligibilitiitii pentru femei unuJ
din acordarea umversala a rep u . lectorale dar ii al conduitei politice in
. I D te ale campame1 e ' . Metodologie
dmtre puncte e ~r . D r'tor la modul in care feme1le urmau sa-ii
acelaii ump. Avand temen re e I • . . BPD
. d ·1 rtice recent castigate, sii part1c1pe 11 sa voteze ' PCctR
exercue reptun e po_ 1 , ·n,·n·a de masii Uniunea Femeilor Antifasciste din Studiul este const":'.it in jurul a doua_ dimensiuni. Prima se opreite asupra
infimieaza orgamzaiia ,enn . • . . orgaruzat1e1 de masa controlate de Pamdu! Comunist Roman, ca principal for
Romania. menita a educa si strange nmle:otante m_ J_U~~I programulm el_ecto-
de coagulare pentru act1V1tatea politica dusa de populatia feminina a Romanie·
ral prezemat de FND. Singura poten\iala ,,~ompet1\1e venea_ to_t dm randul
miicarilor de stiinga, si anume Partidul Social Democrat~ a carm orgamzat1e
fie ele membre M panid _sau nu. Prin forma sa de organizare, cu filiale la niv;,
Joca_l,. d~r 11 al :nstltu\ulor,. precum ii prin diferite\e campanii, organizatia
de femei, Uniunea Femeilor Muncitoare, avea o putermca tradt\te, care tinea
femmma de_ masa a fost, ca 1mportanti!, prima forma de sociabilizare a popu-
din perioada interbelica. Celelalte organiza\ii feminine si feministe, deii cu o
lat1e1 femmme \t P:tmul pas catre implicarea in viata de partid, ctar i i de stat.
structura la nivel national mult mai largii, isi piistrau o agenda de actiuni care
Cea de-a doua se mtereseaza de modul in care regimul comunist a construit
nu mai corespundeau noilor realit3.ti. Dacll luiim in calcul preferintele pentru
pentru prima data in Romania actorul politic femeie, care au fost politicile care
miicarea de extrema dreapta ale Alexandrinei Cantacuzino ii procentul de
au favorizat sau, dimpotriva, au descurajat prezenta in pozitii de autoritate.
analfaberism care se ridica la 60 % in riindul femeilor; vedem tot atii.tea motive
pentru care, eel puµn teoretic, organiza\ia de masa feminina, sprijinita de PCdR, Pentru evidentierea particularitatilor cazului rom8.nesc, am urm3.rit evolutia
avea cele mai multe atuuri pentru a strange In jurul s3.u proasp:itul electorat politicilor de gen in context mezoregional, av3.nd permanent in vedere situatia
feminin al Rominiei. prezent3 in celelalte t8ri comuniste din Europa Centrala §i de Est, precum ~i
~a~ti~area. alegerilor de catre Blocul Partidelor Democrate, fuziunea
in Uniunea Sovietica.
Partidulm Social ?e~oc~~ cu Partidul Comunist Roman, precum si eliminarea Pentru realizarea unei astfel de cercet3.ri dintr-o perspectiva istorica, foarte
celorlalt~ ~orrnat1~ polmce, inclusiv a organizatiilor feminine ~i feministe uri\e ar fi fos1 fondurile de arhiva ale organiza1iei de femei , precum , i ce\e ale
::bc~nsutu~t prerm.sele pentru .crearea unei organizatii de masa feminine unice, seqiei pentru munca in rclndul femeilor din cadrul PCR. Din p3cate, pana la
enUID1rea Umunea Feme1lor De t d' R A • ' acest moment, Arhivele Nationale ale Rornclniei nu au depistat cele doua fon-
al regimului comunist din Ro A • rn:ra e m. omama. Caracterul totalitar duri de arhiva. 0 alta alrernativa ar ft fast utilizarea de surse de istorie orala
feminine pe care o patrona s~~ma a acut ca S• natura organizatiei de masa
pentru reconstituirea evolu1iei mi§carii si a principalelor proiecte in care aceasta
organizate de panidele comun•,.,t1e una cu ~otul diferita de structurile similare
. e care activau in de .. . a fast implicara. Principalul impediment in realizarea acestui demers a fast
Am cons1dera1 to~i necesara . I d . mocratu 1e vesttce. disparitia fizicJ. a fostelor lidere ale miscarii, intervievarea sirnplelor ac tiviste
surprinda participarea tipurie a f mc.lu e:ea unut capitol introductiv care sa
schimb" fiind insuficientii pentru a dece\a rela1ia profunda dintre conducerea PCR ,i
.. an·1 e politice produse dupaeme,23
or m cadru! par t'd
1 uIUI. cornunist. Desi
tnle pentru anumite elemente ce t' daugust 1944 sunt semnificative, explica- organiza1ia de femei.
sale organizatmnale
· Aspectele at::h de diferite cup rinse in terna de cercetare, precum si interva-
trebuie cautateililct· e cutuma
1
parf1d uIUI· , dar si de formele
Cel_ d~-al doilea reper cronolo ic m~o o de acest decupaj temporal. lul cronolog ic extins riscau sa ma conduca spre o munca de documentare ~i
so rtare practic Fara sfarsit. Plec§.nd de la aceste premise, in cadrul cercetarii,
~:~:~::~::tndee r:_cdenta a Rom.ini!i fii!s;ia;s;reagcmu at.it mai evident, istoria
ca erea reg· 1 • •ntata de a t prioritatea a fast reconstituirea firului cronologic in evolutia organizatiei de
cuplului Elena f N' I imu u1 comunist in Ro A • ces prag tem-
•
femei, recuperarea, prin intermediul documentelor care ne-au stat la dispoziJie,
jurul PCR au co,ndu1cofiae Ceausescu, priibusirea s·1stmearnla._ D1sparitia fizica a
s iresc ~i I d. .. mu Ul porr . A
a evenirnentelor intr-o manied cat mai riguroasa si am3.nuntita. Odata conturar
care gravitau in juruI sau O a_ ispantia organiza1iiior I ic ~co~strmt m
cadrul general, am ad3.ugat treptat actorii, corobor:ind in permanent3 diferitele
de reprezentare politic1i . fi sc?1rub?re semnificativa de masa §t ob§te§ti surse care ne-au stat la dispoz)tie: dosarele de personal, stenograme ale ~edin-
membrilor femei era d a3;mellor,- In ultimul Parla se produce ~i in gradul
revolutie nu se g1isea de ,8~, iar in primul or ment comunist, propoqia
A
telor, articolele de presa, iconografia.
0,5%. ecat o smgur11 femeie intre ~:~ ~~prezentativ de dupa Pentru a putea prezenta unirar. detaliat ~i comparativ raportarea regimului
0 de membri, adica comunist Ia populatia feminina guvernatii, studiul se angajeazii intr-o analiza
atat de tip calirativ, car §i cantitativ. Analiza calitativa presupune o deconstructie
institutiona!a ,i legislativa bazarii pe surse primare ii secundare, multe dintre
ele necercetate pana acum. Q astfel de abordare este necesara in special pentru a
 JNTROOUCERE
INTRODUCERE 17
16
. .. . . cele cu adevarat egalitariste, de cele de excludere,
deoseb1 pohnc1le de mcdludere, le pe care statul patriarhal le impunea populatiei Studierea Arhivelor Securittitii. Din pacate, in Arhiva Consiliului National
urtatoare
P . .
de valon f - •n 'viata activii, stab1hrea
tra 1tiona .. propor1··1 • d"
11 or m 1ferite pentru Studierea Arhivelor Securitlitii nu au fast identificate piln:1 in °acesl
femuune Jnuarea eme11or 1 . .d jj . moment dosare utile temei de cercetare.
domenii .de activitate, trasarea evolu1iei membnlor de _paru . ~~e1, toate au
. - cant,·tativii structurata pe concepte 11 prmc1pn de stat1stica Datoritii profesionalismului de care dau dovada Arhivele Nationale lstorice
presupus o ana I12a , ~ . . . .. ' Centrale, mi-a fost permis accesul la fondur ile de arhiva solicitate. Deosebil
avand pennanent in vedere regulile unei abordar~ comp~rauve_pnn ut1hzarea
de utila a fost consultarea fondului Comitetului Central al Partidului Comunist
unei grile relativ unitare de criterii de prezentare ,1 anahza. L1m1tarea accesului
Rom.in (seq iile Cancelarie, Organizatorica ~i Cadre) . Natura documemelor
la ,u;:., marcheaza ,i limitele analizei mele, de care riimiin conitientii pe tot con1inute de aceste fonduri este una foarte variata: ste nograme. referate,
parcursul acesrui studiu. Din punct de vedere conceptual, abordarea compara- anchete, dosar: de perso nal, proiecte legislative, situa1ii statistice privind com-
tiva mi se pare justificata ,i erect cii doar un astfel de demers poate evidentia pone n1a PCR. Incercarea de a trasa evolutia cronolonidi a ornanizatiei de femei
specificul organiza~ei de masa feminine a Patidului Comunist Roman, al poli- s-a dovedit a fi una extrem de dificila in absenia un;i fond d~ a rhi;a al Uniunii
ricilor egalitare ~i participarii politice a ferneilor in tirnpul regimului comunist. Femei\or Democrate din Romania sau a Consiliului National al Femeilor. Singurul
Ansamblul documentelor cu caracter biografic a fost reunit intr-un studiu fond de arhiva dedicat aces tei teme prive~te Uniunea Femeilor Antifa;ciste
prosopografic construit injurul femeilor membre ale CC al PCR. Un astfel de (co n1inilnd o s ingura unitate arh ivis tic U) ~i aduce p rea pu1ine info rma ti i asupra
dem:~- este foanwe util pe~tru ~dentificarea elementelor de socializare politicB. funqion3rii acestei pr ime forme a organizatiei femin ine de masa. Documente
(preeaur~ ~colara~ ~ro:es1~nala, _apartenenta la o anumita tran~a de v3rst3.), d in Arhiva Minisrerului lnterne lor ~ D irec_t iunea Generala a Politici, piistrate
p_recum i•_• formarn ,, e~1Sten\e1 re\elelor de influen\a, solidaritii\i informale in Coleqia 50 ,, Documente elaborate de organele represive despre activ itmea
, 1l;aum5u~ponale. Alegand aceastli abordare, i-am avut permanent in vedere PCR", clarifica o suma de aspecte legate de act ivitatea militantelor comunistt:
!~n1;J.~;:1~bscamploarea corpul~1 de s~biecP, analizat, caractenil eterogen per- in a nii ' 30 , dar ~i inceputurile organiza1ic i de masa feminine coordonare de
ure pentru care hpsesc mformatiil u 1 . . ' Panidul Comunist din Rominia . Mme ri alele priv ind act iv itatea interna1ionala
cercetator este simpla transcriere a info .. e.~ n a t pos1b1l pericol pentru
tarea prealabila cu alte surse A • d rmatulor m baza de date, fiira confrun- a militantelo r soc ial-democrale ~i comu niste sunt grupatc in fo ndul OrganizaJiile
am incercat, in masura sur~e1::" perm_anent in vedere aceste posibile scapari Fe minine Dernoc rat e din Ro mania.
c:tre
date, cit ~i interpretarea sa fie la
~1~au_ stat dispozitie, ca atat baza d~
mat pertmente cu putinta.
Mi-am cont inual cercernrca in cadru l Servic iilor Judetene ale Arhivelor
Naiionale care deiin fonduri a rhi vistice pe tema cercetata : Ia~i, Vaslui , Bihor.
Neam1. Satu J\llare, iviaramure~. Olt. Interesul pentru aceste arhive a fost rec u-
perarea con."s poncle ntei dintre co nduccrea cent rala a organizatiei ~i fi!ialele din
Surse r~ritori~. prccum ~i descrie rile mull mai deta liate ale aqiu nilor concrete orga-
mzme ~1 conclusc de la nivel de municipiu ~i pana In cea mai indep:irtata comuna
sau cooperati va agricola de productie.
0 ce~cetare care tine in acela~i tim . . Arh iva Ministe rului Muncii ~i Arh iva Ministerului SITna tati i. Aparent fiira
feme1Ior, totul in contex . p de istona recenta d -
volum semnificati d tul unu1 regim autoritar p ' ar ~1 de o istorie a o legiltura clircc tft cu obiectul de cercerare al tcmei, aceste arhive au adus
private, statistici svo de ~urse, dintre cele mai ct,-'verresupunea consultarea unui comp lctil.ri valoroasc privitor la aqiunile conc rete in care era implicat Cons iliul
, n a.iede · · se· arh' ·
de film, radio ~i de televizi op1rue, presa, memoriali~ti ~ve publice, arhive Na~iona l al Fe meilor. Oeosebit de utile pentru studiul de fa1IT au fost rapoarte le
~ropagandistic, depane de :ne. C?n~ultarea de materia~l'i, iconografie, arhive intocm ite tn urma dife r itc!or aq iu ni de cont ro l in teritoriu, documente care
!Heaz[ prin coroborarea cu a~ons_titu1_ un impediment in e cu un caracter viidit exp lica in deraliu contributia fiecarui organism imp\icat in programele partonate
m ca~e. s-a folosit un dublu 1: t1pu.n de surse observa cadru1 cercet3rii, faci- de Ministerul Siinlitiitii , arentia noastra concent r3 ndu-se asu pra politicii demo-
uneon ~mperceptibile. hmba.i , tu§ele jocului in~ea acelor problematici grafice, c u urrn3.rile ei : abandon, mortalitate infantila, avort ilicit. Doc umenrele
Sanuerul foarte larg de lu ludere/excludere fiind atlate in arhiva Ministerului Muncii au adus \amuriri supl imentare privind
ca la debutul documem~.r". cru pe care 1-a pres mor ivele reale aflate Ia originea diferi te lor prevederi !egale cu caracter egalitar.

:::~: ~!;i:~~!~i :~~~i~!~::;: : ,~:~i;1~:e:

r~~~;~:a ~uc'~,:~~l~~l~e
entrala §i Ah. itutn depoz·t
h~c~t
r iva.
Arnbele arhive sunt neinvenrariate, cercetatorul avftnd la d ispozitie doar tlerul
pe rsonal pentru a descoperi materialele utile in ~irur ile nesfa r~ite de dosare
pr3.fuite. Accesul a fost permi s in urma unor demersuri indelungate. cu acordul
r iveie Consiliului ~ar~ de arhive :
•l•onal pentru ministrul ui de resort.
 JNTRODUCERE
INTROOUCERE 19
18 .
" .. . d d toral am avut acces la arh1vele Partidului
in timpul redacwru tezei le d. 0 °,0 ndul Femmes" clarificand multe aspecte anii '70, ccind, in apropierea Anului Femeii , au fost scoase o serie de lucrari
. F documente e m 1' " . . ... cu rema genera la ,.rolul femeii in societatea romineasca", avindu-i print re
Comu111s1 ranee 2 , . . . F' a oreanizatiei fem1mne de masa pacronate
le11.ate de participarea mterna11ona a ~ au tori pe Stana Buzatu, Nicolae Babalau 1 , Ecaterina Deliman 2 , Aneta Spornic~.
de. . . Partidul Comunist R01m'in. Concomitent, astfel de tiparituri erau difuzate ~i in principalele limbi de cir-
culatie internationala-<, fiind respectat acela~i tipar. indiferent de anul apari1iei
sau publicul-tinta: legisla1ia egalitara a Rom.iniei, fiind accemuat principiul
Presa salariziirii egale, cuprinderea populatiei femi nine intr-o forma de munca sala-
in absenta contribuiiei pe care istoria oral8. ar fi adus-o, presa: i~ sp:cial presa riata, asigurarea infrastructurii pentru ingrijirea copilului mic, participare egala
feminina de limbft rom.inft, a fost liantul documentelor de arh1va, atat de aride in viata politica ~i ob~teasca. Continutul nu era specific doar propagandei de
~i neuniforme din punctul de vedere al informatiei cuprinse. Efervescenta din sorginte romaneasca, el fiind acelasi ln publica1iile similare din spatiul comu-
jurul Uniunii Femeilor Antifasciste din Romania ~i al participarii femeilor In nist. Fara o lectura critic3., aceste materiale ar reda imaginea unei situatii
alegeri sunt foane bine surprinse in paginile revistelor patronate de partidele ideale din perspectiva egalitatii de gen. Cifrele prezentate e rau cele reale,
care alc3.ruiau Frontul National Democrat: Femeia muncitoare, coordonata de schimonosirca situatiei reale fiind operata prin simpla omisiune.
sec1ia feminina a Partidului Social Democrat, ii Drunzul Feme;;, oficiosul UFAR.
Revisia Femeia apare in martie 1948, ca principal organ de presa al Uniunii
Femeilor Democrate din Romania. Caracterul propagandistic al materialelor Statistici
difuzate este ev!denr, conti~utul revistei fiind primul indiciu asupra prioritati- O parte importanta a surselor folosite o constituie difer itele situatii statistice
lor pe. c.are re?1mul comumst le avea raporta1 la popula1ia feminina a t.1rii : prezente in Anuaml stalistic al RPR/RSR pemru inte rvalul 1957-1989 ii
colecnvtzare, mtrarea in viata activa, activitate ob~teasca, rcalizarea politicii Recensamillleie PopulaJiei din 1930 , 1956 , 1966, 1977 i i 1992. Pentru a trasa
d~mografic~. Pl~s~\ pe care_H _aduce revista Femeia consta tocrnai in caracterul evolutia ni ve lulu i de educatie In rfindul populatici feminine, precum ~i gradul
sau de ~res~ ~cnsa de ferne1 ~1 pentru femei, fapt care a la.sat de mulce ori lac de cuprindere in totalu l fo r(ei de munc:1 salariate, deosebit de mile au fast
unor amud1m cu adevarat ·t". t: - d
eoalitare . d d en ice ata e rezultatele concrete ale politicilor documentele atlate in custodia lnstitutu lui Na1ional de Statistica. Ne referim
.::, mtro use e statul comunist diuf d .· d . . .
descopere cauzele inerriei c +':<. ' • • an pun emersul Jurnalisuc s5. aici in principal la studiile punctuale privind nivelul de ~colarizare, repartitia
.. .~ are se iacea s1mt1tli la nivel I .~ . ..
decme. Concluziile condu a . u prezente1 m f-unqu de pe specia lizJri ji nivcl de studii 5 , dar ~i la cercctarile care surprind prezcnta
lui oficial. a unei pozitii dec.eafu ~ t:e menpnerea nealterata, in ciuda discursu- femininil In di fe ritele sectoare ale eco nomiei, nivclul de salarizare ~i eventual
A . · m enontate a femeii \a · I 1 · ..
rncolele coniinute de cotict· 1 S , . mve u soc1etat11 rom.inesti. repani}ia feminin /masculin a pozitiilor de autoritate6 .
in recuperarea datelor de o ct· ien~ e_ cantew $i Romdnia Libera au h:,s1 utile
ele pot contribui semnificat~v1~ stat1st1c. Coroborate cu informatiile de arhiv.1
erau $i ce se voiau a fi politici~ec~;turar~a unei !~agini clare asupra a ceea c;
gen Ill Romama comunista. I. Nicolac Babrtlau. Femei i11 co115[e/aria mwicii, Scrisul Rom.inesc, Craiova, 1980.
2. Ecaterina Dd irnan . Femeia. penona/irare polilicii in Rom<lnia 11oastrti socialista, Editura
Lucriiri pro d. .
. pagan 1st1ce/scrieri de e " Politid. Bucurc~ti. 1977.
3. Aneta Spornic. Utili:area eficiemli a resurselor de 11umciifemi11i11e in Ro111ii11ia, Editura
Inca din 1945, Panidul Co . . poca
Acadcmiei Republicii Socialiste Romania. Bucure,$ti, 1975 .
pentru editarea $i difuzarea mum st d~n Romania a man ii .. 4. Maria Graza, Hbman i11 rhe Co11remporary Life of Romania , Meridiane, Bucure~li.
ter propagandistic at' de matenale (bro$uri 1· estar o gnJa deosebitii
p· . 1 · at pentru pubr 1 , P 1ante carii) • . 1970; Consiliul National al f emei lor. La femme da/lS la Rip11bliq11e Socialiste _de
ana a cfl$tigarea ale .1 icu roman car . ' cu vad1t carac- Roumanie, Women in the Socialist Republic of Romania, La mujer en fa repubhca
elecroratului fcminin g~n ?r 1n 1946, scopu! a $1 pentru eel din str3.in3tate. Socialista de Rumania, Meridiane, Bucurc~ci, 1974. . ..
propus de UFAR/FDf~m, mt~rmediul candidat~tsto~ materiale era atraoerea 5- L. Colescu, ,,Slatistica ~tiutorilor de carte in Rom:inia, dupa recensamii.ntul popul:1.1iumi
deplina comuniune soci;/n t1m.p ce materiale!e ~\ §1 programului de a~iuni ?
din 1912 ", in Buletinul Sraristic al Romiiniei, ser ia III, vol. XII,1915, nr. 4 0, 65 1- 7 1,:
patronate de panidul com~ ~eahzata in cadrul or , u~ate in strainarate aratau Ministerul Instructiunii, al Cultelor ~i Artelor, SrariIIica im·CJrlimlmrul11i din Romm,w
n1s1. Apog I ganiza1iei " . . pe anii Jcoiari 1921/922 - 19281929, Bucure~ti. 1931. ..
eu acestui tip d . emmme de masa
e pubhcatii I-au constituit 6. Dircqia Cemral;i de Sratistidi, ForJa de M1111ci'l in Republico Socia!isrii Rommua - DA.TE
STAT/STICE. Bucurq1i. 1969.
 INTRODUCERE 21
!NTRODUCERE
biirbati 12 . Din 2010 au inceput s3. fie publ icate ~i unele voci femininen care
vorbesc des pre natura implicar ii fe meilor in politica romfi.neasca din timpul
Isroriograjia problemei . . . regimului comunist, perspectiva fiind sensibil diferi ta fata de abord3.rile ante-
. .. - ula iei feminine in cadrul Part1dulu1 ~omurns_r Roman rioare.
Imphcarea poh'.ic~ ~ pop lb . 1989 un subiect tratat strict 1deolog1c, parti - Personali tatea Anei Pauker este printre singurcle. daca nu chiar unicul per-
reprezcntat pana m decem ne . I . , I
3. · _ ~ . • l ate domeni ile vietii socia le, me us1v m ce politic sonaj politic femi nin asupra cii ruia s-au scr is materiale va!oroase ~i cu distanta
ciparea egala a 1eme11or m O , .'
tanta· a propaoande i comumste. 1ema a In1rat m atentia
. 'T' , •
. • • cuvenitii luat3. fata de subiect 14 .
filnd a pane 1mpor . e~ . . • - Ip . . in cu totul alt regis tru se plaseaza contributia lui Gail Kl igman 15 , care reduce
Instirutului de Studii lstorice 11Social-Pohttce ,de pe langa CC a CR, ce t ma1
prolifici cercetatori fiind Elena Georges_~u , T1tu ~ eorgescu §1 Olr°1:pi~ activ itatea Consi liului Na!ional al Femeilor ~i lmreaga ex istenta a ferne ilor ln
Matichescu'. o contribu1ie cteloc de neghJat a fos t j l lucrarea Parasch1ve 1 timpul regimului comunist la efectele dramatice ale politi ci i dernografice,
cancea, cercetatoare a Institutului de lstorie ,,Nicolae Iorga" 9 . Al.3.turi de anuland astfel orice progres in direqia obtinerii egali tlitji de statut.
caracterul vadit propagandistic, o alta limitare a lucr8.rilor amintite esre perioada Ultirni i ani au adus un sutlu nou cerceta rii. lmportante su nt deme rsurile de
cronologica acoperita, cercetarea oprindu-se la momentul 1948. Pana In decem- istorie orala ale profesorilor Mihae\a Miroiu , Maria Bucur, precum ~i contri-
brie 1989, singurele contribu1ii cu privire la implicarea ~i reprezentare a politica bu~i ile antropologului Jill Massino 16 .
efectiva a popula~iei femi nine in cadru] regimului comunist din Romania le-au
apaqinut sociologilor din spatiul anglo-saxon 10 • Cu limitarile inerente une i
cercera.ri efecruate in plin regim totalitar, exclusiv pe baza de interviuri ~i presa
comums1a, aceste prime contributii au influentat decisiv perspectiva pos trevo- Obiective
lu!i?nara a isroricilor rom3.ni asupra temei. Politici\e egalitariste introduse de
regimul Ceau§es~u au fast ~xplicate doar prin dorinta de promovare a Elene i Dupft cums-a vazut , preocupari secventia le privind organizatia de masa comu-
C~au~esc_u, totahtatea feme~l~r ~tlate in poz_itii de autoritate contop indu-se in nista ~i implicarea fem ininii l!l polit ica reg imul ui comunist din Romania au mai
~tat de d1scuta.rul cul~~I sot1e1d1ctatorului. lntr-o societate care in mod tradi- existat. Scopul dernersului de fata este conturarea une i imagini de ansamblu,
~onal ~e:cura~a. pamc1parea pol.itica a femeilor, o parte a isror iografiei pos t- coerente, a e!ementelor care au intrat in alc5.tuirea politicilor Partidului Comunist
ecem nste, ,au sau nu a contnbuit la dis ct· ·ct ..
actorului politic. Diaboiizare El . C ere nar~a I e11 de feme ie in pos tura Romfrn pentru popula~ia femin ina. imreb.1rile de la care p\ecam sunt: Care au
d . . .. a cne1 eau§escu §I a grup 1 · ~~ . . ., . .
etmut poz1!11 de autoritate in anii ,70 i ,8 • y • U Ui ernrnm ci11e a
•

la capacila.\ile reduse ale populaiie· f §_ . O a mtant preJ udeciitile referitoa re

· 1· · - . 1 emmme de a conduce - 12. Ion ivlih ai P:icep3, Ori:011mri rosii. Ami111irile unui general de securitare, Venus.
rul~e po lti~a fitnd datoratii unor cu totul alte cr"t .. d . ' o eventual a ascen- Bucurq ti. 1995: Lavin ia Betea. Pan ea !or de adevdr (Alexa11dru Bcirltideanu despre
r 1 .. I ern ecat cele mer itoc ratice11.
n ip_sa arh1ve\or, istoricii §i mai ale
folos,t memorialistica, majoritatea :J~to ;? 11 care s-au aplccat asupra te mei au
c, or imct ale fo~tilor dem nitari com uni ~ti
De). Cet/1/Sf!!U'll ~·i lliesw . Co11l'Orbiri: 1Waurer si lumea de ieri . Mtmurii despre sta~
/i11i:are Romci11iei: Con\'Orbiri 11etermi11ate cu Com eliu Mtin eSCII), Compania. Bucure~ti,
2008 .
7 Elena G:orgescu. Tuu Geor escu 13. Violeta NJ.stiisc scu , Elena CeauJescu: co11fesiu11ijtml f ronriere, Niculescu, Bucure~ti ,
d,n Romania Scnsu! R . g , Mi!jcarea Democranca I R 10IO;Lavini:i Betea. Povesri din Cartierul Pri11u1verii, Cunea Veche, Bucu re~ ti , 2010.
8 Ohmp1u M , h omanesc, Cra1ova 1975 ~ evo/11(10,wrii a Femeilor
14. Robert Levy, Gloria §i decc1derea Anei Pauker. Polirom. la~i . 2002: Adr ian Cioroianu,
9 Parasch1va a~:n:::u, i~~area Patno11cci Ednura Stun iti -
Ed1tura Pol!t1ca B , f area pentr11 emallctparea fi t ica, Bucure~u, 1979
Pe umerii /ui 1\1/a,:r. o imroducere [11 iswria comunismului romi111esc , Curtea Vechc,
IOBarbara
Pres B I
Wolfe·1a~~ure~t1, 1976
ar, Women und C
eme11 in Ronuima, 1848-1948 , Bucure~ti. 2005 .
15 . Gail Kligman, Politica duplicitti.(ii - co11rrol11l repmducerii in Romtinia Jui Ceau~escu .
s, a t1more ~1 Londra 1978 er ommu111 HI/ Th J
!;;~a Ceau~escu, Prona1al;sm and ~ary Ellen Fish~r. .. ~o:!:s Hopkins Umvers1cy Humani[as, Bucure~ ti, 2000. . ..
16 . Jill Massino From Black Caviar to Blackouts : Gender, Consumptmn, and L1tcs1y lc
ed G Meyer Women Sr he Promotion of w., m Rornaman Po lli tes
Durham, 1985 ate and Part) 111 Eas1eni ;men,, m Sharon L Wo lch1k in Ceausesc~,'~ Romania", in Communism Unwrapped: Consumption i11 Cold Hhr
11 Cristina Liana Olteanu ltrope, Duke Umvc , Eastem Europe, Paulina Bren, Mary Neuburger (eds.). Oxford Uni~ers it.y Press, Ox:or~ .
co1111011s1a, Ed1tura Por E~ena-Sunona Gheonc ts lly Press, 2012; .,Something Old. Something New: Marital Roles and Relauons_1_n Srnte Soc1~hst
sa D lle1a-SNSPA B a, Valenti n Gh
Eduim;:p~:1::~~t~t:~a Sexu\ui Fc~in~~~r~H{ 2~03; Zoe ;:lt•;~a. ~enieile in Rom{l11 ia
11 in Bucuresti, Bucur~ ~ uc1an Boia(ed.),M· " .~o movarea Feme ii
Romania··, in loumal of Women ·s HistOJ)', 22, nr. l, 2010: G:nder Polll1cs and faery day
Life in Stale So cialist Easrern and Central Europe , coed1tara cu Shana Pe nn. P:llgr:wi:= .
$ti. 1995. uun/e Comunismului . New York, 2009.
 JNTRODUCERE
[NTRODUCERE 23

fost formele concrete de org:anizare politica a femeil_or ~i in ce .a constat actj.

vitatea acestora '? Cum ,i pe baza ciiror elemente a_ fast _construtt actoruI POii.
iic fe meie? in ce au constat masuri_le egaht.anste ~1 daca a~u fast ele duse Pina
la caplt? Care au fast prezenia fl evolu11a membrelor m
cadrul Partidu!ui
Comunist Roman? De-a lungul celor peste patru decen11 de comunism, cu
au e\'Oluar trasamrile grupului feminin din partid? rn
Volumul este structural pe noua capitole. Primul capitol este unul introd
tiv, u~ari~d_evolu!ia militantelor comuniste in cadrul Partidului Comunist
Romanmpana la sfar,ttul celm de-al Dotlea Razbo1 Mondial. Formele concrete
de orgam~~re dezvo_ltate de _p~rnd, ~recum ~i modul in care acesta s-a raportat
la tuembm de pamd femet m penoada de ilegalitate faciliteaza O mai bu ,
m\elegere a fenomenelor de dupa 23 august 1944. Celelalte O 1 · na
omaniz · · I , • . - P cap1to 1e sum
. " a:e m JUru. a doua axe pnnc1pale. Intr-o prima pane (capitolele 2 3 .
mmulara ., OrgamzaJ11, comitete ~i comisii ale fem ·1 ~I 4)
m
A ,
Cea de-a doua parte a volumului explic:i modul in care PCR §i-a construit
~i consolidat participarea feminina in cadrul partidului . F8c3.nd parte dintr-un
bloc al iarilor comuniste ~i aflftndu-se in siajul URSS , statul comunist ram.in
nu se putea sustrage influentei internationa\e la nivel regional. Plec.'.ind de la
aceasta premis3., capitolul cinci contine o trecere ln revistii at3.t a ideologiei
rnarxist-leniniste, cat §i a politicilor de gen implementate de Uniunea Sovietica
~i celelalte iari comuniste din Europa Centrala ~i de Est, pentru ca ulte_rior s3.
~~~ putem decela care sunt - ~i daca sunt - specifici catile cazului romftnesc. In mod
fires c, capitolul §ase trateaza tocmai situa\ia Romiiniei comuniste, luftnd spre
analiz3 urmiitoarele puncte : discursul oficial in directia participarii politice a
femeilor, elementele de condi\ionare pentru o astfe\ de participare, masurile
egalitare de narnra Iegislativa, politicile educa\ionale. Capitolul ~apte se opre~te
asupra muncii salariate feminine. Analiza se concentreaza pe natura profesi ilor
feminine, pe posibilita.Jile reale de promovare pentru funqiile in stat, prezenta

Comunist Roman (1944-1989)", am fast interesata d et _or cadrul Partidului femeilor in funqii de autoritate, pentru ca ulterior, in capitolul opt, s8. urmiirim
de modul de oroanizare -:·1 fu r· e pnnc1palele caractenstici
~ 'i nc~mnare a organ· t· · f · - • prezenta femininii in rftndurile Partidului Comunist Roman. atiit la nive lul
cum a fast cea de pe l.inga Partid I C , iza 1e1 emmme de masa a§a membrilor simpli, c3.t ~i In diferitele organe de conducere la nivel central ~i
.. u omumst Roman - . . '
tern~ de mo~1hzare a populatiei feminine. Patru , precum ~1 de .pnnc1palele local. Vom ariita Ince m3.sur3 funqii le din partid erau dublate cu unele In stat,
Capnolul do1 se oprqte asupra mod I . , puncte ne-au retmm atentia. in acest joc al oglinzilor, cele doua sfe re condition.indu-se §i influen\iindu-se
organizatii fe minine de masa U . u u1 m c~re PCR a justificat crearea unei reciproc. in final vom lua in discutie structura grupului fomat din membrele
n d - ' munea Feme1lo A ·.i.-: •
u oar men1rnerea ei, ci transforma r nt1iasc1s te din Romania ~i de panid care au fa.cut parte din Comitetul Central al PCR. Care au fost ~i
su~ denu~irea Uniunea Femeilor D:ea treptata_ in organizatia fem inina uni~a dacli au fost transformari din punctul de vedere al originii sociale, educatiei,
~~~:~d~~o~e~tele specifice care revenea:oi~;Rd,dn Ro~minia. Sunt luate in dis~ profesiei , vfl. rstei?
u1 mere curemele . , ar ~1 conflictul d. . -
organizatii, diferende p_r~ ~• contra necesit3.(ii me . _.. I~ ,men oru l
in cele ct· - de op1me care sub p . ntme1 Ii une1 astfe! de
m unna la 5 - ' resmnea mod I 1 - .
acestei linii vom _upnmarea Uniunii Femeilo D e u u1 sovretic, au dus
R ' arata care fi r emocrat j
~ma~ ~emru a piistra ro· au ost soluti ile g3.site de ~- n conti~uarea
masun ~1 reins.raurarea p _1ectele organizatiei de fi ~art1dul Munc1toresc
National al Femeil or~anizatiei de masa fem· . cme1, falimentul acestor
d .. or. Ult1mel d ~ Inme sub d •
ca rulu1 mstitutional al - ~ ~- oua capitole ale . - enum1rea de Consiliul
ru~ ~in~- pus pe subord:~~caru in t_il~p ul regimuJ~~t;_e1 p5.qi prezinta evolutia
or~ca:e1 initiative venite di area poln1ca tot mai a rcolae Ceau~escu, acccn-
pnnc1palele teme de mobi~ cadrul organizatiei peccenruata pcl.na la sufocare·1
fi regrupate in . izare ale or . . ' ntru ca in fi ~ '
drepturilor ti J~rul a trei poli prin . ga~tzat1ei de femei d !~al sa prezentiim
aproape tre· edme1Jo.~ ~i actiunile cu cac1pah: P□litica demo' upa 1965. Ele po t
1 ecenn · d. racter ob grafica
u~urint.ii. lntentia n ' iar_ iferitele Cam a .. ~tesc. Accste te , ' .promovarea
in ce masura- . _oastra este ca pr1n - p nu care le susr· matte, traverseaza
~1 prm c .. tnterm d" ~meau s -
unui numar impres· e m1Jloace Panidui Ce JUI acestei pr· e _intercalau cu
cerut de partid pen:onant de femei ca.ere . omunist Roma ime paqi sii aratam
ru aceasca ie~ire ct· viata PUblica d n_ a reu§it atragerea
1n Umbra . ' ar ~1 care
a popula\iei fe . a fast pre,ul
m1mne.
 Capitolul 1

Preliminarii. 0 ,,loterie" fara ~anse de ca~tig.

Femeile din cadrul PCdR

Pentru a consolida prezenta feminina in cadrul organizatiei, dar mai ales

penlru a cre:;;te gradul de penetrare a ideologiei comuniste in rfindul popula1iei
feminine, Partidul Comunist din Romftnia (PCdR) a folosit trei direcl ii privi-
legiate de aqiune: organ izarea de seqii feminine in cadrul partidului, infiin-
tarea de organizatii feminine in cadrul direqiei mai la rg i a fronturilor
antifasciste, atragerea simpatizantelor in diferitele organiza\ii-paravan ale mis-
carii. Formele institutionale ~i rnetodele folosite pentru atingerea dezideratelor
au fast livrate de Moscova sub forma directivelor trasate de Cornintern, inspi-
rate fiind de experien1a ~i practica sov iet ic:i.

1.1. Modelul sov ietic

in 1919. in cadrul partidului bol~evic s-a format un grup de iniiiativa alcatuit din
Inessa Armand. Aleksand.-a Kollontai, Sofia Smidovici, Konkordia Samoilova
~i Klavdia Nikolaeva. grup care a pus bazele Jenotdel-ului. Dimre acestea, Inessa
Armand ~i Aleksandra Kollonrai i~i incepusera activitatea in direc(ia ,,muncii
cu fe me ile'' cu mult inainte de revolu\ia din 1917, ob{in.ind pcrmisiunea din panea
liderilor bolsevici pencru crearea unor comisii feminine pe 11inga partid. Plcccl.nd
de la aceasta prim3 expe rienta, In toamna Jui 1919 a fast constituit Je11orde!-ul sau
SeC{ia pelliru 11w11ca in rC/ndulfemeilor. Structura acestei scqii era una piramidala ,
cu un sediu central la Moscova, condus de Inessa Armand, ~i seqii in teritoriu
la nivel de regiune, jude\ ~i localirnte. Cadrele care rlspundeau de acrivirntea
seqiei erau pli'i.tite de comiretele de partid pe regiune. jude\ sau localitate. dupa
caz. Din aceasra cauza, selec\ia personalului nu era intotdeauna judicioasa.
multe acriviste fiind numite direct de ca.ere rnembrii comitetului de partiJ 1 •

l. Barbara Evans Clements, ,.The Utopianism of the Jenmdel- , in S/mfr Re1·ie1r. vol. 51.
n. 3 (toamna 1992). p. 486.
 GEN $1 REPREZENTARE iN ROMANIA COMUNISTA
16 PRELIM[NARll. 0 _LQTER!E~ fARA SANSE DE CA.STIG 2i

Pcntru am . 1•1 ra aceste neaJ·unsuri a fast creata Conferinfa. femeilor de/e

au ' . . . gare de munca In fandul femeilor, munca imr-un mediu eminamente feminin fiind
(delegatki). La aceasta conferin\a au parttctpa.t reprez_enrante drn teritoriu ale
popula1iei feminine. Pentru delegate erau orgamzate cu1s_un spec tale de ,,CUltura privitJ. ca injositoare 3 .
Odata cu venirea Jui Stalin la putere, ,,problerna femeilor" a fost considerata
politica''. Ulterior, cele cu rezultate foarte bune crau tr~rnse_ mat_ depane Pen.
rezolvata prin dezvoltarea generala a societitii, prima consecinti fiind desfiin-
tru instruire lntr-una din scolile part1~ulu1. _Dupa acea~t~ penoada de pregiitire tarea Jenotdel. Femeile au fast imegrate pcntru o perioada scurta in sectoarele
ce putea dura cateva !uni. delegatele fte ob\[n:au o sl_uJba permanenta in cactru] de agitatie §i propaganda ale partidului bol~evic, acestea din urma fiind desfi-
g.u\·ernului: fies~ imorce~~ la \ocu! de munca anterior, fimd un exemplu pen- intate in 19344 . Disparitia unei forme de organizare destinate In mod special
tru comumtarea m care traiau. femeilor a intretinut o anumita stare de subordonare politica ~i sociala pentru
_ Principalele direqii de. aqiune ale Secfiei pentru munca in randul Jemeilor acestea. Concomitent a fast sprijinita p5.trunderea femeilor in viata economica.
v1zau._: ~ursur~ de _alfabet1z~re~ ap~ov1z~ona~_ea cu alimente, proteqia muncii Participarea populatiei feminine la efortul de razboi a fost deosebit de impor-
'.emen ~1 a_ cop1lul~1, a _m_amc1 ~• cop1lulm, ?nJ~ ~entru sani'itatea publica. Foarte tantil, iar societatea i-a recunoscut meritele. De altfel, in 1945, 54% din foqa
!'
1mp?rtama a !ost act~v~t~teale11atde/-ulm pnvind legalizarea avortului, vazuta de munca a Uniunii Sovietice era reprezentata de femei 5 . in toata epoca stali-
~a smgura_ ma~ura pos1b1la de prevenire a deceselor mateme survenite in ur nista, imaginea femeii a fost folosita sub diferitele sale aspecte: stahanovista,
mtrei:up~r~lor lie?le d_e sarcina. 0 campanie sustinuta a fosL initiata ~i lmpor ~a soldat , mama. in perioada postbelica, la nivelul discursului s-a constatat o
pro~rnux1e1, care, m cmda scoaterii sale din legalitate d :- 0 rl\.a revenire la o imagine tradi1ionala a rep rezemarilor de gen, femeia fiind perce-
~or~u, c~minua sa fie o realitate a societ3tii ruse A e carr:_ o~uvernul prov1-
mfim1ata Comisia pemru lupta fmpot1·1·va . . . . . stfel ca In 1919 a fost pura in principal ca soiie ~i mama.
1 - p1osll/uJ1e1 Partidele comuni s1e satelit, inclusiv PCdR , aveau sa preia intocmai modelele
mm 1919, pe 28 decembrie, in cadrul
Sov1etelor, a fast adoptata rezolu( "
..
celm de-al VIII-lea Con ores al institutionale sovierice, Ii.ind astfel condamnatc la a repeta sincopele evidentiate
se arara poten1ialul feminin ·1n re1a propus~ de Aleksandra Kollontai prin care deja de Moscova.
fi construqia e . . ,
ar 'c~.adevarat semnificativa daca ele ar fi co~om1e1. Contributia femeilor
cre~tern copiilor. Pemru indeplin· i_ scut1te de povara gospoctarici i;:j a
de cre~e ~i d . 1rea acestu1 dezider '1
canst . .. e .ca?une publice (stolovie) Fe ·1 at se propunea infiin~area
i
poliri~1;~1esoc1ahs.n~ului daca, alaturi d~ ba;:/ ar fast pe deplin dedicate
1.2. Prezen1e feminine in cadrul PCdR

puterii2. o
Aceste succese
rea prezentei femei!or in cer ·t
se dorea oa~~:~mica, obtin.ind astfel prerogativ~ /r _1 fast incluse In ierarhia
mvel decizional. Pe scurt,
cun e economice si politice ale
inca de la infi.incare, PCdR a inregistrat un numar important de femei in r.indul
membrilor de partid. La Congresul partidului din mai 1921, din cei 428 de
nu au fost ins;- d delcga\i care au vorat pemru transformarea Partidului Socialist 'in Partidul
_a e natura sa incura·e
V •

mu_~ca in_ r;indul femeilor .. Comunist din Romf111ia , dar ~i pentru afilierea neconditionata la Interna1ionala
turn seq1ei La . Subfmantarea a d I J ze act1v1tatea sectiei de
· cemru nu se us a deteri a Ill-a, fcmeile reprezemau mai mult de 15 procente 6 • La doar o zi dupa adop-
~ersonal conducand la 1· ~ putea obtine o fid 1· orarea rapida a struc-
mtra i fl o ipsa de co . e izare a cad I carea acestei deci zii , politia intra in sala care g3.zduia intftlnirea, arest.3.ndu-i pe
n agrama contradict· erentil in activitat i re or. f1uxul de
conducere.a organizatiei. F ie :u rapoarte\e deoseb· e. n ~rovincie, realitarea de\egaii sub acuzatia de ,,complot impotriva or.induirii de stat". in ianuarie
cadrele tnmise e emeile erau prea , It de optuniste in . 1922 a inceput procesul activi~tilor comuni~ti, printre ei aflindu-se !ii persoane
incapabile sv P ntru atragerea de . PUtin atrase de . . tocmHe de cc urmau sa de1ina funqii importante in partid: Gheorghe carscescu, Elek
intensitate a se ~d~pteze sicuaxiilo no1 .membre fiind d act1v1tatea lenotdel, K0bl0s, Vitali Hotosrenko, Boris Stefanov, dar ~i Elena Filipovici. Decretul
numita In : ~ctivitatii Jenotdei re spec1fice de pe teren e;ele mai multc ori
privind aministia paqiala penrru delicte politice, semnat de regele Ferdinand
Treprat la ••dtJocura babo1ef, In, traodnducerea comunista~ d~~a cu slabirea in
' resa Je ucere r Cnti
.. rendinte feministe" ';:,1~el. y

au aparuc tot '?era ,,un consil~a orgamzatia,

•

. ici sindicatele nu sum~, muite acuze Iu al babeior ".
stmeau activit d~e separatism si
~ atea in cadrul seqiei
3. ibidem. p. 490.
4. Barbara Evans Clements, Bolshevik Feminist. The Life of Alexandra Kol/onrai , C::imbridg.e
Univesity Press, Cambridge, 1997, p. 248.
5- Janet S. Schwartz, ,, Women under Socialism: Role Definitions of Soviet Women~. in
Social Forces. vol. 58, nr. l (sepcembrie 1979), pp. 70-73.
6. Arhivele Na~ionale Istorice Centrale (in continuare: ANIC) , fond CC al PCR - st ~(i.1
Cancelarie, dosar 49/ 1921.
 . oMANIA coMUN[STA 29
PREL!MINARII. 0 .LITTERIE- FARA SANSE DE CASTlG
EN SI REPREZENTARE IN R
::s G' ' .. . 1. la ace\ moment, de neplaceri
. lidcr11 coniurn~ i , Id . acest moment , congresele partidului s-au desfii§urat in afara tiirii , etnicii romftni
in iunie 1922. ii va scun pe ... . unoscut dreptul Jega ea ex1sta7.
fiind tot mai greu cooptati in conducerea miscilrii. Congresul al III-lea care a
suplimentare. mi~carii com~n} ste full<l~-I reu~a ta.cut remarcata ~i Ana Pauker,
A\3turi de Elena Filipovict. ~n scun ump ~ PCdR a prezentat un raport asu-
avut Joe la Viena in august 1924 avea sa aleaga o conducere In care au prcdo-
• I . de al do1lea Congres a ' ~ - minat etnici maghiri , in frunte cu Elek K6bl6s, ca secretar general. Desi acti-
care. in cadrul ce u1 -, . ~. d totodat3. aleasa membru m Com1tetul
. • .. l ii·onare a feme1Ior. 11111 vau in cadrul mi~carii, asumiindu-§i pe deplin pericolul clandestinita~ii ,
pra nu~cam reso: ~ 19?4 acuza conducerea partidului de la acea vreme ~e femeilor nu le sunt incredin\ate pozitii de autoritate, ca secretari cu rnunca
General. Arestala m_ - ' . . olitica intr3 intr-un con de umbra. ln
paSi\·irnce moment in care ~1 can era p . . a . d . b. I- operativa, membri ai Comitetului Central, sau responsabilitati pe linie sindica\a
19:!6 rin~e~ce incuviin1area partidului de a para.~1 tara. Devemt ~n ~z1ra t ~• sau de tineret. in perioada 1925-1928, misiunea coordonarii tineretului i-a
. p I az:- starea sa de gravidirnte §i oporturntatea de a na~te m s1guran1a, revenit Jui Richard Wurmbrandt - cunoscut ulterior pentru atitudinea antico-
,e1_sp~cdu e a 1 - 'larcei-Puker la Praga Ulterior i s-a interzis intoarcerea
a arun e soiu sau. 1v , · . . w • • munista -, ~i nu Elenei Filipovici, in ciuda experientei sale.
in tad sub pretextul unei arestilri iminente. Margmaltza~a de p~~pnul _part1d, Nascuta la Bucure~ti , in 1903, Elena Filipovici a facul dovada unui activism
Ana Pauker i~i reincepe ascensiunea dup3 I 928 c:lnd, avand spnJtnUl dJrect al politic precoce. La nici cincisprezece ani s-a apropiat de gruparea tineretului
Clarei Zetkin, este primit3 initial in calitate de auditor, apoi ca studema a Scolii socialist in fabrica unde lucra. Activitatea ei in cadrul Uniunii Tineretului
Leniniste de la Moscova. Urmeaza cursul de trei ani, eel destinat activi~tilor Socialist , dar ~i implicarea In pregatirea grevei generale a muncitorilor o fac
cu grad inalt ai Coruinternului. in toamna anului I930 este trimisa in Franta
si:l. intre in aten~ia Sigurantei cu mult inaintea aparitiei partidului comunist. Este
ca instructor special organizatoric al Comitetului Executiv al Comimernului,
supravegheata incii din I 920 ~i arestata in ma rtie 1921. De~i nu a participat la
unde ~i ram:lne limp de doi ani8 • Revine ulterior la Moscova, unde, conform
Congresul de lnfiin1are a PCdR. este judeca15 in procesul din Dcalul Spirii ,
lui Roben Levy, a lucrat la cartierul general din Moscova al Cominternului.
alilturi de delega1ii arescaii , fiind eliberaca in baza decretului de amnistie din
Anul eel mai probabil al intoarcerii in tara este 1934. Acela~i Robert Levy
iunie 1922. Dupa elibcrare, a fost desernnaca secremra a UTS ~i ulterior UTC.
pune ace_as~a revenire pe seama rnisiunii de a organiza pe plan local un front
Elena Fil ipovici s-a facm de timpuriu rema rcata in presa de orienrnre socialista
~op_u~ar _m Jurul PCdR. La 12 iunie 1935 este arestat5. Procesul s5u , inccput
~i ulterior comuni sta . fiind preze ntil in redaqiile unor publica\ii precum
m, :, t~m~ 1~3~, -~ fast unul ~eos~bit de mediatizat in epoca, dimre cei 24 de
a,ocap ai _apararu. ~apte venmd dm str5in5tate. Pasiunile locale iscate in jurul Socialis11111! , Tineretul socia!is1 ori Viafa mw1ci10are. Activitatca in rfi ndul UTC
procesul~'. :u fast com_pletate de o avalan~a de memorii, petitii ~i articole in a fast dubima de cea in cadrul comisiei de fe mei. Dupii. Congrcsul al II-lea al
ii:~:n~rl::~, t~ate c~ra.nd autorit5tilor rom:ine e\iberarea Anei Pauker §i sanc- PCdR, Elena Fil ipovici a act ivat in comisia cernrala de fe rnei de pe lfl.nga
sa
ajurnie co~:u~;e~~n~~~a ~are erau ;igu~i inculpa1ii. in detentie, Ana Pauker
Comitetu \ Ce ntral al partidului , sub conducerea Anei Pauker. ArestatJ. in 1923,
in cad rul anchetei, Filipov ici desc rie activi tatea Comisiei de propaganda prin-
pred°ind chiar cursuri de tea~ peste . de_ d_etiwnu~i comuni~ti ~i antifasci~ti,
prin inchisorilede la Dumbrav:~i ;~rx1~t-le~~mst~ ~1 econornie politica. Trece tre fcmc i. in care activa ·
pentru prima data pe Gheorghe Gh amn~~u Sar~t ~~1 Caransebe~, unde il intiJ.lne~te
Ficc:in: rnembrrt a Comisiunei de propaganda printrc feme i lucram conform insrruc-
in urma unui acord de schimb d eo:g ,~-~eJ. In mai 1941 revine la Moscova
~iunil or primire: de 1:1 partidul comunist din care faccm parte, pentru a aducc car
0 a treia figura feminina irne pnzon~1en intre guvernele roman ~i sovicti~· mai multc fem~i in si ndicat, ca apoi, dupa cc var ca.para cuno~tinte socialiste, sa
deleg~\iei PCdR la Conferinia a p~;~:~\\fast. ~Caterina Arbo re, membra ~ faccm di n cle membre ale partidului ~i. la rftndul lor, sa fie intrebui nptc ca propa-
tembne ~923), dar ~i la Congresu\ al Y-1= era11e1 ~omuniste Balcanice (sep- gandiste printre femeile neorganizate9 •
~:z~;~i~~e cad~! c~lu_i de-al III-lea Congr:sa~!Cpom~dnter~ului. Adoptarea fiira
rn, m prmc1pal re I . art1 ulu1 a dir .. I A publicat numeroase articole pe tema sindicaliziirii muncitoarelor in vede-
la ,,autodeterminare" f d zo u11a asupra nationaliti:l.tilor , eqn or trasate
d
pentru ca autoritlitile s~ r~ptul la_ secesiune"' a canst', :are preve_dea dreptul rea ob1inerii de drepturi politice ~i civile. Prin vocea Elenei Filipovici este
ec1da oficial scoaterea in at 1tu1t -~n mot1v suficient exprimat ~i punctul de vedere al PCdR, ca unic garam pentru ob~inerea de catrc
ara legn a partidului. Din populatia feminini:i a drepturilor civile si politice, singura alternativli viabila la
7. Vlad,imir Tismancanu, Sra/inism celelalte curente feministe si feminine care activau in epoca:
8. ;~~=~t'~VPolirom_, la~i, 2005,
Y, Gloria ~1
r:;1r11 etemitare. 0 istorie politic -
decMerea A . P.
.
a a co11111111s11111flli
ne, m1ker, Polirom, la~i. 200?
9. N.G., ,.Elena f il ipovic i"' , in A 11atele /11stit1ttufui de Swdii tswrice ~-i Sociaf-Polirice de
-, p. 46. pe lflngil CC al PCR, nr. 2-3, 1966. pp. 215-220.
 . NIA coMUNlSTA PRELIMINARII. 0 _LOTERIE- FARA SANSE DE CA.STIG 31
GEN SI REPREZENTARE iN ROMr\
30
.. . , 1 ta ei pentru cmancipare este in sin~icatcl: muncito- istoricilor dau ca certa alegerea unui Secretariat condus de Alexandr Danieliuc-
Locul femen muncito~re 111 up_ . J;ituri de muncirori bllrbap, luprand pentru 5,efanski, Elena Filipovici, Eugen Iacobovici, Emil Hali\chi ,i 5eiva Averbuch
•• ·dele poliuce muncnore~ll, a• r·
rc~u._mparo __ . ~ ii desfiin1area clasclor ~i deci pentru des 1m1area actualei (Vanda Nicolschi) . Pana in 1940, conducerea partidului a cunoscut numeroase
desfiint~rea cxploat,ir b·. . t· •· 11 uncitoare. Numai asrfel va avea ~i ea completa modificari in componenta sa, in Comitetul Central intr8nd pemru scune perioade
socie1il.\1, pentru dezro m:a c aSt:I 1
~i alte militante comuniste precum Dvoira Braitman (Ana Ruski) }i Sabina E~anu.
emancip:uehl.
La sfiir,itu l tui I 934, Alexandr Danieliuc-.';,tefanski este inlocuit din funqia
in septembrie 1925 a luat parte la Congres~l Femeilor Romane .. La sfar~~tul de secretar general cu Boris 5tefanov. Un moment important it reprezinta , In
anului 1927, Elena Filipovici parase$te Romama pentru a devem cursama a seprembrie 1935, c?optarea in Comitetul Central a Jui Gheorghe Gheorghiu-Dej
Scolii Leniniste de la Moscova. in 1931 este condamnata la munca silnica pe ~i a Anei Pauker. In scurt timp, steaua prezentelor feminine in fruntea PCdR
viat3. in conrumacie. p3.rea sa apuna. Ana Pauker es re arestata ~i judecata in 1936. ~eiva Averbuch
imr-un permanent joc de-a v-a1i ascunselea cu autoritatile romane, avfind (Vanda Nicolschi) este arestatii. la Viena, iar Elena Filipovici la Moscova, unde
deja mai multe condamniiri la acriv, multi dintre liderii PCdR aleg calea exi- este §i execuata in cursu! aceluia~i an, 1937, soarta imp3.rt5.~itft ~i de Ecaterina
lului. in 1927 . aceasta situatie de facto a fost statuata prin infiintarea unui Birou Arbore 13• Dispareau astfel toate prezentele feminine consacrate ale PCdR.
Politic in strainiitate. Deja erodata de conflicte interne, aparitia unui organ de Oarecum ironic, chiar procesul Anei Pauker avea sa const itu ie un factor impor-
conducere p\asat in afara 1arii nu a fa.cut ded.t s3. adanceasca neinteleoerile in tant in coagularea grupului feminin care va domina scena politic3 postbelicii.
cadrul mi~dirii. Acestea sunt premisele care due la convocarea celui de-=[ IV-lea Printre cei 19 acuzati s-au mai aflat: Estera RadosoveJki (Steta Moghioro-}),
Con?es PCdR, intre 28 iunie ~i 7 iulie 1928, linga Harkov. Delegatia care a Vilma Kajeso , Danca Simo (care avea sa devina o eroina comunista. dupa
par~1c1~at I~ congres ~ reprezentat majoritar Secretariatul din Jara, §i de aceasta moanea sa prernatura, in 1937, in inchisoare) sau Liuba Chi~inevschi.
data exclus1v_rnasculm. Uri:narea direct.a a fast ca ln diferitele organe de con- incepu cu l celu i de-al Doilea Razboi Mondial avea sa aduca o serie de lovi-
d~c~re (Com'.r~r Cemi:l, Btrou Politic, Birou - Secretariat - din tara recum turi succesive PCdR. Cedarea Basarabiei }i a Bucovinei de Nord a avut un
~~:~~ c~~~::~~~ri:spce_ acdtiva19in striiinlitate) _nu a fost desenma'ti nici 0 dubl u efcct asupra activului de panid. inca din 28 iunie, cflnd s-a comunicat
· enoa a 29-1930 parud I b " • oficial cedarea celor doua provincii , aumrit~Wle romfl ne au inceput arestiirile
numeric Se confruntii cu O luptu ~ _ ' U , cu O aza ~I a~a redusa
' a 1ara precedent pent p . . comuni-}tilor atlaii in evidenlele politiei, urmate de internarea lor administrativil
fost secretarul general in exercitiu Vt r H I ru _Putere. rotagom$fl au
de Comintern clandestin t"n ta " 'u I a I o ostenko, ~1 Marcel Pauker trimis in lagare. in acela~i timp. sure de comuni )ti au plecat in Basarabia, conduce rea
• . _ ra. rmare a conff t I · ' partidului neput,\nd co ntrola hemoragia de cadre. Multi alt ii au fast mobilizati
pamdulu1, cat ~i a diferitelor orga . .. IC u u1, demantelarea atfrt a
(Sindicatele unitare, UTC BMT nA1z~1u-paravan aflate sub directa sa influent.a ) i s-au prezenrnt la unitJ.ti.
Co · t • , Jutorul ro,u) a I In august 1940, la Moscova, s-a decis componenia Secretariatului, in care
. nse~mta a ost imerventia directa a Cami - ost una fara precedent12 -
~1zolva organele de conducere ale p ·ct 1~ter~ulu1 care, in vara anului 1930 au fost numi\i ,Stefan Fori) , Gavril Birta), losif Chi~ inevschi. Teohari Georgescu
Stia creata- , mu Iti· aveau sa fie executa(
arti, u .u1 . Dim re ce1· vmova1i
- pentru situa-' $i Constantin Pflrvulescu. Secretar general a fast desemnat ~tefan Fori-5. La
lae~:anat provizori~,_alc3.tuit prepo~dl~r~~~~~l Marii ~er~ri. A fast numlt un scurt timp a fost cooprara in Secretariat -5i Paraschiva Breiner. in aprilie 1941,
din cauza unei brqe in munca conspirativ:l, patru dintre cei cinci secretari
parte ~~~v:~eElena F1hpovici ~i ~eiva Averbu~~ cursadnt1 a1 ,Scolii Leniniste de
st organ a c- - . sunt esemn· t aveau sft fie arestati, in libertate ramanand doar Stefan Fori~ 14 - Caderea celor
al V-lea al PCdR. Pre' a.ti ~ru1 memre principala era r or ~. e pentru a face patru a fost sinon ima ~i cu pierderea leg5.turi i cu lnternationala, Teohari
imre 3 ~i 24 decemb _g nle au durat mai bine de p e.:-,atuea Congresului
Georgescu ~i Paraschiva Breiner fiind singurii care cuno§teau cifrul pentru
congres, statistici!e Cne _1931, la Gorcovo, langa Mun an, lucr8.rile av8.nd Joe
d ommternul · oscova p - _ decriptarea mesajelor venite de la Moscova. Foarte curind a cftzut insusi cana-
em pe cele prezenre in co . u1 au numarat doar do w i
n_ntr e delegatii la lu\ de comun icare folosit, Avram Filcenco, responsabil pentru transmirerea
Arbore. De~i componenia mnetul d~- organizare): Olg· u; eme1 (daca le exclu-
informatiilor in partea romaneasca, fond la r.indul lui arestat. in mai 1943 .
conduceru de partid este grea :ultzberg ~i Ecaterina
10. Ibide_m. u e stabilit, majoritatea insu-5i Cominternul avea sa dispar:l, Stalin dorind astfel sa transmita un mesaj
11. Mann C. Stiinescu, Moscova .
(l~/9-1944), Silex, Bucure .' Conmuernu{, Filiera
12. lb,dem, p. lll. $11, 1994, P- 102. Con11111is1a Balca11i ~ . 13. Ibidem , pp. 113-1 23 .
ca :f 1 Romiinia 14. Cristina Diac, Zorii co1111111ismului in Romania. Stefan Fori$, 1111 des1i11 11e1ermi11ar.
Cetarea de Scaun, T5.rgovi~te. 2014, p. 179.
 . 1' NIA cor--lVNISTA PRELJM[t'-<ARII. 0 .. LOTERrE- FARA SAl'-SE DE Ct\STIG 33
32 GEN SI REPREZENTARE IN RO!\ A
___ , . 0 . 1 iia \nterna\ionalei a fost anun\ata prin 0
detenninli sa piece I~ Ploie§ti, unde , cu acordul partidului, organizeaza sec-
de buniivoinia d~re alia~n. sati 7 ~1:,~l~i 1943 ca decizie a seqiilor ce o com- !ia \ocalii a Apararii. In aprilie 1941 , i se comunica faptul ca va fi adusa \a
intermediul pr~se1 moscovne. a -- 1, ' - A p k
uncau. Din part~a PCdR propunerea ~ t?st semnata d.e . ~1~ a~u er_. ~ Bucure-5ti, iar pe 9 rnai este instalata ca tehnica in serviciul lui Stefan Fori~.
Sarcinile principale ce ii erau incredin1ate vizau mentinerea lcgiiturilor intre
p Atacarea Uniunii Sovietice ~i implicit mtrarea Romamet m razbo~ ave~u sa
creeze noi premise pentru acti,,ir:.uea femeilor in.cadrul PCdR_: ~o~tm:m mdi- seretarul general al partidului §i membrii CC, participarea la int31nirile con-
caiiilor date de Stefan Fori~ in circulara sa de la mceputul lu~11 ,~me, m ev~n- ducerii PCdR, trasrniterea c3tre ace-5tia a directive\or lui Fori.s ~.a.m.d. in 1943 ,
tualiratea declan~arii conflictu!ui militar. in fruntea organizatulor trebmau este cooptat3 in conducerea partidului, din septembrie fiindu-i incredintata -5i
numire femei. Nefiind mobilizate, prezenta lor in spatiul public ridica pu~ine -5efta Ap3.r3rii Patriotice. Dupa caderea conducerii de la Uniunea Patriotilor
suspiciuni 1~. Libenatea de mi~care. dar §i mentalitatea vremii, care asocia mai pana in ianuarie 1944, ca miisura de siguran1a. Stefan Fori~ nus-a mai int5.lnit
degrdbil b5rba1il cu fanatismul ~i militantismul politic, faceau din femei, eel cu ceilalti membri ai conducerii PCdR, fiind suplinit de Victoria sarbu. La
pu{in teoreric. subiectii perfeqi pentru munca in ilegalitate. Consecvent pozitiei 5 aprilie 1944, a fost e\iminata din conducerca PCdR imprcuna cu alti membri
sale, Srefan Fori~ i~i rrimite secretara tehnicli 1 pe Victoria S3.rbu, s3.-i comunice importanti, printre care insu~i secretarul general , Stefan Faris, sub acuzatia de
llonei Popp. secretara UTC, faptul di, femeie fiind, rolul sau In partid va cre§te era.dare. Momenrul 23 august nu avea sa-i aduca lini~tea )i recunoa)terea rolului
pe rimpul rJzboiului. Noile sarcini au fast insotite de promovarea sa tn condu- avut in sus1inerea activitatii PCdR. Dimpotrivii, suspiciunile §i acuza~iile au
cerea panidului. ca membra a Secretariatului. continuat sa planeze asupra ei, iar in 1949 este din nou aresrata, in procesul
_Hon.~ Popp (Ilea~~ _Pop. Raceanu) intrase in partid in I 927 _ La inceputul PJ.tr5.)canu. StJ.ruinta in a-l sus1ine pe Stefan Fori~ (tatal feti\ei sale, nascute
amlor _,O este numnam B1roul CC al UTC, pentru ca in 1936,\937 sa re . re- in aprilie 1945) §i vehemen\a cu care tinea sa prezinte .. adcvarara istorie a
z_mre nne~e~~ con_ium? di? Romania in Internationala comunista. La s~urt partidului " , intr-un moment in care tocmai aceasca istoric era resc risa de noii
timp._F~n~_1~1 schimba radical pozitia fata de Ileana Po R- !\ . conducarori , au fas t fa ra indoia\a pacatele sale majore. A fast eliberatil din
fast casatona celei din urma cu Grioore R- p ~ceanu. 1ollvul a
ni~tilor". alaruri de Petre Gheorght St f: ac~anu\ membru 1~ grupul "fraqio- lnchisoarc in octombrie 1955 ~i reabilitata ullerior. Moare tn 198?'<.
R~~eanu nu doar ca s-a coalizat cu ~ot~l :~u ave' _loan Me~1u ~.a. Ileana Pop
mqilor ~i pe Constantin P.irvulesc C - , dar il atrage m cercul nernul{u-
paf!id pe Ileana Pop Raceanu p t u.Gha raspun~, Stefan Fori~ ii exclude din
In eforrul de reorup , ~ re . eorghe §I Stefan Pave[16_ 1.3. Organizarea ,, Muncii cu femeile"
- ~ are a part1dulu1 este ad ~ y- -
mace 1mome?t la _Ploie~ti, in Comitccu'i Cemratsa l~t~r~~ S5.r?u~ care activa
la -~oroca, V1ctona sarbu urmeaza ince ilnd al Apararn Pamouce. Nascuta Primul Cong.res al Inte rna ~ionale i a Ill-a nu a iuat dec&t lapidar in discutie
Sti~nte natu_rale_la Ia~i, perioada in carep cu ~928 cursuri !e Facultatii de prnblema femei\ or. singura rezolutie notabila fiind cea prin care se hotara con-
mat _pdr?ba~t!_pnn intermediul surorii salese a~ropi~ de partidul comunist eel stituirea unui sec retariat ferninin al lnternationalei, numitSeretaria! fmernaJional
parn mca dm 19?7 E . , ma1 man, Maria s: ·b '
teasca unde - .- . p1soadele de boala o dete . - y u, membra de
~' Femi11in , la CJ. re s[1 adere seqiile feminine ale panidelor afiliate. Modelul
. ramane pana in 1933 1· rmma sa rev ma in . - . org.anizatoric de urmal era Jenotdei-u\ sovietic. Scopul principal declarat al
dului ca tehnica i 19 - ntoarsll la la§i . _ • casa pann-
linie de tineret ~; e~t t ~7 _este chemara la Bucure~ti act1veaza m cadrul pani- noului organism era acela de ,,a spori influema lnternationalei in nindul feme-
este numita la Con _c nm1sa sa lucreze in Basarab· pRent~u a primi sarcini pc ilor munc i10are pro letare ~i de a ajuta la intJ.rirea leg5.turilor intre seqiile
ti 11terul Central I ia. evme I· B-
or la conferinia AP din . a A~ararii Patriotic fi" a ucure~ti undc feminine ale partidelor comuniste, vestice ;;i estice"
cedarea Basarabiei ~i a Bman1~ 1940. In condi\ii!e ed, nnd realeasa in acest Dupa un start greoi, cu o prim.l conferinta organizata in noiembrie 1920,
tu ·1 b .. . ucovmei d N cxo ului com . .
n e,_ an11 ~I arhiva Apararii p . e .' or?, Victoriei sa b . um~ulor dupa nou-creatul organism, sub conducerea Alexandrei Kollomai, reu~e~te sa puhlice
o noua rcsponsabila in frume A/t_notLce. In scun tim . r ~ t se predau leo.1- primul numar al organului sau de presi"iDie Konun11nisrische Frauenimemationale
a • m persoana Anei To1~a:~sa, ~ani~ul nume;te (/11tern(l[io11ala Comunistii a Femeilor). Publica~ia era condusa de Clara Zetkin .
15. Ibidem, p. 21l _ · O Sltuat1e de familie Activitatea Secrerariatului cap3.tii contur incep2.nd cu cea de-a doua sa conferin{bi.,
16. ;Ore015ian Tanasc. Clienrii Ill, ~inuta la Moscova, imre 9 ~i I 5 iunie 1921. Desi nici una dintre organiza~iile
- , pp. 360-361. !anti Varvara: moru
17. ANIC, fond CC al PCR - S'"c11·a
'" Can 1 t.la11dest111e, Hum annus, Bucurest,,
ce arie, dosar 152/1944_ 18. Lavinia Betea, Povepi din Cartierul Prim{lverii , Curtea Veche, Bucurc~ti. 2010. pp . 61 -80 .
· ff_ 2-4.
 GEN SI REPREZENTARE iN ROMANIA COMUNISTA PREUMlNARII. 0 _LOTER IE- r-ARA $ANSE DE CASTIG

"membre nu a prezental raportu! de activicate ~i do~r ~apt: au p~egatit_ docu~nente de presa destinat exclusiv propagandei comuniste in nindul femeilor. in paralel,
penlTU congres. cea de-a doua confern:l'. inregrstreaza do~a man real,zari: presa controlata de partid trebuia sa asigure publicarea de rubrici speciale ~i
componenta secretariatului se moditica u~tr-una cu ~devarat .internar1~na1a articole care sa trateze subiecte legate de problemele specific feminine, a~a
(initial din cele opt membre, ~ase erau ruso1ce); se decide asup1a unor masuri cum ap3reau ele in agenda comunista.10 •
concrete de organizare a activitJtii, masuri ce vor fi confirmate o luna mai t§.rziu, PCdR s-a conformat deciziilor \uate la Moscova. ,,Problema feminina "
in cadrul celui de-al lll-lea Congres al lmerna\ionalei (22 iunie - 12 iulie 1921). figurase pe agenda partidului ind. de la primul Congres , statutul ce fusese
Din rotaluI de 16 rezolutii adoprate, trei au privit femeile: Teze privind pro- pregatit pentru dezbatere conJinind detalii precise asupra infiint3rii de cercuri
paganda printre femei, Rezohi[ie asupra relaJiilor intemafionale intre femeile feminine pentru propaganda In r3.ndul femeilor, organisme ce s-ar fi constituit
comuniste }i secretariatulfemlllin al /JllernaJionalei comuniste, ~i o RezoluJie ~i functionat autonom, subordonarea fata de partid ti.ind asigurata doar la nive-
pririndformele li merodele de muncii comuniste in rfmdulfemeilor. Una din- lul conducerii2 1• Cel de-al II-lea Congres al partidului, conform indica(iilor
tre cele mai importante idei exprimate se regase~te la puncllll ~ase al Tezelor Cominternului, anulcaza orice posibila autonomie a cercurilor fem inine. in
unde se preciza ca : ' acest sens este emisa rezolutia privi nd instituirea unei Grupe a femeilor comu-
niste, numita ~i Comisie de propaganda primrefemei. pe lfi.nga toate comitetele
~upca fe~e~i impot~iva dublei sale oprimari: capitalisrnul ~i dependenia famT 1- de partid. Punctele rezolutiei au fost preluate integral din rezolutiile cominter-
~1 dome_suca, lrebu1e sa capete, in viitoarca ctapa a dezvoltiirii sale, un car~~~~ niste, viid ind prea putin interes pentru adaptarea la particularit3.tile locale. La
m1emai1onal, rransformcindu-se in lupta proletariatu!ui de a1nb I .
carura ~i regimul sovietic19_ e e sexe penrru die- nive\ central, Comisia de propaganda era condusa de Ana Pauker. ajutata
indeaproapc de Elena Filipovici. Celelalte membre erau: Maria Dinculescu,
De asemenea, Congresul se pronunta im . . ~ . Pau la Konton , Ernestina Mendelovici. Riva Fichman. Jen ny Kippervasser, Ana
separata a femeilor in cadrul part'd I , . p~tnva oncare1 forme de organizare Erlich , Rosalia Elbert ~i Elena Iva.nu$ . Dintre sarcinile trasate de Interna1ionala,
wre~ti, recunoscand in ace!a~i t" I u u1, s~nd1catelor sau altar asociatii munci- Comisia de propaganda s-a achitat cu brio de activ itatea editoriala . Iesirea din
specifice muncil in randul fem I~p nec~s1_tatea utilizarii unor metode de lucru legalitate a partidului ~i numeroasele arestari in rfl.ndul activistelor comuniste
~i comisii destinate special aces~~ or, ~ctl~Hate derulata cu ajutorul unor sec!ii au reprezenun piedici importate in activitatea Comisiei. Atilt Ana Pauker, cat
s~qia femininli sovietica normet :tmm. C?ngresul a stabilit, avind ca model ~i Elena Filipovici sunt arcsta te in mai multc rtl.nduri, cca din urm5. tocmai
nm~. Nici metodele con~rete de~ e orgamzare pemru viitoarele seqii femi- pentru activitatca sa in cadrul Comisiei de propaganda. Parcursul militant al
n~tmnal~ .. Directivele erau clare: ~~~u nu au fo~t lasate la iniiiativa scqiilor celor mai muile dintre membrele de partid arata un alt inconvenient major.
msme mrhtame {panid . ct· gerea feme1lor in corpul ct·r . !
cu ale membrilor b ' s1~ !Cate), fiindu:.Je atribuitc dre . . I en_te or orga- Organiza1iile de part id In care intrau ignorau comp let directiva privind existen\a
(inclus iv activitaf d 3rbat~; atragerea carre lupta ptu~, ~1 obhgatii egale unei sectii femi nine, diriirnd mernhrele de partid c3tre munca MOPR (Ajutorul
funqie sociala di e ordm militar); maternitarea concreta a proletariatului Rosu International), munca de tinerct (UTC) ori o activitate tehnica in partid.
, rept care pa (d urma a fi
pemru a prote1·a ci ~ f r i eIe nationale urma - . recunoscuta ca Problerna organizatoric3 nu i~i avea originea In reticenta comuni,5tilor din
- -1 apara eme·1 u sa 1au m- .1 Romania frqa de o sec\ie ferninina. ci in directivele cot mai contradictorii trimise
In mod concret pla ·1 , e, ca potentiale marne asun e necesare
prin activirati sped,·,, ndun e Secretariatului fem,·u· . de Comintern ~i Scc retariatul sau Feminin. Seqiilor nationale Ii s-a indicat sa
• . . H e e ag· 1 · . m trebui .
pnv1 Iegiatii: panicipa . 1" I at1e ~1 propaganda" I au puse m aplicare i~i dirijeze membrde de partid in mod predilect catre sustinerea activitatii
a inta · .. rea a greve d , atura pra · ... . MOPRn. lvfe;;1cOy11apo01we 06urecnrno flo.11011/ll Peao.r11oiruo11epa.H - Ajutorul
.. n ,,con~tnnta revolutionar-" , e~onstralii, alte ti . Cli~a fimd cea
med_nle ce le asigurau un c a . Femeile comuniste P~n de aqmni menite Ro~u Interna~ional era o organizaiie din subordinea Comimernului care. oficial,
fab~xi, institutii, caniere,os~:dc_t nemijlocit cu un num~eb~1au s_a penetreze toate
nat10nale trebuiau sii a . icate. Ca masu :- ar cat ma1 mare de fi .
s1gure pubiicare . ~a general reco .. eme1 : 20. Spechees at the Third Congress of rhe Comnumisr /11tematio11al, material disponibil
a unu 1z1ar cu r5.spa d_mandata, partidele
online la adresa hnps: //www.marxisls.org/history/international/comimern/3rd-cong:ress/
19.Jean-Jacqucs Marie D , . n tre nationala, oroan
Christine Faure (ed;.)~ N:u~enine ii. Staline, la . ~ index.htm.
21. Elena Georgescu , Tim Georgescu, Mi~·corea democraticii .si revolufionaril a femeilor
Belles Lcttres, Paris. 2010 ie/fe Encyclopedie Po s:~r1on fCminine din Rom<inia , Scrisul Romcincsc. Craiova, I975. p. 123.
, p. 599. l111que er ffistoriq1~u Kon1intern··. in
22.Spechees ar the Third Congress of the Com1111111isr lntematio11al. material disponibil
des Femmes, Les
nnline la adresa hrtps: //www.marxisrs.org /hismry/internat1onal/comimern/3rd-congri:ss.
 PRELIMINARI!. 0 .. LOTER![~ FARA SANSE DE CA.STIG 37
GEN S1 REPREZENTARE iN ROMANIA coMUNISTA
36
. . . rea activi~tilor comuni~ti aflati in inchisori ~i a partidului aratii in fapt ca propaganda in randul femeilor batea pasul pe Joe,
avea drept scop pnnc tpa~ a~ultorab , 11.01,a mi.:carea comunista internationa1a_21 daca nu chiar involuase intre cele doua congrese. Lipsit de un organ de presa
t Tl I ra Neohcia, su ,en
amt 11 ~~ aces o . functional, dar mai ales de rnembre ~i organizaJii locale, preconizatul Secretariat
':i • • •
. rt autori1atea ~i activicatea Secretanatulu1 International
.. Dupa mcepu1ul pronn!•• oLr. 15 mai 19? 5 Comitetul Executiv al lnterna1iona)ei Central nu putea fi dec3.t o forma tara substania. Aceasta stare de fapt e confir-
1~1 p1erd rreptat cons1stenia- a , -., . __ , . . _~ rnata ~i de un raport al PCdR cu privire la structura, organizatiile ~i num.irul
decide s:i modifice denumirea Secretanatulu1 femtnm m Sect~a- Fern1mna a
de rnembri, trimis Comitetului Executiv al Comimernului: ,,Despre o mi~care
Comiletului Executiv, mare.ind totodata restningerea autonom1e1 de care se
a femei\or se poate vorbi doar in sensul in care c.lteva tovara~e participa la
bucura. Din ratiuni propagandisrice. vechea denumire va fi mentinuta in mate-
activirntea Ajuto rului Ro~u" 28 • Situatia s-a mentinut neschimbata ~i in deceniul
rialele adresate publicului Jarg. Frecven1a conferin\elor scade §i ea ( I 920, 1921,
ce a urmat, singurele aqiuni concrete fiind publicarea de material propagan-
1924, !926). Ultima Conferin\ii la care au participat responsabilele seqiilor
feminine a fosc organizata in august 1930, la Moscova, Doua idei principale distic in presa na~ionala.
in 1929, Secretariatul Feminin Internatio nal trimite noi directive catre sec-
s-au conturat in urma discuiiilor. Prima viza caracterul sectar al ,,munci i cu
tia romiineasca a Interna1ionalei , masuri ce veneau s5. complcteze ~i sa intiireascii
femeile", cea de-a doua sublinia lipsa reala de preocupare a partide lor comu-
rezolulia celui de-al IV-lea Congres al PCdR privind necesitatea deruUirii unei
niste in .a-~i o~aniza activita~ea in ~andul populatiei feminine 2~. Nici mesajul
activitiiti sistematice ,, in riindul femcilo r muncitoare" Planul de aqiune era
lnternaponale1 nu a fast unul mcuraJator, munca specific feminina fiind redusa
unul complex ~i, foarte important. adaptat la rnunca in ilegalitate a partidului.
la ~for~l camun de .,~articipare la luptele economice, luptele de masa in oene-
Mai putin substantial fa\3 de indica\iile transmise in I 921, cuvftntul Internationalei
ral . ~md totodat~ cn~icata in_abilitatea seqiilor nationale in .,a identifica ~cele
sublinia un singur element: evirarea oric5rei posibilit3ti de deviere separatista
:uncu.o~re c_apab~le s~ or~amzeze greve, sa opuna rezistentJ. fizica organelor
S /~ht_1ed·sa :e i~phce m arganizarea tuturor formelor de auroapilrare" l5
o U{1a m icata de mstructorul cominternist a fi t ct· 1 . . . ~ .
ferninista prin ,., a$ezarea activitatii in rcindul maselor muncitoare sub conduce-
rea nemijlocit.i a partidului "; 9 _ La nivel organizatoric nu surv in modific5.ri
discu!ii, a seqiei"~6. os ,, iso u(ra 1medrnra, rara alte semnificative comparativ cu rezo lu\iile date la inceputul anilor '20: cercuri de
U~ .astfel de context international nu utea a . . . . . femci ca forma ile!!ala sau semi le!:rnla de activitate, organizate la nivelul fabri -
Com1s1ei de propaoanda a PCdR L C P mma foarte mult n,c, act1v1tatea cilor, sindicatelor, -dar }i in medi~l rura l. Ca forme legale de activitate, parti-
,,,muncii cu femeile" a fast tra.tat~ I o~!resul al III-lea al panidului, prohlema dul se pronunia pentru infiin1area de comisii feminine pe langa sindicate. Dupa
rezolutia adoptala aduca·nct . a ap1 ar la punctul Tinerer, Jemei S/'JOrt modelul sov ietic. se decidea ca, tn numele Blocului Muncitoresc-T1ir3nesc .$i
· . putme elemente de ' ,
narulm femi?in al Internationalei, PCdR dis u nou_t~te .. _Dupa modelul Secrcta- al Sindicatelor. sa fie convocate adunilri ale delcgatelor, dinspre baza (intre-
Cemral Femmin, pemru organizarea . p nea. mfontarea unui Secrewriat prindcri , carticre. sate) spre centru. unde erau coordonate direct de sectia de
to~:e; sa fie scoasa o foaie lunara SI propag~nda in r8.ndul femeilor munci- femei de pe \;.Inga CC al PCdR. 0 modificare surv ine in ceea ce prive~te
Ibrn de. panid sa-~1
- · .mscrie partenerele
pentru
. feme1 ·' rn em brn·· de sindicat !;ii mem- coordonarea scqiei feminine a partidului. Urmiiri1i de famoma sectarisrnul ui,
i~e::1~'"/:mi~i~~n[;rin\e; organizare}\~"~~!r;~~~~~ in sindicate §i sa le adudi barba~ii deciden\i hotarasc ca doar unu l dintre ei poate garanta pentru bunul
em,mste) de fraqiuni cornunis1enorgarnzat_11lor legate sau mers al lucrurilor in r§.ndul structurii feminine. Precedentele rezolutii stipulau
23. Vezi: Pierre Brou· H" . · Planun!e de lucru ale ca ~efa Comi-siei/seqiei feminine a partidului sa intre automat, prin prisma
funqi ei detinute, in Comitetul Central. Hotararea Congresului al IV-lea PCdR
:o~n~mmism from Lenin r~ i:~:y
1997; Ke,•in Mc;~r~s~~1r~ de l'lntemationale comm1111i .
Agne,~, 771e Comime;~~." 19!~-1943, Fayard, Paris,
c?J~~s de la galaxie communistc '. l~acm11\an. London 199;. h~tory of imenuuional
nu revoca acest amendament , dar, invocftnd lipsa cadrelor, scipuleazii ca parti-
dul sa desemnCze din r.ftndul membrilor CC un responsabil pentru activitatea
L/:1e~~::r~f1om, D
Roland Lew. c·1auterna1io~ale", in Miehe] erge \Volikow, ,,Aux seqiei fem inine .
Wolikow L~;"~onmu'.nismes, Les Cditi~~e~nei',1er, Bernard Pudal r?Fus, Bru_no Groppo,
pani mo~diat ;;'';'';''.ale comm1111is1e (!9J~ Alelier, Paris, 2oa'o erge Wohkow (eds.),
24. Je~n-Jacques Mari:, oevoti'.rion, Les editiom-~!4fJ. L_e Komi11ten;
25. Ibidem. 'P- cu., pp. 60 4_605
it[
ll~-216: Serge
1Atelier. Paris ?QtQ e reve dechu du
Viena " . in Costin Fene~an (ed.), Sub steag srr6.in: comuni,ftii ,yi Partid11l Co1111111ist din
Romania in arhivele Komimenwlui (1919-1924), Edimra Enciclopedica, Bucuresti. 20il.
26. fbidem, 605. · ' - ·
p. l050.
27. ,. H01ar3.rilc Comitctului Cen 28. ,,Raport despre s1ruccura, organizatiile $i numarul de mcmbri ai P-artidului Comunist
prezcna1ar asupra ac1iv· ,. __ tr~! al Panidului C . din Rom.i.nia", in Costin Fene~an (ed.), op. cit., p. 1063.
llat11 }1 a organi2.lrii o_m~nist din Romani ,
Parc1duJui la Co o a tn urma Raponului 29. ANIC. fond CC al PCR - seqia Organizatorica, dosar 10/1929, f. 3.
ne-resuJ al lII-Iea de la
 GEN ~I REPREZEN TARE iN ROMANIA COMUNISTA 39
PRELIMI NARI!. 0 ,.LOTERIE" FARA SANSE DE CA$TIG
38
. meste e un covaril~ din rindul siiu in calita~e ~e resp?1~sabi] at aqj_
paie. in 1930, Sindicatele Unitare au fost scoase in afara legii , sub acuzatia de
c_c~! '.C~ nu I c~ ~\ Odata cu aceasta este necesar sa tie num1ta ~efa Sec1· .
vtt:l.\ll m randu 1c:111e1 or. . . - : d 1f . ie1 activirate comunist8 . Una dintre consecinte a fost dezimegrarea activitatii cer-
de fcmei din cadrnl CC-ului care va indruma acuv1tatea in ran u emc1lor Sub
curilor feminine care fiintau in siajul organizatiei. Unele membre sunr recupe-
conducerca unui 10varii~ din CC1'. rate prin intermediul asociatiei ,,Ajutorul Munciroresc Roman" , nimic al tceva
ded.1 0 interfat3. legala a Ajurorului Ro§u. Stransa legarura dintre cele doua
Exrrem de detaliat este programul privind presa. Articolele sporadice sau
organisme nu a sea.pat vigilentei autoritatilor care intervin ~i. prin ordonanta
foile volante dispar acum din rezolu\ia PCdR. In locul !or, partidul i~i propun
Corpului II de Armata, scot in afara legii ,, Ajurorul Muncitoresc Roman" in
publicarea unei revis1e feminine, al carei cuprins trebuia sa respecte un algorit~
1933 sub acuzaiia de act ivitate comunistil35 .
foarte bine stabilit: corespondenta din partea rnuncitoarelor, conditiile deplo- in timp ce PCdR se scufunda tot mai mult in mla~tina ilegalitl'itii , fo~tii
rabile de munca din fabrici , viata ~i munca tarancilor s8.race, lupta lmpotriva wvar3.~i de lupt3, social-democratii, reu~eau in 1930 sa coaguleze diferitele
patronilor ~i mosierilor. Alte rubrici trebuiau sa ofere sfaturi medicale, culinare seqiuni feminine cu viziuni socialiste. Organizatia nou-infiintatii a primit
d~'. ~i modele de croitorie, tricoraje, danteliirie. Revista nu era dedicata doa' nurnele de Uniunea Femei\or Muncitoare (UFM) . Laun an distanta, asociatia
cmtoarelor de limba romana, ci ~i celor de \imba maghiara §i rusa. r scoatc $i primul numar al organului sau de presa, sub titlul Femeia Muncitoare,
~acav d_u~~ianii d.in_interio: dau frisoa~e reci partidului, nici cei din exterior prezentat ca ,,prima publicaiie care apare, in aceasta iarU, pentru femeile
:u-~ lasa 1~d1ferenp, m_spe~1al a~a-numllele ,,organiza1ii du§manoase", cate- socialiste " 36 . De~i a sirnpla foaie , multiplicata la ma~ina de scris ~i cu un con-
~one care mglo~a pracuc once forma de asociere femininii care nu se afla sub 1inut care reda acti vitatea celor clteva filia\e, revista social-democratfi preluase
co~rdonare sau i.nflue_n!i'i. comunista. Comuni§tii romlni vedeau pericotul c 1 arat titlul , cit si publicuHint3. feminin vizat de comuni~ti. in anii care au urmat,
ma, mare ca vemnd dmspre t' I - - • • . • e
la vigilenJa, maxima in specianlada1o~a -~ararn~t1, §I mdemnau membrii de partid social-democra{ii 1-';,i dezvo lta organizat ia feminina , atrUg.ind un numiir tot mai
. ' ca propaganda concur · r· · mare de mernbre ~i sustinatoare. Proiectul reviste i se dezvotta la fandul sau,
ce mreresau munciroarele ~i/sau 1aran ·1 - 31 • en1e1 ar L v1zat probleme
democratii nu fifillreaza pe lista d c~t sarace . In mod surprinzator, social- aj ungflnd la un tiraj de 4.000 de exemp lare. ar5.t3.nd totodatii un format tot mai
riatului Femini; Imemational ei ~mam ~r dec~~rati, desi In Conferinta Secreta- atractiv 37 _ Demersuri istoriografice posrbelice au incercat sa arate ca succesul
de national-tarani~ti era ind - .s:s:ra num1p ,,social-fasci~ti »J2 Teann fata social-democrat se datora -';, i colaborlirii cu PCdR, amicipind astfel viitoarea
promulgat imre 1928 ti 193r0eptat_ita m conditiile in care guve n;ul Ma:1,·u a politica a frontu rilor. Sursele nu confirma insii o astfel de ipoteza .
· · . .. ma1 muhe leg· in dorin~a de a contracnra aqi unca social-democratii, PCdR incearca sa-~ i
s1ruapa muncuorilor: ,,Legea pe t . I care veneau sa imbunarJ.teascii
durata --,, n ru ocrottrea ll1 ·· . . ~ consolideze pozi ~ia in rflndul muncitoarelor prin intermed lul Cercurilor femi -
ocrotir;~,ncn , ., Legea asupra comractului de unc1!,,mmonlor $i femeilor §i
. · munca , ,,Legea sanitara $i de nine co1111111iste , organizatie ce le era destinata. Scopul declarat al cercurilor,
5
. mguruJ punct al planului d cre$terca copiilor in spirit comunist, nu era unul care sa suscite un inrercs
rnzarea cercurilor fe . . e lucru tradus in fa t dcosebit in r,lndul angajatelor confruntate cu raieri salariale irnportante ~i, mult
General al Sindicate:;~e _Pe Ian~a sindicate. in 19~9e / fast_ eel. privind orga-
ma i grav, imincn~a somajuluP 8 • Preocupati de luptele intcrne pentru putcre si
f:meilor munci1oare. reun~n.are. In paralel cu acesta s-:r: m_ga~1z~t Congresul
de pregatirea Congresului al V-lea, comuni$tii practic abandonaserii orice acti-
c1roare. Problemele. ct· nd 25 de reprezemame al mnumt §1 Conferinta
prioritare fiind prob! iscutate nu s-au lndep5rt t e ce.rc.uri\or fcmeilor mun- vitate in r.:\ndul femeilor. PCdR nu reu~e~te sa exploateze electoral ~i propa-
fata de organizaiiile ebmele de ordin organizat ~ de hrna trasaca de partid gandistic momentul crizei economice, singurele realizari ale perioadei fiind
I . • ,, urgheze"34 · one pre . ' , ini~ie rca unor con tlicte de munca. Confruntata cu reu~itele opozantilor politici ,
a rezolut1e1 panidului bl- . In manie 1929 s' cum §I pozitia oficiala
muncitoare ' pu 1carea u · e concretiz - dar mai ales cu propria neputinia, conducerea PCdR d3 in aprilie 1934 o noua
d- B , ca organ oficial al C ne1 revistc fe . - eaza un alt punct
m ucure~ti. Efervcscen1a s- derculu_i feminin de peml1~1n:, sub titlu! Femeia rezolutie asupra necesit.3.\ii ,,muncii spec iale pentru organizarea fem ei lor mun-
a ovect 1t •in Cele din u angax
s·10ct·icatele Unitare citoare''. Facand un bilani a! realizarilor partidului (sau mai degraba a lipsei
30. AN fC fond cc nnd a fi un • !or) privind cre~terea numarului de membre, concluzia era una dezarmanti:i:
31. Ibide11; f 9 al PCR - seqia 0rg . stmplu foe de
32. Jean-Ja~q~e~ Marie . aniza1orica, dosar 11/I 929
33. El~na Georgcscu. 'fit:c: 11 -, p. 606. ' f. 3.
35. Ibidem. p. 152.
36. ANlC , fond Coleqia 30 ,,Organiz.atiile Feminine Democrate din Rominia .. , dosar 6. f. I
37. ANIC, fond Coleqia 30 ,,Organizatiile Feminine Democrate din Romania,. , dosar 16. f. 2.
34.lbidem. PP- 148-149. orgescu, op_ cit., p, 141.
38. ANlC. fond Coleqia 50 ~Documente elaborate de organe!e represive <lespre ac1ivit:.uea PCR".
dosar 134, f. 137 (documentele mi-au parvenit prin bunavointa ismricului Cristina Diac).
 PRELlMINARII. 0 ~LOTERIE~ r:ARA SANSE DE CASTIG
GEN ~I REPREZENTARE iN ROMANIA coMUNJSTA

_. , 1 - . 1 V-lea ~i ale plenarelor ulterioare nu au fost Partidul pare sa abandoneze in deceniul urmator organizarea propriilor
Pana in prezcnt hot:lra_nlc congn.:~U UI ;~ial-1 in r:indul femeilor muncitoare, precum sectii feminine. Fl1c3ndu-si autocritica, In mai 1944, Victoria S.irbu amintea
realizatt: in ce~a ce ~nv~~'.e_m~_nca aspr·ce ·d~ atragerc a femeilor munciroare at;'n in lipsa oricirei activitllti privind atragerea femeilor citre partldul comunist:
-:i introducerca une1 pohuc1 s1ste111 1 •
~r~anele de conducere :ile partidului _ca1 ~i J!I o~ganel~ de conducerc ale organ1~a-
tiiior de masa. au rJmas nerealizate. In gener_al m toata n~_unca, _organ~le _de pan_ict, Tot atilt de superficial am continuat sa privesc .$i ro\u! !n CC de umle a izvor:i.t ~i
de sus p::i.nii.jos. donme~te O adanca subaprec1ere a muncu spec1ale prmtie feme1J 9 a!ta gre~eala politidi ca eu fiind singura femeie in CC ~i ca atare trebuia sa ma
ocup cu munca intre femei, una dintre cele mai imponante, mai ales pe timpul
in faia neajunsurilor evidente. se stabilea un nou plan de activitate, cu sar- razboiului, eu nu numai ca nu am fa.cut aceasta. dar pe mine nu m-a preocupat nici
cini precise. adaptate noilor realita!i ~i mai ales recentelor noutati legislative m.acar faptul ca acest sector de mum:a estc unul din cele mai slabe sectoare. aproape
(dob5.ndirea partiala de ciitre fernei a dreptului de vat, acordarea concediului inexisrenr' 1 •
platit pentru lehuze, garantarea zilei de munca de 8 ore). Se hotara constituirea
la nivelul organelor de conducere, indiferent de nivel, a ,,sectorului muncii
primre femei- Reven_diciirile partidului trebuiau la nlndul lor adaptate scopu-
lui de atragere a unui numar d.t mai mare de femei angajate tn industrie:
1.4. Ipostaze ale Frontului comun feminin
salarii ega_le la m~~ca eg~la, plata unui ajutor de ~omaj, aplicarea dispozitiilor
d~ prote~1ia m~ncu sala~iate ~i pentru angajatele din industria casnica, precum Decis in subteranele Cominternului, viitorui From com1111 Jeminin urma sii
~1 cele dm agncultura. In rindul celor din urmli trebuiau cautate ~i viitoarel cuprindii, aHituri de reprezemanrele partidului comunist. toale asociatiile femi-
membre de panid. e nine si fcministe care lmparra~eau crezul comun al aqiunii impotriva perico-
.. Experienta. nef~_ricita a p_ar~idul~i In atragarea unui numar rnai mare de femei \ului fascist. Raportul lui Gheorghi Dimitrov privind lupta contra fascismului
~ facea pe dlidler_n c?mu?1~11 rna1 atenti la mijloacele practice de utilizat si necesitatea constituirii fronturilor populare, rostit in 1935 , la eel de-al VU-lea
re~tereagra uuide1mphcarepoliticilnc d I · . · Congres al lnterna~ionalei , srnb i!ea linii\e generale de organizare ~i ac\iune a
procem de analfabetism a ru unut grup caractenzat prinrr-un
care urea spre 80% se dovede .. viitoarei organizatii. Proiectul pol iti c nu se indepiirta cu mult de eel al, acum
de realizat. ~ult mai lesne pare fi I • a o sarcma tot mai greu dcfunctului, Secretariat lnterna1ional Feminin. Noutatea fundamcntala o repre-
fonnate ~i extrem de impo t ta a • pre ~area m c01pore de activiste gata
. ' r an , permeab1le la p d . • zenta transforrnarea di n structur3. imerna cornunista ln organiza1ie-paravan.

ffJ
trebmau Ciilllate in diferitele aso . t·· f . . ropagan a comumsta. Ele
Fe ·1 R . cia~11 emmme concurente E - - Scop si mijloc totodara , includerea c,it mai multor organiza~ii feminine ~i
me~ or omane, societatea Principele Mirce . . ra~ v1zare Unmnea feministc reprezenta clle ia de bolta a noii structuri. Liderii de la Moscova fac
Fem~1!or M_uncitoare. Plecclnd de la i otez a~,, del?c surpnnzator, Uniunea
dovada unui dublu discurs. in rimp ce partidele comuniste na1ionale inabu~eau
cond1t1ona msa~i supravietuirea tpd I ~ unm prox1m conflict armat PCdR
mare d par I u ut de atrag • ' orice forma de auwnomie a seq iilor feminine, mesajul oficial al lnternationalei
e ~embre, singurele care ~i-ar fi . erea unu1 numar cat mai
cazul une1 mobilizari genera!e: i contmuar nestingherite activitatea in sanqiona tocmai aceaslU politica:

1n eforturile noastrc de a atrage femeilc care activeaza in mi~carca revolutionara.

Comi:e~~ Central subliniaza inca . nu trc: buic sa ne cemem de infi.in~area unor organiza\ii feminine separate, atunci
aprop,ern riizboiului dnd . 0 .~a,a 111 fata imregului -
chesriunea, alii.turi c~ Ju muncnorn ~i intregul activ m p~rt•d faptu\ ca in fa\a cfmd este necesar. Prejudecata di organizatiile feminine de pe l<lnga partidele comu-
primre fe'.11ei $i introduc:r:a ~~ntra ~azboiului, a punere~s~~~m poate.fi mobilizat. nistc a.r trebui dcsfiinpte, ca miisura impotriva secmrismului in cadrul mi~carii
cadru solid femeiesc e p~rtid a unei politici s' _elor solide a muncii muncitore~li , a fost cauza multor neajunsuri 42 •
comunist41l. , s1e una dmtrc conditiile ese _1s;emat1c~ de ridicare a unui
n\1a e de viaia pemru panidul

41. ANIC. fond CC al PCR - seqia Cancelarie, dosar 140/1944 , f. 7.

42. Gheorghi Dimitrov. ,.The Fascist Offensive and the Tasks of the Communist Internation::il
39. ANIC, fond CC al PCR . in the Struggle of the Working Class against Fascism . Main Report delivered at 1he
40. !bidem, f. 12. - seqia Organiz.atori ,.
ca, dosar 29/1934, f. 9. Sevemh World Congress of the Communist lnternational" , material disponibil onlint: la
adresa hnps: / /www.mar:<.ists.org.
 PRELIMINARII. 0 ,. LOTERIE- FA.RA SANSE DE CA$TIG 43
GEN SI REPREZENTARE iN ROMANIA coMUNISTA
Fran\a, Marea Britanie, India, lrlanda, Spania, Cehoslovacia, lugoslavia, Polonia,
Olanda, Romiinia ~i. binein1eles, URSS-15 • Romania fost reprezentatft in cadrul
1.4.1. Comitellll Antifascist al Femeilor Congresului prin 25 de activiste. Cifra era mare dad. ne raportam la alte t3.ri
in Romania. un Comitel ,w1io11al anrifascisr fusese creat_inca din 1933, fara_o din Europa Centrala ~i de Est, precum Bulgaria, lugoslavia sau Ungaria, care
mucmra special destinata a1ragerii difentelor asoc1a\11 fenunme. 0. seqie nu aveau mai mult de 4-6 reprezentante. Prezenta numeroasa este cu atat mai
feminina a fost infiin\ata un an mai 1arziu. sub denum1rea Co11111etul Antifasc,sr serrmificativa daC3. se ia Ln considerare faptul ca delegatia muncitoarelor din
al Femeilor. condus de Zoe Frunzii. Principala aqrnne a orgamzat1e1 s-a llmi- Romania nu a participat la Congres, autoritfttile rom8ne impiedic:lndu-le sa
rnt la publicarea in presa a unui ape\ general prin care femeile muncitoare, paraseascii ~ara46 • Majoritatea rom3ncelor prezente fa.ceau parte din emigra1ia
\irance. intelectuale ~i gospodine totodat3 erau indemnate sa formeze cornitete romftneasca la Paris, studente, dar ~i militante comuniste care activau in cadrul
ale femeilor prin care sa militeze pentru eliberarea tuturor detinutilor po!itici, Cominternului , conduse fiind de 5eiva Averbuch (Vanda Nicolschi). Ca repre-
dar ~i sa trimi13. adeziuni pentru a participa la Congresul organizatiei, progra- zentante ale Romaniei la conducerea Congresului, si ulterior a Consiliului
mat sa aibi Joe la Paris. Din Comitetul de initiativa parizian tacea parte si 0 Mondial al Femeilor care a rezultat in urma congresului, au fost desemnate:
delegata din Romania, Anna Luka. ldentitatea reala a delegatei a ramas un Zoe Bugnariu, Zoe Frunza ~i Maria Tinlescu47 .
mister pemru angaja!ii Sigurantei, aparitia sa fiind una meteorica, limitata Ia Manifestul Congresului a fost mai mult un atac dur la adresa sistemului
un scurt schimb de corespondentft cu responsabilele aflate in tara. Nu excludern capitalist , vazut de participante ca intruchiparea la ace! moment a fascismului,
po_sibil~1a1ea ca cea care semna Anna Luka sa fi fost prima sotie a comunistu- principalul responsabil penrru aservirea femeilor, lipsirea acestora de drepturi
lm V~sile Luc~-- Urmind instructiunile primite de la Comitetul de lnitiativa ce ~i conditii decente de trai. Exemplul de urmat era Uniunea Sovietica. iara in
preg~tea lu~ranle Congresului Mondial al Femeilor impotriva R3zboiului ~i care ., femeile au acces la mate profesiile, la toate funqiile , av:1nd acelea~i
~c!s~u~ut ce ur:i_na_ sa se desfa~oare la Paris, s-a incercat oroanizarea unei drepturi ~i obligaiii cu b:irbatii alftturi de care muncesc pentru infaptuirea noii
saptamam a. femeu , i.mre 14 ~i 22 iulie 1934, in care sa fie pr<;'movat viitorui ordini intr-o societate feri cita "' (trad. ns.)4 8 .
Pentru a lupra impotriva pericolului fa scisr care se prefigura. indemnul
~;:!r:~-u~::e~~~\i~e d:c~;~~-~rop~gandistic declarat, seria de evenimente se Congresului pentru femeil e din toata lumea era reactia ciit se poate de pmernicft
nine aderem~ la viitoarea stru' ca,re ~n~re com.uni~ti ~i celelalte organizatii femi- imporriva procesului de inarmare, a tendin~elor nationaliste, rasiste ~i ~ovine.
. ura mternat1onala i ·1 · . .
. P~tma manifestare interna\ionalft ·1 . a e°:e1. or ant1fasc1ste4_,. Lupta trebuia dusa pentru emanciparea totala a femeilor, apararea drepturilor
d1ferne \3.ri sa se lm:ilne ~ , pn eJ pentru act1v1stele comunisre din
Congresul Mandia\ al Fema:~a ~entru _a stabili o strategie comuna a fast omului ~i sus\inerca
Paris intre 4 ~i 7 august 1934, olr :~p~t~1va Razboiului ~i Fascisrnului , rinut la lupcei nobile ~i e\iberaioarc a popoarelor colonizate ~i natiuni!or oprimate (trad. ns.)4
9
.
t I · · m,ianva a URSS ct · ' '
e_e ~omumste franceze, acest proiect i i , ar reallzat de catre militan-
~;.;~:~1:,~:
A
popular, a luptei antifascist~'~["~::nca i'"~
ui_nbrela larga , neu·
men ~1 ale omului in general ct· : e. ao alta nulname pentru
Comitewl mondial at fem ei/or fmpotriva r/J.zboiu!ui ~i fascismului. organis-
mul inlerna\ional responsabil cu transpunerea in realitate a principiilor enuntate
panenenta la mi~carea com . w m cat mat multe t:1ri4.1 In cadrul Congresului , ~i-a continual activitatea p3.oa la inceputul celui de-al
caracterul etero en . umsta nu era obli at . ..
socia\-democrateg o al. or~_amzatiilor reprezentat gl one. Ma, mult chiar, Doilea R:1.zboi Mandia\.
.. , rgamza!n c · . e a Cong ( · · in urma destasurilrii Congresului , Cornitetul Feminin Ami fascist din Romania
de leg1t1mitate aduna .. i re~tme, smdica\e fe . . res social!ste,
1ari. Un rol cu adevawm .. n total au fost prezente, I lmOOm1ste etc.) oferea un plus ~i-a definit programul politic care includea: ,,Lupta pentru cii~tigarea drepmrilor
rat 1mpona · · de fem · ct·
proveneau din ti3.ri al w m m cadrul discuin ei m peste 50 de
Austria, Germania B claro~ partid comunist er tor a revenit activistelor ce
' u gana, Chi na, Danemarca a membru
S a Internaponalei
I . : 45. Ibidem.
, tatele u · 46.lbidem.
43. ANIC, fond Coieqia so nae ale Americii, 47. Florea Dragne. ,., Frontul Studentesc Democrat", in Organi::.arii de masci legate $i ilegale
create, conduse m11 i11jl11e11fate de PCR, 1921-1944, vol. II, Editura Po\ iLic.1, Bucure~ti,
PC~" • dosar 4535, f. 9 .. Documente elaborate de
44. Arh1va Panidului Com . . organele repres· l98t , pp . 80• ll.
Mondi ale des Femmes c~:~:t Francez, fond Fem ive despre aci.ivicatea 48. Arhiva Partidului ComunisL francez, fond Femmes, curia l. dosar I, Rnssamblemem
Depanamentale Seine Saim~ la g~ierre er lefasci::es, cut.ia 1, dosar 1 Mondiaie des Femmes com re la guerre et le Jascisme.
Denis, Bobigny F ie (arh1va afla1~ . , Rassamblement
, ranta). am custodia Arhivelor 49. lbidem.
 GEN SI REPREZENTARE iN ROMANIA COMUNISTA
J-l 45
PREUMINARI!. 0 ~LOTERIE" FARA !;,ANSE DE C.-\FlG
vaduvelor ji orfanilor de razbOi, suprimarea presta1iilor la sate, drept de
universal ~i pentru femei, supriinarea starii de asediu" 50 . Vot
Zoe Frunza. cea care fusese aleasa in fruntea femeilor antifascist . 1.4.2. Societatea pentru protecJia mamei §i copilului
Romania. era deja in 1934 la apogeul carierei sale politice. Nascutii ce~ din in ianuarie 1935, PCdR lnfiinteaza o noua organiza1ie-paravan, Socielatea pentru
probabil in 1874, la Slatina, Zoe Polichron s-a casatorit cu Axime Frun ~al
protecJia mamei ~i copiiului. Scopul oficial declarat era eel de
s-a stabilit la la,i. Absolvema a Facul1a1ii de Litere, preda limba franc z~ _ii
mai multe ,coli locale. Zoe Frunza intra, impreuna cu so1ul sau in ~za '" organizare a femeilor muncitoare si infiinprea unor camine pemru educarea copi-
Sigurantei inca din 1921, cunoscuta fiind pentru simpatiile politic~ so/ ~ni,a i\or, prin confcrinie, grfldini de copii. serb.iri culturale , precum .si scoaterca unci
Este unul
. . dinrre profesorii icolii socialiste " Max Wexler"· Dupa Congresul ,a ISie.
ct reviste de propaganda, care sa fie rasp3.ndita in massele muncitore~ti.
consutmre a PCdR. Zoe Frunza figureaza in componenta Comitetul · R . e
Moldova, alaturi de Petre Constantinescu-Iaii. A fost una dint / ' _egronal PCdR urmarea astfel sa l:ji extinda influenta in mediile cele mai sarace. in
a condos diferitele or•anizatii-paravan ale PCdR j 1929 re_ rgunle care special cartierelc muncitore~ti din principalele ora~e. fiind vizate arat femeile
~ . - ct" I - - n ' orgarnzeaza Ce
emmm . m a~1. pe care~! ~i prezideaza. Activeaza a · ~
:o
. rcu\ cat ~i tinerii, carora le erau destinate principalele proiecte. Nu lipseau sloga-
,,Proteqia femeii ii copilului". in 1932 ,, I par m cadrul asoc1a1iei nurile traditionale impotriva patronatu lui , scaderii salariilor, fasciz5rii =ii mili-
. . , se muta a Bucure,tt unde .
acnv in organizarea Comicetului National Am· y • • se tmplica
• ' carizarii, dar nici cele adaptate realitJ.tilor cpocii: renun tarea la nwnems
in locuin\a proprie ~edintele oroa~izat·e· z1raz;om1c" d~n. Romania, gazctuind clausus =ii numerus valachicus. Oficial, un grup de muncitoare bucure~tene
nestin,gheritli activitatea de pro o d~ I. oe. run~a 1§1 desfa~oara practic semneaza documentele de infiin1are a organizatiei. Ochiul vigi lent al Siguran\ei
paravan in care activeaza . pagan a comumsta. In timp ce oroanizaiiile unnarea din umbra adev5.ratul nucleu care pregatea inregistrarea asoc ia~ie i,
. - ,, pe care de multe · h' ~ -
scoase m afara legii pentru activitate com . - o~1. c iar le initiaza -, sum notJ.nd prezenia in grupul de ini1i aiiva a unor comunis te deja cunoscute. prccum
cu regu!aritate conferintele menite - u.m.s~a, m1htanta Zoe Frunza i~i Jine Zoe Frunzil ori Simona Smilovici Ghenler, membrii in alte organizatii-paravan
~;;~~\:~~;o_blemele societa\ii r:~;~:;i'ti~~::~ei~meile, i_n special munci: desfiin1ate pentru activitate comunistJ. ~i depisrata ca tel111icd atlata in servic iul
subiect . m marea lu1 maJoritate din m . . ce. De§I se adresa unu1 lui Lucre~iu P§:tr5.$,canu 51• PCdR rata din nou cinta unei baze muncirore~ti pentru
pina Jae scat se_ ~o~re de variate, de la caracteruncno.n,_ baleia cu U§Urint.i intre proiectelc derulate, majorirntea activistelor fiind medici, avocate sau profesoare.
feministap~ficna~1le_ docrrinei fasciste. Zoe Ful so:1alist al scrierilor Jui Platon Noutatea pe care o aduce acesr nou proiec t es tc far5. indoiala realizarea
1e~eana si de runza nu se a • d (chiar dad. la scarJ. mica) punct cu punct a tuturor activita~ilor previlzute in
pane din acee . reprezentanta acesteia El prop1e e miscarea
- a~ 1 genera1ie , ena Meiss D · statut. Filia\e ale asocia(ie i sunt infiinpte in toate sectoarele bucurestene, exis-
umpurii pemru ca .. ' cu pregatire univers't .. . - ner. e~, faceau
tand premise solide penrru largirea activi tiitii la nivel national. Sunt inchiriate
militame ie~ene n:~am~Ie de intrajutorare a care '~-\a snnilar5 ~i preocupari
in noiembrie 19~7panas:au viziuni politice gorn or vulnerabile, cele doua numeroase spa\ ii in care medici. membri a i organizatiei ofereau consultatii
penr.ru activ· , Comnetul Femi . . comune. grmu ite. Alte spatii erau dedicate cursuri lor de alfabctizare $i med ita~iilor
- . Hate comunisc nm Antifasci oferile gram it cop iil or din cartiere\e muncitorqti ale Capitalei. Socieratea
~ d1spar~J ia, ci doar intra: ~on_damnarea oficiala a st est~ s~o~ in afara legii reu~e~re publicarea unui ziar propriu. sub titlul Drumulfemeii 52 . Societatea nu
t: e, ~upa cum rapona d I a m il_egalitate. P:lna l· orga111zat1e1 nu a insemnat
era nimic altceva ded.t o noua structura legala care sa pennita derularea aqi-
/meilor, existau 32 de r,'1·e1gata din Romania la pla momentul disparitiei ofici-
..,1-au co f 1a e Joe I enara C T unilor propagandisLice in nlndul populatiei fem inine. Ca urmare, in vara anului
in cadru~ mua~ activitatea in ca; e ale asociatiei. Memb ons1 ml~i mondial al 1935 , autorit:ltile, dupa o sup raveghere asidua, dau aviz negaciv pcntru inscri-
comnetelor de apv rul altar organizat" rele comttetelor locale
arare a detinutilor politi~tparavan, eel rnai adesea rea legala a SocietJ.(ii, fapt sinonim cu desfiin1area sa.

~
PCR"' ond Colcqia 50
, dosar 4535, f. 2!tDocumcnte elaborated 51. lbidem, f. 34 .
e organele 52. ANIC. fond Coleqia 50 ,.Documente elaborate de organcle represive despre activitatea
represive despre activitatea
PCR" . dosar 4535, 4536, 4537 , 4538. 4539, 45 42.
 GEN SI REPREZENTARE iN ROMANIA COMUNISTA
PRELIM!NARII. 0 _LOTER!E .. FARA SANSE DE CASTIG 47

Daca Societatea pentru protecfia mamei Ji copilului se apropia prin aqiunile

1.4.3. Fro11tul Feminin cterulate mai rnult de specificul organizatiilor caritabile, prima misiune a
· . eel de al V!I-lea Conores al Cominternului se pronunta p Frontuiui Feminin, asa cum era ea descrisa in programul organizatiei , viza
In ace1a~1 an. - 0 •
1 . . entni obtinerea dreprurilor politice si civile pentru femei. 0 atentie speciala se acorda
constiruirea fronturilor po~ulare. Plecand _de la baze e com1tetulu1 feminin
imbunatatirii statutului femeilor salariate: acces neingradit in toate profesiile,
antifascist, z0 ~ frunz:i alcatm_e~te un com1t:t~ de tu:r~ pentru c~ a:ea sa se
salarizare egala la munca si nivel de peg3.tire egale, infiintarea de institutii
numeasca ultenor Frontul Femrmn (FF)._ D~ca mcercanle de_ constrturre a unui
pentru ingrijirea copilului mic. Tactica aleasa pentru atingerea acestor obiective
Front Popular romanesc, care sa uneasca cat mar multe partrde politice im
rriva fascismului, s-au dovedit a fi relativ spinoase, ideea unui From co:o- consta in sprijinirea formatiunilor politice care propuneau un program asema-
nator57. Membrelor Frontului le revenea responsabilitatea organiz5.rii de scoli
feminin, ini1iat de partidele cu vederi de st:inga, dar care sa se adreseze tutu Un
profesionale serale pentru femeile sarace ~i a cursurilor de alfabetizare. Primul
orga~iza\iilor feminine ii _feministe, s-a bucurat de unreal succes 53 . Munca'~;
pas era insa arragerea unui numar cJ.t mai insemnat de organiza1ii aderente si ,
pre~a~ire a_non orgamzatu a presupus antrenarea c.it mai multor personal' ....
femmme dm epoca, adesea tara simpatii ori relationari anterioare cu · ltati implicit, de rnernbre active.
d ' L 17 ' b . 9 . ffiljCarea in ciuda numelor importante care sprijineau, eel pu1in formal, constituirea
e_ stanga. a e ruane 1 _36, z,arul DimineaJa publica apelul Frontului
Fronwlui, coagularea cuturor foqelor feminine s-a dovedit un demers extrem
pnn care_ toate femei\e er~u m.de~nate .sa adere la noua asociatie, mesa·ui
de dificil, daca nu chiar irnposibil. Gruparilc feminine si feministe din jurul
~oncentrandu-se asupra ,,s1tua\1un11 de mferiorilate a femeii muncit J .
mtelecruale de la oraie ii sate, fa\a de barbat di oare . 11 Alexandrinei Cantacuzino intelegeau sa ac_tioneze pe cont propriu pentru dobiin-
economic ~i social"s.:_ Lista celor care sem ' n punct ct: ve?ere pol1t1c, direa drepturilor politice si civile. Sec\iile feminine ale diferitelor partide
de Sofia ~•dejde Ji Lucia Sturdza-Bulandran; er,a. numeroasa , firnd deschisa politice evitau colaborarea in cadrul unei structuri ale c3.rei filiatii comuniste
o~amzatn feminine paravan figura , d . aca_ m comttetele precedentelor crau de netf1gJduit. Asociatiile dispuse sa urmeze chemarea FF erau cele cu
mste, in comiterul de ini1iativ~ I u/ntot e~una $1 cunoscute militante comu- optiuni politice de st.1nga. precum ~i cele cu scop caritabil. Astfel stflnd lucru-
prin inducerea in eroare,., d a_ a rontuhu fusesera .,solicitate s3. fioureze rile, nu este deloc surprinzlitor ca. la mai bine de un an de la infiintare, sin-
exponente din lumea femi . ~pa cum notau agentii Sigurantei o se:ma d~ gurele organizatii care raspundeau prezent chemflrii Fronmlui erau ,, Asocia1ia
C d mna, necunoscute in . .' "
. on ucereaexecutivaa fost - ct· vreo orgamzat1e subversiv.1"55 Tinerelor Fcte ", ,, Comitetel e de patronaj" ... Cuibul copilului ", seqia feminina
~, simpatizamelor comuniste i;cre I~!a~a cu precadere reprezentantelor
secondatll. de G M . · resedmta a fost 1 -
PNJ a Partidului Radicat-Taranist ~i membre ale Partidului National Taranist.
comuni r- - r~ta eletmeanu (Grete Mile1· a easa Elena Bogdanovici, Prezenta la intfi.lniri nu echiva la insft cu adoptarea unui plan comun de aqiune
s a a care, locuinr- meanu) nime . I d
Ca secretara ~ 1aserveadreptcasac . '. _ ma ta edit militanta ori cu sustinerea concretJ a activirrt(ilor. Dimpotriva, imre organizatiile femi-
activiratea lo a Ost a~easa Fiorica Vacaresc:nspC1rat1va pentru Marcel Pauker56_ nine ~i fcminist e cx isra o adevUratfl competitie pentru accesul la resurse ~i
r comumstli Ana 1 . unoscute de .
u • atragerea unui numf1r c5.t mai mare de activiste. Apelurile la unitate lansate de
central al organiza iei , - o~a Si Marta Grim o . autornap pcntru
cooptatinconducer! ' ~.ra a Pnmi a\te funq" hero au mtrat in comitetu! Frontul Feminin au ramas t'ara ecou. Singura solicitare in vederca unei fuziuni
~o~covici, mama ii~ er~. idy!oma (Sarah Mose 1'-. ~n al: personaj cunoscul, a venit din partea Co111itelelor cet!ifeneJfi conduse de Dem I. Dobrescu. Pane
t~~mtarii Fromutui fa i_st~lu1 Sorin Toma ti ov1c1), sotia poetului Alexandru
'i soacra Ane.1 Ti
a programului politic national-1J.rJ.nist, Cornitetele cetatenesti aveau ca obiective
a aturi de fiulemimn
t1c1pcl.nd i-
(d ' Sid . Y,-1orna gazdui . oma. La momcntul principale lupta impotriva intlantiei ~i realizarea tuturor proiectelor edilitare.
sa la aparitia pub!icar . evemt in anii ,SO red a ziarului ilegal ScGmeia par- Propunerea a fast respinsa cu unanirnitate de voturi , motivatiile fiind insa cat
1e1. actor-sef al . , de poate de diferite. Dad!. une\e membre nu gaseau puncte comune intre pro-
;:-:--_ penodicului) ii nora
gramul FF ~i eel al Comitetelor cerJ.tene~ti, alte voci puneau sub semnul intre-
53. Bela Yago, nPo ula
Journal of C p r Front in the B bJrii credibilitatea prqedintelui organiza1iei. Printre f3.nduri se invocau ~i
;;· Fromu! Fem~n~t'~ra0• History v:t~ns: 4. Failure in H adevaratele motive: caracterul strict feminin al Frontului, dar mai ales evitarca
. ~I':, fond Col~qia'~otoa1e fem~ile di;r ·R:· ~.:oputar Fro~ngary and Rumania ", in unei tentative de preluare prin fuziune 58 .
56 L. ~- . dosar 4542 f 19.,Documente clab nu1111a, 1936 p lts7(1970) , pp. 95-117.
. ic udarea lui M . . . orate de or . , . - .
adnotatc d arce/ Pauker O ganele represi . .
Sueur . e G. Br~1escu · a11che1Q SI l' . ve despre acovnacea
C$t1. 1995, PP. 167-i6rstfa1a. de Fl~r;~!Stii (1937-1939), d . 57. ANIC. Colectia 30 ., Organizaiiile Feminine Oemocrate din Romania" . dosar 34, ff. l-4.
Constantiniu u/cumeme traduse ~1 58. ANIC. Coleqia 30 ,.,Organiz.atii\e Feminine Democrate din Romania". dosar 36, nenumerol..'.l.t.
' ivers Enciclopedic,
 GEN $1 REPREZENTARE iN ROMANIA coMUNISTA
PRELIMlNARII. 0 .. LOTERIE~ FARA SANSE DE CA)T\G
,s
. . fi . 1 de membre active, nici conducerea nu era c
Cu 01 1 femin inif a PNT , cu intentia de a initia aqiuni similare celor derulate de
. un _ corp
. . msu
.. d 1c1enrare a FF. Dintre cele 11 membre ce compuneau Iu 1 U
dechcara m1s1un11 ec Ia ' .. • n rnod Comitetele de patronaj 62 .
. C . iul Central doar pa1ru erau cu adevarat active , toale patru c•
ofi1c1a1 om11e • . .
simpatizame. Rapoartele de acuvrtate ale FF trim· •llnrj
mem bre aIe PcdR Sau ' . . It n1aj
w • • •

degraba ca11e o organiza1ie carnablia de provrnc1e .' -se fac demersurr pe langa
_
1.4.4. Comiretele de patronaj (Comitetele ,,Ella Negruzzi ")
amorirarile bucureirene pemru ob1111erea de fondurr ID vederea aJutorarii fe Comiteiele de parr01wj erau creatia Ellei Negruzzi. Prima femeie avocat din
ilor ji c~piilor din carrierele sarace, se organizeaza conferinte-atelier avan:e- Romania, Ella Negruzzi este unul dintre ce\e mai cunoscute nume ale feminis-
tema principala igiena, se solici1a autoritii\i\or competente deschiderea ~• mului romiinesc. Lupta pcntru dob3ndirea de drepturi civi le ~i politice pentru
dispensare. Singura aciiune care_ am_imea de cara_cter_ul politic al asociatiei : femei, rnai lntai ca initiatoarc ~i pre~edint5. (a\atur i de Elena Meissner) a
cons~a.t_ md~1:11area un_e1anchete m randul con~uc~tonlor :elor mai importante AsocioJiei pe,uru enwnciparea civili'i 5i polirial a femeilor romime, ulterior ca
grupan pollttce. refentor la acordarea votulu1 universal feminin, anchet" 1 membra a Partidului National T3rilnesc . Apropierea de mi~carea comunistil se
ciirei rezultate au fost publicate in presa vremii59. a ae produce, tara indoiala, in urma idcntific3rii punctelor comune de pe agenda
__ ?e~i cele mai seriose studii privind activitatea Ellei Negruzzi O indicU dre revendicarilor drepruri\or pentru fernei. Ella Ncgruzzi ridica la inceputul ani-
\or '30 problema angajatilor femei care se confruntau cu o dub 13. marginalizare:
- a. Fromului Feminin, documentele de arhiva nu sus•i·
1m\1atoare
· , n o astfel dePl
i~oteza. Mai mult, Negruzzi respinge propunerile de colaborare cu FF posibilitati \imitate de a-~i construi o cariera ~i precaritatea \ocu!ui de munca,
rand o trecere _total3. sub umbrela politica a PNT incerc8rile i,., :-- . , p!e~e- femeile fiind primele vizate la concedieri. Se intereseaz5. ~i de problema pros-
tiru\iei, cr itidnd exis1en~a unui dublu standard sex ual pentru fem ei §i bUrbati.
~;:t;~::::i;:n::!::::1;:;:ii;~r ~rganizate la sediile Front:~:~;~r~ona:;~~\: Ella Negruzzi credea in reabilirnrea prostitua1elor §i propunea ca masuril con-
care le sus\ineau cauza ·n .sal spn1.me la proximele alegeri ace le panide creta ~colari zarea acestora ~i incadrarea in altc forme de ac tivitate aduc5.toare
. . • , 1 specia Par11dul Nat' I T" .• . .
orgamza\1a mt3.rzie sa-~i ob\ina a . . . ~10na at anesc. Arunc1 cand de venit63 •
,·itate este trasferatii. ln sed .. l ut~r'.zatia de hbera funq ionare, imreaoa acti- Oficia\, PCdR nu ~i-a propus o colaboarc cu asocia(iile feminine. Mai mult.
n ~ . 11 e seq1e1 feminine PNT'"
~ a ost dez1meresat. Treptat • . .a
o
. Actul de bunavointii opinia exprimatft public era una de critica veheme ma la adrcsa ,, femei lor bur-
cmums cnsa · - ·mtereselor polif ' mtreaga acl!vitat . e a Frontului pare tot mai ghezc", incapabile, In opinia comuni~til or. de a vcn i cu so luiii pentru femei\e
1
ca toate m b 1 . ice a e PNT. Chiar sec t . . . din mediile cele mai defavorizate: muncitoare, \5. ranc i, va<luvc de razboi ,
la ha " ~~ re e m1~carii sa acorde s ri..
¥

. . re ara orgamza~1e1 a propus

. za nd1carea nivelului m I ~ Jm seq1e1 feminine a PNT care are casnice din cartiercle mrtrg.ina~e. in realitate insa. panidul ~i-a facut un titlu
mtelecrua1e"e1
F · ora ~1 material ,aI femeilor . ' "
muncitoare ~1.
de glorie din alragerea diferite lor personalitfqi ale Romflniei intcrhelice, indi-
ferem de coloratura politica. Ella Negruzzi era farU indoiala o astfel de voce,
rontul Feminin if .
legala, motivul invoca• p1erde l~ !nceputul anului . . iar cap italul de imagine pe care- I putca aduce era substantial. in declara~iilc
raponat la obiec1· t de aurontati fiind ins fi . 1938 stalutul de orgamza~1e sale referitoare la aceasta prob lema. Vanda Nicolschi preciza :
. .. . 1vele dee! u 1c1enta c · 1 . . .
mzax1e1. Inaime d ct·· arate . Consecin\a c: apita ulu1 social depnu t,
susima•-m . corporee 1zolvarea
. . ofi1cia\a
. se ia ad 1ost
. . cea scontata,
~ ruperca orga- E!la Negruzzi provine dintr-u familie vcchc de boieri, frecvcntcazJ palatul regal ~i
· era Slr.i.ngacnvnatea comnetelor
pri ncipal . ' d ec1zia ca membrelc Frontului sa ¥
sc i.nv:lrte, in geni:ral. in cercuri ina!rc . Este membru PNT ~i consideram o mare
a f~~eilor sarace. ~~ea .de fonduri pemru ~ patronaj, strucruri al caror scop realizare a noastrll raptul ca am reu~it sJ o atragem pe ca, prccum ~i o seric de
;1clivi~ti PNT, in activitatea de crcarc a Comitetclor de ApUrare a Anei Paukc14l .
or plecati sa lupte. ~ ista Pmentialelo b etinut1lor antifasci~ti §I
S0\11\e eel tenor. pe J' aJutorarea d . . .
con,·
mue a · · in razb · r en fi · ·
seqiun· f ct~v~tatea direct in o1uJ civil din S . e iciare sunt adaugate §I
e. e!eiahe cadru\ conilletelo . · c omun1stele
.
1 emmm C Pan1a ~ • 62. AN IC. fond Co!eqia 50 .. Documenre elaborate de organele rcpresive desprc activirntca
d aleg sa-§1
~ membre aIe FrontuJu· r e patronaJ· prin formarea de PCR". dosar 4542, f. 52.
~~-zitn. l prefer2, sa (re)intre in sec{i3
63. Francesca de Haan. Krassimira Daska!ova. Anna Loutfi (eds.). A Biographical Dictionary
of Women's Mo1·eme11ts and Feminisms. Central, Eastem, And Sourh Easler// Europe:
19Th And 20Th Ce11turies, Central European University Press, 2006, pp. 363 -366 .
. P~R~. :and Colec\ia SO D
64 . Arhiva Rusa de Stat pt::ntru Ismrie Socia\- Politica (in continua.re: RGASPO. fond 495,
61. !bide~ :~~ 4542, f. 39' ocunientc ehtbo opis 255 , c\osar 209, ff. 80-94 (documentcle mi-au parvenit prin bunavointa ismricului
, . . . rate de organele re r .
p e 5 ive despre accivitatca Cristina Diac. careia ii multumcsc).
 SI
PREUMINARII. 0 _LOTER!E~ FARA S/\NSE OE CASTIG
T~R£ iN ROMANIA coMUNISTA
REZ'N
GEN SI REP · • · ·
50 . .. ranuln astiizi necunoscute. Este ins~ t~ra t3.gacta,
~ircu.msta~\~I! a~ropi~rna marcata de ascensiunea rascismul~1 §1 nazismu- 1. 5. Apararea Patriotica
ca s11uat1a po1111ca dill Eu op.,· Ell . Neor,1zzi Cunoa~tcm cu s1guranta doar
Jui.. a cantarll
,, .- · mu ltin "" . e _, e1 1 •·=i·a ·Gmpul
· aleoen · . democraJi U
avocattlor Treptat, urm3.nd traditia, dar §i directivele partidului, pu\inele membre active
momentul anul 1935. dnd nura 111 asoc1<1 I, . , - - . n
ale Frontului Feminin ajung sa Jucreze doar in cadrul Apararii Patriotice.
an mai ra~iu. face pane din grupul ce\or _,apte av_ocalc_ care o apara_ pe Ana
Pauker. De,i comunijtii ii-ar fi dorir o adez1une m_ai cla1 a a c~noscutet avoc~te Mo~tenitor institutional al Ajutorului Ro ~u, AP nu va putea sa restabileasc5. in
la cauza \or. Ella Negruzzi nu uita sa prec1zeze in rnterv1m :le _acordate ca o timpul razboiului structurile teritoriale ale organizatiei originare. reu~ind intr-o
sustine pe Ana Pauker nu ca o comunistii, ci ca a~t~fasc_1sta ~1 ma~a a trei prim3 fazl'i doar refacerea regionale i Banat ~i a organiza1iei Bucure~ti. Nu doar
copii. Prime}te numeroase amenint3ri cu moa1tea §1, m cmda faptulm ca i se pCdR a avut de sufe rit In urma ced5.rilor teritoria\e din vara anului 1940, ci ~i
oferli proteqie permanenta. se vede obligat3. sa se retraga din proces, lnaintea organiza1i ile-paravan conduse de acesta. Ajutorul Ro~u are eel mai mult de
finalizlirii acesmia. Chiar dadi nu poate pleda In ap3.rarea ,,luptiltorilor anti- suferit atunci c§.n<l at8.t Ofelia Mano le , car si Natalia Corotcov. coordonatoarele
fasci~ti-. ~egruzzi gise~te o alrernativa pentru a-i sprijini. Iniiiaza o strangere organizatiei, au p\ecat in Basarabia impreuna cu rnulte dintre rudele celor
6
de fonduri in randul membrilor ~i simpatizantilor diferitelor organizaiii cu \nchi~i. anul3.nd astfel legaturile eel or incarcerati cu exteriorul H.
profil antifascist. Sumele astfel obtinute erau directionate catre detinutii politici Aproape destrucmrat3 prin retragerea multor activi~ti in URSS , AP i§i
~i familiile acestora. Prin acrivitatea desfa~urata, Comitetele de patronaj nu se continua funqionarea sub conducerca mai multor secretari , printre care Ana
deosebeau cu nimic de Ajmorul Ro~u International ~i diferitele forme Jeoaie Toma (Marioara) pana in toamna \ui 1943, iar ulterior sub cea a Victoriei Stl.rbu.
0
sub care acesta a~iiona, rnotiv pentru care au ~i fost catalogate ca atare6s _ Legata ombilical de PCdR , organiza1ia urm3.re~te ~i reu~e~te s5 atragii noi
Documenrele mterne ale PCdR arata o cu totul alt:i realitate : mcmbri activ i, majoritatea femei , de multc ori simpatizantc comuniste sau rude
ale celor inchi~i , distribuite in runqic de priorita1ile partidului intr-una din cele
~:e:~~\: 1:u::~~~~, ;i~~l~~:;al1i_ membri ai comitetului mi~carea Ella Negruzzi
1
a-i pi~rde .pe ace~ti oameni, cu aa~:t ::;e:;,~nunist~ml _~i pe comuni~ci rep~ez_inta
patru seqii de lucru: tehnica, financiara. asistcn1a juridica ~i propaganda.
Aproape exclusiv ferninin , companimentul tehnic presupunea si activitatea cea
ameruntanle fasci~tilor $i au dcvenit mai pu\in ~~ti~~~ ~l au fost foarte spenat1 de
mai riscanta. Adevannele curele de transmis ie ale subterane i comuniste, teh-
nicele as igurau lluxul de informaiii intre rnembrii de partid, intre conducerca
PCdR ~i grupul din inchisori. fiind responsab ile de organ izarea intftlnirilor
Aflati in permanenta ca.mare de forme le al .
tea. P~dR nu putea trece cu vederea os' ~ . e pentru a-~1 desfii§ura activita- conspirative. de procurarca documentelo r de indent itatc false, tiparirca ~i
prelua mrreaga structura a Co . I p 1b1htatea de a se infiltra §i ulterior imprft~tierea de material propagandistic. Principala ra~iune pentru existenta
po "bT m,lete or Ella Ne .,, .
..
~, r ttatea trecern imregului activ al A· ~ruzz1 . Secretanatul discuta organiza1iei ramfrnea insa sprij inul. finan ciar ~i juridic, al comuni~tilor atla\i
~'.~'":' care se ii execma pemru organiz~~;~ru\~1 Ro1u in cadrul comitctelor, in inchisori sau interna1i administrativ 'in lagar. Pentru st r:1ngerea fondurilor
mu~ci:~~re co~~-ucer~a Ajutorului Ro~u, ca;em enoare. ?puternica opozitie necesare , alaturi de membrii care activau strict in ilegalitate, sub fo rma gru-
pelor de apf1rare (grupe pat riotice), un rol important revenea rudelor, organizate
ducerea decpond~d{11 de ilegalitate. Sirnrnra care se pronunta pentru continuarea
art, . Conduc .- putea tran<a . bl in comitetc de patronaj. dar mai ales in a~a-numitele ,, comitete de rude". Initial ,
Ro~u insa pe I d erea parudului nu ia i ct· . Y pt o ema era con- doar grupe le patriotice erau destinate activinHii In con<li1ii de ilegalitate.
, , on ul ascensiun .. f n iscutie prob! A" .
pemru men\inerea fo i . 11 ascismu\ui lot . ema JUtorulm Vigilen\a tot mai sporitJ. a autoritatilor in fa\a potentialelor manifestari comuniste
cele din urma Tara r~c o~ ilegale de activit;te Dma_1 '. nul_te voci se pronun1fl
a fiicut ca de celc mai multe ori intreaea activitate sft fie t8.inuita. De altFel, o
activitatea6'. ' a pnmeasca sprijin c ·. ecizta fmala treneaza si in
, omttetele populare i§i ince~e~za delimitare clara intre membrii de panid....§i activi§tii din AP, rara optiuni politice
evidente, inceteazil sa mai existe. fapt vizibil ,i la ,,caderea" din I 943. in
septembrie 1943 , Ana Toma a fast \nlaturata din pozitia de Secretar?l AP. Una
dintre criticile ce is-au adus au fast gre~elile in munca conspirativa. lntimplarnr
65 . ANIC, fond Coleqia 50 sau nu, evolu\ia ulterioara a evenimentelor avea sa confirme bre~ele existente
PCR", dosar 4542, f. 19~Documente elaborated
66. RGASPI, fond 495 o . ·., e organcle repre . in organiza\ic. inca din august l942 fusese arestatii Elizabeta Sencovici. personaj
67 . Ibidem. ' pis -55, dosar -, 09 f sive despre activi1acea
• • f. 80-94.
68 .Cristina Diac. Zorii com1mis11111lui in Romfi11ia . .. p. 104.
 53
PRELIM\NARJI . 0 .. LOTERIE- FARA ~A NS£ DE CAST(G
• • ROM \NIA coMUNlSTA
GEi\ SI REPREZEKT:\RE IN ' la munca silnica pe viata. Detinerea de docurnente false de identitate a fost
" . . .. ·ondalllnata ulterior la 25 de ani de inchj. pedepsita cu a\\i 15 ani de inchisoare. Urma sii fte aplicatii pedeapsa cea mai
important in conducerea Aparnr_u. c , ·estei arestiiri, la conducerea Apararii mare, in acest caz, pedeapsa cu moartea, sent in!il care nu a fast pusa in aplicare.
soare. A~t~ritJ.111.e ,'0~~1 ~ - -. '.si dis un supravegherea sa permane:lta. De§i se
. "dera c1 munna ac ,.,
Mai rnult, pe 24 aprilie, condarnnarea la moarte ii este cornutata la cinci ani
este num1ta F\onca \ <1cares~u " p . ele de politie cuno§leau m am3.nunt de Inchisoare. Esre eliberata dupa 23 august. Dupa razboi , \ucreaza ca func\i-
· · de\mute on.!,111
in::;elau asuprn fu~qiei _ _ · ti~it3.\ile Apiir5rii. Ca secretad a Frontului onara in Ministerul de Externe. De~i a prim it una dintre ce\e rnai grele sentin\e,
- ricarea Floridi.t
,mp . vacarescu
__' - ·e implicase activ in campan11.. 1e de ajutorare
mac
fiind salvatii doar de contextul politico-militar din iarna 1943-1944, Sabinei
Femlnin Flonca "acarescu s . . ,., .. F t I . ~ Weissman avea sa-i fie refuzata calitatea de membru de partid chiar ~i dupa
a deµnu;i\or politici ii hotarase continuarea acuvna(n rnn u _m m cadru\
Comitetelor de patronaj. Dupa aproape un an de filaJ asrduu, m octombrie 1945. Comisia de control a invocat comportamentul slab in timpul anchetei,
_este aresiat intregul activ al organiza\1e1 locale din Buc~re~tl. Sunt ares- ancheta in urma careia alti militanti comuni~ ti i~i pierd viata sau ram.in cu
1943
ta~i l-l3 de membri ~i cotizan1i. Dintre ace~tia, 53 su~l P~~l su_b acu~are in sechele imponante. Moare in \967. la 44 de ani'°.
procesul ApftrJrii, iar dinrre ei, doi au prim it pedeapsa cap1tala (Sab1na Weissman Sulamita Bloch Constantinescu. ,,Lilly " pentru ceilalii membri ai AP, era
$i Aurel Penescu). Au fost pronun\ate trei condamn3ri la moarte in contumacie nascuta la 10 mai 1916, in Bucure~ti, \nrr-o famil ie evreiasca saraca. De timpuriu,
(Sulamita Constantinescu , Elena Iosipovici ~i Ana Rene Weiss), 23 de condam- Sulamita parase~te casa parinteasc5., extrem de modest3., ~i l~i gase}te o slujb8.
nari la dereniie pe via\ii (printre condamnari atlindu-se Cecilia Manescu, Maria intr-un magazin de pe Lipscani. in 1935 il cunoa~te pe Miron Constantinescu .
Hulubmu, Cleopatra Sandro, Fiorica Vaciirescu, Viorica Ene), aile 17 la ,ase la acea vreme tiinftr student la Litere ~i Filosofie, cu orientari politice de stanga.
ani de de~entie ~i 20 de achitari. Av3.nd in vedere numarul celor condarnnati, Dupa ciisatoria lor din 1937 , Sulamita intra in contact mull mai direct cu sub·
pre~u~ ~1 gravitate: pedepselor, se poate considera ca procesul Apararii a terana comunista, insoi indu-~i so~ul la diferitele intfilniri ~i manifestari cu
dep~tt ca anYe~ra alre condamnari similare ale militantilor comuni~ti. Cu caracter politic. i nceputul razboiului poate fi comparat, pentru Sulamita
toate aces~ea. ep1_s~d_ul a fosr trecut cu vederea de propaganda comunist3. Constantinescu, cu o cobodre in infern. in 1940, ramane s5-~i ingrijeascli
Credem ca o pos1b1la e~plica\ie se gase~te in faptul ca num3.rul feme ilor In sigura copilul nou-noscut , dupa ce so!u l sau este trimis de partid sa reorgani-
m~lul c~lorDconda1:111~11 trece ?e _jumatate, tot ele primind ~i pedepsele cele zeze Ree.ional a Dunarea de Jos. in acela~ i timp se confrunta cu pierderea
mat man. e mamera deloc mtampl:itoare d . \ocului de munca , pe fo ndul apl ic:'ir ii \egi\or rasiale ~i transform5.rii antisemi-
comuni~tilor barbaii care ~1•_au pier . ' cr_e em n01, s-a ales eroizarea
. dut via1a tismului in politic5. de stat. in ianuarie 1941 . Miron Constantinescu este ares-
m urma ~b .. -
A h. ..
Doftana ~i anonimizarea activ·t- .. 1 pra u~mt me 1sorn tat :;,i la foarte scurl timp condamnat la 10 ani de inchisoare. Este momentul in
PCdR in timpul razboiului. i a!u ce or care au contribuit la supravietuirea
care Sulamita a\ege sa intre la r:1nd ul sau in mi~carea ilegalli comunisra.
De~i servea~ impreuna aceluia~i crez fem . . . Motiva\iile sale nu- erau de ord in intelectu:.1\ sau politic. Principalul imbold 1-a
se p~ate de ~•anate, incep:ind cu insu~i m~ti e!le d~n -~-p prezmta lipo logii cat constitu it devotamentul rap de so~ul sr1u. iar Sulamita a vazut i.n activitatea
Sabma Weissman Petruc - vul mrolam mtr-o activitate ilegala
T d fi .., , cunoscma sub num I . Aplrilrii Patriotice modalitatea conc reta prin care ii putea ajuta. Treptat,
ct ran a irar, era nascuta imr-o familie d . e_ e consp irativ ,, Tan\i" ori Sulamili.l ajunge un personaj important In angrcnajul Apiifarii. Dupa valurile
e ';''}c~rea comunista are loc eel . e evr:1 dm Piatra Neam1. Apropie rea de aresti'lri din 1942 si 1943, va fi numit:i. secretara ,,Vestitoarei", seqia Apararii
rea
Re mW. randurile
. AP datorandu-se mu\t
A ' maimprobab1l
. ' in l"impu I studentiei coopta- responsabila cu transmiterea mesaje lor intre central a comunist:l ~i liderii comu-
APne_ eiss, tehnica lui losif Ranghe\ ;' cunoscutei activiste comu,;iste Ana
tmeau de rut ma organ . - . . arcimle Sabinei W . ni~ti din inchisori . Rcu,e,te sa scape valului de arestari din ocwmbrie 1943
str.ingerea de fonduri. C:ide1za11e1:. asigurarea cores o e1~s~nan ln cadr~l ~i ramUne ascunsa pentru urmJ.toarele \uni in diferite case conspirative ale
propria-i arestare. La ere rea_ ~nma dintre colaboraio ~~ente1 _m~re membn, partidului. Dupil 23 august 1944, pe fondul ascensiuni_i _polttice a lui_ Miron
false. Dovezi incr·,m· p hezttie, asupra sa au i'. fl\ apropiat1 conduce la Constantinescu. ales membru Ln Comitetul Central. dar s1m Blroul Pol1t1c, v1ap
inatoare t'i • 1ost g~ ·
,. T'.andafira~": literatura mar a~ _o~t ndicate ~i din as1te acte de identitate Sulamitei Constantinescu se schimba semnificativ. Pentru o scurta perioada
~auve, dar §i sume imponan x1sta, i~semn:J.ri privind a~art~m:mu\ ocupat de lucreaza ca functionara in aparatul de partid. Ul terior, alege sa fie casnic3. ,
m. procesul Apararii. Pem/e de ~am. Este incul - ~1fente mtalniri conspi- av.ind grija de cei ~apte copii ai cup\u\ui. M~are in_ 1968, in circumstante
pnme~te pcdeapsa cu mo u detmerea de mat P_ata, Judecata ~i condamnatii tragice, ucisa de fiica sa Ileana, bolnava de sch1zofrenie •
11
anea69 • Car enal de P
natea de membra a A;~~aganda marxist ,
69 . .Stefan Bosomitu, Miron C lJ aduce o sentintri
p. !02, ANIC , fond 95 d o11s1,mthresc11 0 . 70 . Stefan Bosomitu , op. cir., p. 102.
, osar 13442/S294 bw_grafie, Hum . 71. lbidem , capitolul 5. pp. 89-108 .
, Pnss,m. an11as. Bucure~ti. 2014.
 55
GEN SI REPREZENTARE iN ROMANIA corvlUNISTA PRELIMINAR!I. 0 .. LOTERIE'" FARA SANSE DE CASTIG

. Na")' Huiubescu. condamnata la muncii silnica pe viatii in ace] . de caritate la spitalul Brig2.zilor Internationale . unde ramin pe toala durata
Mana O
proces al Apararii. era nascuta. la Bucu_re~ll,
•
m '.
• I 905 • L t T
tn r-o am I ": de etnici
a,, conflictului. Odata tran~ata soarta razboiului, cornuni~tii. a\3.turi de ceilalti
magbiari. Urmeaza icoala medte magluara ,, lucre_aza ultenot ca vanzatoare ustin5.tori ai foqelor republicane, se vad nevoiti sa paraseasca Spania. Mul~i
5
in 1924 se casatoreite cu Traian Hulubescu , angaJal feroviar. Dupii na,te · nu-§i vedeau viitorul decfi.t tn tara sovietelor ~i aleg Moscova ca destinatie
finala. Nu putini sunt lnsa cei care aleg sa continue lupta efectiva, alalur:1ndu-se
primilor doi copii renun\a la slujba sa. Sima,ia financiarii dif)cilii a famili2a
0
determina ca imre 1931 ;i 1936 sii lucreze ca menajerii. In 1940, Trai rni §c5.rii de Rezisten!3 Franceze.
Este cazul Sandei Sauvard. Evreica , i~i pierde intreaga familie in rnasacrele
Hulubescu este arestat ii internal in lagiirul de la Tiirgu Jiu. Familia riim_an
din Basarabia. Ea insa~i este deportata la Auschwitz , apoi la Ravenhruck.
astfel fara unica sursa de venit ii Maria Hulubescu decide sii devina mem~n:
Supravietuie§re §i revine in Franta, stabilindu-se la Tours. Moartea so\ului, dar
a Apararii Patriotice. Ac1ivi1a1ea sa consta in colectarea de bani man ra
imbrac_ami_nte pentru cei inch_i,i, precuni ,i in transportarea pachetel~r in
~11nch1son. Probab1l. da!e filnd cond11ule matenale precare ale familiei, Mari
1~::;~ mai ales decizia din 1949 a statului francez de a deporta persoanele cu vederi
de st.?.nga §i care nu e rau Tl3.scute in Fran1a fac ca Sanda Sauvard sa revina in
Romania. La Bucure~ti, este chemata la Comisia Controlu\ui de Part id , banu-
~ulu~escu era_remunerata pentru activitatea desraiuratii in cadrul A iiriir"a
Nici JO cazul sau nu se poate vorbi despre o motivatie de ordin pol it' II.
m cadrul Apiirarii era modalitatea concretii prin care i§i putea ajuta s~~- I ntratea
i it3. di ar fi spion. in sprij inul sau vine Charlotte Gruia (~ari), o alca lupt3.toare
in Rezisten1a Franceza. Sari revenise in 1ar2. ind. din 1946, ocup.ind un post
de anchetatoare la Comisia Conlrolului de Partid. At:it Sanda Sauvard. c:lt §i
randu-~1 mtodata un venit pentru imretinerea copiilor s3.i i - . u_' astgu-
de-al patrulea copil, in timpul anchetei, Maria Hulubescu . nsarcma~a Acu. eel Charlotte Gruia s-au pierdut in anonimatul postbelic. Un destin cu totul diferit
f~~£elor de care era acuza1a. Mai mult d - . . _rec~noa§te savar~irea aveau sa a ib3. Cristina Luca Boice ~i Olga Bancic, re\inute de istoriografia
s~1, comribuind astfel la noi arestari E, e~valu1: identttat1le colaboratorilor francez a ca croine a le cauzei antifasciste.
dm 19-15 cere sa fie primita in ·ct· ste ehberata la 29 august 1944. De§i inca Olga Bancic era nascuta i n 1912, in Basarabia. La 15 ani se aUi.tura tinere-
Ret" parn , acest lucru nu s
. ~ mtampla decat in .1966. tului comunist. Calatore~te clandestin in URSS. ia r la intoarcere se smbile~te
A • - ,

ic_e~I3-s-adatorat. Iara indoiala atirud" ..

~1ui1 JO organiza\iile de masa al~ part'~m; sbbe d,n t1mpul anchetei. Activeaza la Bucure~ti. Devine mcmbra a PCdR in 1932, este descoperita de structurile
rnunea Femeilor Democrate din Rorn~n~a~~· cu prec3.dere la Sindicate §i in Siguran~ei , judecatil ~i condamnata in l935 la do i ani de "inchisoare. Odata
e\ iberatrl, dore~te sa se alature grupului ro mftnilor care luptau in Brig8.zile
Imerna\ional e . Urmeazii traseul deja consacrat. calJ.torind clandestin sp rc
Fran!a , undc ~i r5.11"1.J.ne, de altfe\7 5 . Se casatore~te cu un alt comunist romfm,
1.6. Militante in Bri azil . Alexandru Jar. Se alatura seqiunii evreic~ti a Main d'rntvre immigrtie (MOl)
~i Rezisten'a Frga e" Interna\1onale
, nceza ~i participa la ajutorarea co mbatan\ilor din Brigfl.zile Internatio nale. Dupa ocu-
parea Fran\ei. sc alatura grupu lui de rcziste n~a Fran cs-tireurs et partisans -
Du~la~d politica Fromuril . 111ai11-d'cr11vre i1111nigrt!e (FTP-M O\) , a\catu it in mai 1942 din str8.ini afla1i pe
cr_at~ $1 comuni~ti, s-a im ~r, m1~carea antifacista • teritoriul Fran\ei, comuni~ti. dar tarfl a fi membri ai Patidului Comunist
C1v1I -din Spania, aleg:;~cat_de o maniera c:i.t se, ~unand alaturi social-de1110-
Francez. imp reu na cu sotu! sau intra in Deta~amentul nr. 1, alaturi de alti evrei
aprox1mar la 400 numii.ru\ c sa i~p~e in Brig3zi!: te de c?ncreta in Razboiul
romini. in interiorul Mi~carii de Rezisten1a, FTP-MOl s-a bucurat de o apre-
~:~::~ ~~st femei: Hermi~;:1,l!Jor care au luptat ~~e~na\10nale. lstoricii au
ciere deoscbitrt, membrii grupului fiind recunoscuti pentru fanatismul ~i deter~
Birnbaum,n ~1:"' _casatoriei ,/~usohn (ulterior Tisml"ma". Dintre ace,tia, minarea \or, de multe ori apropiatJ. de nebunie. in scurt timp , Olga Bancic
' casatonta ulterior cu Va~nce Sauvard) G lt~eanu), Sanda (Sarah)
___ as1\e Lu 74 , a ia Bur - . (nume de cod Pierreue) devine responsabila depozi tu lui de arme din regiunea
72. ANIC ro d ca • Cele pati ca ,1 Elisabeta pariziana, avand misiunea de a transporta , i furniza arme ,i explozibili celor-
au_ ;n,;iai°ct;:~;;~~sarc pcrsonate ale . ll au lucrat ca surori lalti cornbatanti din grup, precum ~idea participa direc1 la aqiunile militare,
73. M1hai Burcea RI , dosar [-l 117 tmembnlor de p . atunci c.ind simatia o impunea. in noiembrie 1943 este arestata intr-o statie de
de c . ·w~ ccupcrarea . vo. l, 2. an1d cu St . " .
vol.~~- 1;~tia1;n (I)", ;n A:;~o,;,; ;nierbr;gact· . . ag,u Ill 1lcgati1ate care
74. Vladimir Tis~:u. I, p. 90. cc U11iversitctrii a:;1tilor ~i maquisarzil
Humaniras Buanean~, L11mea seer Bucure~·li, seria o; ~~m:'ini . Smdiu 75 . .,Oloa Bancic " _ in ca-ure fn /11pui... Olga Bancic. Haia Lif~it, Terezia Ocsko. Suzana
. curc~L1, 2012, p. 4/16 a nome11cfarurjj. . " tun ie pot it ice,., PO~ulescu, El;iw pm,;f, Danca Simo. Edimra Partidu!ui Muncitoresc Romii.n. Bucure~ti.
. a1111miri, dezvti ..
!urn, portrele, I949, pp. 5-9
 57
PREUM INARll. 0 .. LOTERIE- FARA SANSE DE CASTIG
. ·:,.;. oM:\NJ,\ coMUNIST A
56 Gft'i SI REPREZENT1\Rf \, R astfel ob\inute, Cristina Boico devine o piesa importama in colectarea pe teren
_ . . drul \otului cunoscut sub denumirea de
a infonna\iilor privind mi~dirile trupelor germane . Ulte rior i se traseaza sarcina
metrou. judecara ~i condanmata in ca de a organiza ~i conduce sistemul de informatii parizian al organizatiei. Acribia
.. L"Affiche Rouge··_ . com us din 23 de partizani, condu~i de Missac rnuncii sale a contribuit la reu~ita atentatului asupra lui Julius Ritter, in sep-
Grupul celor aresta\t era_ . __ P alizeaza un aft~ cu cei 23, prezentandu-i
ternbrie l 943. Are norocul de a evita in doua fanduri arestul ~i deponarea iar
Manouchian. P~opagao<la t1<1zisra redamnat la 1110 arte. BB.rbatii sunt executa\i
in t944 devine responsabila tuturor efectivelor FTP-MOl ce activau in zona
dr~p.t teroristi ~ d lot este
) · Imre!!ul c011 .-
I militar oennan nu acorda feme1lor onoarea de a de nord a frantei 77 . in 1946 revine in tara ~i face parte din delegatia Rominiei
pnn impu~can:_- ~um ,.,:ea~u Qloa Ba~cic singura femeie din grup, este dusa prezentii la Conferin\a de Pace de la Paris. Nu doar ca nu ii sum recunoscute
fi executate pnn 1mpu~L 1'-• ::: • . A ~• _ •

la inchisoarea din smngart ii decapitara pc 10 mar ~944, m_ zma can~ 1mplmea
3l de ani. in ajunul ,xecurarii senrin1ei, reuieite sa tnnula o ulnma scnsoare
catre fiica sa. Dolores:
Fetifa mea dragii. mica mea dragosre ! Mama ta ifi scrie ultima scrisoare, fetifa
mca dragil .' ,\!Oine la ora 6, pe ID mai, e11 1111 voi mai Ji. Dragostea mea, si'i nu
pftingi ctlci nici mama tam, p/{mge. Mor cu co11Fii11fa li11isrirQ si depli11 fncrezdtoare
cil milil!e 1·ei a.-ea o riafii si w1 riitor maifericit deciit mama ra. Nu vei mai suferi.
Fii mimdra de mama ta, mica men dragoste. Piistrez mere11 cu mine imaginea ta.
S~er _cti-fi \·ei reredea t~tiil. cii el 11u-111i va impQnQsi soarta. Spu11e-i cd m-am
gand'.r mereu la el ca JI la tine. Vii irrbesc din tot .rnjleml. Am{mdoi [mi sulltefi
~~gi_- sr~gul meu c~pil, rarQf tii11 ifi esre $i mama deopotrivd. Te iubqre nmlr. Nu
"fi1 51 '.ll:'_hpsa ~11a_me1 1al:- D'.agul meu copil, termiu scrisoarea rn speranfa di vei
fi enc1ra toaw \Wfa, afar,m de tatiil riiu, alilmri de lumea fntreagii v; ~ ~. r
rot mfieml, mull, mu/r. Adio, dmgosrea mea. . a sw 111 l Ill
Mama ta, Olga 16
Crist!na Boico intra in mi~carea de R . ~ , , exploatar cu succcs de cinema10grafie Li!Jjiche ror,ge ( \ 976) ,i L'armee dll
grupulu'. OS-MOL Prima sa misiune a fos;zisten\a m 1941, cand se a\atura
donate m ti~pul_ofensivei naziste din 1940.a~e~ de a recupera ~r?1el~ aba~-
la Sorbona u as1gura accesul in laboraw aht~tea ~~ ~-tudenta m b1olog1e
su_bstan\ele necesare fabric3.rii de ·1 ~rele umvers1tat11, de unde procura
lu1 1942 se alatura la r3ndul sau iocte~ ur~ ~olotov ~i dinamitl1. in primavara
o carte privind uniformele~i dispozi:r:~~zat1e1 F!P-MOI. Traduce din german3
armatei germane. Folosind cunrn;rintele
76. ~M_a chCre pe1i1c fille, mon cher .
peme fille. demain a 6 h
ta mere_ ne pleure pas noeur~s. le 10 mai, jc ne serai pl r_u ~ dcrniere lenre, ma chCre
pet1t amour. Ta mhe Cc . I
convi_cuon que dcmain tu :~r~:~~e ~eurs a\'ec la consc::c~ on am?ur, ne pleure pas,
pin~ a so~~frir. ~ois fihc de ,a m~ vie et un avenir plus heure tranqu11\e ~l avec toute la
;~Lr k '"".."o,re_que tu verras :::· ~on P:tit amour. J'ai ~x que ta mere. Tu n' auras
les d:~;~: J a1 t~uJours pense 3. lui ctre, J_ a1 :·cspfaance ~:IJO~rs !On image devant
t'aime be us metes chcrs. Ma chcre rnme a tot. le vous ai~e Jut aura un autre sort.
ma lenrc :~:~u,~;,:~ ne semiras pas 1:n::~· ton pere esr, pou~:o';°"' mon_mur. Tous
tout le monde. Jc \'erancc quc tu seras heu que de ta mCre. Mon 'tne
m~re aussi. II
prcfa\a. de Jean-Louft ~reap'.1d Les femme~~; rtu~,
amour. Ta mCre Olous emhrasse de tout reuse pour toute ta . C,ler enlam, jc finis
meritele pentru activitatea sa in cadrul mi~carii de Rezistenta, dar, lmp5.rt5.~ind
soarta multor ilegal i~ti , treptat este marginalizat3. indepl:irtatl:i din orice funqie
politica, este p\asata in mici posturi administrative. in cele din urma parase~te
Romania ~i se stabile~te la Paris 78 •
Valorizarea ~i valorificarea posterit3.\ii ce\or doua nu au putut sea.pa diferi-
telor jocuri ~i intcrese pol itice, de unde ~i mozaicul de atitudini ce le inconjoara.
Franta, datorit3. nu at:lt PCF (care a preferat popularizarea eroilor naiionali),
cit mai ales asocia~ii\or luptl:itori\or d in Rezisten~5. ~i ale evreilor <leportati , a
recunoscut oficial contribu\ia Olgai Bancic in Iupta antifasc istii . in 2011 i se
acorda men ~i unea ,, Marte pour la France" , pernru ca in 4 iulie 2013, munici-
palira1ea parizian a sa dezve\easca o primii placii memo riala , pc fa\ada imobi-
\u\ui unde a locuit . Ulterior. in toa mna aceluia ~i an, in onoarea sa a fost
dczve\ita o a doua pladL Caracterul romantic al personajului - unica feme ie
din grupul Manouchian, condamnarea la moarte ~i modul in care a fast execu-
tata sentin\a, precurn ~i posteritatea ult imei scrisori dttre fiic a sa - a fost
crime (2009). Trcprnt, OlgUi Bancic i s-a construit statutul de simbol al str3i-
nilor angajaii in mi ~c area de Rezistent::i.. Cum se poate expl ica populariratea
tot mai mare de care se bucura Olga Bancic in Fran1a ~i cum este ea acum
perceputft '? Ff1r5. indoiall, curcntul is roriografic de rccuperare ~i recunoa~tere
a ro lulu i jucat de remei in cadrul rni$c8.rii de Rezis ten1a ocup5. un rol important.
lmponan1a este ~i paralela constanra cu eroine deja coosacratc, precum Danielle
Casanova sau France Bloch-Serazin, la r.indul ei execurnt3. prin decapitare, pe
teritoriul gennan. Jmeresanra este ~i evo\u\ia datelor cu caracter biografic. Dacii
irnediat dup(t sfar,itul razbo iului nu existau dubii asupra na\io nalitii\i i romane
,i a militanrismului comunist , ultimele biografii ce-i sunt dedicate rac doar rar
astfe\ de men\iuni , iar atunci cand o foe, greiesc flagrant, considerand-o fie
77. lbidem ,pp. 107-108; Anne Grimberg, ,.Les femmes juivcs dans la ResiSlance'", in
Mechtild Gilzmer Christine Lev isse-TouzC. Stefan Martens (eds.), Les femmes dans la
rJsisumce en Fra~ 1ce: acres du colfoque i111emario11al de Berlin, 8-JO octobre 2001 I
organise par le Memorial de /a Resistance allemande de Berlin (Gedenkstatre Deursc/ter

Documentation fran . mieux-Bri!hac 1 ~ Resmmice L

_beaucou/1;~aavec ton pe.re, avcc
ucoup. Atheu mon
Widersrmtd) er par le Memorial dn Maree/ta/ Leclerc de Hmaec/ocque [er\ le Musee
lea11-M.011lin. Paris, Tallandier. Paris. 2003, p. 219. .. _
ca1se, Paris, 2006, /~tqia ,,,Cahiers ct'e 1:ur~n_ce Thibault (ed.), 78. Vezi Vladimir Tismaneanu. Lumea secreul a nomenclawm ... , panm1.
8. Rcs1stence", AER. La
 59
GEN Sl REPREZENTARE iN ROMANIA coMUN[ST A PREUMlNARll. 0 ~LOTERIE- FARA SANSE DE cASTlG

5S ·ca sau. in eel nrni bun caz, basarabeanca. Cele mai mu11 Jegitimare prin eroizarea membrilor de partid nu-,i mai avea rostul. in al doi-
polon~~~~~:, ~:,~•:u apelarivul de .. strain". fara alt': detalu. Treptat, a devee Jea rand, invingatorii, cei aflati la putere, erau in permanent proces de (re)-
se mu •- • · · d R sten\a scriere a istoriei partidului, in beneficiul propriei imagini. Nu in ultimul rand ,
nit. simplu. eroina anga_1atl\ m nu~carea :. ez1 - - . - . procentul membrilor de partid in general ~i al femei lor in mod special, care sa
Cu totul diferit arata posteritatea Olga, B_anc1c ..r~ Romama. La. sfiir~itul
fi activat in perioada de ilegalitate, se diminueaza semnificativ ~i , odata cu
anilor ·40 ;i de-a lungul anilor '50. ea este mclusa mtr-un lot al v1ctimelor
acesta, capacitatea de mobilizare a unei eroine interbelice. Treprat. luptaroarea
"rerorii fasciste"'. a\5turi de Haia Lif~it, Terezrn Desko, Suzana Parvulescu
comunista din ilegalitate avea s3 ramana in aten~ia bucure~tenilor doar prin
Elena Pavel , i Donca Simo. Alaturi de cea .din urrna, benet'.ciaza de o atenii;
strada ce Ii purta numele ~i placa memoriala ce i-a fast dedicata:
specialii. biografiile \or fiind publicate \I d1fuzate _sub forrna de bro~uri ori in
paginile revistelor feminine. oaca in Franta, Damelle Casanova se bucura d Olga Bancic. 10 mai 1912 - 10 mai 1944. Luptatoare antifascista din Romania
comemorari publice ;i adevii.rate pe\erinaje in \ocalitatea natala, eroinele comue executata de hitleri~ti la Stuttgart prin decapilare. Viaia, lupta ~i moartca ei eroid
mste ocupJ un \oc aproape neinsemnat in calendarul activ ita!ilor de comemo- insutleiesc azi munca poporulu i roman pe drumul progresului.
rare. Do~a_na. re~rezema_rea m~zea~a a mi~c8.rii antifasciste din Romania, acorcta
prea _pu!ma a~e~ti_e ferne1lo~ ~1~ m1~care. Fapt deloc surprinz3.tor daca \uarn in in 1995, numele strl:izii este schimbat in Alexandru Phillipide ~i placa
~~;s1derare ca ,mma expoz111e1 era insaii inc.hisoarea, spa\iu de deten\ie exclu- memoriala indep8.rtata, ~tergftndu-se astfel ~i cele din urmft m8.rturii privind
. ~ascuhn, ca~ ~ s:rvu la constnurea une1 aure eroizante pentru ma. ..
Complicata ~~ tumultuoasa via\a de partid a schimbat mereu d.~ligrttorii
destinul Oigai Bancic.
hdenlor comum~l! barba\i: Gheorn:he Gheorghiu-D . N. I JOI Itatea
Alexandru Draghici, Alexandru Mo:hioro eJ, ic~ a~ Ceau~escu, luptelor interne. Invin~ ii, daca. au ramas in via\il , s-au viizut marginaliza\i , doar
muzeului-inchisoare era propaoand /;; r . ~- et~. Dar cum pnnc1palul scop al in pu tine cazuri fiind posibila o reve nire in partid. in atare condi\ii. pu~ine
analizat ~i/sau modificat pent a po rnca, f1ecare artefact expus fiind (re)-
dimre militamele comuniste aveau sa traga \ozul ca~ tig5tor, fiind inclusc in
absen1a femeilor nu poare fi eru I~ co~esp.unde din punct de vedere politic79
d - xp tcata pnn spec'fi 1 ' proiectul comunist de dupa 1945.
egraba o rnasura con~tiema a dec'd ·1 I IC}-1 muzeu\ui, ea fiind mai
,.Lupra. RewJ\u\ionara a Poporului" (1den\1 ?r bar?ati. lntr-un referat al muzeului
Comun·s
\' . M.uzeu I de 1•stone
· - .. revolu,ionare iievemtultenor
_1 t , a mi,cam d . a Partidului
ie 19.14, cu privire la ,.cazul Olga Ba~;o:rauce dm Romania), datat 29 apri-
ic , muzeografii aratau ca .
S-a dat fieciiruia pro . ·
revolu(ionare, ~a cu:~~~ cuven~lJ ~n raport cu import
Muzeului [... ) Nu ~tim d ~ fost mdicat de c1itre or a ant~ lor pe scara valori lor
dec.i.t ce\orlalti eroi [ laca estc just sa dam o imp g neI:_ m drepr la dcschiderca
Bancic, propunem or~ ... Pemru comemorarea a ortan\~ mai mare Oiuai Bancic
. . amza,ca unei iedin\c imr,o ~~'.,: • 1'.1 de la asasin;rea Olgiii
Cns~ma Diac, cit3.ndu-l . pnndcre sau institu1ic~o _
te01wlut comunist pe soc1ologul Pav I ~
fost la ieI de ·imponant81
pe seama
T crite .. l e Campean
ru or etnice Cred u, pune epurarea paJl-
pot fi multiple. La pes;e reptat dispar ~i mi~i!e em .ca ~i criteriul de gen a
matenale a·m presa. Motivele
un decen·m de la preluare ~

79. Vezi Simina B:idicli . a puterii, un demers de

Prac1ices in Posr \Va C1Jrat111g Commun·
15111
susiinuta lac - ' 0946-J95B) • A Con
80. ANIC Fo cmral European U . and Post-Co, ipararive Histo ,
81. Cristi~a D~:,
45 EAsnciaJia Fos1~~,'~i1y, coordon:::"';'" Roma,,;? if _.M;seo/ogical
dei comunist~~~•inroi ~• man\ri ai ~
e~mu1i Po\itici s~an Rev, 2oi3 za e do_ctorat
Tre-Press 2013 Kripron. Iden( , nt1fasciHi" d , pp. 47-fo .
., . p. 96. tta. Potere. . c~ t ~sa_r ! 16, f. 9.
7io11i, nr ~ mca a propagan-
. • Apologie, Roma
 Partea I

Organizatii, comitete ~i comisii

ale femeilor in cadrul Partidului Comunist
Roman (1944-1989)
 Capitolul 2

Aparitia organizatiei unice de feme i

La scurta vreme dupa izbucnirea celui de-al Doilea Razbo i Mondial. Comitetul
mondial al feme ilor impotriva r3zbo iul u i $i fascism u lui i~ i inceteaza ex istenta .
M i$carea antifascis ta nu d ispare insa odata cu acest Comitet mo nd ia l al feme-
ilor. in septemb ri e 1941, feme i\e din Uniunea Sov iet ica au convoca t o ampla
aduna re pentru a protesla impotri va agrcsi unii germane $i a rasp.indirii fascis -
mului. Rezu hatul conc rel al acesrui adevarat congres a fast const ituirea Comi tetului
Femeil o r Amifasciste din Un iunea Sovietica ~i publi carea, sub for m a de bro-
~urJ. , a unu i ape ! incernaiional. sub titlul Ccitre femei!e dh1 imreaga fume.
Co m itetul Femeilor Antifasciste di n Un iunea Sov iet ica s-a intru nit anua l p,lna
la sfarsitul razbo iu lu i1. Urm;ind acest model. la n ive l european, ac ti vistele d in
d iferi te organizatii fem inine s i feminis1e au pus bazele unor organ iza1ii nationale
similare, al c aror unic scop era indepanarea pericolului reprezentat de German ia
!'ascistil. Pr im a organiza\ie de acest fel a aparut in spatiul iugoslav in 1942,
avllndu-le ca membre fo nda toare pe ~11irra ivl itrov ici, Vida Tom~ ic i, Sparen ia
Babovici, la r.:indul lo r fi2uri cunoscure in cad ru l Part id ul ui Comun is t Iugoslav.
lugos!avic i i-a urmat B;lgaria. unde o uniune a femc ilor amifascistc a fast
infiinp ta sub conducerea lu i Tsola Drago itc heva . De altfe l. insu~i mode lul
folosit pen tru crea rea Un iu nii Femeilo r Antifasc iste din Romania (UFAR) a fast
ee l al organiza1iei simi lare din Bulgaria~. in Alban ia, Inca din no iembrie 1944 a
rost convocat primul C-0ngrcs a l femeilor ant ifasc iste din Alban ia, cu aceasta
ocaz ie fiind a les ~i Consiliu l Genera l al organizat iei, sub conducerea O lg3i
Plu mbi-'. Un plus de un itate a fast dat ~i de c rea rea in decembri e 1945, la

I. Melan ie Il ic, .. Soviet Wo men, Cu ltural Exchanges and the Wome n 's International
Democratic Federation", in Sari Aurio-Sarasmo. Ka talin Mikl6ssy (eds.), Reassessing
Cold War Europe. Ro utledge, New York, 2011, p. 158.
2. Arhivele Naiionak Istorice Cemrale (in cominuare: AN IC), fo nd CC al PCR - seqia
Cancelarie . dosa r 59/1945. f. 18.
3 . Virgilio Tfirau, .. De la dive rsime la integrare . .,Problema Femeii ,. ~i insrau rnrca comu-
nismului in Eu ropa Cemrala ~i de Est. Cazul Ro mJniei "' . in Gh izela Cozma, Virgi liu
T5.rJu (coo rd.). Conditia femeii in Romdnia secolului XX. Studii de caz. Presa Univer-
sitarii C \ujea na , Cluj-Napoca , 2002, p. 143 .
 APARITIA ORGANIZATIEI UNICE DE FEMEI 65
ORGANlZ.t\TlL COM1TETE ~I COM!Sll ALE FEMEILOR ...
{,\
. .. . . . Comunist Francez, dar sub intluen1a Moscovei, a Federatiei care urmarea auagerea femeilor in cadrul mi~c3.rii prin intermediul unor orga-
,m1iauva ParuduluF, ·1 Democrate (FlFD). in cadrul conferin\elor anua\ niza\ii aflate sub directa influen\ii a PCR: sindicate, Uniunea Patrioticii,
lnternaponale a eme1 or . . .. , .. d , . e Apararea Patriotic3., alte societliti al ciiror nume nu era precizat. in plan concret
convocate de FlFD erau stabilite pnn~,p~l~le du~ctu e a_q i~ne, p:ecum ~i
se unnarea cooptarea de femei in conducerea acestor organizaµi, femei care, odatli
revendicarile organiza1illor comuniste dlil 1a:1le rep1eze1~1at~ tn t~der~~1e: lupta
ajunse in func\ii de conducere, urmau sa organizeze ,i sii conduca sec1iile feminine
pentru pace, alfabetizarea femeilor. proteJar~a ~1rnme1. ~1 c_op1lu_Iu1 . _Aceste
ale respectivelor organisme. RevendicaTile acestor sectoare feminine aveau ca
vendidri se re2.:iseau in mate programele Umumlor ant1tasc1ste ~1 nu d1fereau
public-\intii acele categorii ce puteau fi atrase mai lesne in cadrul mi,ci\rii
~: mult de ceea...ce Jenotdel-ul bol~evic solicita cu trei decenii mai devreme.
comuniste: muncitoare din fabrici ,i ateliere (salarii egale, asisten\ii medicalli
Plecind de \a acest moment, solu1ionarea problemei privind ,,munca in r8ndui
gratuitii, concedii de maternitate, leagane ,i griidini\e), femei din mediul rural
femeilor" s-a ta.cur pe baza tezei staliniste conform c5.reia revendic:lrile speci-
(asisten\ii medicalii calificatii ,i gratuitli, leagiine ,i gradini\e, acces la educa\ie)'.
ale ale femeilor nu-~i mai aveau \ocul intr-o societate supusa revolutiei totale.
Nu sunt trecute cu vederea nici femeile cu profesiuni liberale sau cele aflate
in sectorul sanitar. Pentru aceste categorii, revendiciirile sunt similare: orga-
nizarea lor in sindicate profesionale allituri de biirbati, salariu egal, ca~tigarea
2.1. Organizarea ,,muncii cu femeile" (1944-1947) de drepturi egale. 0 categorie aparte ce \inea mai mult de sfera sociala deciit
de cea ocupa\ionalli o reprezentau vaduve\e ,i orfanii (pensii ,i ajutoare platite
de stat). Aici putem adauga ,i femeile aflate in serviciul domestic (reglemen-
2.1.1. Primele forme de organizare dupa 23 august 1944 tarea orelor de munca., ,, tratament omenesc "). Singura revendicare general.li
~-l~~emul 23 august a_ declan~at o noua erapa in organizarea ,,rnuncii cu Ferne~ era cea privind drepturile politice8 •
Din raportul comisiei de femei pe luna octombrie 1944 se poate observa
,le m cadrul PCdR. In toamna anului 1944 este adoptata o rezolutie a CC al
PCR prm care se stabi\esc noile coo d 1 •.- . concret modul in care prevederile din Rezolutie erau aplicate.
femeilor in cadrul partidului Mu r ona~e.a ~ acnv1tat1lor necesare atragerii in cadrul Sindicatelor care erau deja bine organizate, o Comisie Central.a
doua direqii distincte. oroa~izato~~ta a~t1v1~t1lor u~°:a sa ~e con~entreze pc de femei fusese ere ata la incepurul lunii octombrie 1945. in teritoriu, activi-
din 1929 sum comexmaliza~es. Femeia n~ pr~grama~1~~- Ide1le veh1culatc ind. tatea acesteia era asigurata de comisiile locale ale sindicatelor, precum ~i de
a capi~ali~mului" sa intre in produc ie mai .e:a. .,sil1ta ~e exploata.rea barbar~ comisiile de pe lang3. comitetele diferitelor fabrici. Comisia Centrala avea in
Mond1a\ it asiourasera deJ·a 1 1 . ~ · Reahtatlle celu1 de-al Doll ea Razbo1 componenta sa 13 membre alese de o adunare a ruturor comitetelor de fabric3.
0 ocu m cadrul v· r·. ·
dezacor~ cu hin_011:u1 tradi\ional So\ie-marna ,e II oact1ve. Noul_ stat.ut era i1_1sa i~ Alte forme de organizare au \uat fiinta in diferitele sectoare de activitate. Sunt
~omurnst Roman 1~i propunea s- 1 · Prooramul de masun al Parudulu1 astfel mentionate c01nisia de femei metalurgiste, comisia de femei a sindicatu-
c1tatea dobanctita a femeii activ d a. re~o ve acele probleme rezultate din incapa~ lui textil, comisia feminin[ a tipografiilor. Dintre aqiunile concrete intreprinse
concediu de maternitate, un s~st:i~-~ r:spe~~ la fe\ de bine indatoririle familiale: de aceste organisme, importante sunt cele privind combaterea analfabetisrnului
Aceste dezideratc se plaseaza. c m~nJ1re pemru copii, acces la educarie6,
Ce\ ma· · m mod evident s b · fl j ~i extinderea acestor organizatii in plan national9 •
Lurilor pol~t~~o;tam punct din programul PC~ e~·n . ue~t_a modelului sovietic. Spre deosebire de Sindicate, care aveau o puternica tradi\ie ,i o raspandire
co ·ct w ea alege ~idea f 1
' a sohcitarea acordarii drep~ la nivel national, Aptirarea Patriotic3. nu organizase o sectie femi~in3. decat la
ns1 erata masur f d I a es. Aceasta p .
Realitatile e a. un amentala pentru elib rerogat1va decizionala era nivelul municipiului Bucure§ti. Din componenta ~a. faceau pa~te m mo_d pre-
conom1ce a! . erarea feme ·· d .
r~boi implicascra fe _e l!m~u!ui, efonul de us . n . e once comp\exe. ponderent intelectuale. in raportul inaintat de com1sia de feme1 a aces~e1 orga~
Pierderile um n:eia ma, muh ca 0 1· •· d Py • m Sustmerea efortului de nizatii pe luna octombrie se arata cii principala preocupare e.ra ?rgamzar~a ~1
. ane suferne • .. c10 ata 1ll a · . _ .
$1 atragerea in continuar m a~11 d~ contlict faceau ra C~lVltat.tle de productie. deschiderea caminelor pentru cop ii de pe Jangii fabrici. Aceste ac11urn erau sus1111ute
era con$1iem de concu e a feme1lor in diferite\e p ct1c obligatorie pastrarea ,i de asigurarea unor cursuri de pregatire profes,onalli pentru responsabt!ele
renta exercilata de ccJ I· 1 secloarc de activitate. PCR
~- e ate organizatii. feminine, drept
5- ANIC, fo~~e~c
ti. Ibidem, f. 3
nr.4-5 , Oc1ombrie-n · .
al PCR - seqia O o1c_~1bne_ 1945, pp. 4-5
7. Ibidem, ff. 6-7.
8. Ibidem, f. 4. 22/1944 f 2
· rgamra1onca cl · 9. ANIC, fond cc al PCR - sectia Organizatoric:i, dosar 1 , · ·
, osar 14011944, f. 2.
 ORGANIZATII, COMITETE SI COMISH ALE FEMEILOR ..
66 APARlTIA ORGANlZATIEI UNICE DE FEMEI 67

"toarelor instiru\ii prescolare. Apararea Patriotica sus\inea ji aqiun·l

vu .•. _ "b'' tede at:1t din mediul urban, c3.t §i din eel rural, lmbunatatirea asistentei medicale
protectie socialii, destmate m spe:tal vaduvelor de raz 01 jl mamel.or singurelO
Uniunea Patriotica cuprmdea m mod preponderent feme1 casnice, iar : pentru femei, protec\ia copiilor si stabilirea de legiituri cu organizatii antifasciste
ale femeilor din celelalte \iiri democrate. Mijloacele preconizate pentru atinge-
unile acestei organiza\ii mergeau clitre ac\iuni de protejare a cumparatorul •~~-
rea acestor scopuri erau : participarea la efortul general de r3zboi, organizarea
faµ poten\ialelor abuzuri comise pe pia\a liberii (infla\ie, specula)n. ui 1n
de conferinte, biblioteci, cursuri de preg3.tire profesionala §i sanitara, birouri
La nivel propagandistic, actiunile se indreptau ciitre apari\ia de arr
pentru lndrumarea §i asistenta femeilor, ca.mine de zi §i leagane pentru copii.
privind problema femeilor in Romania Libera si Tribuna Poporului. Nu icole
Cotiza\ia membrelor a fast fixatii la 40 de lei, acelasi cuantum fiind stabilit si
trecute cu vederea tipiirirea si impiir\irea de manifeste aviind ca public-?au
femeile din mediul rural''. mta
pentru taxa de inscriere in organizatie. UFAR-ul :ra
deschis oricarei femei,
indiferent de clasa, nationalitate sau confesiune. In statut era clar stipulata
~est~ masuri l~ate .I_a nivel ~e~tral nu pareau sa aiba efect §i in teritoriu obligativitatea membrelor de a respecta deciziile conducerii. Calitatea de membru
La mvel Jude\ean, ltderu comumsu atriigeau atentia asupra unei lipse t t 1 · se pierdea prin demisie sau prin excludere. in caz de excludere, aceasta trebuia
org . . .... . o aecte
amzare •. ac11v1tap.i. ~evoia unei organiza\ii destinate exclusiv femeilor er motivata §i se adopta cu doua treimi din voturile Comitetului de Conducere 15 •
tot ma, acuta. Cao contmuare a trad1\1e1 Comitetelor Antifasciste ale Fem ·1 a Srructura organizatiei era una piramidaUi. La centru, principalul organ de
dm lug~sla~1a, Albama s, Bulgaria, partidele comuniste din tarile vec. e1 or conducere al organizatiei era Congresul general , alclituit din totalitatea me~-
~era dflieJa (emede in cadrul unei misciiri de luptii antifascista Du1pn: mga- brelor ce fiiceau dovada achit3.rii cotiza1iei. in competen~a acestui organ intrau
e ucru acuta de o delega\ie a liderelor c . . v1zua prob~mele ce urrnau a fi supuse spre ratificare Adunarii Generale. Congresele
Bulgaria la sediul Uniunii Femeil An .;m~ste conduse de Ana Pauker in
genefale ordinare urmau a fi tinute in luna rnai a fiecarui an, ele fiind convocate
infiiniarea unei organiza"i s'-" or • ti as;t!te, conducerea PCR a h~tiirat
d. ,. mware !I mRomama du ii d I de c3.tre comitetul organizatiei prin intermediul unui cotidian central. Congresele
eJa la acel moment in µrile vecine. ' P mo e ul celor existente
generale extraordinare unnau a fi convocate de catre Comitetul Central al Cenzorilor
sau Ia cererea unei treimi din totalul membrilor, ori de c3.te ori situatia o impunea.
Horararile ·congreselor genera.le, fie ele ordinare sau extraordinare, se luau
2.1.2. Uniunea Fem ·1 A . .
La -. ez or ntifasciste din Romania. (UFAR) , doar in prezen\a majoriratii membrelor. Daca nu se intrunea majoritatea simpla,
15 apnhe 1945 a l . • \ 50 plus 1, adunarea urma s3 se tina tara nici o alt3. convocare in aceea~i .zi a
Rom· · (U uat fiinta oficial U · .
.. arua FAR). Cea mai buna desc . munea Feme1lor Antifasciste din saptamanii urmatoare, la aceea~i ora , in aceea~ i locatie, pastr:1ndu-se. or~me.a
m,u. Alexandra S"d . . descria astfel
, orov1c1 nereUa UFAR
- atost datii de liderii comu- de zi. in acest caz, hoti'idrile \uate in urrna deliberarilor deveneau vahde md1-
UFAR- I munea Femeilor Antifasciste : ferent de numarul membrelor prezente la dezbateri 16 •
. u nu este grupar fi . . Congresul general i~i alegea in fi ecare an un Consiliu de conducere. Compo-
t1duiui comunist . ea emmma a partidului .
zatie de femei ~c:rt1dul nosrru nu are grupare ~~umst, nu e un UFMn al par- nenta acestuia nu suporta rnodificiiri , in consecinta locurile vacante erau ocupate
cateodata UFAR-ul s; este a doua problema e emei, UFAR-ul fiind organi- intr-un interval cat mai scurt. Din ri ndul Consiliului de conducere se alegea o
speciale de muncli , dund organizatie de fem ~are nu este atat de bine laffiuritl'i pre§edinta, trei vicepre§edinte. o secretara ~i o easier~ .. Re~olvarea problem~-
pina - , a aptate pa.tu ·1 e1, are sarci . '
mmunca noastra in UFA
in:~:
nor feminine ca
e o organizatie poHtic1i14. R greutati special/
. ill, al
m Speciale, are metode
~e adre~eaza ~i vom int3m-
Irellea puncl, UFAR-ul
lor urgente revenea unui Birou , ales din randul Co~s1hu~m.~e ~ond~cere. I~
conducerea oroanizatiei exista ~i o Comisie de cenzort, alcatu1ta dm tre1 cenzon
~i trei membri supleanti, ale~i de adunarea gener~Ia in ~ecare _an. Rol.ul aces:
In stamtut de infii tor cenzori in cadrul organizatiei era de a venfica tnmestnal gesttunea ~1
soltda~itatea tuturor fentar_e, sc.opul acestei or . . . 11
rapoartele de constatare ale adunlirilor g~neral~ _- - .• •
lupta impotriva fascis:;11~~r,/~~iferent de na~:~:~~ut era limpede exprimat: Uniunea nu putea fi dizolvata dec§.t pnn dec1z1a Adunaru Generate, -spe:1a~
~ , I icarea nivelului cult a e, confesiune sau clas3

u: /b~::·~
· convocata pentru acest motiv. Decizia de dizolvare putea fi luata cu doua tre1m1
3· ural ~i politic al femeilo;
l2. lbiden/ f. :·
l3. Uniune~ Fe · . 15 . Serviciul Judetean al Arhivelor Nationale (in continuare: SJAN) Bihor, fond Comiterul
14. ANIC, fond~~o:I ~unci1oare, organiza . regional UFAR Oradea, dosar 47/1945 , f. 18.
CR - seqia C t•a. de femei Pa .
anccJarie d a rtidului s . 16.Ibidem, f. 19.
, osar 59/1945, f. 1/c1al-Democrat. 17.Jbidem, f. 20.
 ORGANIZATII. COM!TETE SI COMISII ALE FEMEILOR ..
68
din numarul total al membrelor. in momentul !nfiin\arii organiza\iei, Comit
de conducere era alcatuit din: Fiorica Bagdasar - presedinta, Medeea Nicul etu1
ii Stefania Raiciu - vic~pre)edinte,_Gabriela B~maki, Cristina Serban,
Constantinescu-Iaii, ~aria Sarbu, Rita Samelev1c1 , Isabel~ Potop,_ Pen Rozopol
membre fondatoare. In funct1a de cenzon au fost num1te Lotti Foris C '
Barbu. Dicta 1'.lihalcea. _Activitatea a fast impartita pe_ se:!ii: Seqia cul~ra~;•
Presa, Samtara. Pro1eq1a mame1 s1 a cop1lulm, Fmanc1ara, Jundica, Provin . '
Dupii trei !uni de la infiiniare, la intrunirea cu responsabilii organiza•·~lle.
·c·tu1ctCd
d~ masa. omit~ e ~n _ucere a1o~gamzat1e1
· · · era alcaruit din 17 membre ,nor
dmtre care _noua erau_ ac~v1s1e comumste. Numarul total al membrelor ca~
acu~u I~ v~ orgamzape1 era de 6?, drn~re care ~4 erau activiste comunisteis
In ternonu. UFAR avea structun la mvel reg10nal J. ude•ean , 1
O · ·u · . ' , e · orasenesc
- ·
rgamzalI e existente la mvel ora~enesc erau responsabile pent • t· ·
de o · ·· •=rn · · ru In lm\area
~arnzap, unu-. rn medrnl rural, la nivel de plasi si comune. La Ire
de la mfimiare, existau la rnvel national 33 de filiale UFAR S. . I lun~
se prezenta astfel: · itua\ia pe regmm
Tabelul 1. Repaniz.area filialelor UFAR pe regiuni li ora~e
APARJTTA ORGANIZATIEI UNICE DE FEMEl 69
activita~ea UFAR era divizat~ in c_a d~I ~ patru resorturi : organizatoric, pro-
~~~
paganda,. cultur~I .~l aSistenta _sociala 20 . ln pnmele trei !uni de Ia infiiniarea
orgamzat1e1, acuv1tatea acesteia s-a concentrat in jurul unor poli prioritari de
actiune: ingrijire acordata orfanilor, str§.ngeri de fonduri, cursuri de alfabeti-
zare, campanii sanitare de combatere a bolilor comagioase (tifos)". Nu este
uitata nici misiunea politica a organiza1iei. Pentru atingerea acestui obiectiv
erau organiiate, mai ales in fabrici ~i mari magazine, conferinte .,instructive
cu subiect social-politic".
La sedin\a PCR cu responsabilii organiza\iilor de masa din 9 iulie 1945,
activitatea UFAR este aspru criticata. Uniunea era privita ca organizatia ,,coco-
netului" . muncitoarele ~i tarancile fiind prea putin reprezentate in conducerea
organizatiei. Vasi le Luca atr3.gea atentia ca UFAR nu i~i atingea scopul pentru
· care a fast creat8. , ~i anume acela de a ,,mentine legatura cu masele". Rezultate
slabe erau reclamate pentru aqiunile de proteqie sociala, dar ~i pentru .,acti-
.
vitatea ~i lupta politica". Liuba Chi~inevschi punea aceste lipsuri pe seama
faptului ca Uniunea Femeilor Antifasciste din Romfinia se deosebea de celelalte
organizatii de acela~i tip existente in ta.rile vecine. in opinia sa, femeile din
Romania nu aveau o traditie a luptei pentru drepruri politice, printre cauze

Galati
......__ Muntenia Oltenia Dobrogea
nurniirfindu-se lipsa unei educatii terneinice. Din acest motiv, liderele UFAR
considerau ca munca de cointeresare a feme ilor in activitatea politica trebuie
Tuni~oara B~ov Pite~ti
!a,i Craiova Consrania s3. inceapa in primul rand cu alfabetizarea lor 21 .
Arad Sibiu Buzau Tiirnu Jiu La doua luni de la infiintare, o alta problema importanta era publicul-tinta
Birlad
Va.,;iui D"•
Turda
Pioie~ti Catan ce putea fi atins prin ac1iuuile specifice UFAR. La o analiza mai atenta , s-a
Tecuci Curtea de Arge~ Valea Jiului
Cluj constatat lipsa de eficien\5. a propagandei comuniste pentru femeile Fara un loc
H~i Giurgiu
de munca, imposibil de inregimentat in cadrul miscarii sindicale. Pentru aceasta
Baciu
Boto-}filli categorie, solutia gasita consta in organizarea unor cercuri de gospodine pe
Sucta\-a cartiere ~i strazi. Nu la fel de u~oara era rezolvarea problemei minorit3.tilor ce
Ra.diuti trebuiau incluse in UFAR. in Ardeal, femeile apartin.ind etniei maghiare erau
Cillllpu Lung organizate in MADOSZ 23• Liderii comunisri doreau o colaborare a UFAR-ului
Moldo\·enesc cu aceasta organizatie. in vederea forrnarii unui spirit national comun. Din
punct de vederc organizatoric, liderii comuni~ti au propus aderarea MADOSZ
Sursa: ANIC, fond CC al PCR la UFAR ~i a formula de conducere comuna, at:it la centru, c3.t si in teritoriu,
- seq1a Cancelarie d
Structura filialelo I , osar 59/1945, f. 18. doar responsabilitatea activita(ilor culturale revenind exclusiv organizatiei de
limba maghiara. S-a pus de asemenea problema atragerii in organizatie §i a
ado
13 =-~ 9:s,
organiza1iei

ii o c~i
r ocale, a carei fi
, urma a fi stabili :-- . . orma era lasata .
structura conducer~ tn func1ie de necesitatil n~prec1z~ti:l in statutul
avea in fruntea \ centrale. Filiala UFA; ~cale_. In fapt, a fost
femeilor din comunitatea armeneasca, precum ~i din alte organizatii ca

organiza~~ : Mernbrele active e: o pre~edinta, trei Vic aslm, infiintata pe 20. SJAN Bihor, fond Comiterul regional UFAR Oradea, dosar 47/ 1945, f. 6.
ie1: culturala, financi aux repartizate in patru epr~sedinte, o secretara 21. Drumul Femeii nr. 1, iulie 1945, p. 5.
___
t8 AN -
ar a de p
' ropaganda ,i
sectrnni d
.
·
e ac11vi1ate ale
22 . AN IC, fondcC al PCR _ seqia Cancelarie, dosar 59/ 1945, f. 17.
23 . MADOSZ este abrevierea pentru Uniunea Oamenilor ~uncii Mag~iari din Rom3.nfa
· IC, fond cc " san1tara_19 L
(Rom.iniai Magyar Dolgoz6k SzOve1sege), _fo~data la Targu_ Mures m august 1934. In
19.SJAN Vas\ui, fo~I ~CR_ - sec1ia Cancel . • a Oradea,
urma conferintei generate a MADOSZ-ulu~ dm ~6 octo~~ne 1944, la Brasov, aceasta
omnetul judetean v::;:·i ~~~~:/1945, f. 16. s-a transfonnat in Uniunea Populara Maghiar:'i dm Romania (UPM).
R, dosar 6/1945, f. 1.
 ORGANIZATll, coMITETE SI COMISH ALE FEMEILOR ..
APARITIA ORGANIZATIEI UNICE DE FEMEI 71
10
. Principele Mircea", .Crucea Roiie". Cele din urma erau privite cu tl!are Negruzzi, Nicolau, Simona Draghici, Gabriela Bemachi, Vasile Luca, Liuba
reticen\Ji, fond catalogate drept Jasciste". Chiiinevscht, Eugema Riidaceanu, Satmary, Fiorica Georgescu, Elena Stoica,
Ghelmegeanu. Populanzarea acestui proiect urma sa
se faca at:it in teritoriu
ciit §i in Bucure~ti prin intermediul unui miting. '
2.1.3. Largirea UFAR ~ri.mele rezul~te ale acestei campanii de atragere a celorlalte organizatii
Atragerea de noi membre in organiza\ie constituia problema vitala la ias 1 . femmme au fast d1scutate la consfiituirea activului de baza feminin al PCR din
de la apari\ia sa. Celelalte comisii de femei existente pe Ianga sind UllJ ~ 11-12 februarie 1946. Principalele puncte ale ordinii de zi au fost: preglitirea
Apiirarea Patriotica, Uniunea Patrioticii, au fost desfiin\ate la crearea upl~t~, a\egenlor, formarea Federa\1e1 Democrate a Femeilor din Romania, UFAR-ul
1deea crearii unei structuri unice, mai solide, destinata in mod special femeiloin ii sarcinile lui. Ordinea punctelor nu este intampllitoare. Liuba Chiiinevschi face
Urnunea Femeilor .Anttfasc1ste. nu a reuiit insli sa atragii. membrele seqiil r. o ampl~ exp~n~r: ~ importantei acord8.rii dreptului de vot pentru intreaga
fem;rnne ~rn- □.rg~zaµIle desfim\ate, astfel incat, in toamna Jui 1945 la . or populatre femmma ~1 rolul pe care acestea il var juca in alegerile din toamna :
lul ~~gn \a~l nu mregistra dedt 2.266 de membre, numlirul celor { 1:1Ve-
Activul nostru de azi are o sarcinii mare. Noi ne tuam o raspundere extraordinara
efecnv m pro1ectele organiza\iei fiind de cii.teva sute" ln, l . mphcate
planul d ct· 1 · ,a a aceste1 realit>i• in fata poporului intreg, in fata partidului nostru , dci nu-i a~a simplu dreptul de
. . e IZO vare a celorlalte societliti feminine existent 1 - a ,, vot la femei ~i trebuie sa vedem unde va merge acest vot ~i cui va folosi el.
lips~t de eficacit~te. Miron Constantinescu ~i Gheor e a acea ora a plirut Raspunderea va fi a noastra, a comunistelor, a rnembrelor de partid femei. dadi
\al m favoarea rntensificiirii ac\iuni· d ghe Magheru s-au pronun- intr-adevar am ~tiut sa indreptam aceste mase de femei s3. voteze democra~ia , lista
activau in alte organizatii femi . I e atragere clitre UFAR a femeilor ce
· .. - rune· ,,Nu d1zolvlim n· · - · unic3. democratica sau sa mearga in bratele reaqiunii , a~a cum au facut femeile din
~rg~vile_ sau seqiunile mai departe ... du . . 1~1c. mamte_ de a rrece Ungaria ... femeile din 1ara noastra sa ~tie cum sa voteze de ace ea am ~i convocat
In iedin\a drn 5 octombrie 1945 l pace nu le mai a1, arunc1 dizolvi "" activul nostru de femei, de aceea prelucrarn aci toate problemele ce stau in fata
. I , scopu existen\e UFAR .
l!llll c ar pentru liderii comunisti V: ·1 L I pare a se conrura tot
Intrare a UFAR ca organiza\ie se;ara~~I 1: F~; declara cu privire la posibila noastra 28 •

Aceasta discutie deschide fliti~ seria aqiunilor care au condus la aparitia

Asta nu-i acum o problema unei organizatii feminine unice , subordonate PCR , care prin activitatea desfa-
statatoare sa m b. . pemru UFAR, ci sa fi . .
Si nici n: va fi ::lize~ toate femeile, de toate ca~e o o_~ga~1zat1e _politica de sine ~urata urma sa joace un rol important in campania electorala dusa de FND. in
cu partidele democpa~1d care sa mearga la vot se agornl: im~otnva fascismului. paralel cu incercarea de unificare a organiza!iilor feminine, s-a incercat dis-
deocamdata • rauce, fiecare femeie dupli l p ra~, c1 lozmca va fi s3 voteze creditarea permanenta a posibilei opozi1ii. Tot Liuba Chi~inevschi este cea care
ar mgusta baza organizatiej26. p acul e1. Cred ca intrarea in FND se lanseaza intr-o adevarata pledoarie irnpotriva curentelor feministe tradi\ionale
Mobilizarea ge 1· existente in societatea romfineasc:1 :
unui · nera a a femeilo
. comitet national al ti . r era preconizata a .
obimerea pe cale p 1· . eme1lor, ale ci:ini" se reahza prin infiintarea Vreau sa ma oprcsc ind asupra unui aspect pe care nu trebuie sa-1 neglijam in
inte O !Ilea de d I revendicar ' campania noastra :$i anume sa nu aluneciim pe drumul ce va incerca sa-t deschid.!i
. :es a femeilor din Ro repturi egale cu blirb ··21 I spec1fice sa vizeze
A •

~lll nu era organizarea ~an:a pentru viata politicaa\u .. Conitientf de lipsa de acum reactiunea ~i anume de a separa femeile de b3.rbati, de a ad.ta ca femeile de
dremersurile PCR se c or m tdeea luptei pent • pnontatea liderilor comu- azi au un anumit drum de organizare separata in aqiunile pe care le au de dus.
•~ . oncentrau asupra explicli~~i acord~rea dreptului de vot. Acestea sunt vechite organizaiii feministe care in momentele grele care le-a trait
!edmta b' neces1ta\ii d . .. . tara noastra cu disparut comp let ~i voi probabil nici n-a~i auzit de ex.istenta tor [ ... ]
tat inti" 1roului politic I etmeru acestut Feministele vor vrea sa se trezeasca acum cind noi luptam all:l.turi de b1irbafi,
mtarea unui c . a CC al PCR a·
~ o,g:0:;i\ d:.~:~ttiva a_caru:~~i~~:o:br~e 1_945, s-a discu-
impreuna cu ei. Vor vrea s5. foloseasdi dreprurile cucerite pentru a crea o mi~care
separata a femeilor, mi~care care acum nu poate sa fadi deditjocul reactiunii, caci
;~-11,;d,m, f. 24. ne. Dm acest comitera larg1rea UFAR prin ar face inca o dezbinare in lagarul democratiei29 .
2
6
:Z~•;;, f. 25. t fliceau parte: Ella
27. /bide~ fond CC al PCR - sec .
. t1a Cancelarie d 28. ANIC, fond CC al PCR - secJia Cancelarie, dosar 14/ 1946, f. 8.
, osar 86/1945, f. 32.
29. lbidem, f. 7.
 ORGANIZAJ11, COMITETE SI COMISH ALE FEMEILOR ..
72
•·est atac este un argument in favoarea fonnarii unei uniuni natio
"" . - • . d . na]e
femeilor care sa poata polartza un numar cat mat mare e votun din a
electoratului feminin. Partea
_in mod rapid, disc~rsul se ~ez~raca d~ accentele populiste. Sintagme precu
. bmele comun", "vntorul µrn sunt mlocmte cu prezentarea situatiei . Ill
problemelor concrete ce trebuiau rezolvate in cadrul unei organizatii co §t a
a femeilor din Romania. Accentul cadea asupra implicarii acestei orga mun~
unice pentru sprijinirea in alegeri a Frontului National Democrat. Tot ~Za\u
C~inevschi este cea care atriigea aten!ia asupra acestui deziderat : lllba
in special acum cine! se pregatesc alegerile ii cand in riindurile PSD un
frunte. cu Titel I_:trescu p_une problema ca va trebui sli stiin sa punem ch g~p m
~:: :::.~:.Ul!l,_cme are mai "!ulte voturi, sau ne intereseazil ca d::~uc~:~
APARITIA ORGANIZATIEI UNlCE DE FEMEI 73
Tovara§e, ca un drum in campania noastra de alegeri e ~i congresul pe care-1 facem
noi acum, congresul formiirii Federatiei Democrate a Femeilor din Romania. De
ce sp~n ca e un dru~ i~ decursul acestei campanii? Pentru ca acest congres va
trebu1 sa concentreze m Jurul sau masele de femei din tara noastri'i pe baza statu-
telor, pe baza programului democrat pe care-I veti primi §i voi ~i-1 veti putea studia,
noi sa reu~im ca pfi.nii la 4 martie la inceputul acestui congres si'i reu~im sa mobi-
lizam in fiecare judet organizatiile feminine democrate in jurul acestui comitet de
initiativa care-§i va trimite aici reprezentante la congres [... ] Are o importania mare
nu atat congresul in sine, cit pregatirea acestui congres. De aceea am insistat asu-
pra grJ:ibirii convocarii acestei consfatuiri, ca plec.lnd de aici fiecare sa duca cuviin-
• tul in regiunea sa, in judetul sl'iu, in ora~ul sau in satul sau, ca sa ajunga cuv:lntul
nostru. ca in vederea pregatirii campaniei de alegeri sa facem o framantare a
femeilor din toata tara , sa discutam toate problemele, si'i Jamurim femeile care e

~_Punea sa sparga :r::i~!~P! ::;a:lb~~:i::~

~11~ M~u. ~~ Bdtianu, care s-ar bucura i ar
~~ ?aca
~le_ct~ra~e ar reusi
. I _s1 et §I di~ aceas~a ar
ctrumul de urmat §i anume acela de a se incorpora in aceasta Federatie Democrata
pentru a ne prezenta unite alaturi pe lista democrata pe care o s-o avem 31 •

~ m fabnc1 sa-~i pun.a candidaturile l NS . ~ pu~ea §1 e1 _cu aceasta ocaz1e sa

Jinul democra~ei, sa unim fortele fe . or. o1 emede trebu1e ca, venind in spri-
Sub acoperirea actelor de caritate indreptate c8.tre v3.duve $i orfani, comba-
femeile social democrate ci sa fac me1lor, sa nu poata reactiunea sa se sprijine pe terea speculei etc. , era lansata campania electoraHi pentru alegerile din toamna.
anumita pJano~:. ' em un curent
llJ.Ld se va prezenta a18.tu . 1·
unic care des1gur
· merg.1nd pe o Ca prim obiectiv se urmiirea popularizarea candidatelor UFAR, actiune ce urma
voFedm merge singure in alegeri dar vom n ~e ista democraticii. Nu ca noi femeile sa se realizeze prin largi aqiuni in teritoriu , menite sa faciliteze relationarea
eraJi_i Democ , • um toate grupurile d &.
ratq1 o vom prezema alatu . d r
•
sa. fi e iemer in jurul acestei directa intre activiste, candidatele comuniste ~i electoratul feminin din Romania.
. e munca ~i roa~ atentia noastra ~ _n e ista democrata. A~a ca aici trebuie
~1 asa cum a · • sa unun fortele t ·1
foqelor de prec11.at Panidul ca Frontul U . ~ en_ie1 or, sli lucram impreuna
mocrate de femei3°. rue sa devma baza de concentrare a 2.1.4. Rolul UFAR fn pregiitirea alegerilor
Scopul acestei consfatu .. Lupta !or politica era condusa pe doua planuri. Pe de o parte, eliminarea con-
vederea constituirii . F in era anuntarea fonn" ..
programatpemru/ne, _ederatiiDemocrateaF ant grupului de initiativa in curentei formate din alte organizatii feminine , de cealalta parte, atragerea unei
Chi . marue a fost emeilor dm R • . noi categorii de electorat , far3. experienta ~i partis pris in viata politica. Dreptul
ar hderele com uni una dint re etapel . omama. Congresul
urma_ sa trimit!i la ce::• s-au exprimat !impede e. acester carnpanii electorale. de vot acordat femeilor deschidea o cu totul alta perspectiva asupra alegerilor
~O?"te_tului de initiativ~ tnumiir de opt reprt acest sens. Fiecare judet
P munu Femeilor, acestora ~ la centru. Conform ze~ante care sa se alature
din toamna lui 1946. Fara indoiala , liderii politici prezenti in cadrul Blocului
Partidelor Democrate (BPD) cuno~teau potentialul electoral al grupiirilor pe
inra;:1ca. d_irectiile de actiune e revenea misiunea de sc emei de funqionare a care le reprezentau. Includerea femeilor pe lista votantilor reprezenta oportu-
od cat se poate de propose de conduc a propaga §i de a une in nitatea unui nou inceput. Daca acestea puteau fi atrase in numar important de
:e::&~eg!.tirii Congr::~:~~I~chiar liderele :::0c;.n:ra]a Dupa cumpo aratli partea FND, $ansele acestei grupari politice ar fi crescut semnificativ.
panic· , demers organizat . a\1ona1 al femei] ,s e, rastimpul de o luna Liuba Chiiinevschi a trasat prioritatile imediate ale organiza\iei : ,, UFAR-ul
ipare la o • one Lid .. or reprez
ni.zatiilor femi _mtruni~e a femeiior eru comuni~ti er enta ~devarata miz3 trebuie sa munceasca in primul nind in mediul gospodinelor, in cartiere ~i intre
PCR. Adevara::/ ideea unei u;~ ar fl produs o a~:~on1!1enti ca simpla intelectuale, trebuie sa le organizeze". Femeile din mediul rural unnau a fi
acestei aduoAri. iectiv unnarit era n1 nat1ona1e sub are In masa a orga- atrase catre cauza UFAR prin intennediul Frontului Plugarilor. Muncitoarele
. propaganda Ian generoasa umbrela a reprezentau categoria cu cea mai mare reprezentativitate in UFAR, de ~ltfel
sat~ cu oc .
~ azia convocarii din acest palier ocupational urrnau sa fie selecrate acele elemente capab1le sa

31. Ibidem, f. 12.

76 ORGANIZATH, COMJTETE SI COMISH ALE FEME!LOR ..
APARITIA ORGANIZATIEI UNICE DE FEMEI 77
Printre organizatiile feminine fondatoare ~le FDF,R_s-au _numarat: FemeiJe
Ortodoxe, Uoiunea Femeilor Ant1fasc1ste _dm Romama, Smd1c_ate, Apararea Comitetul Executiv era ales pentru o perioada de trei ani. Membrele din
Patrioticii, Partidul National Tiiranesc, Umunea Feme1lor_ M~~Woare". componenta sa, in nu mar de 15, erau desemnate de Consiliu dintre membrele
Misiunea FDFR era participarea activii la reconstn;ct)a iaru, con~olidarea sale §i alegerea !or era ratificata de Congres. 5edintele Comitetului executiv se
regimului democrat, promovarea dre_ptu~ilor f~meu, _atat m plan pohtrc, cat ii convocau lunar. Comitetului Executiv ii revenea sarcina de a conduce FDFR-ul
economic, social si cultural, protectm sanatiilll pubhce, combaterea analfab _ intre sedintele Consiliului, asigurandu-se de aplicarea hotariirilor luate de
tismului, masuri de proteqie socialii, in special de proteqie a maternita\ii. e Consiliu ii Congres. 0 alta sarcina importanta era pregatirea proiectului ordi-
Admiterea unei organiza!ii ca membra a FDFR se fiicea pe baza unei ade. nii de zi a Congresului §i transmiterea acestuia ciitre organizatiile feminine
ziuni, si numai dupii ce aceastii cerere primea avizul favorabil in Consiliul §' prezente in Federatie. . . .. .
C_ongresul organiza1ieL Excluderea se putea face doar prin votul a doua treim: Secretariatul era campus dm tre1 secretare alese de Cons1ltu dmtre membrele
dmtre membrele Consil1ulUJ P.entru urmatoarele abateri : nerespectarea statu- Comitetului Executiv, toate av§.nd prerogative egale. Aceasta structurii se ocupa
telor, d1recnvelor sau rezolu\iilor Congresului, intarzierea cu opt trimestre la de problemele adminis.trative ale Federatiei. Secretariatul_ ~esem~a co..ndu~erea
plata _cotua!nlor. 0 propunere de excludere, pentru a fi luata in conside diferitelor servicii ale FDFR40 , coordona propaganda ~• mstrmrea m randul
ttebwa ~usµnutli de eel pu!in cinci membre ale Congresului". rare, organizatiilor feminine, redacta ~i distribuia in teritoriu buletinele ~i diferitele
Lucranle Federa11e1 urmau a fi conduse prin intermediul unor comis .. materiale intocmite de Federatie41 •
;aneme s~u speciale, in funqie de natura problemei, desemnate de Co~\fe:; Comisia de verificare era numita de ciitre Congres, fiind alcatuit3 din ci.n~i
E:~~: !i1:~~a:~ducere ale FDFR erau Congresul, Consiliul, Comitetul membre. Principalul rol al Comisiei era verificarea registrelor Federat1e1.
Periodic, era intocmit un raport asupra activitii!ii depuse, raport prezentat
Congresul Femeilor din Romdni . ,.
staturul FDFR, cuprindea dele ate!:~ aia _cum_ era denum1t m mod oficial in Comitetului Executiv, Consiliului ,}i Congresului.
autoritatea suprema in cadruJ ~ d _rgarnzatulor femmme aderente, detinand Finantarea Federatiei urma sa fie realizata pe baza cotizatiilor organiz~tiilor
fiecare trei ani prin hota- . e Cerat1e1. Convocarea acestuia se putea face la aderente, dar ,}i prin donatii §i alte venituri particulare. Pentru . ment1~erea
· rarea onsiliului a c · . contactului cu organizatiile afiliate, urma sa fie editat un raport tnm~stnal. .
cererea unei treimi dintre asoc • t"'l • om1tetulm Executiv, sau Ia
Consiliul avea ca atribut . ia n ~ memb~e ale Federatiei. Unul dintre principiile de baza ale noii Federatii era _des_~entrahzarea A~1
p:oblemelor aflate pe ordin:~ ~xa~marea ~1 adoptarea rezolutiilor examinarea p3.strarea caracterului particular pentru fiecare dintre orgamzap1le ader~nte. In
dm VObJri e ZI a Congresutu·1 d'fi ' documentul de infiintare al Federatiei se preciza clar ca planul de actmne va
.. a statutului Federatiei ratifi . • mo 1 1carea cu doua treimi
~ m~mbre, alegerea Conduc;rii co1carea ad~zmnii sau excluderii unei organi- fi pus in aplicare de organizatiile aderente p.rin_ organele lAor o,.bi~nuite. PCR se
ppri 1eddmte, _doUll secretare ii doua mpuse dm preiedinta FDFR patru vice- multumea in aceasta etap:1 cu propaganda 1de1lor FND m ~an~u! membre~or
vm act1vnatea c0 . casiere alegerea 1· • ' diferitelor organizatii prezente in Federa1ie. Prezenta org~mzaJ1e1 _de fem_e~ a
Verifica al mnetului Execuf ' ~ venficarea rapoartelor
re, egerea pre21·ct· iv, a Secretari tu! · · PNT in FDFR p3.rea sa confirme eficacitacea demersulm comu~1st. Po!1uc.~
rea r!!:-uncte .. mlui, ale c3.rui b a m ~1 a Comisiei de
~v rn pemru c d mem re condu . pa~ilor miirunti, dar fermi ~i mai ales constanti i~ forrnarea une1 o~ga_m_zat1~
aprobarea hugeruiu on ucerea lucrarilor C «;au iedmtele, asuma-
a holAfarilor luare' ~nual, aprobarea planurilo ~ngresulm. Alte funqii erau: · f ·1 ARomflnia dildea rezultate Pnn respectarea pnnc1pmlm
umce a eme1 or m . ' . ',. . - .. A aren a inde endenta.
organizare a Congr m i'adruJ Congresului d' e munca i i punerea in aplicare federativ, fiecare orgamzape l~l pastra, eel putm m ap t ,A P
Consiliul era ale:s~ uC1. , esemnarea locului ~i a datei de Uniunea Femeilor Antifasciste din Romania este un bun ex~mpl~ m _ace_st_ sens.
aderenta u a ongresul p . Raportarile jude!ene UFAR s-au fiicut in urmiitorii doi am cu tttlu md1v1dual.
Starut nna sa fie reprezen - , emerlor din Roma . . .
Con . ~rezentantele din Ctata_ t.n Consiliu in anum· ma. Ftec~_re organizat1e Structura organizatiei nu a fost afectata. d _ .
to &res, tar numaruJ lo onsrlm erau alese d' lie proporin stabilite prin Federatia urma sii puna in aplicare la nivel national un p~a-~ com~n e m~sun.
IlVocate C . . r nu PUtea d . Intre memb I De buna desfa.§urare a activitatii erau responsabile ~~mzsu Ia_ ~1vel re~ton~I,
despAriea .d ons11tu1 se intru ep~, 10% din nu a re e participante la
oul. congrese era nea eel PUtin o data m ruJ. total al membrelor . . . 1 ·udetean au fost stabihte conszlu alclitu1te dm
JUdetean ~1 comunal. ~a _mve J . . . d rente rezente in judeµil respectiv,
~fb• organu! de conducere ~~ FaDn,F1ar in intervalul ce
. idem R39 reprezentante ale fieca_re or~aruzatn a e ucere~ Federatiei. Principalul rol al
1
l8.AN1c ·, . componenta acestora fimd valtdat8. de cond
39.tb~ Oild CC al PCR .
• f. 150. - sect1a Organizatonc
!, dosar 311947, f. 152. 40. Ibidem, f. 151.
41. /bidem, f. l52.
78 ORGANIZATII, COMITETE )I COMISH ALE FEMEILOR ..
APARITIA ORGANIZATIEI UNICE DE FEMEI 79

. C . . ra m·troducerea in toate organiza\iile a planului de activit> .

acestm ons11m e b. 1 •II
. .. C il' FDFR Patru sec\iuni erau responsa 1 e cu supraveghe
ID!\Iatdeonsm1 · . ., . . , tea 2.1.6. SecJiafeminina de pe langa CC al PCR
inrregii activita\i pe planjude\ean: Sectmn_ea eco~om1ca ~1 co~p:r~t'.sta, seqia
culmralii ii ceta\eneascii, sect1a as1sten\e1 Jund1~e, ~ect1a sanat~tn PUblice, Liderii Partidului Comunist Roman erau la riindul \or conitienti de ejecul
igienei, mamei ii copilului. Conducerea ace~te1 fihale J_ude\ene era mcredintata Federatiei. Prima masura luata a fost organizarea unor sectii feminine pe langa
unei preiedinte, ajutata de douii vicepreiedmte jl doua secretare. comitetele de conducere ale Partidului Comunist. Dupa cum era precizat de
in practica, constituirea Federa\iei Democrate a Femeilor din Romania nu maniera explicitii in statutul noilor organisme, scopul acestei sectii speciale era
a avut efectul scontat. Filialele jude\ene UFAR ii-au continuat activitatea in imbunata\irea activita\ii de cuprindere in cadrul Partidului Comunist a organi-
fonnele stabilite inca de la infiiniarea \or. Singura schimbare vizibila a fost za\iilor feminine in general ii a celor aflate sub influen\a PCR in mod special.
introducerea in rapoartele de activitate a rubricii .FDFR", in care era descris Pentru atingerea acestui deziderat, actul de constituire a sectiilor feminine trasa
gradul de telljitii al ac~unilor initiate de Federa\ie. Aceasta situa\ie se datora c3.teva direc\ii forte clare de aqiune : atragerea sindicatelor ~i a femeilor din
in prirnul rand subfioan\arii diferitelor organiza\ii de femei, UFAR-ul fiind din mediul muncitoresc, ajutor acordat Frontului Plugarilor pentru propagarea
ideilor comuniste in fandul femeilor din mediul rural, int3.rirea Uniunii Femeilor
no~ un exemplu in acest sens. Declara\iile demagogice ale liderilor comuniiti
Antifasciste din Romania, preluarea in totalitate a masurilor de protectie soci-
la infi1'.'tarea FDFR nu pute~u inlocui fondurile necesare pentru a pune in
aUi46. Nici una dintre principalele direqii de actiune nu era adresata intelectu-
pracnc_a _pro1ectele enun\ate m statutul Federa\iei. Principala cauza pentru
aceasta s1tua\1e :ra fonna de finaotare, care nu putea sprijini in mod real orga-
alelor. La momentul emiterii acestui act, martie 1947, alegerile fusesed
cajtigate de FND. Miza alegerilor fusese depa\ita, 1i odata cu aceasta grija
wza\iile IIltrate Ill noua structura. Filia]a jude\eana Vaslui a UFAR raporta la
lillJlocul aoulm 1946 la mai It d , . . speciaHi pentru atragerea acestei categorii cu potential ,,reactionar"..
c - . d fii ' . . mu e un an de la mfim\are, hpsa unui sediu in Principalele directii de actiune aflate in atentia sectiilor nou-infnntate nu
are sa-~1 es ~oare acttvitatea42 D • . b . . .~ .
cadrul orgaruz· t; . . . . . e a1c1 a senta une1 act1v1tat1 coerente in difereau cu mult de sarcinile expuse cu ocazia infiint8.rii Federa\iei Democrate
a¥e1. nu existau C0mitete d 8 t d" .
fusese organizat nici un d i~ . e ra a, nu ex1stau instructoare, nu a Femeilor din Romania : punerea in practicii a principiului egalit8.Jii in drep-
dispozipa organizatiei c%s e ~ '.abe:11are, nu exista un organ de presa la turi a femeilor cu b3rbatii , proteqia maternit3{ii, protectia copilului, comba-
fusese constituita nic·,·onub.b!~ese lilltrnta ruci o actiune impotriva speculei nu terea analfabetismului , implicarea femeilor in activitatea economicl1 a tl1rii 47 .
. 1 10teca nu ex·18t I '
de asistenta sociala.41 Re . 1 U ' a a acel moment nici o institutie Seqiile feminine ale PCR s-au format p~ lilnga fiecare organ de co~d~=~re
. · · giona a FAR Orade f
a Iipse, de fonduri ... inc 1 . d . a se con runta cu aceea~i problema a Partidului pilnli la comitetele de plasa. In rnediul rural, res~onsab.1h_tatile
? reprezema ~1. populatia dazu tJU. e\elor .dm~ Transi·1 varua,· . .
o p1ed1ca importantli specifice seqiilor feminine urmau a fi preluate de celulele de parttd: Act1v1ta:ea
tlor mixte era foane dificila e e ume maghiara
. . : Colaborarea •m cadrul organizap- . a fost coordonata prin intermediul unei Seqii Centrale, _parte mte.gran:a ~
tuturor aspec 1 • neon chiar 1mpo81'b'l""
1 a • Daca facem o suma a Comitetului Central al PCR. Atributele acesteia erau: mentmerea une1 legatun
. te or prezentate pute
~ormns;ru1~e. in jurut UFAR n~ a d:s trn•,.gce clo~cluzia ca infiintarea unei Federatii permanente cu sectiile jude\ene, primirea rapoartelor de activitate prin inter-
•· mc1 la o · 1 a 1mbunara,· • . .. .
organiz.atii D . ~ponre spectaculoasa a infl . itrea activ1t8t11 celei dm mediul Seqiei Organizatorice. . A

em,mne. uen\et PCR in randul celorlalte in teritoriu , fiecare seqie avea in component3 tre1 pana la ~~pte ~embre
coordonate de un birou aldl.tuit din trei rnembre. Secretarele .sec~~1lor JUdete~e
trebuiau in mod obligatoriu sa fad. parte din birourile orgamzat11lor de p_art~d
~
43 J u1, ·fond C . respective➔s . Seqiilor judetene le revenea obligatia de a c.on~~ca penod1c
. Ibidem, f. 18. omitetu\ judetean Vaslui al U activul de partid al femeilor, de a cond~ce ~ctivi~atea or~a~1zatnlor. de masli
44. ,,Nu~ Pot procura fo d . FDR, dosar 2/1946, f. 13. , . . I d femei din oraamzatnle m1xte, pnn mtermedml mem-
e artid49. o atentie deosebit:1
~~~?:: aceas~ caui.: o~~!:1:~esare pentru acoperirea c . .
in loau ~a ac~1vistelor, nici peml a noastra sufera muit ne he1:u1ehle organizatiei noas·
1emmme sau resortu e O •
brelor de partid sau al unor persoane aprop,ate d P
bi:!t.
tele de n~z.atia no~tra, nu r:i~l:ieliie de birou ... !~~:~ fac~ fa~a nic.i pen_tru
Fond CC al PCR - seqia Organizatoricli, dosar 3/1947, f. 86.

ce Probteme se ~e:: c~no~c_Iimba ma ~~pun~ ca secretara

o:~u:ti/
45. ~Majoritate SJAN B1hor, fond Co . ducem la indeplin• h za hpse1 de d1sciphnl'i
Illaghiarl. irf~pulatiei fiind unguti~:~ul regional lJFAR Oti'i.r3.rile luate in ~edin-
0 sar 47/ 1947, f. 18.
46.ANIC,
47.Ibidem.
48. Ibidem, f. 87. . . fi • ·ne de pe JB.nga CC al PCR a fast
at - ibidem, f. 1~. ara §t stau ore intregi la ::.cunoasca §i limba 49. Prin regulamentul de functionare a secpe1 .~~101 face parte dintr--0 organizafie f;rninina.
§ mte fara ca sa ~tiu introdusa obligativita.tea penrru membrele de pam e a
 ORGANIZATII, coM!TETE SI COMISII ALE FEMEILOR ..
80 /\PA RIT IA ORGAN IZ ATIE! UN ICE DE FEMEI 81

era acordata activita\ii in cadrul

.. FDFR
£ · datorita
. 1 poten\ialului
bl' siiu
. de coagulare
a popula\iei feminine. Tot sectnlor emunne_ ~ revene_~ o 1ga\1a de a desco e . organele de conducere ale CR au fost dizolvatc, locu l \or fi ind lua t de structuri
ii suspne 00 numar cat mai mare de feme1 m func\n de conducere in caP n coordonate de. P~r:!?,ul Comunist Roman, me nite sa reorganizeze statutele ~i
partidului, dar ii in aparatul de stat'°. dru1 accivitatea societat11·· .

2.2.1. Uniunea Femeilor Democrate din Romania (UFDR)

2.2. 0 singura organizatie de masa feminina Bazele Uniunii Fe rn eilor Democrate din Romania au fast puse cu aj utoru l unei
Com isii Centrale pentru uni fic area organizat,iilor fe minine. Membrc\c Comisie i
erau: Maria Roselli, Eugenia Ractaceanu, Alexandra Sidorovici, Liuba Chi~inevsch i,
Apari\ia acestor sec\ii feminine in cadrul Partidului Comunist Roman a
zeotat uo nou pas clitre fonnarea unei organiza\ii unice de femei P' .. repre- Corali a Cali n, Micaela Manase, Elisabeta Luca, Ofelia Manole. in urma act ivi-
moment, politica partidului a fost aceea de a influen\a activitatiie •~• la acel tl:l.{ii aceste i comis ii. pe 3 ianuarie I 948 , rep rezentantelc mai multor asocia1ii
ruza!U felDlOlDe pnn crearea unei platfonne unice de a . a tor orga- feminine s-au int3lni t la sed iul FDFR pentru a discuta scatutul ~i regulamentul
~tcare a _platfonnei unice a fost Federa\ia Democrati! a ~~:;ll Ca:mRlleg~! de
rgaruza\lde care au aderat la FDFR . or m omarua.
de funqion are a vii toarei orga nizaiii. La dezbateri au partic ipat : Uniunea
Femeilor Antifasciste din Romfmia, Organiza~ia de femei di n Ap3rarea Patriotica,
decizionala pe plan intern. Noutatea adi:t~/astrat autonomia_ j i libertatea Asociaiia s01iilor de militari din Armata Romana, Femei lc din Organizatiile
ale PCR a fast amestecul explicit l . func\1onarea sec\nlor feminine Si ndicale, Organiza1ia de feme i din Fromu l P!ue.arilor, din Un iunea Patriot ica
sale, in activitatea celorlalte oro~~rt1dul_u'., prm mtermediul membrelor Maghiara ~i a celorlalte mino riti{i , Federa~ia Dem;cratH. a Femcilor di n Romania 53 •
Acesta a fast ii semnalul dee,·,· o • "btu femmme existente in ace! moment Conducerea nai i organ iza1i i a fast incredin\ata Ane i Pauker. ca prc~edim.1 de
de ceIll e a te societa\i fe=;n;n ,vcar.dareaPrt'd. ulm Comunist Roma· n ,,'at"•. onoarc, Constan1e i Cr3ciun, pre~edimli activf1, Maria Roseui , vicepre1ed int5,
· •==e 1•11. atmgea
. ·a lmasurile
ri~1ta,
:inu1lll 1947 ftind decisive in apan·1· luate pe parcursul Alexandra Sidorovici , secrcwra generala 5-1.
mtreaga · · a organizatiilor fe Ia. une1
Pr acnv1tate . grupan • · umce• care sa cuprinda Dupa cum infi iniarea Fcdera~iei Dcmoc rate a Feme ilor din Ro1mlnia a fos t
ocesul de unificar . . m1rune. o consecin1a directa a disctqi i\or de la Congresul lnterna~ional al Feme ilor ti nut
dublat de O r · . _e a soc,etatilor femini •
in studiul lo ItJDca dura impotriva asocia\iilor
au " e la dive . .
:e .
':'1 _penoada 1945-1948 a fost
,emmISte Vi ·1· T' - .
la Pari s In no iembrie l 945. wt astfel grf1birca apari~ici Uniunii Feme ilor
Democrate din Ro mfmia se datorcaza direqiilor de aqiu ne trasate de Comite tul
comunismutu·, . E rs1tate la 1ntegrare p b · rg1 m arau prezrnta Execut iv al Fcdera1ici lntcrna1io11:1\e a Fcmei\or Democrate in cad rul Congresu lui
m uropaC · « ro lema F .. ·
•Casa femeii d' B entrala ~i de Est C emen» ~1 instaurarea Mondia l al fcme il or ~inut la Stockholm. Una dintrc acestc masuri era ,, in fap-
» m ucure t" " · azul Rom " · ·
alte bunuri apaq· . i 1 · Desfiintata pri d ame1 - soarta asocia(iei tuirca unitati i organizatorice a femeilor di n fiecare 1arU". Cele lal te doua direc-
Antifasciste din maR"~ o_rganizatiei au trecut~ ecret guvernamental, sediul ii
di omarua Oct - m patnm · l . tii de aq iunc co nsfi nieau instaura r~J modelu lui sov ietic in orga niza rea ~i
s~ _ul Consiliului Nar · ata cu pierderea C ?nm Unmnii Femeilor funqio narea organizu \ii\or femin ine~ 5 • Oovada stft ~i acutizarea discursului
ciatnlor feminine ~i " m~~l al Femeilor din R •~ .ase1 femeii " a disparut ~i folos it in statutul Uniun ii Fcmeilor Oemocrate din Romania . in prezentarea
Ro~i"I - organizatie':/ afla•x
1em1ruste
• ce se aflau in custod·omania ' precum ~i arhivele aso·
Luca ~i . 14 m FDFR ia acestu 18· s1 " scopului organizat iei apa r anum ite c!e mente cc devin rccurente in cupr insul

r:- ••
or '. _anume mglobarea - a fost aplic , • In cazul Cruell doc umemului : dcpa§i re:i de carre femei a trec utului care ,,a insemna t exploa•
fo=za11e1:mama. Acest pr:turor structurilor r_ecomandarea lui Vasile tare nemi loasa, ti nerea in intunericul ne~tiin~ei , li psi rea de dreptu ri ~i azvarli -
con\iJlu~c~v1tatea diferitelor ;; s. era precedat insa d1mne lnaintea desfiintiirii rea tarii inu·. un r3.zboi crim inal imporr iva URSS" , ,, asigurarea pacii ~i a
Bagdasa~ tp:i o s~rie de presiu~!el!ti !erninine in s~ aqiuni menite s3 trans-
bri ai Pa~id:(omuetul Central ;t"~ercitate de catre rumple statistici, golite de
u, Comunist. in u rucu Roiii (CR) tnIS!rul Sanatatii Fiorica Sl. lbide111.
~
rmaunu,· adevarat comp) au int~at mai• mul\i ' mem-
53. Ro111ii11ia Libertt . anul Vl , nr. t036 . 7 ianua rie 1948 .
01 54 . Femei a. anul I. nr. \, 1nanie 1948. pp. 2-3. . . .. . . .
St . Virgili~/:· • in vara anului 1947,
55 . ,, intarirea colaborUrii cu URSS . bastion al po! it ic ii anufasc_i~le ~1 an01mpcna\ 1~te. \~p-
nismului i:r E:ropa
. De CentraJl
la diversitate I .
~i de ~ integrare. o11Probl
tatoru\ eel mai hotar{u pcntru O pace jusl5. ~i t.rni~ic:i: Mc~b11lz~rea n:~s_elor de. tcm~ 1 la
lupta acci va impotriva insrigato rilor de r3zbo1u, 111 t_runte _c~ 1mpena!tsmele ,_1111e~~can
st. Cazu1 Ro • ~~a Femeii» . . ~i englez" _ ANIC . fond CC a! pCR _ seqia Organw nonca . dosar 3/1947 , t. 1:u .
mame1", in loc ~• mstaurarea cornu-
. C!l. , pp. 154-159.
 . COMITETE SI coMlSII .A.LE FEME[LOR ... APARITJA ORGANIZAJIEI UN ICE DE FEMEI
, ORGA1'IZATl1.
82
. •. , .at de femei. E in ,,batalia pentru refa-
• • fl m "1 rolu! all1\ JUC - . ca.ere stat. Intelectualele, fe~eile din mediul rural cu o situatie materiala mai
democra~1e1 . precu _' d .· te In \upta pentru manrea produqiei
- .. le ocupa un !oc e ems . - . fi I d ' buna reprezentau .pe~tru part1d punct~le slabe al~ UFDR. Aceste categorii erau
cerea tar_n_- e ile sindicale''. Crcarea unei umurn ~,, ?rte o_r _e1~1ocrate" rivite ca fiind prmc1palele .~espo.nsabile p~nt~~ hp~a de rezultate. Solutia gasita
precurn ~1 in c~nd~cer • . . d zadarnici incerc::inle unpenah~tilor de a
• :- prm necesuatea e a ·· . _ p fast rnodificarea structuru socrnle a Un1Unll, pnn atragerea cu precadere in
era sustmuta ~1 - I . d a !ovi in suveranitatea nat1onala a popoarelor"S6
a_ durile acesteia a muncitoarelor ~i iarancilor. Acest deziderat fusese realizat
dezlan!Ui un nobu maclede'~,r~;itate al UFDR nu diferea cu mult de prioritatile
Punctual. o 1ectu ' • · l · C - ra~erior pemru esaloane!e superioare ale Uniunii. Epurarca a arins ~i condu-
FDFR sau ale seqiilor de femei existe~t: _m cadrul P~rt1du u1 _omum~t :_. a:rile filialelor judeiene, int3ietate la ocuparea func!iilor de conducere avftnd
imbunii.iii.tirea condiiiilor de via1a ale fam1he1, combate!e~ ana~fabet1~muiu1 ~1 ~uncitoarele, cu o educa1ie precara. dar origini ,,s.a natoase"ro . 0 problerna o
ridicarea nivelul culrural al femeilor, grija pentru mam~ ~1 co.pd_: obtm~rea de re rezenla componenta filiale!or din mediu ! rural. In fru ntea acestora. de cele
drepturi egale juridice ale femeii cu blirbatul, lmbuna:~tlfe~ .v1~t11_ feme1_J~r din m~i multe ori se gaseau ~aranci cu gospodarie mare, sotii de preot sau invata-
mediul rural. egalitatea dep!ina in fata legii pentru cop11 leg1t1m1 $I neleg1t1mi 57 . warele din sat, categorii cu pocenrial .,reaqionar'" ce crebuiau in15.turate. Pentru
Elememele noi care apar sunt: crearea de cursuri de calificare, specializare ~i acele situatii, gi'isirea de alternative viabilc era deosebit de dificila in cond i1iile
de cursuri tehnice superioare. Majoritatea acestor solicitiiri par desprinse din unei crize acute la ni velul resurse lor umane disponibile. .
discursurile Alexandrei Kollomai de la iedin\ele Jenotdel de la inceputul anilor '20. Muliumitoare era activitatca dusa de presa anatii sub tote\~ UFDR, mat
lntrarea in organiza1ie nu tinea cont de criterii legate de nationalitate sau
precis revistelc Femeia , cu un tiraj de 50.000 de e:emp lar~, S~lleancc~. cwu un
religie. Unica conditie era ca viitoarea membra sli nu de1ina sau sa nu fi detinut
tiraj de 100.000 de exemplare, , i Dolgozo No. rev1s1a de ltmb_a m;g.htara. c_u
un rol de conducere intr-o organizatie cu activitate ,,fascista sau reaqionarii" 58 .
un tiraj de 22.000 de exernplare61 . Pentru as1gurarea un~1 bune t~rman _a cadre-
Sediul central al Uniunii se afla in Bucurc~ti, urmind a fi organizate l'iliale
\or care activau in organizatie. au fost infiinpte o ~coala ce ntrala de ag1tatoare.
in roate ora~ele, in plasi ~i sace59 . Activitatea era sistematizata in cadrul mai
similar5 ca nivc! cu~ 0 ~coa\a medie de part id. ;;i 300 de cursuri politice cu
multor seqii, fiind folosit modelul Uniunii Femeilor Antifasciste din Romania:
durata scurtii. destinate excl usiv femei lor din mediul rural.
seq!a orga_ni~atorica, seqia de cadre, seqia culturala, seqia pentru sanatate,
seq1a admm1strativii.. Numarul ~ricial al membrelor inscrise in organiza!ie era de 1,5 rnilioane ~e
femei. Dimre acestea , 2 .660 erau remunerate pentru activitate~ depusa. In
ciuda acesror cifre oficialc. propoqia femeilor din diferitele conrnetc de con-
277 D · · ·
·-·-· ewaJwmsm ~i st rategie economica: ruperea UFDR ducere era redusa . in cadrul conducerilor de plasa. doar 8% crau rcprezentat~
Noua emitare nu aducea nouta\i fa ade . . . . de fcmei , respcctiv 9 % in com ite tele judetcne. Aceste cifrc ~u :rau tocma,
nine aflate in directa co d \ precedentele forme rnst1tu1mnale fe1111- incurajatoarc pentru li dc rii unui partid ce-~ i bazau propaganda 10 .~aoctu.l ~op~-
. or onare a PCR 0 · · ~ . . .
mza:e Si funqionare, nici prin obicctul de ici .1~ pnvmta structunlor de orga- latiei feminine pe ideea e~ alitJ.tii in drepturi a femeilor cu b5rbat 1~- Acuvitate~
pamdul~i, precum ~i priorit1i\ile de olit/it:vnate_propus. Situatia in cadrul UFDR era deficiwra in :;ceast:1 privin!il, realitate care a fa 5r rapid con5!atata
mult fata, de momemul 1945 - p ca mterna ale acestuia difereau cu
Si sanqio_nat~ ~e Pa~·tid(i~_. . . , , leritele avute in procesul de
deziderare legate de .,proble , fcan~ au" fosl puse bazele UFAR. Principalde
t . . .. ma eme1lor fuseser- . . ~ . Orgamzat1e1 ? c fe me 1 ~ ~e recuno~teau i.nsa n ctivita ii sale a fast actiunea
ga e, !ar organizatnle si asociatiile feminine . a au~s~. Alegenle au fost ca~n- pre!uare a puteru. Ce! m~u important rezultat al a _t ... d
apropierea lor de. r.anide~c politice istoric . s1 femm1s~e, recunoscute penrru de dizolvare a celorlalte organizatii feminine , in special a ce!or apai pnan
nalc, fu_ses~~a anih1late. In ~edinia Secre/ .~1 cu ?utermce !egaruri interna1io-
!949, l1dem comuniiti au fa . anatulu, CC al PCR ct· 2 f b ·e
Romania. in 1949 . . acut o anahza a Uniun .. F . m e ruar~
d . . , pnornatea organizatie· d f II eme1lor Democrare din
e coopera11v12are a satelor romanesti lac~ e em~i era sustinerea procesului ~ C al PCR - seqia Cancelarie, dosar 9/1949 , r. 4.
61. Ibidem. . .. . ..Noi nu am creat o Comisie de
re sc adauga ~i plata diferitelor cote
56. Ibidem. 62. ~ Tr~bui~ sa vedem dacJ _vrem ::;ii tinem ve$m~c~~g;;1;:~~:i numai prin UF~~· Ar trebui
57.Jbidem, f. 156. ran1d St nu putem cupnnde probl~~e!e mu_ rnncesc !a femei si rovarii.$1 din cond~ce-
SB.Ibidem. c~ea'.a o_ c.omisie .de P~rt~d din acnv 1s;e ca~~c: la iar:i, care s.1 poatii a_jurn ca org:111'.z?-
59.Ibidem. r~a seqte1 orgamzatonca. prop~g~nda, m care se fac in Sindicate. ca Jc ~xe~plu. '.n
t11le ~e femei sa nu se izoleze ~~ sa _observe a·oritatea munciroare!or sunt leme1 . dar m
Con~netele im~eprinderilor textile. m ~ar~ m/i .. _ ibidem , f. 5.
COm1tetele de lmreprindere sunl numai barb t

E SI COMISH ALE FEMEILOR ...
84 QRG:\NIZATII, coMITET ' .
. . . 48 roate menajamenrele legate de llch1darea sistema~
partidelor isto_nce .. In _I~ . . erii abandonate:
tidi a socie1a11lor temmme tuses
.•.- bilim ca a fost jusra crearea organizatiei de f~mci, pentru ca_ am dus
Trebu11: sa s~a - . oarte inipotriva. omaniza1iilor reaq1onare de feme1. A JOSI
0 lupta ~:ia~~ 1 P~ ~1li afiost
0 organrane pi11em1ca
111 mGna 11~astrG; prin en Parridui ,wstru a reu~it
.
sii dism1~J orgm1i::nJiile de femei reaqio11are6' (subl. ns.).
EYolufla ra,,orabil3 a situa{iei panidului facea caduca piistrarea vechii forme
de omanizare a _muncii cu femeile", daca nu chiar periculoasa in opinia lide-
rilor ~omuni~ti. Vasile Luca declara .
in perioada de planificare cii.nd diferen\ierea nu era ind pronuntata, aceasta orga-
niza[ie a facm opera mare si serioasil, a reu~it sil ridice ~i sa mobilizeze mase
uria$e de femei. ca niciodata in isroria Panidului nostru. Totusi mernda si forma
aceasca ~i-a trait timpul si este o gresea!a ca am Hi.sat Uniunea si'i se transforme
imr~ organi~\ie de masa a femeilor de coate categoriile sociale, imr-un fel de
pamd.al fe~e1lor. ~ste o tendinta de izolare periculoasa ~i duce chiar la concurentii.
~ste t1mp sa reparam aceasra gre~eal3 si sa nu Jasam sa se dezvolte tendin{e de
120!~re, fie~re catego.~e de fe~c! sa duca acciviratea a!i'ituri de b.iirbati in organi-
za1n profesmnale, polmce, admtmstrative 64 •
APARITIA ORGANIZATIEI UNICE DE FEMEI 85
ce activau in cadrul UFDR la alte seqii in care s3-~i continue activitatea in
special in cadrul Sfaturilor Populare 67 • Aceasta cornisie de parrid a fast codsti-
tuitii 1n urma Congresului I al PMR din februarie J948" .
in plan concret, nici unul dintre dezideratele formulate Ia acea iedin\a nu a
fost pus in practica. Mai mult chiar, in iedin\a Secretariatului CC al PMR din
22 martie 1950 s-a discutat despre necesitatea organizarii unui Congres naiio-
nal al UFDR. La baza convoc::irii acestui congres, dupa cum o spune69 chiar
Constanta Craciun, a stat activitatea scazuta a UFDR in 1949 ii 1950. Dacii
la nivelul CC al PMR a existat o horarare ce prevedea maxima discretie In
privinta posibilitiltii de dcsfiintare a UFDR , in realitate acest lucru nu s-a
respectat. Lipsa de vitalitate a organizaJiei de fernei s-a datorat, rara lndoialli, ~i
canvingerii cii activitatea Uniunii nu rnai era una dintre priorit[tile partidului7°.
Scopurile acestui congres nu difercau cu mult de linia consacrata a panidu-
lui: ,,Lupta pentru pace, mobilizarea femei lor pentru punerea in aplicare a
tuturor hot3.r5.rilor partidului in leg3.tura cu munca in 'i ntreprinderi ~i problemele
muncii 1arane~ti "1 1 . Un alt puncr important era epurarea anumitor elemente
,, reaqionare " -5i ,,du~ma noase" din rflndurile organiza1iei . Zelul ex.agerat de
care au dat dovada liderii filialelor din teriroriu a condus insa la un rezultat
invers fat3. de eel scontat 72 . 0 atentie special a era acordata popularizarii in
riindul fernei !o r a schim bilrilor impuse de panid in domeniul agrico\. Adevarata

Solu\ia propusli pemru rezolvarea ac . . .. 61.Ibidem.

a ~FDR, mai precis pll.strarea unui es1e~ s1tuat11 a fast. golirea ?e continut 68. in urma Congresului I al PMR di n fcbruar ie 194S. in c.:i.drul aparatul ui central al par-
ob1ective ~i structurll. mull diminuate. o;~~msm cu aceea~1 denm~1re, ~ar cu tidului au fos( organizatc pam1 direq ii (Organizarorid. Propaganda ~i Agitatie. de Cadre
doar la Centru fiind piistrat . _ihalele locale urmau a f1 desfuntate, ~i AdministrativU) , o seq ie extl!rnU $i patru comisii: sindica\3, agrlcoHi , pcntru munca
probleme cu caracter oenera~n ~~~Ltet m a carui competentii ar fi putut intra in rJndurile tincrctului ~i in r;indurile femeilor - Nicokta lont!scu-Gufa, Stalinizarea
in
crere urmau sa treaca com' a ar interne,. ciit ~i internationale. Sarcinile con- Rom{iniei. Republica Popularli Romlimi. 19..JS-/ 950: 1ra11sformllri i11srittt{io11ale, ALL,
transform.3.ri venea din URSS pete~ta o~gamza1iilor de partid6s. Modelul acesrei Bucurc~ti, 200 5. p. 228 .
in - . , mai prcc1s din re br · .. 69. ,,Motivul pentru care propunc m ~i ne rea acesrui Congres este ca incil in pcri~a~a in_ care
:are aceasta mt§care a cadrelor fu . pu iclle de margine ale Uniunn,
sumem cste nevoie de int:'i rit rnunca in dndurile fcmeilo r ~i in mod deoseh1t m randul
In soluJionarea accstei sit .. sese deJa operatll.66.
utie 0 hota , f uatn, conducerea d . tl'lr3ncilo r. in al doika dr.d , munca noasrra in dndul femei lor a avut o pcrioadil de
• ; I - rare erma de punere in a 1· e pan1d a dat dovadll de preca- 13ncezea l:1, de stare pe loc si chiar de dare inapoi. .. Congrcsul este nece~~r pcnt~u ca
1nsa uata. Roiul UFDR . P 1care a prob! .
Pemru Slatun.1e Popula -ulmD era important ct·in perspect'eme 1or d1scutate nu a fost in munca tarancasca noi ne-am ciocnit in !egamra cu organizarca gospodarulor agncole
. · colective, de slabiciunile noastre in munca in r.i.ndurile fe meilor'· - ANIC , fond CC al
acestor aleger'
tii Uniunii a~~t~1 . re. esfiintarea organ· . . iva apropiatelor alegen
~ult chiar, de teama un i_zat1e_1 ~u putea avea loc lnaintea
ia o decizi; ferms_c~ ipoteza trebuia sa riima· e~ posibile destabilizari a activit3-
70 PCR -. sec\ia Cancelarie, dosar 24~195?. ff. 9=1?~ circ ulat zvonuri de dizolvare a
· .,A ex1stat o parere ca munca de tem~i e ~e~a~ita , a~a aceasta a slabit, tocmai atunci
• a rn acest s na secretli s· ., U_FDR. Aceasta a facut sa exisre o penoa~a c:iact I1_1Ull I an de ciind zvonurilc de desfi-
m favoarea infiintarii unei co e~s-~ra BirouJ Politic. L.. __ mgurul In masura sa ~and era mai necesar ca munca sa creasca ... ln ~lumu · • in oruanizatiile de partid.
misn de panid ~ ideru PMR s-au pronuniat mjare a UFDR s-au raspJ.ndit • aceasca aunosfera a p3.tru~s S1 _ • ,:, • "
63. !bidem, f. 6. care sa pregliteasca trecerea fernei!or C - Par idului au s!abtt aten\1unea m aceast<1"
onducerile jude\ene ~i organizati il ~ ?e baza ale . i~ edinte speciale cu subiecte care
64.!bidem. ?roblema. Rezu\tatul e ca in fabnc nu se m~•-
1 1 ~nrru femei" _ ibidem, ff. 10-17.
65 . lbidem. femeile. nu se mai tin momente pobtice pe
71 . intereseaza
Ibidem . . ..
66. Elena S_hulman. Stalin; 72 L · . arive\or jos. ~i la curiittrea orgamzatte1
the Soviet Far East, ca%:~~ Ihe F~omier of Em . · " a a\egerea organelor de conducere ale coopcrara i mijJoca~i [ ... ] 0u~manul in mod
ge Umvcrs · pire - Wo 11
UFDR, s-a cam sarit peste cal. S-au aruncat at ~
•
11 YPress, Ca b . !en and Stare Formation t/1
m ridge, 2008, p. 74.
 ORGA:-IIZATII. COMITETE 51 COMISI I ALE FEMEILOR ..
APARITIA ORGANIZATIEI UNICE DE FEMEI
". - . a convertirea unci pilrti c3.L rnai. numeroase a Popu1 . ,
87

m1za a Cong.resu\~1 er_ .. - ·1or In cadrul cooperat1velor agricole Col at1e1

~ minim:- la ideea 11nrarn iaram . . . .. . ~ ecriv
'~ utilizarea acesmi segment de popula11e in 1t111a de propaganda a partiduiui/ 2.2.3. Secfia Organelor Conducatoare de Partid Sindicale
Pemru ca demersul ini~iar de PMR sa fie unul ~e suc_~es, p1 e~enta unui nun1a~ ~i de Tineret '
cit mai man: de participan1e era aproap~ _obhgatrn_ ie. Pleca~d de la aceste
Singura masura concreta_ luata in l 950 privind soana organizatiei de fernei a
considerente. s-a emis cifra de 900 de parnc,pante, d!n _care ma_1 mult de ju1na.
fast subordonarea acesteia nou-i~fiintate, Seqii a Organelor Conducatoare de
rate rrebuiau sii provinii din mediu! rural. _un sten sa_f1e muncitoare, iar 15 %
Partid, Sindicale ~i de Tineret 10 • In atribu1iile acestei sec!ii intrau seleqionarea
gospodine. lmelectualele unnau sa reprezmte nu mat. mult de 5 proceme di
~i reparrizarea cad relor pentru organele conducatoare de partid, sindicale,
totalul panicipJrii. Aspectele propose spre dez_~atere ~1_neau _strict de organiza~
UTM, Sfaturi Populare, ~i pentru celelalte organiza1ii de masa care apariineau
rea UFO~: schimbarea siat~tul~i: a structuru orgamzatonce alegerea unui 1
sferei de activitate a seqiei, car ~i controlul aplic3rii hotararilor CC al PMR
nou Com1tet Central al organizape17~.
de ciitre organe le ~i organiza~i ile de partid, sindicate , UTM ~i cele lalte orga-
O~iectiYele c!ar _defin~te !n raportul Const~ntei Cr3.ciun au mtampmat un
nizatii de masa. Seqia era responsabila cu raportarea periodica cJ.tre CC~ al
~umn g_rad de r_ezlSlen!a dm partea celorlalt1 membri ai com1siei. o pane
PMR cu privire la problemele din domeniul sau de activitate. Fiind pane
dmtre ce1 prezenp s-au pr~nunt~f in fav~~rea unui congres cu caracter genera!
integranta a CC al PMR, aceasta structura nu avea drepiul de a da directive ~i
un congres al rururor feme1lor dm Romania, nu doar al membrelor UFDR '
nici de a lua hotarari in numc propriu.
Pa?k~r propunca o panicipare mai larga a femeilor din fabrici Nici s~ Ana
Dad\ prirnea insa insiircinarea CC al P~ lR, ea putea da indicaJii cu caracter
1
prmc1pal al Congresului nu a fas t usor de stabilit Dincolo de . I I opul
fem~ile ii puteau juca in sustinerea infiin iirii . y - -- ~o u p~ c_are
•
de directive In probleme care priveau propriul domeniu de activitate. in com-
tea l1derilorcomuni~ti era consot·d ! .. _gospodar ul01 colect1ve, pnonta- ponenp Seqiei Organelor Conducatoare de Partid , Sindicale ~i de UTM intrau
. · 1 area po21tie1 partidului t · urmiitoare\e sectoarc: Sectorul Carnetului de Partid, Sectoml Ches1iunilor
car ma1 mare de membre in cadrul UFDR 75 , a ragerea unu1 numar

- Se poate astfel conc luziona ca nici !a .' .. Statuiare, Secrorul Pregiltirii ~i Perfeqionarii Cadrelor de Partid , Sindicale ~i
a1uns la un consens cu privire I 1 - mvclul conducern partidu!ui nu s-a de UTM, SecLOrul Organelor Sindicale. Sectorul Organelor de UTM , Secrorul
aiba in r.i.ndul celorlahe organiza t~? ul ~1 statutul pe care UFDR trebuia sale Sfaturilor Populare , Sectorul Documentii rii de Panid , Sectorul Organiza~iilor
Conflicml a a~n coordonate de p ·d I C de Masa, Sectorul Evidentei Cadrel or77 •
d pare arunci cind model 1 . . anr u omunist Roman.

II "· .
~\'ed~~l~ a~ nepotrivir conditiilor ~ sov1etic, f?losit p.1na In acel moment, se in urma acestei masuri organi zatorice. gradul de comm! pe care partidu l ii
p anun ~1 masuri . mterne spec1fice D .. exercita asupra UFDR devenea mull mai strict. Nu era prevazuta o implicare
nizati · d f _ comradictorii care dep · e a1c1 decurg o serie de
~i In. l:lrit: _eme1, due la O stare gen~rala :te de a imbunatari activiLatea orga~ activa in activiratea organiza1iei de femei. insa cel e\a!ce masur i care priveau
direc1 organiza1iile de masa crau menite sa inrJ.reasca o main mise a partidulu i
~fu,;,. ·""· ";~, ~m.. ,. "' asupra cclor din urrna. Sdeqionarea ~i reparti zarea cadre\or, precum ~i controlul
cxccut5.rii hot3.r.1rilor panidu lui reprezcntau tara indoiala un atac la libcrtatea
intcrna a organizatiei. Se aducca o grava acingere autonomiei UFDR, organi-
zatia de masil fiind lipsitf1 de posibilicarea rcalizarii unei politici proprii de

-- con~1icnt ~i organi:tat a .
au fosr cit~tigate sa . _re in vedere Pitt
73. lb1:dem. f. 10. nd1ce !a atlunari o~nd~r~a in organiza ..
meni llllpotriva noa!:~1;,,noa_stre, TArilnci sJrace
resurse umane. Aringcre era adusa }i conducerii centrale a Uniuni i, principala

76. in 1950. in urma hotararilo r \uate in cadru! plenarei a V-a a CC al PMR di _n 23-24
ianuarie, aparatul central al partidului a fost reorganizat dupa mode!ul aparat~lui centra l
74. /b1de:11. al PC al URSS. Au fost orn:anizate JO seqii care sa asigure un co~tro~ ma1 eficace. ~~
75. ,. Eu m1elcg a - ibidem, f. 17. victii de panid. in urma ac~stei modificari , CC al _PMR era ~~catu1t dm doua c~m1s11
al femei lor
(Cornis ia Comrolului de Partid $i Comisia de Re vi z1e), 10 scc111 (<?rgane Condu~a1oare
d:mocrate din tart de Panid, Sindicale si de UTiv[. Propaganda $i A~it_aiic, _!ndus~r_1c~ Grea. ~-lan1ficare.
Sa friimiinte fcmeiJc
Finanie. Comeq, lndustrie Usoara. Agrara. Adm1mstrat~v-Pohnca, _Relat11 Exte_rne_'
rului de membre ale lJFDR. Gospodarie de Partid Sectorul de Verificare a Cadrelor) $1 o cance!ane care funqiona
0
pe lii.ng,11, secrecaria1 _' Nicoleca Ionescu-Gura, op. cit. , P- 23 ·
7?.ANrc: CC al PCR _ seqia Cancelarie, dosar 77/1951. ff. 1-2.
 . coMISI! ALE FEMEILOR ..
oRGANIZ:\'fll. C01'.11TETE SI , ' APARIT IA ORGANIZAT[El UNICE DE FEMEI 89
ss aplicarea §i respectarea in terito .
I ·1cd 1noi11ent cu h. l fill a Aceleasi masuri urmau a fi luale pentru Comitetul Central. organele si orga-
responsahil5 pa.na ~ • .~ra a \ua niasuri drastice, prec~m ve icu ata dizolvar
• w

hot5.ririlor parudulm . .Fa , tfel as igurarea unu1 control inai acce e nizatiile de bazii ale UTM " .
a organiza~ki de feme1. se reu~ea as ntua1
asupra acesteia. a) Seqia Muncii de Par1id in Randul Femeilor
La nivelul Comitetului Central s-a hotarat infiin~area Seqiei Muncii de
Panid in R3.ndul Femeilor, al carei rol poate fi rezuma1 in preluarea atribu\iilo r
2.2.4. Dizolvarea UFDR Sectiei Organelor Conducatoare de Partid , Sindicate ~i de Tineret in relatia cu
Urmatorul pas a fast dizolvarea efectiva a U_FDR._Acesr_proces a fosr_ reali1a1 organizatia de femei. Principala funqie a seqiei era seleqionarea si repartiza-
in doua crape. prin hotararea CC al PMR dm _14 ia,nua_ne J953, pnvmct infi. rea cadrelor precum ~i controlul apl icarii hotar.irilor partidului §i guvernului
inprea pana la I manic a.c. a sectiilor d~ fe_mei pe langa C~ al PMR, ~i 1-!CM de catre organele ~i organ izatiile de partid , sindicate, UTM , Sfaturile Populare,
1088i1953 din 9 aprilie 1953, pnvmd mfontarea ,,Com1s1tlor de Femei" pe Comitetul Femeilor Democrate din RPR §i institut iile de stat cu privire la
Iangli Comitecele Executive ale Sfaturilor Populare 18 • Pentru a motiva luarea ,,mobilizarea maselor de feme i . pencru participarea lor activa la construirea
acestor masuri, partidul apeleaza la argumentele vehiculate in 1949. UFDR se socialismu lui ~i la lupta pentru apararea pacii". Sectia se ocupa de pregatirea
tacea responsabila de formarea unei mentalit3.ti gre~ite in randul al tor organi- materialelor informative necesare ~i , potrivit indicatiilor primite, putea elabora
za\ii ~i organe de partid, mai precis era dezavuata ideea conform careia ,,sa;cina proiecte de hotlr:iri . 0 alta sarcina importanta era asigurarea treceri i activita~ii
munci i intre femei., revenea exclusiv acestei organizatii. Caracteru\ sau de rutu ror membrelor UFDR in cad rul Sfaturilor Populare. Seqia era condus:1 de
organiza{ie unica a femeilor din Romania s-a dovedit a avea un efect de bume- un §Cf secondat de un adjunct. in componenta sa intrau urmiitoarele sectoare:
rang. ~as?a~ea UFDR i~ forma sa consacratii reprezenta in viziunea partid ului munca organclor de partid in randul femeil ors2, rnunca organelo r sindicale §i
0 teoctm~a catre ,.sectansm" menit:l ,,a ingusta munca in r3 ndul maselor laroi de UTM In dndul fe rneilo rs". munca sfaturi lor populare in randu l femei lor~~.
de feme1 "· Daca pan-· t " Fiecare dintre acesce sectoare avea in fruntea sa un sef. Acestor sectoare li se
. am. a~es moments-a putut vorbi despre un co nflict intre
pre 1uarea modelulu1 sov1euc ~i p.3.stra e . . . adauga .s i un secretariat tchnic. Num3rul de mernb re care activa u in imeriorul
tiilor int -9 • • . r a unui specific nat10nal adecvat condi- acestci seqii trcbu ia sa se incadreze in lirnita a 15-19 activ iste. in cadrnl comitetelor
- eme , m ianuane 1953 situatia pa " fi
opera modificarile in - ct 1 . . . re sa ie tran~ata definitiv. Pentru a
care a prevalat: ran u orgamzatiei de femei, modelul sovietic a fast eel
81. Ibidem.
82 . .,Scc to rul rnunca o rgane lor de partid in nindurile femeilor controlcaz:i fe lul cum orga-
invata,nd din bogata expcricntii a U . .. . . nclc $i organiz.:qiik de pnniU se preocupa de educarea polilica, ridicarea nivc lului
1ara noastrli, trcbuie ca imreo 1 m~n11 Sov1et1ce $i tinclnd cont de c.:ondi~iilc din cu lwral. pro rnovari;.; a in munc i de rilspunden; in toate domcnii le activitJti i de partid,
purrcterea direct.a. pemru inta ?'u partid:. organele ~i organizatiilc s·tlc sa ·tibii rils- antrcnan.: a b to:i tc aq iunik part idulu i, atragerea femei!or in r5.ndurile candidatilor si
- . nrea munc11 pol itice de masa in riindu; fi:mci~orw. mcmbrilor de panid. prt:cum ~i asupra fclului cum organe\e de partid conlroleaz5. si
Masunle prevlizute , .. indrumeaz:t or11 aniza\ iile sindica\e, UTM si sfa1urile popularc pcntru cxecutarea hota-
Se hotara - fi' pentru mfuntarea s .. I r:1rilor cu privire [;i amrcnarea foncilor la wate aqiunile Partidului si Guvcrnului" -
al PMR m '11_nta~ea piina la 1 manie 19Se3qu or ?e femei au fost cornplcxe.
, pe anga ·
birourile org . ..comnetele regiona\e .
a sec, ·1
tll or de femei pe ltrnga C
c ANIC. CC al PC R - scq ia Organizatoricii , dosar. 4/1954, f. 100._
83 ... Sectoru l munca or~anclor sindica le ~i de UTM in rftnduri!e feme1 lor controleaza exe-
_

pemru mun::'~tn~or de baza ale partid·u~a_1onale §i oriisene~ti de partid. in cmarca ho tadril o r P..irtidului $i Guve rnului de ciltre organelc sindicalc ~i de UTM c~
11 d
Genera!~ a Mun .• ra_o urile femei lor" in ui u~mau sa fie stabiliti responsabili privire la antrenarea ferneilor in vederca indcp!inirii planu!ui de produqie, ca~ificare ~~
de !ntreprinderi ;i~ in prezidiu\ uniu~iJo . c~m1tetul execu tiv al Confederaiiei
e seqi i, trcbuiau num~ '. m comitetele sindicale comiretele
promovarea lor in munc i de rJspundere, aplicarea legi lor cu privire l~ protect1a n~,ur~e1
~i copilului , ridicarea nivel ul ui politic ~i cultural al ferneilor precum ~• la toatc aqmmle
it1 responsabiii cu ,,munc~ de femei ". i->-Jniduiui $i Gu vernulu i'" - ibidem. . _
84 . ,, Scct0rul munca sfacurilor populare in r.induri!e femellor c~ntroleaza exe~ularea hota-
------------
78. Arhiva Guvernului Ro ...
ff: 1-9. man1c1, fond Hoti'ir:lri.
r:irilor P.Jrtidului $i Guvernului de dHre Comi~ete_!e E:_e~u:1:e al~ Sfat~nlor ~op~ l~re
cu privire la indrurnarea fcmeilo r spre productie. intovara$m agr.1c?!e $:GA~ , c~l.,fi-
carea lor profesionala, promovarea in munci de ras~u.ndere admm ~stranvc ~' polm.ce,
79. N1cole1a Joneseu-G ale Consi\iul .
80. ANIC, CC al PCR ur~. op. cir., p 2 ui de Mini$tri, HCM !088/953. amn.:narea in aq iuni ob$lC$ti , aplicarea legilor cu pnv1rc la. protcq,a n~a°:e1 $1 c~p1\u~
- st:qia C . 26. lui. ridicarea nivdului politic $i cultural al fcmeilor preculll i ' la wale acpurnle Part1dulu1
ancetaric d
, osar 77/195!, ff. l-2. si Guvernului" - ibidem
 . M!Sll ALE FEMEILOR .. APARITIA ORGANIZAT!EI UNICE DE r:EMEI
oRGANIZATIL coMITETE Sl ( 01 '
~' . . _7 iar pentru cele ra1onale la 3-5 Per. e difcrite probleme : gospod2.re~ti, sanitare, inva1.amant, cultur.1, aprovizio-
re2ionak. numarul ~:~s107
-ne Recrutarea vutoare or
cobo1a la 5 ' .. f · · b · . •
cadre pentru sequle de ~me_i .tre Ula ieahzata
. a•iaratul de partld ~' in cadru] organ,·
~are. Aceste grupe se incadrau in activul targit al comisiilor permanente. al
soa • · , prezcnte Ill t Sfaturilor Pop ulare pe problemele respective. Responsabilele aeestor grupe
din r.indul membrdor_ac1ne M. UFDR.
-
aldituiau grupul de sprijin al prqedintei respectivei adunari de delegateSJ _
za\ii!or de masJ. sind1ca\e. ~T. ~1 ·ea la Bucure~ti, in luna mai 1953 a
,., . , hornra convocaL _ . ,
cu aceasia ocazie se _ . la care sii se aleaga un Com1tet al fenie- c) Comisiile de Femei
. . - Na1ionale a Feme1 1or .. d . .
unet Contenn!e I d ~ rincipalele domernt e activrtate ale vii- Al doilea palier de aqiune era incredintat Comisiilor de Femei de pc l<inga
ilor din RPR. fiind trJsate ~oto ata p Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare regionale, raionale , ora~enqci ~i
rnare i forme de organizareS}. . . • - .- . H :- ~ comunale. in cadrul ora,5e lor ~i comunelor, aceste comisii aveau in componenta
Hot3.r5rea CC al P!vIR din ianuane I 953 a fost mtanta pnn otararea
Consiliului de Minisrri din 9 aprilie I953. La anicolul l se preciza - intre 11 ,5i I 5 membre alese dintre de legate le ce s-au fa.cut remarcate anterior
prin activicatea prestata in cadrul unei ,5edin1e plenare pe ora~e ~i comunc ~i
in scopul asigurlrii unei participli.ri mai largi a maselo r de r:mei la cons_truirca val idate de Comitete le Executive ale Sfaturilor Populare. Pemru regiun i si
socialismului ~i pencro a dezvoha initiativa creatoare a acestora m opera de ndicarc raioane, Comisiile de Femei erau a!catuite din cinci p3n3 la noua membrc,
2 ospod3.reasc5. ~i social-culturala a ora~e!or ~i satelor iarii noastre, pe langil Comiterele
numite de catre Comitetul Executiv al Sfatului Popular dintre mcmbrele sale.
E.xecuci,·e ale Sfarurilor Populare regionale, raionalc, or3.;;ene:;;ri ~i comunale se De altfel, la toatc nivelele, regiuni , raioane, ora$e ~i comune, responsabilele
infiinteazli Comisii de FemeiS6. Comisiilor de Femei de pe \anga Sfarurile Popu!arc au fost cooptate in Comitetul
Execuciv al Sfaturilor Populare respective.
Organizarea ~i funqionarea Comisiilor de Femei erau stabilite prin instruc- Sarcinile Comisiilor de Femei de pe linga Comitetele Executive ale Sfaturilor
!iunile cuprinse in anexele ce insoieau Hotararea Consiliului de Mini~tri. Astfel, Populare regionale, raionale, ora~enesti ~i comunale erau de a unn:1ri felul in
se srabileau rrei mari direqii de organizate a populatiei feminine la nivel nati- care Cornitetele Executive ale Sfaturi\or Populare coordonau act ivitatea dusa de
onal. femci in vederca realiz.irii sarcini lor prevazu1e in planul de activitfiti, inrocrneau

I b) Ad1marea Delegarelor
Prima masura viza ca in ora~e

_. .
d
t' _
consfaruiri ale femeilor e Strazi , car i~re, comune ~I sate sa se organizez~
alea2a dele~atele pent p Ad ' blocun, grupe de case. in care femei le sa-~1
urm; s3.-;ii -desemnez/~ I una~ea Delegatelor". Fiecare grupa de lO fcmei
numirea tor fiind validata d: e~ata. MaTictatul acestor delegate era de un an,
catre Adunarea Gen r F . . .
rapoane de accivitate ~i propuneau masuri pentru imbuna tJ.(irea acrivitii!i i. Ele
analizau ,5i propuneau Cornitetului Executiv al Sfatului Popular masurilc ce
trebuiau \uate pencru ca lifi ca rea ~i promovarea femeilor in difcrite fu nqii de
conducere. Comisiile de Fernei de pe linga Sfaturile Populare din rcgiuni .'j i
raioane cte1ineau doar un rol cons ultmiv in cadrul Com irerelor Executive respec-
tive , ele nefi ind aulOrizare sa traseze sarc ini Comisiilor de Femei 88 -
Comisiile ck Femei aveau ca misiune mobilizarea ~i supravegherea femeilor.
straz11e ma, mari sau satu\ respe . 11 era a a eme1lor d111 cart1erul,
prin ime nned iul Adunarii Oe!egatelor, in toace aciiunilc economice, culturale,
Delegarelor"' pe teritoriul re cu:-
oate de!egatele alcse constituiau Adunarea
socia le ~i gospod;tre~ti ale Sfat~rilor Popularc. Acesror obligatii ce i~i. gaseau
de Delegate 'era de 100 e1/~~ct1v. Nu_ml'irul maxim de membre intr~~ A<lunarc
coresponden{a in struclUra de orna nizare a comisiilor Ii se adaugau ~1 altele,
u~ui ora; cu 30.000 de femei r:ezentand 1.000 de femei. Este da1 exemplul
nan de delegat i · acest caz urma u sa~ f1e consti ru ire 30 de adu- av,ind un caracter mult mai £encr;l: construqia si reconstruc!ia ora~e\or, b~~a
c. n cadru\ fiecarei ad a . lntre1inere a lOndului dt.: lo~uin\e, valorificarea resurse\or locale, campan_nle
----- un n urmau sa fie formate orupe de lucru agricole ~i de coleccare, autoimpunere, alfabet izare, buna fun_qionare ~ ~c~l1lor
85 . .. Acest comitet sc va sprijini . .. o
Popularc regionalc, raiuna\c
!are comunale ~i
re _comisu de femei, Ce
S ora~cne~ti, delegate alef~~; _fi crea1~ pe linga Sfarunlc
. ~i cJ.minelor cultura\c, a unit3.(ilor sanicare si de copii, orgamzarea ?admitelor
sezoniere. combaterea speculei. Comisiile de Femei raspundeau de mcadrar:a
~or av~a rolul de (la sate) ~i e ~~il~r pe langil sfaturile popu- femei lor tn diferitele domenii de activitate, precum ~i de promov~rea lor Ill
~~ti::~~~nsr::e Comitetul Fcnieil 21
aqiunilc s~~ll~~:~ (la ora~e) . Toatc accst_ea funqii de conducere. 0 sarcin.3. foar te importanra era propaganda 111 favoarea
Comiteml istel_or d~ femei ~i le r . P~. Comitetu] F r _popul~re ~i in aqiunt!e constituirii gospodari il or colective .
.Fc:11e1lor din RPR v· ga1~nle interna. eme1lor dm RPR va asigura
1ru leglituri lc imtrnation• J ., a organiza O . \~ona\e cu FDIF- 1 , , p
de Mini$lfi HCM ac -Arhiva G PUternica red _. _ u . In ,1cesr sco
86.lbidem, f. j_ i W88/\953, f. 11. uvcrnuJuj Roinanie~c~e $1 o seqie res1rfms.l pen:
' 0nd Hot;lrfi.ri ale Consiliu1Ll 1 87. !hidem
88.Jbidem: s.
 11511 ALE FEMEILOR ...
oRGAi'iiZA Tll- emu TETE SI cm.· APARIJJA ORGANIZATIEI UNfCE DE FEMEJ 9]

92 .. 'd olooice Comisiilor de Femei le rev

Din punctul de vedere al educapet t e " , e-
nea obliga~ia de a
2 .2.S. Comitetul Femeilor Democrate
.. . . . d femei in lupta activil pcntru ~~ce, educare~ l~r in Spiritul Dupa fin~li~~rea procesului_ de alege:e a _Ad~narilor de Delegate. reprezentan,
mob_11i:a ma~~\~ ~3~ 1 ena iona!ismului proletar. in spintul~dragoste1 §l recuno~tin. tele. nou-1~funtat:lor orgamsme au to:t mvi~ate pe 30 rnai 1953 la Bucure~ti
pa_1r_10;1smu!u1_ ~1 ,1! ~n~::eti~.i, al vigilentei rcvolutionar~ fata ~e du~rnanul de clas~, pentru a,~1 ale~e m cadrul_ Congresulut feme1lor dernocrate din RPR reprezen-
te1 ta~a de Umune_ h·· b ·1 r speculantilor, sabomnlor ~1 a tuturor une!tirilor tantele in Con11tetul Femellor Democrate (CFO). organul central al Comisiilor
pcntru den~ascarea _c rn ur~~o ·
du~manulu1 intern ~t extern - de femei de pe langa Sfaturile Populare. ln urma discutiilor. 151 de fcmei au
fast desemnate pentru a intra in componen\a CFD. in cadrul consiliului a fost
Modul de funqionare era atent srabilit. Activi~a~ea urma s~ fie ~planificata numit un Prezidiu a\c3.tuit din 33 de membre si un Birou format din Stela
crimes.trial pe baza unor planuri de mund. Cmms_ia_ ~e- -Fe~e1 se mtrunea la Enescu - prese<linta , rrei vicepresedinte: Ileana Raceanu , Raluca Ripan. Maria
fiecare doua sapram.ini pentru a face analiza acuvnatn ~1 pentru a discma Moraru , doua secretare: Ana Lungu ~i Rozalia Moldoveanu.
e,·enrualele masuri care se impuneau pentru imbunatatirea performantelor. Obiectivele principale al Comitetului Femeilor Democrate au fast formulate
Comi1etele Executive ale Sfaturilor Populare, prin intermediul Comisiei de
Femei, corn·ocau ~edinte lunare sau ori de cate ori situatia o impunea, cu toate astfcl:
pre~edimele Adunarilor de Delegate, pentru a face analiza muncii sau pentru Mobilizarea fcmeil or di n RPR in lupta pentru pace, pentru imbun:"itii~irea conditii,
a transmite directive legate de anumite sarcini speciale. lor de vi ata ale mamci ~i copilului , mobilizarea femeilor in diferire aqiuni intre-
Adunafile de Delegate sau Adunl:irile Generate ale femeilor pe cartier, strazi prinse de FDIF s i asigurarea legJ.turil or internationale cu FDIF. editarea revisrclor
mari ~i sa1e sau plenare ale delegatelor pe ora~e $i comune erau convocate de feme i91 •
pem~. m_ob~li~rea ~emeilor in cadrul unor aqiuni de amploare precum : con-
struqn, msarnantan, autoimpunere. Activiratea CFD era impanira pc rrei seqii ·
Pri~~le ale?ri pentru Adunarile de Delegate s-au desfa$urat in perioada • Seqi a rclatii cu strain3.tatea . de ca re rllspundea Ana Lungu , avea ca prima
20 apnhe_- 1 mnie 1953. Prima faza a procesului electiv a constat In desem- sarcina popularizarea in Romania a realizfl.rilor femcilor din URSS , din
narea une1 delegate pentru fiecare 10 f . UI . celelalte t3.ri ale bl ocului comunist , dar $i ale mi~cil rilor de femei din ta.rile
Sfarurile Popular d w • eme1. tenor au fast convocate de clltre
e a unan generale ale fem ·1 . occidentale . Pentru cil propaganda era exporta tii ~i in afara granitelor, .,rea-
pemru confirmarea dele at I C e! or pe_ camere, smlzi mari ~i sate
lizilrile " fcmeilor din Rom[rnia erau prezcntate cititorilor din srrainatatc prin
femeilor din respectivul ag el oA,.d u aceasta ocaz1e era aleasa ~i pre~edinta
rea . unarea era d d w . imennediu1 unui Buletin informariv insotit de diverse bro~uri ~i pliante.
delegarul Sfatului Popular re b. con usa e un prezidiu format dm
, sponsa ii de bun d fil . Seclia re!a1iil or cu str[lin:ltmea raspundea de organizarea schimbului de
ce se remarcasera anterior pr" "b . a es a~urare a lucr3rilor, ~i feme1
Dupa constituirea Adunarii ~nl comn utia !or in diferite domenii de activitate. scrisori imre fe mei d in Rom~inia ~i omoloage le \or din alte iari comuniste,
plenara delegate\or pe ora<.:e e_ egatelor, se convoca de catre Sfaturilc Populare precum ~i ck primirea deleg.atiilor str3ine. .
d F . . - .. ~1 comune i d ~ . • Seqia propagand~ avca ca sarcina redactarea de mate~iale cu scop pr?pa,
e eme1 pe langa Sfaturile Popular ct·' n ca rul careia erau alese Comisiile
UFDR-ul a fost numit re e . m ora§e ~i comune90 gandistic: bro~uri. pliante, plicuri cu fotografii, orgamzarea de conf~n~te,
adunarilor del sponsab1\ pemru b · mcntinerea \egaturii cu institu~iile si ministere\e care puteau conmbu1 la
r.indul ·e ·1 egate Ior. Aceasta repreze111a . una desfa~urare a alegerilor
1' me1 or noile fi ocaz1a id lu d • popu!arizarea mi§ciirii de femei. . . .
gerilor reprez , orme de organizare p . ea a e a face cunoscute 1n • Seqia admini strativa raspundea de roate problemele adm1ms1rauve, ~re~um
nou-infiinlate~n~ m ac~la~i timp ~i trecere:01e:tate de PMR. Preg3tirea aJe, cantina comitetului. caminul de copii, gospodaria anexa, casa de od1hna de
esonun aflate in suborct· acuva a membrelor UFDR catre
mea Sfaturilor Populare. la Poiana Bra.av. .
• Sectorul pentru ocrotirea mamci ~i copilului.

Atat Seqia rela{ii cu srrain5.rarea, cat §i Seqia propaganda aveau in compo-

89. Ibidem. f. 7.
90. Ibidem, f. 8. nen1a un colectiv de redactie.

9l. ANIC . fond CC al PCR - seqia Organizatoricii, dosar 48/1954. f. 31.

 ,\PARITIA ORGANIZATIEI 1JNICE DE FEMEl 95

- cor-uTETE s1·coMJS!I 1\LE FEMEILOR. din con~una res~ectiva~ formata din 5-15 membre, fiecare dintre cle av"
oRG:\NIZ,\T11 ·
nd
¥u(la Jsioill~:i celor tre1 1ev1ste destmate exclusiv obliga\ta
. . . Ide a \me
, l legatura
R cu. delegatele de feme i ct·m doua-tre1
" . circum-
. a
Acestor obhga~u 11 se ad.a ::- p d , a cu predi\ect1e crntoa1e\01 dm med1uJ scnptn e e~to~a e. c~ponsa?1la Comisiei de Femei trebuia sa fie aleasa
r; 0 care sc ,1 ft:S, vicepreiedr'.1ta a Com,tetulut Executiv al Sfatului Popular.
temeilor rev1sta eme1 ~ ,11,, sub1ectc legate de rca\Jtfli1le satulm romanesc
urban. rev1sta Sareanca, . . e ~mv 1 _0 No care aparea la Cluj91 • La ora~e: in cadrul c1rc~m~criptiilor electorale or:"i}ene}ti si ale raioa-
~,. re,1sta de Innbwa 011 ~'::-crh1ara 1ogo,
za compozitiet soc1oprofes1onale a CFD Din nelor d: ora§ s-au constn~lt g_rupe de 8-15 femei care isi alegeau o
Foarte mtere<.ant:i cste ,111a 1 0 dcleg.ata de grupa. De doua .on pe luna delegata convoca O iedinia cu
totaiul membrelor 37 (25 %) erau munc,toare, 56 (37 %) proveneau ~m medtul
r:111e1le d1~ ~adrul circu~scnpt1e1. Delegatele grupelor de femei dintr-o
rural ( lucrand in cadrul gospodarulor co!ecuve, restul de 22 aflandu-se in
34 circumscr~pt1e elect.orala ale~e~u o responsabila de circumscriptie. Toate
af.tra acestoral 32 (21 Ii) mtelectuale. 11(7%) gospodme, 9 funq,onare (6%),
respons~b1\ele de ~!fcumscnptte a\egeau In cadrul unei adunari comisia
%) apartinand altor ca<egorii. Adunand procentele m"te!ectualelor 11 func-
6 14 de femet a oraiulut sau a raionului de ora,. compusa din 7-25 de membre.
iionarelor. ajungem la 28% din totalul membrelor. Daca m 1950, cu ocazia
Fiecare. memb~a a corn_isi~i raspu.n~ea de activiratea unui grup de res-
conYocarii Cone:resului National al UFDR, mtelectualelor nu le reveneau decat
P?nsab1le de ~ircumscnptie. Com1srn de Femei i}i desernna o responsa-
6 procente din ;oralul participantelor, trei ani mai tarziu proportia \or a crescut
la 21. respec1iv 28% dad adunam si procentul reprezentat de funqionare. b1l8 care, daca era deputat , urma sa fie ~i membru in Comitetul ExecutiY
al Sfatului Popular respectiv. Pentru a mobiliza femeile in cadrul diferi-
Aceasta cifra este cu atit mai semnificativa dad. se tine cont de compozi{ia in
telor aqiuni , Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare organizau lunar
teritoriu a organiza1iei de femei. Observa\ia este valabilti si pentru componenta
Prezidiului. unde intelecmalele erau majoritare . 10 (30 %) muncitoare, 7 (21 %) adunari cu delegatele')5 •
\ii!"anci. 11 (33 %) intelectuale, 5 (15%) gospodine93 . b) Alegerile pent/"// Ad1111iiri/e de Delegate
Noile alegeri pentru adun3.rile de delegate in I 954 au fest programate pen-
Modific/irile aduse prin HCM 70011954. Caracterul complex al formei de tru \unile mai-iunie . Modalitarea de organizare a a\egerilor urrnarea modi-
orgam~re pentru ,,munca cu fe~eile" nu a intiirziat sa-~i arate neajunsurile. ficilrile introdu se prin HCM 700 / 1954. in cadrul comunelor s-au constituit
Sfaru~1le Popu_lare nu foloseau ~1 nici nu incurajau activitatea Comisiilor de grupe format e di n 8- 15 fcmei. in mod ob ligatoriu, rnembrele une i grupe
Fembel,_. lerarhia complex.a pe care se bazau Aduniirile de Delegate tacea ca trebuiau s5 apaqina ac cle ia~i circumsc rip~ii electorale. Ulterior formarii
acestor grupe. se org aniza o ~~din~a a tuturor femeilor din circumscrip\ie,
dificilI ,zarea
mo membrelor
de lndepl1·n·, S acestora
I s-a_ti1~ extrem de greoa1e,
. sarcinile primite fiind
cu aceasta ocazie ti.ind akasa delegata de grupa. Odata a\ese toate delegatele
' · tatutu Adunanlor de D I • ..
sa aiba lac a!eoerig~pe t d e egate prevedea ca in f1ecare an de grupa, Comitctul Executiv a l Sfaru\ui Popular Comunal le convoca intr-o
,:, n ru esemnarea repre 1 I 1 •
procedura complexa, vastitatea s a iului zen ~nte or a _f1ecare 10 femei' or adunare ge ne ralil pentru alegcrca Comi siei de Femei de pe linga Sfatul
adunari ce trebuiau tinute t ~ t ce trebma acopent, numiirul mare de Popular. Nici un aspect din organi za rca acestor alegeri nu a fosl \asat la voia
deosebit de solicitant ci oa rans ?rm~u ~ceSl proces electiv intr-un travaliu
- ,i recum mut1I prm . int.impEirii. C ircularelc trimi;e In teritoriu precizau inclusiv ordinea de zi
. ;" faµ acesror inconveniente, liderii compnsma rezultatelor ob\inute . folosiLii pcrnru al e~crea comisiei: darea de seama a Comisiei de Femei de
mlaturarea neaJunsurilor. Prin hotararea um?, a~ luat rapid masuri penrru la alegerea sa, ak;erea noii comi sii , pre\ucrarca sarcini!or ce revin femei-
1954 au fost adoptate urmat I Cons1hulu1 de Minijtri nr 700 din
oare e prevederi: · lor din planul de ~nunca al Sfatului Popular respectiv. Propuncrilc pemru
componen~a comisiei nu veneau din panea delegatelor. Roiul acestora se
a) Adundrile de delegale limita la votarea propuneril or tacute de prc,edintele comitet~lui executiv al
• La comune: in cadrul fie ~ . , Sfatul~i Popular Comunal, \iecare nominalizare fiind supusa_ unu, vot des-
constituit g d carei ctrcmnscript" l
de gru a serupe e 8-15 femei, condusc de o LL e ec"torale comunale s-au chts. In practica, listele cu propuneri crau constituite chtar mam:e de ale-
p mtruneau pemru a alege C .. delegata de grupa. Delegatele
~--- om,sia de Femei a Sfatului Popular gcrea delegatelor"'. Votul deschis pentru O lista de membre stab11!ta antenor
arara lipsa de relevan\3 pentru intregul proces electiv.
92. Ibidem, ff. 43_45
93. Ibidem, f. 16. ·
;--------5
· . ·· · HC'I
94. Alegeri.lc pentru Adun:irilc d. .Arh1va Guvcrnului Rom3niei. fond Hotaran ale Cons1!1u!u1 de Mini~tri. iv
wralc ~1 a unitii\ilor 1• . . e Delegate nu res .,
fond CC al PCR - s:~\\:r~~e care ~tateau la b::c~:u_d:li~itarca circumscripiii\or e1c:c-
, f. _Sfalun·i or Populare - ANlC ,
ncelane ' d osar 44119s twttli\11
4 6
96. ANIC. fond CC :i
nr. 700/1954 r ,.,
PCR - sec~ia Organizatorica. dosar 48/1954. r. 75
 APARITfA ORGANIZAT!EI W.;'ICE DE FDlEI
97
ORG:\NIZAT11, C'OMlTETE SI COMlSII Al,E FEMEILOR.
96
aanizarea ~i de.sfa~urarea muncii cu f~m~ile constau in tloua masuri princi ale
ore
ca011te
. tu! femeil
.
or
.
Democrate,
f.
ca pnnc,pala
_ .. .
forma de cond ucere a orgamza- P_ ·
c) Comisiile de Feml'i -d • • · · ;ei de feme1, a tost_des 11n\al. locu\ sau t11nd \uat de Consiliul Na\i~nal al
Pentru alegerea Comisii!or de Femei in or~5e, _procc u1"a :_1a sm~llara.
Diferen~e ;pareau in akgerca comisii!or de 1"e1~1e1, de p_e lan~a. Co1~1tetele Ife111ei·tor· Structura 11 moda\natea
. _de alegere
'-' a filialelor ct·,n ter·nonu
. au ,1ost ~1.
Execrnive ak Sfaturilor Populare reg1onale. ra1~nale ~1 al .capnale1, unde ele niodificate pe~tru o ma1. buna cola~o:·are imre centru §i teritoriu. in al
membrele er.rn numite de ca.ire comitetele exccu11ve _r:~pectJve. Pe~tru a da ctoile• rand :~a d1spus des~m\area_ Scq1e1 de pe Jiinga cc al PMR privind
mai multa consisren(ii accivitiitii. responsabilele Com1Slllor de Ferne, la nive] ,,inuoca in ran?~.l femeilor ' i~ar ~1 a hlialelor acesteia In teritoriu, aflate "in
regional. raional. dar §i la nivelul municipiului Bucure§ti deveneau instruc- srructura canstlnlor Populare .
to;i in cadrul seqiei organizatorice , urmind a se ocupa exclusiv de ,,munca
cu femeile -<J,.
Rezuhatele ob1inme de Comisiile de Femei intre ce\e doua sesiuni nationale 2_2.7. DispariJia SecJiei pentru .,m1111ca de partid 111 randul
de scrutin pentru a!egerea adunUrilor de delegate nu erau deloc incurajatoare.
Mull dorita .. mobilizare a maselor de femei" inrftrzia sa devina realitate.
Jemeilor"
Comitetele ExecmiYe ale Sfarurilor Populare nu acceprnserii -5i nu intelegeau Paralel cu procesu l de transformare a organ izatiei de masa pentru femei, in
utilirn1ea nou-infi.intate\or Comisii de Femei. Solut.ia gasita pentru a rezolva iulie I957 s-a hotarfn o irnpo rtanta reorganizare a struc turi lor aparatului de
cele doua mari inconveniente au fast mcmai aceste alegeri la nivel national partid la nivelul comi tetelor regionale, ra ionale ~i ora~ene*ti . Avfmd ca expli-
~le ad~aril~r de_deleg~te. Daca ordinele venite de la ccmru erau respectate catie fluidizarca activitrt! ii , un numar important de posturi din structurile
~moc.mai, macar m te?n~, toate femeile de pe intreg cuprinsul carii ar fi fast mentiomne au fos l el iminate. Printre acestea. numeroase au fast posturile
unphcate sau. eel pu!m lI s-ar fi adus la cuno§tintil priorit5.Iile parridulu · · rcpartizate Seqi e i pcntru ., munca de pan id in rci.ndul femcilor" la nivcl regi-
ceea c.e le p~v~a: ,.Ridi~area nivelului gospodi'iresc al satu lui , intrctine\.~: onal, precum ~i in Comisiile de Femei de pe hingft Consili ik Popolare la nivcl
cuhun~or, lar?1rea cu1~:1lor de legume ~i zarzavaturi, cre~terea p.i.sJ:rilor, ora~cnesc ~i comuna! 101 • Prin aplica rea acesw r masuri. la nivel na\ional , dintr-un
domemul samtar, ~regaurea campaniei de recoltare, treieri§ §i colectare" numar total de 13.877 de funqiona ri rcsponsabi!i cu mum:a de panid din punct
pemru cele a~ate m mediul rural, §i ,,rezolvarea problemelor obqeqi "9/
pemru cele dm ora~e Fie . ct· ., ., , de vedcre politi c. tehnic ~i ca pe rsonal de dese rvi rc. au lost reduse 3.238 de
.,_dezvoltarea economie· c~1e I mr:e ~c.este aqiuni trebuia sa concluca la poziti i, rerrezentfrnd 23 .3 % 111; clin tota l. in prima varian Ui de rcs1ruc1Urare
material ~i cultural al ~a:a~~~~a/m~~n~\~~.~:_rea continua a nivelu lui de trai propusa de Biroul Politic al CC al PMR. activitatca Sectiei pentru ,.munca de
panid in r;1ndul fc mcilor" urma sJ. fie prcluaca la nivclul comi tcrclor regionale
de ciitre Seqia Or~an iza to rica . Noua fo rrna de lucru care a fast propusa imbraca
2.2.6. Definitivareaforme/or de , . l~nna unui sec10( pernru munca de part id in n.lndul femei lor care, In funqie
.. . . · "munca cu feme1le"
~1 de nurnrtrul c\e \oc uitor i ai re~ iunii , nu trebuia sa dep3~easc5 trei acciv iste.
La mc.1 tre., am de la desfiintarea lJFDR ~i a ari . . .
orgamza1ia de masa destinata fen .1 p tia Comnetulm Femeilor Democrate un $el' de sccLOr ~i doi instructo1i. Din varianta finala a proiectului de reforma
ficar' - 1e1 or a fost din n , - ' a dispQrut ~i acest s~ctor. intreaaa act ivitatc a comitetelo r de femei a fost pre-
. i care anu 1au m mare pane aspect I ou supusa unui ~ir de modi-
•1 _HC_M 700/1954. Motivul oficial. ;. e novatoare aduse prin HCM 1088/ I 953 lu:~tU ~a ni ve \ regional de o sii1gura instructoare ramasa !n cadrul Scqiei
a Juso~ca ~o noua forma de organi~: i~at de !id~.rii partidului comunist pentru 01~arnzacori ce 103 . La ni velul Comiterului Central al PMR, dm1re cele 12 p~s~
neconvmgatoare in · , ~ . re a ,,muncu cu i -1 ., ~r: normate pentru ,,munca in randul femeilor ". 5 au trecut in :'adrul Seq1c1
simplific; procesut~rstrate. m Intervalul 1954-1957 e1~c1 e e1:au rezultatele
PMR din iur r~crauc. Conform hotar" ·1 ' p1ecum ~, dorin\a de a r.::,amzalOr ice. in tirnp cc alte 7 au trecut in schema orgarnzamnca a Cons1hulu1
ie, rcspecuv octombrie 1957 ar~ ?r B1roului Politic al CC al Nationa l al Fet~1eilo rm-t .
, mod1f1cJ:rile institutionale privind
97 Arhi,a Guvernulu1 Roman1c1
nr. 700/1954. f. 7.
98. ANJC, fond CC al PCR .
fond Hotar.iri ale ..
Cons1hului de Mini~tri , HCM
iiio;;-- ~f.6.
10[ · · Nrc , fond CC al PCR _ seqia Cancelarie, dosar 43/l:J 7· ..
99. Arhiva Guvcrnului Roi;a s:c:ia Organizatoric~ 10/ A~IC. fond CC al PCR - sectia Cance\arie, dosar 7/19J7, tt. 6-9.
nr. 700/1954, f. 8. nir:1, fond Hotiirfiri, :l~sar 48/_1?54. ff. 78-80. - lbtdem. f. 79
Cons1ltului de Mini~tri , HCM IOJ. ANI - . · 48/ t9-- f 6
104 tb· C, fond CC al PCR - seqia Cancelane. dosar Jt. · ·
· idem , f. S.
 ORG.~NIZ:\TIL COMITETE 51 COMISll ALE FEMEILOR ..
9S
.. . . _ .. . .: d fcmei!or de la Uniunea Femeilor Democrat
Masura trecern acuvnatu m I an uI . - D • e
1 . _ . p . -a dovedit a fi una fahmentara. aca la centru
in sarcina Statunlor opu1ares . - b. . I . '
Comiletul Ferneilor Oemoc rate ~i-a reali~at i_n m_are paite o iect~:e e ce-1 fuse-
, . . ate
sc.:ra reparnz . acrivitatea la nivelul tentonulm a avut de
. . _ .. , • sufei it. Cauzele au
~

fost at.it lipsa de coordonare ~i c~erenta a ac~1v1~at_11, cat ~1 i~un~a m cadruJ Capitolul 3
unor comisii mixre. in care aqiumle sectorulu1 p_nvmd rnu~ca_ !TI r~ndul feme-
ilor erau a~ezate pe ultimul plan. Chiar dad. respmgeau_ apnon~ or~~e temativa
de sectarism care ar fi decurs dintr-o segregare totala, pe cnteru de gen, a Consiliul National al Femeilor (1958-1989)
acrivitJiilor organizatiei feminine de masa, limitele atinse au o?Iig_at conduce-
rea de pan:id sa revina !a o formii de lucru clasidi pentru o orgamzat1e feminina,
pe principiile unei organizaiii de masa. Trecerea propriu-zis3., hotarata In cele Decizia de schimbare a '.ormei de or~anizare a mun~il cu ~femeile a f~st l~ata
mai mici dctalii de conducerea partidului, a fost 18.sata in seama unui comitet rin decizia Biroului Poliuc. al PMR dm 10 octombne 19)7. A fost 1nfiin\ar
de organizare alcamit din 48 de membre. Dintre acestea, 90% erau membre p T I Na\ional al Femedor din RSR ca pnncrpal organ de conducerc a
de partid. Principalul criteriu de seleqie nu a fost experienta in cadrul muncii C~ns! 1-~ de femei din Romftnia. Similar cu precedentele 1 fonne de organizare,
cu femeile, ci gradul de notorietate pe plan local ~i mai ales national. in acest mi~c~nt, a sa se spriJ.inea pe structura piramidala clasica, cu tiliale la nivel
acuv1ta e · . _ ,
comitet se desprind trei grupuri deosebite. Prirnul este eel al intelectualelor, regional, raional , ora_~en~~c. com~nal ~1 sa1esc-. _ A • • • _ _ •

19 la numar, figuri foane cunoscute, rnernbre ale Academiei, profesori univer-
sitari. ziariste sau artiste consacrale 105 • Urmatorul grup era format din membre
ale forrnei ~nterioare de organizare a muncii cu femeile , alcatuiL din ~apte
per.mane, prmtre care pre~edima Comitetului Femeilor Democrate Stela Enescu
1
~i doua ~i~tre _secretar~, Ana Lungu ~i Elena Livezeanu. Cel de-al treilea gru;
este alc_arun dm muncnoare, 1aranci care activau in sistemul alJricol de srnr ~i
gospodme 1~ ~ Nominalizarea persoanelor din aceasta u!Lima c:reoorie pare s3
~ fo sr facuta -~em~ a respecta o anumita proporiie in reprezenr:rea rcspecti-
, elor categorn soc10-profesionale.
Conform notei de .1ust1 hca re ce inso ~ea rextul hornrar~ 1, m_otivatia d1~__spawle
schimbarii fo rmei de organizare a ac ti vitatii in rllndul ten~e1\or se spnJ_mea p_e
necom:ordan1a intre forma de orga nizare exi stent3 ~i ~eahz~lfe~ planunl~r _sll~
pulate la eel de-al doilea Cong.res al PMR. Fara indoiala, JUSt1fic,~re_~ ot1~1~!a
nu era complet lipsit3. de ade,·f1r. Fe meile fusesera $i co~tinuau sa tie p_nvnc
din perspectiva unica a utilit:1lii \or pemru panidul comu111st. Furma dupa care
funqiona orn.anizatia de fem ei trebuia sa asigure in primul rUnd rezo_lvarea cu
rezultate ma;imc a directi velor pe care conduce rea panidului comumSl le Sla-
bilise pcntru irnreaga po pu htlie femininf1.

IJ 3.1. Parmele de oroanizare a activita\ii

C . . • .. .
"'
. .
0nducerea ll11 $Caru de 1·e me1 reve nea la mve! cen
tral Consiliului Na\ional al
1, nivcl regional
Femeilor, struc{ ura ce reunea totalitatea delegare\or desemnate :lizat \a tiecare
pent f: a de\eoatelor s-a re
ru a ace pane din acest for. Desemnare = . 1 d sat comuna, ora~.
Pa_tru ani , In urma unui proces electiv national la nive el r ~ra convocat un
ra1onr d . . _ - .- l"stele delegate o, _. .
C Ju e~ ~I reg1une. Odata de timnvate 1 . IE
ecuriv al Cons1iiu\u1
No~gres Na1ional in cadrul crtruia era ales ~omitetud_ ; ~ase secretare ~i o
105. in act:asra categorie imrau _ Alice c a11?nal, coinpus din: o pre~edintii , ~ase v1cepre~e LO ,
pondt:nt al Academici RPR · _sav~lcscu (profesor univ ._ . onl!sie de cenzori alcftruita din 10 membre.
de pediatric din ciu·) L. ~- Eugenia_Mihalca (profcso . ers_itar ~1 mernbru cores-
fond CC al PCR _ :e~ i igia Maco~c1 (pictor). Luci;~ urnve:snar, d~_can al Facult:"ilii
106. Ibidem. ta Cancelarie, dosar 47/1957 ffcmetnus (scrmoare) - ANIC,
;--:-:-_
· . 19-21. i: ~;AR , FDFR, UFOR. . . . ANICJ. fond CC al pCR - seqia
, hive\e Na~10 nale lsrnrice Ccntrale ( in conunuare ·
Cancelarie, dosar 43/ 1957. ff. 6-7
 CONSJLIUL NATIONAL AL FEMEILOR 11958 _1989 )
IOI
ORG,.\NIZATII. COMITETE SI COMISH ALE FEMEILOR ..
100 ·,ece\e femeilor verificau activitatea comisiilor de femei cti·n 1-01 . d .
Nourarea o reprezenmu componenta pe care ac~st. c?ns!liu tre~uia sa ores, conll . . GAS' repnn en,
pecte ~i mesajul implicir continut de accs1a. Se s.ubltn~a tnca o. data p~eeminenta instirutii s1 dw . . . .
co01ite~ele reg10~ale, r~1~nale/Jude~cne, ora~ene~ti , comunale ~i sate~ti ale
femeii act ive. Viitoarele membre nu pu\eau f1 decat m~n_c1to~r~ l~u~ta§e in femeile i11 desfli:urau acnv1tatea ~upa cum era stipulat in regu lamemul de
produqie. 1aranci muncitoare, fru~ta§e in s:~torul socialist ~1 md~v1dua1 al ruoqionare, sub m~rumarea .d1recta a or?anel~r de panid locale, pe baza sar-
agriculrurii. funqionare. mame ero1ne. Dat Jund. caract~rul de masa al orga, cini\or crasate de catre Com~etul Orgamzatonc Central. Activitatea era dusa
niza!iei, in conducerca acesteia erau rezervate §I locun pentru gospodine ~i conform unui plan de mun_ca axat pe obiective\e Sfaturilor Populare, \iniind
sotiile de ofi1eri'. seama de problemele spec1flce fiecarei regiuni, ra ion/judet, oras, comune, sat.
Prin hot3.drea de infiin1are, Consiliul National al Femeilor detinea un numar
Fiecarei membre din comitet ii era repanizaca o sarcina specifica. in funqie
rota! de US mandare a caror distributie respecta un algoritm bine stabilit. 80 de
de priorit1itile exis tente In planurile de munca , membrele active organizau
mandate erau impaqite in mod egal lntre caregoria muncitoarelor §i cea a
co\ective de lucru axate pe probleme specifice. Nelipsite erau comitetele pen-
iarancilor. Este important de subliniat ca, spre deosebire de momentu! 1954
tru educaiia politica ~i ceta{eneasca a femeilor. cele pentru educa1ia sanitara,
acum cele douii grupe profesionale nu mai prezinta omogenitate. in fiecar~
indrumarea comitetelor de parin~i , pentru activitatea ob§teasca a femeilor in
dimre cele doua categorii a fast operata o clasificare. Pentru categoria munci-
probleme edilitare ~i gospodare~ti, pentru organizarea cercurilor gospodare~ti.
toareI~r, re~artizar~a locurilor \inea mai ales de ponderea femeilor in diferitele
Noi colective erau infi in1are in functie de priorit8.Iile locale de moment8 •
ramun ale _mdusmei. Daca in industria grea, domeniu in care, pentru anul
Controlul ~i coordonarea comitete lor pc activitate se realiza dinspre baza
1_957, feme1le nu re~rezem~u dedt 10% 4 din totalul angajatilor, fusesera repar-
sistemului c3.tre vfirf astfel : in comitetele sare~ti , fiec5.rei membre ii revenea
n~t~ or mandate,_ mdusma u~oara ~i alimentara, ramuri deja feminizate, au
o anum ita sarcina ~i coordona unul dimre colec tivel e pe prob\eme. Membrele
pn~m _8 de locun,_ re~tul. de .~atru revenindu-le muncitoarelor din dorneniul
comiteml ui raional coordonau comitetele pe comuna , iar cele din comitetele
a.gn~ol. Al:ele sum_msa cnternle repartitiei in rfindul t3.rancilor. Aici distribu-
regionale coordonau cornitete\e raionale. Comitetele. orrt~ene§ti i§i sprijineau
simatia rear
.
t
Jia tme ma1 de raba de dor'nt ·
0 ·- •· .
l a mc~raJarn unm anumit sector si rnai putin de
a a momemul respecuv Astfel 20 d d activitarea pc comisiile femeilor din circumscrip!iile electorale, principa\ele
femeilo r din Gospodiiriile A . 1 · . ' e man ate erau destinate responsabi le cu indcplinirea sarcini lor din planul de ac tivirnte. Lunar erau
. mco e Co\ect1ve (GAC) .·1 I d. C .
Agncole de Productie (CAP) U _ :- . ~ ce or m ooperanvele organizate )Cd in te cu pre§edintek comisii\ or de circumscriptii pentru analiza
vara~irilor cu 16 mandate · rmtu t~rancile care aderasera la sistcmul lnto- activirii.tii ~i stabilirea prioritJ.lil or pentru ernpe!c urmUlOare. Comitetele ora-
viduale fiind repanizate d~ pentru erne,le care-~i piistrasera gospoctariile indi- ~ene~ci ~i s~ite~ti organizau de doua-rrei ori pe an §edinte plcnare in care erau
dupa cum se facea preciza~::a~r~ ~andate. Intelectualele cu stud ii superioarc, prezentate rar.onul de activitatc. analiza rezullatelor ob!inute ~i masurile pre-
repanizate 23 de mandate al; l§t paSrrau procentul obtinut in I 954 fiirn.lu-le
rnemb ru a1 PMR nu era ' cond· e $apte rcvenindu le f · '
5 . StatulUI
conizate pentru imcrvalu l urmaro r".
O • 1. . - unq1onarelor de in intreprindcri. instiw1ii, GAS §i GAC se alegeau comisii ale Femeilor in
destinat
. e_ membrelor ~i candidatclor
1i1e e 1mmatorie d
d . 6 , oar 45 % dimre locuri fiind aduniirilc gcnera\ e al e ferneilor. Ace la~i procedeu era urmat ~i in cadrul dife-
.In tentoriu, activiratea in . d I e p~rt1d . ritelor centre sindica le. pe ramuri de productie. Aceste organisme aveau _ca
ton~a i. comitete ale femeili;n u ~eme1lor avca urmatoarea forma oroaniza-
com1sn ale fem -1 • • pe sate, comune . . 0 princ ipala responsabilitate 'indeplini rea obiectivelor din un~ta:.tile eco~omtc~
(GAS) . G e: ~.rm mtreprinderi ~i inst' .. ' Ora§e, ra1oane ~i regiuni; respective: cre~terea produqiei ~i a productivitlitii muncii, nd1carea ~1velulu1
~i de!e!:te o~pofdaru_le Agricole Colective inlt~tu. Gos~odi'iriile Agricole de Stat de calificare in n1ndul muncitoarelor, popularizarea rezultatelor obpnute de
cat $i ~omi:.~, e~e1lor in circumscriptiiie e~tcumscnpiiile elecrorale orfi.§ene~ti f~niei, respectarea drepturile acordate prin lege femeilor, organizar~a de cre~e~
femeilor din1~: ~1 dele?tele femei\or erau ;ILoral: de la sate . At8.t comitetelc, camine, asigurarea uneL prcgatiri ~colare suplimenrare ~i a mese1 la canuna
institutii ~i GA;~ ~e~pecriva de activitatc Co ~s~. 10 adunUri ~i conferinte ale
- - - - 1~1 esfii~urau activitatea .sub m1s11le femeilor din intreprindcri, pe1'.,tru copiii muncitorilor ...,
In cazul particular al c~misiilor de femei din GAC, acyvitatea se d~sfa.~~ra
3. ANIC, fond cc al PCR - . . conducerea comitetelor sindicale.
pe baza planu\ui de munca al Consiliului GAC ii sub indrumarea directa a
4. RecensG.JJ1finrul popularie· d_seq1a Cancelaric dosa 4
vol.r.DireqiaGen l; m21febnwrieJ956 Sr 8/1957, f. 9.
5. ANJC fi d era de Stat isti ~ ' rr11cr11ra soc· l
6 _ ANIC · ri°n CC al PCR _ seqia Cc • Bu:urc~li, 19 57 ;c' economicd a popula{iei,
, ond CC al PCR - seqia c:~~c:ar:e, dosar ~31'tt51 .f 8
t::ar1c, Josar48/l957: r: 12.
 TETE S! (OM ISJI ALE FEMEILOR . CONS!LlU L NAT IONAL AL FEMEILOR (1958-1989) 103
JO! ORGANlZATll, (OM ! _

. __ . . v3.nd ca scop respectarea de clit re an~aJ_atele fen1ei Din analiza, documentelor imocm ite la nive l regional ,i raional, se observii
orgamza~1e1 d~ parod. a GAC paniciparea tor \a intreaga act1v1tate a gasp a ca intreaga ~ct.'~n-~ ~e alege re a ~el~ga~~lor a constit~it O n?ua ocazie de rev i-
pre\
·edenlor
.
din statutul
I ., 11inim de zile-munca- . A ceste
, , ,,
com1sI1 au fio
O-
110rare a acttvtta{ll 1~ c~drul or_ga~1zat1 1l ? r. de feme1. Presmnea a venit de la
D ~
V • ::-

dariei ~1 depas1rea numaru u1 I . . . st ::, u prin intermedml instruq mnilor pnvmd preg3tirea ~i organizarea aleoe-
as1rate ana la definitivarea procesului de colect1v1za re. . upa aceasta data,
P ,, p . "I d" fe mei GAC au fost preluate de comr tetul de femei di ''10t\n
nor
vede rea preg atiri i Co ngresu lui National al Femei\or de la Buc ure:ti.
, I I , , '
funqnle com1s11 or ._ _ . ,:- 10 n Acestea prec_iza~ mter_v~ .u 1p care treb~iau ~a ai b~ \oc alegerile, precum ~i
sanil. comuna. raionul sau regnrnea respec~I\ a _- . - ..
inornaniza\i ile UTM exismu in cadru l brroun lor 11 al ~r,gamzaprlor de baza dinea de z 1 a mrrumnlor. In mod obligatonu, pnmul punct ii reprezenta 0
respons;bile cu munca in rindul tine~elor fet~- ~u spnJ mul comi~etel or de ~~re de seama a com itetu lui organizatoric, moment urrnat de alege rea, pro-
femei erau organizalC cic!uri de confenn te pe d1 fen te teme de cu ltu ra generala riu~zis3. a comitetulu i de femei din circumscrip\ ia respect iva. pen tru ca in
~i cercuri practice (gospodarie, }Coala mamei)li.
fncheiere sa fie adoptat planu l de m:lsuri . Darea de searna , mai ales la nivel
regional, rep rezenta enun~e r~rea diferite!or masu ri intrepr inse in spec ial la nivel
comunal ~i orii~encsc 15 In ,arna anulu 1 1957-1958. principaiele aqiuni care
figurau in agenda comitetelor ~i com isi ilor de feme i pri veau atragerea cat mai
3. 2. Desemnarea primului Consiliu National al Femeilor multor familii catre sistemul colectiv de munca a pamamului , depa~irca pro-
duc\iei atflt in industrie, cat ~i in ag ricultura, priorit~W stabilite cu ocazia
alegerii Congresului Femeilor Democrate 16 . Pl anuri le de activirate marcau deja
in vederea alegerii noilor comirete de femei la nivel reg ional, ra ional -5i ora-
schimbarea dec isa pri n hotararea Comitetu lui Central al PMR. Accemul c3.dea
~e~esc ~_i , binein~eles, al Consiliului National al Femeilor, in pe rioada 12
acum pe promovarea femeilor in diferitc ramuri ale produqiei , in spec ial in
n?Lembne - ~0 decembrie 1957 au fast co nstituite la nive l de reg iuni, ra ioane
~1 o~e ~o~nete organizatorice ale feme ilor, formate din 21-35 de membre
acele domenii ale indu striei In care propor~ia femei lor nu era foarte semn ifi-
La C0?5tHu1rea acestor comitete au partic ipat corni siile de femei de pc Janoi
cativa, ,, rid icarea nivelului cultural al femeilor'' prin organizarea de cercuri de
Sfatunle lectura, organizarea de con ferinie pe teme de agricultura ~i zoo tehnie. Munca
~iilor d Populare
- . .. reo·
::,mnaIe, ra1ona
· I • -
e ~1 ora~ene~tt,. ::o
rep rezentanti ai oroaniza-
de ,, l:lmurire a feme ilor" trebuia sa fie neincemca, la camp , in timpul pauzelor,
al o -~m, adsa ~ vmoar~le membre12_ Sim ilar cu forma antcrioara de orgaoni zare
e.::cen e. es1a~urate mtre I decemb . 1957 1. ' prin lectura publicCt de brosuri cu caracter propagandistic 17 •
dinspre periferie spre c t ct· ne . ~ 31 ianuarie 1958, au mers Reinstaurarea or2aniza1iei de masa a femeilor sub de numirea de Co nsiliul
(31-41 de membre), rai:~a~' (4~~~re com1tetele sate~ti , comunale, ora-5ene-5ti National al Femc ilo; a fast punctal:l in mod oficial prin organiza rea unei con-
consrituie a!e2:erea comisie· . de membre) , pentru ca ultima ctap a sa o fe rinte na\ional e a organiza~ie i. Conform merodelor de munca deja insu~ite,
,- - ' reg10nale (53 65 d b
cons1\11lor raionale ~i ale ora 1 d - e mem re) de catre memb rele preg5.ti rea conferintei ~1vea in fapt o va loa r~a mai insem nata decal ev~ nim~ntul
Comitetele ora~ene<.:ti ? air ~ sub?rdonare raionala.13_
fi . 'l ' ra1ona e ~1 reo1onal I ~ . . in sine. DoritWl panid ul ui era antrenarca unei pi'irti cat .mai semm fi cau~e a
orma1e dm 5-7 membre la l t- ea e 1eme1lor ~i-au ales biroun popula\ iei femin ine in ac Livirntea ornaniza{ iei de masa pn n alegerea cand1da-
9-11 la comitetele reoionale o~a~e e de subordonare raionala 7-9 la raioane ~i
tc!or la nivel regional. Con fo rm stm~t ici lor, 400.000 de fernei a~ fost. a!ese ca
pre~edima ~i o secre~ara La a c~nd ucerea tuturor com ite te'i or a fas t alcasa o
comitecele · • · comitetele orasene · d , repreze marnc ale com itctelor ~i comisi ilor de femei, cifr8. care, m ?P~m~ con-
deIegatelorramnale ~1 regionale au fo t
1 . ~ti e su bordona re reoio
0
nala , duc3.torilor de panid , a rarn pore ntia lul organizatiei femin ine de a-~1 larg1. ba~a
La n·v 1 _,s-a fa cut de c3.tre prezidiulaad ese ~1 doua ·
5
~ .. vicepresedinte. Desemnarea aderentelor, in vedereafonntirii ~·i dezyoitiirii con}tiin/ei socialiste afeme1 /01: .
alcii~i~e ~~a~e~es.c, raional Si comunal auu;aru , in c.azul satelor §i comunelor. Lucrarile incep pe 8 marrie I 958. cu salutul adresat de Gheorg?e Gheorgh1~-
____,_n_cmc1-~apte membre1\ □st orgamzate comisii de propuneri
Dej. Dupa o trece re in rev istft prealabilft a tuturor progre~elor mr_egi~trare ~n
10. Ibidem, f. 9. conctitia fe mei i de la venirea la putere a Partidului Comumst Roman , mclus1v
ll. Ibidem, ff. IO- l]
12 . Servic iul Judetea~ al A . ~ . . . ncacu femeile"'. dosar46/l958.
reg iona l PMR privi n/h~elor Nationale (in conr _JAN Bthor, fond Comiteml re£ional PMR pnvmd .,Mu
tr.18-'JJ -
13 ;;-. I-S; SJAN Vasl ui, fo~d ~~ca_cu fcmeile ", do~:~a~~; l! 5JAN) Bihor, fo nd ComiLetul ~~ -Ibidem~-.
· idem. nmeiuJ raiona] al fe . 8, ff. 2-5 · ctosar 6- 1958,
14. lbidem . me1\or Vas\ui , dosar 81 1958 , ff. 8- 12- 18. Ibidem. - ~ eor he Gheorghiu-Def.
· ~Sa\urul CC al PMR adresat Conferin\ei de catre rovara~ul Gh g
m Femeia, anul X I, nr. 4. apri\ie !958 . P· 3.

►
 CONSIUUL NATIONAL AL FEMElLOR 0958 _19891
ET E S! coM!Sli 1\LE r:EMElLOR .. 105
lo-I ORG,\NlZATII. (OMIT
dezvoltirea infrastructurii saniLare ~i a ce\e· s1ruc1ura pe care o adopt~se Consdiul Na\ional al Femeilor nu avea cores-
a resurse\or alocatc pentru . .• . y y - • • I , :- l . . . 1 de pandent in cadrul orgamza11Iior
F . U s11111\are .din . cele!alte state co mumste
. , Cl. .rn
ingri"ire a copilului. popula\ia tennnma a ta11~ era c. 1ema~~1- a .,1ntens1f1carea
Union des femmes rani;atse ( FF), orgamza\ia de femei a Partidului Comunist
tuPtji pentru propa~lrea ~i intlorirea scumpe1 n~~ue pat111, p~nrru feric.irea
francez. para a be~ef1c1~ de ~uportul unu i partid-mama aflat la guvenare sau
oporului pen1ru via\a ~i viitorul luminos al copnlor, penlru v,ctoria dep\ina
~i inai mult, ~I ~nm part~d un~c, _UFF i~i creeaza o structura care sa favorizez~
: socia\is1~1Ului in Republica Populara Romiinia" 19. . .
proxirnitatea la(a ~e pub\1cul-\mta . Plecand de la aceste considerente, se renunia
Dimre ce\e 521 de delegate prezente la Confertn\a Na(tonala, 155 erau
la forma com~lexa ~1 greoa~e a unor c?m~~ete locale foane numeroase, pentru
muncitoare in industrie, 126 agriculrnare ~i 116 functionare, gospodine ~i lucra_. variantJ. mat supla, baz_ata pe orgamza111 de Cartier, dar ~i de intreprindere,
0
roare in coperatia de consum. Repartitia se realizeaza si de aceasta data ln care sa se adreseze feme ilor punctual pe ace\e probl eme de inreres comun al
funqie de siruatia ocupa\ionalii a delegatelor, prioritare ca reprezentare fiind micii comunita\i locale: deschidere de icoli , construirea de \ocuin\e". Diferen\a
femeile muncitoare. Dadi. in componenta Comitetului Femeilor Democrate majorU fata de organizatia similar§. din Romftn ia era directia de organizare a
distributia ponofoliilor reprezenta mai ales prezenta femeilor In diferite ramuri campaniilor. Activiste\e UFF anrrenau feme ile in a ce re ~i obtine anumite
de acti\'itate. preponderente fiind agricultoarele, la Conferinta Nationala tinut3. beneficii in cad ml comunitatii locale. lni1iativa pornea de la baza. dinspre popu-
in vederea organizarii activit3.tii nou-infiintatului Consiliu Na~ional al Femeilor la\ie spre reprezentan\i i politici , avftnd un caracter militantist. in cazul UFDR
majorirare au devenit mun~itoarele, care la ace! moment nu reprezentau mai ~i ulterior al Consiliului Na ti onal al Femeilor, activ istele rni~ciirii de femei nu
~ult d: 27% din totalul populatiei feminine salariate, propoqia scazanct dras- diutau sa afle ca re sunt prioril.1.tile diferitelor categori i socio-profesionale de
~1c daca ne_ raportam 1~ ro1~\ul populatiei ocupate, unde iaranci\e erau prezente femei. Dimpotriva , popula~ia rrebuia convinsa ca masurile luate de srntu l
1~ p~oporp~ de apr?x:mauv _60%. Cauza acestei prioritati acordate femeilor comunist in direqia \or su nL cele corecte. intre ce i doi pancneri, populatia
dm :nctusme nu_rez,da doar m simpla propaganda de partid privind rolul con-
t
:~~1:tor c13:5ei_ muocitoare. Guvernul comunist, aflat la mijlocu\ celui de-al
·m1 ~-P. an cm~ma:, do~ea sa dea pe aceasta cale un nou semnal In direqia
feminina ~i puterea politica , medierca organiza~iei de femei este una bilaterala
in cazul Fran\ei ~i doa r unilateral§. . in eel romclnesc. Ca organiza(ie feminina
¥
de masa a unui partid comunis t care a rJ.mas mereu in opozitie, campaniile de
' ram m numar cat ma1 mare a fem ·1 . ~ . . . mobilizate ale UFF s-au me ntinut pe o lin ie de aq iune ase man:1toarc celei a
de preferinia in indust,· C . e1 or mtr-o forma de act1v1tate salanata,
ie. oncomitent func 11··1 d Uniunii Feme il o r Antirascis tc din Romania. Fi liatia cu Partidul Comunist
niza\iei de femei rind s·a fie .b . ' 1 e e conducere la nivelul orga-
L atn u1tedoar n b I . Franccz nu era sino nima cu subordonarea wtala fa{J. de acesta. Aparitia unei
propo{1ia inte\ectualelor in tot I l d I lem re or de pamd, spo rind astfel
fac precizari clare privind da u e egatel_or. Pentru prima data, nu se mai sectiuni in cadrul PCF pemru munca in rflndul femeilor a fost privitil ca o
. I • pan erea oospodmelo • d lovi tura data indcpendentd organiza~ici fem inine . lmpunerea de catre partid a
me use m cateooria functio l . 0
r m ca rul mi~carii ele fiind
j C .. o • nare or ~1 a lucr.3.toar I
n onsdiu au fast alese 115
ct· '
. e or m cooperatia de consum. propriilor activi~ai in conducerea UFF a fast la rflndu l ei criticatfl dur, mi litan-
ocupau aceea~i propofiie 35 o/c m~mb~e, dmtre care muncitoarele §i tiirilncile tele vUz.ind in acl:!asL gcst dispari1 ia autonomiei interne ~i folosirea d~ merode
ct:pa~eau 3%, in timp ce ,feme;I· ,ar J~telectualele, 23%. Funqionarele nu S!riiine organiz::11 iei::! 3. O auto nomic simulara a p:1s tral ~i UFAR, apm FDF~.
fond confima - e casmce erau . ~ Odatil cu uniri ca rea misclrii in l948 nu se mai poate vorbi despre autonom1e
' .. ta asrfel dorinia panidui . d • prezente IIl proponie de 7 %,
1eme11
.
ca
b salanaco- · D'm punctul de vedu1 e a mcu raJa · ~1• m acest fcl ipostaza
A in cadru\ UFDR. organiz:1\ia de masa' devenind in fapt mai mull o sec~ie a P_MR
j
1 mem rele de part"d ere al compoz·i· • pemru munca in nl~dul feme il or. in Cet10slovacia, pana in I 95 2 nu .a exL~t~~
totalu l celor al i erau intr-o usoara mi . l 1e1 politice, candidatcle
Prima s h' esbe. nornate, reprezentfind 45 % din decJt O seqie femininft in cadrul Partidului Comunist Cehoslovac ~1 ~o_misu
• c im are semnificaf - fem inine in cadru l sindicatelor. in I 954, unn8.nd modeiul URS~, a:uvn~te~
politica in riindul femeilor cste rra nsfe rata autoritil\ilor locale, n~ 5 ura lu_aia ~~
A

mceputul anului 1963 . iva in conducerea .

Plenara Consiliului N~ i::nd Maria Rosetti inceteaz~rg~nlz~tie! s~ petrece la de statul comunist bulgar2"'. Prima organiza1ie feminina de masa a Part1dulu1
G.l.dea, la acel momen~ al al Femei\or, este ale :-a dm ~1a1a-1. In martie, Ia
prorector al Ins1itutului ;s~. o noua presedin ta, Suzana ~ msanon de masse du Palfl
19.lbidem. 0
nehnic din Bucure~ti. -. Candra F~yolle. L'U111on des Fe111111es ~,am;aises Une a,gadonarca llll Philippe Braud
Uo1_11mumste Fran rws, 1945-1965 teza de doctorac_su~O~~orp 69
20. ANIC, fond CC al PCR - . , 3 ~iversi1atea Paris I-Panthfon Sorbonne. octombne - ' ·
21. ,. Funeralii lc Mariei R . .:eq1a Cance!arie d ~ . Ibidem
oseu1, in Femeia, an~I ;~r 4711957, f. 5. 24.A\e 'P: 106
. · . .. . /ne ualitv in the Soviet Union and
C na llenlmger_ women am/ State Soctafwn. Se., q? _68 ·
, nr. I. ianuaric 1963, pp. 2-3. l.echosfovakia, Macmil!an Press, Londra. 1979. PP· 4_ .
 CONS!LlUL NATlONA L AL FEME!LOR 0958 _1989 )
107
TE.<.:\ co~11s11 ALE FEMElLOR ...
1()6 QRGANIZATll. COMlTE ~
pentru camitetele de femei ~in ':'ediul urban , activita\ile gravitau in juru\
. ar a fost dizo\vata in 1951. \ocul ei fiind luat .de Comitetul nevoi\or Sfatun!or Populate.• \tnand tn pnnc,pal de. intre\inerea edilitara: buna
Comumst Bulg _ . . . hiecriv eni de a sustine 1111~carea mternaiionai~
Femeilor Buhi.are. a\ caru1 umc o .. . a oospod3.rire !}I_ mfrumusetaiea _ora~elor~ a fondulu1 locariv, sustinerea sindica-
feminina. in ~paralel au fost create pe 1an~a Cons1h~I ~Nat~onal al Fr?ntul~i ~eJor in actiuntl~ de c?ntrol_ pnn ~are sa se ~rmiireasca buna dcservire a popu-
Patriei ~i filialele locale ale acesruia, s~q_u ~e m_unca~ !11 ~and~l fe~rne1lor. In latiei In 01 ~gaz1ne, p1_e1e_, 1estaurant~, c~l t1varea de legume ~i zarzavaturi pe
toamna \ui 1968 a fast conYocatJ o confcnn~a n_aponala_~ teme1 lo_r m cares-a !oturi indiv1duale. P_nnc1pala metod~ pnn. c~re s-a urmarit realizarea aceswr
hotarit constituirea unui organism aumnom ~1 _umc, _Cons11tui,;e~eilor Bulgare, ctezidcrate er~ or~arn_zarea de ~u_rsun.' c~~termt~ ~i intruniri de informare pen-
care sa preia conducerea consiliiior de fe n~e1 la ~1vel local- . Smg~ra organi- trU femeile ~1 cetl_alt1 ~arte~en 1mpl'.cat1 m_r~a{1zarea respective\or aqiuni. A
za\ie de masa femininJ care }i-a p3strat mtacta forma de orgamzare de la doua principalii d1req1e ~e 111terv_enI~e era nd1carea nivelului cultural ~i polilic
creare $i pana la caderea regimului comunist a fast Uniunea Femeilor din al femeilor prin populanzarea d1fe n telo r hotJ.r.iri ale partidului, paniciparea
Albania:~. ocnerala a feme il or In diferite sectoare de activitate, avftnd bineinteles un ro l
de exempla, popularizarea evenimentelor politice interne ~i imernationale,
exp\icarea ~tiintifidi a fenomenelor naturii pentru a combate supersci1iile }i
misticismul , precum ~i educa1ia san itara a femeilor in vedcrea cre~terii ~i edu-
3.3. Consiliul National al Femeilor in timpul regimului dirii copiilor. Penrru realizarea acestor obiective au fast organizate cercuri de
Gheorghe Gheorghiu-Dej lectura, cicluri de conferin1e, prezentarea recenzii lor de cUqi, programe spe-
ciale in mass-media dedicate fe mei\or, vizite ln muzee si la monumente iscorice,
Compar:ind scopul noului Consiliu al Femeilor cu eel al Comitetului Femeilor intftlniri cu pcrsonalit3.\i ale vie(ii publice19 _
se obs~rva o sc~i~bare t~t~Ja_ de viziune, schimbare care urma binein1ele~ Cea de-a treia direqic de aqiune decurgea tot din caliratea primordiala de
s~~iegia ec~nomica_a_Ro~ame1. Spre sfar~itul anului 1957, campania de colec- mama. Erau exploatate acelc preocupJ.ri care \ineau de ingrijirea casci, dar }i
~:~~~e, ch1~r. ~aca i_nca __depane ?e finalizare, cu siguranta se indrepta in a membrilor familiei. ivla i exact. fcme ile erau chemate sa sprijine si in acela~i
t1a~urmanta .ct: l1d_er~L PMR. Jn aceste conditii, femeilor din Rom:1nia Ii timp sJ. vcrifice activirntea din instilU\iile sanitare. insti tu1iile de ,.ocrotire a
se prega1eau sarc1m nm. importante depa l d
resc al samlui lmret· ·
·ct· . .
re e ,,n 1carea mvelulrn gospoda- minori\or" , precum ~i din institu~iile de inva1amftnt. Forma de aqiune crau
1 . ' comitetele de sprijin. in sarcina acestora reveneau buna funqionare ~i guspo-
fusesera trasat~ cu d~:;:ea_ cu _tunl?r sau cre~terea pasarilor", priorit3.~i ce le
imedia1. al cotidianului ::taim_ ma1 ~evreme21. Se trece din planul concretului
dominantaesteceadeascens"u UI ~omanesc la simagme generate in care linia
diirire a institu1ii lor pe \fmgiJ ca re activau. 3.sigurarea unei bune aprovizion3.ri
cu alimemc, atfl.t prin comenul de suH. Git ~i din surse propri i, prin dczvolta-
din ora~e ~i sate la opera ;ne, ezvo~tare: ,,Mobilizarea maselor laroi de fcmei rea de gospod5rii anexe-10 .
ce13.tene~ti a femeilor" ~- f e conSlnme a socialismu\ui, .ridicarea ~on~tiintei ~amelor, principah;le responsabile cu cducarea progenituri!or, le re~enca
pe care ii co .d ~
mei or m produqie JnJ,act"actoru\
fe ·1 •
·t nsi eram definiroriu atranerea obltgat ia de a sc constitui ln comitcte ca r~. in colaborare cu personalul didac-
explicita este introdu~ bino~:; ate~ o?steasca". Pentru prima data de·~ ma71iera tic_, trebuiau s:1 asigure buna desfa~urare a ac tivitil\ilor ~co\are ~i ext ra}colare.
trei p sovietic femeia a 1· ;r. asigu:area frecventci si preve nirca abandonu lui ~colar31 •
.~~cte care explicau scopul .. _ c iva 1emeia mama. Dintre cele
y

fl •
eme11 m .,consolidarea fami\iei c.:j non orga~1zatii, doua mentioneazii datoria Cat privqtc st atutu\ de .. reg ina a case i", raspunderea comitetelor de fe~e1
tanta atrager'· f . . ~ cre$terea tmerei .. ,, nu putea ocoli chiar probkmc\e ce tineau strict de sfera domesticil_- Oirec~itle
Sa" . ·1 ~1 e~eilor m aqiunile de ·o . generatn , precum ~i impor~
care f::;i\;
$I atnbu!iile comitetelor de r~:t~rde.: mamei ~i copilului"2s.
nau, urban/rural e1 11ereau in f · • I·
de_ aqiune variau in func~ie de stallltul beneficiarclor. De la femeile casnice,
ch1ar daca nu intrau in produqie, se a~tepta o imbunlitJ.tire constanyta a perfor~
in programu! Co .1• • , ~u respectarea ins¥ . _ unct1e de med1u 1n
nsi mlm National al Femeilo/ a prmcipalelor direqii indicate mantelor de mama -5i sotie, mmiv penrru care erau indrumate catrc cursun
~ . . d r 811958 ff. 18-31: tond
25.Lafemme en R.P. de B11/garie C . C . - Vaslui, fond Comitetul regional de fernei Vaslui , osa N 1 _'. f d Comitetul
, Sofia Presse, Sofia, 1980 · aracreris1iques demo . • omnetu\ raiona\ al femei lor Birlad, dosar 3/1959. ff. 1-1 2 ; SJA a~1. on
- 6, l.afenu11e en Albanie g •JP· 5-s. grapluques et socio-ecv11omiq11es.
27. A~IC. fond CC al Pc;a11 eJo~ce de fa Re\•olurion .. . 30 ~~~e\ean al femei lor Ia~i. dosar 34/l972, ff. 2-13.
31. uie111. . - dosar 46/1958.
28./htdem. - secua Cancelaric <losa' !~•lions ,,8 Nemori" Tirana l978.
' ' · 11957, ff. 6-7. ' ' . i/AN Bihor, tOnd Comitetul re2:ional PMR privind _Munca cu feme1le .
· 80-82. -
 . coMLSll ALE FEMEILDR ... CONSILIUL NATIONAL AL FEMHLOR (1 958 -1989)
109
ORG-\NIZAT!I. COMiTETE SI
ios . • I. .
. ~rie croitorie. lucru de mana ~tc. In cazu teme1l_or care _ ronlOveze si sa ?rga~izez~ c~rsurile din ciclul ,,Scoala Mamei" destinate
pracuce_ de _g.ospoda · 1 .bii latitii. proiectele v1zau o _reducere a L1mpului sa P..... sugarului ~1 copilulu1 m1c" .
optasera deJa pe~tru ~ 5_uJff p unor unit5ti de deserv1re la d01niciliu care ingnJ1r11 " ·1 . . .
Similar cu preocupan e. comltet~lor_ de feme1 dm mediul urban, ~i in mediul
actiYitft\ilor casm~~ prm 1~ 11 ~trtameii In familie (aprovizionare, g3tit, spa.lat rural se organizau cursun de cro_Lt?ne, bucatarie. confeqionarea diferitelor
sa acopere :uributnle casmce a e e ,
obiecte d~ artiza~at.~ Scopul nu n:a1 tmea de_ aceasta d~ta strict .de sf~ra casnica,
cur~~enie)> _ . sarcin5. a comitetelor ~i comisiilor de femei era . tli Cl trebwa sa se reflecte m econom1a comune, respective pnn interme-
ln medml rural. pnnc1pa 1a • . . . . pnva , . . _ . U b . .
aceea de a asigura. dupa definitivarea p!ocesulm ~~- colect~v1zar~ a propn~tiitii diu\ cooperauve1 me~te~ugare}tl~ n. e1~efic1u s~pltmentar era posibilitatea ca,
privme. arragerea femeilor ca muncitoare_m G?syoctamle Agncole ~1 Coop~rat1vele in cadrul acestor cercun_ gosp~d_areso , sa se contmue acti vitarca de propaganda
Ae:ricole de Stat. Accasta actiune era msopta de_ preocupare_aygeneral~ pentru diferite reme, in special polrncc, care nu atrJgeau intotdeauna num5.rul dorit
i~bunaratirea constantii a diferitelor activit3.Ii agncole. Datonta pro~or~1ei mari ~~ participante. Simila~ cu m~diul urb~n, ~on~_isiile de_feme! erau responsabile
de~inute in randul lucratorilor agricoli, femeile reprezentau eel putm Jumatate ~i de buna gesti?~are ~1 fun~11o ~~re a mst1tut11 !or sannare s1 de invatamant de
din publicul yjzar de cursuri §i prelegeri pe teme legate de metodele de munca pe raza comune1 m care acuvau .
in a!!riculrur:i. cursuri a diror organizare ddea in competen1a comitetelor ~i
comisiilor de femei. Lupra pemru pace. 0 rema recurent3 Ia roare organizatiile de femei subor-
Ridicarea nivelului profesional-agricol depindea insa de imbun5.tiitirea gene- donate partidelor comuniste era ,, lupta pentru pace •·. Afilierea la FDIF a facut
rala a nivelului de ~colarizare al femeilor 33 • Cum propor1ia analfabetismului in ca in 101 imervalu l 1945-1989, organiza1ia de femei a PCR , fie ea UFAR.
rilndul populatiei feminine era ridicata in preajma celui de-al Doilea R3zboi UFDR sau Consi liul National al Fernci lor, sa se ra\ieze permanent la rezo\u-
Mondial, primul pas in asigurarea unei propagande corespunzlitoare in r.indul \iile ~i planurile de acti virate ale orga nizaiici international e. Principalul scop
femeilor din mediul rural era asigurarea unui nivel minim de cultura oenerala era asigurarea pac ii mondiale. Plecfi. nd de la acest considcrent , intre aqiunile
Pemru realizarea acestui dezider;t au fost organizate lntr-o prim.a faz°i cursuri principale ale cornitetc lor ~i comi sii lor de femei s-au regiisit :
de alfabetizare, urmare de cercuri de lecturli. incep:i.nd cu anii '60, primelor
d?ua fonne de instruire Ii s-au ad3.ugat prelegerile §i conferintele pe teme Mobil izarca fc mei lor de la ora~e ~i sa1e la lupta poporului nostru pcntru pace ~i
d1v~rse .car~ mergeau de la simpla lecturare a programului PMR pftna Ia Jectii colaborare intrc sra1e la sus\inerca tuturor ini~iari,·elor mcnitl' sa dud la dcsrinderc;~
in rela1iile imerna~ionale. la dezarma re, la fo!osire:i cuccririlor ~tiin\ci in scopun
de
,.
1stone .'i.
ci probleme ct
e po 1·mca
· :- ·mterna- ~1• -mternat1onala.
. 34 • Nu erau trecute cu
pa~nice. pcmru progreSLll omcniri i;~_
ed~.r1ea mci prezem~rea recenziilor de carte §i audiiiile colective, In special la
Sla\n e locale de radm-amplificare.
Unu\ dimre punctele important 1 . Cum puteau comribui t'e mei\c casnice ori agricultoarele din ~om_?tnia com~-
sistemului sanitar •imb :- _ . e a e pr~pagande1 comuniste a fast largirea nist5 la intarirea si dczvo \wrea sol idari tJ.\ii inrernationale ? Aqmmle pr~c?n~-
, unata\1rea adresabire--r· J'. - • ••• • ..,
eradicarea unor serii de afi t" . 1 a~u 1ata de mgnJ1rea med1cala, zatc nu crau eek: ~l e unor militame. ci mai degraba ale unui club ~e _dumimca,
infamil~~ - Dimensiunile coec iuln_1 cu ~aracter infeqios, reducerea mortalitfttii concemrate in jurul coresponden(ei cu fe mei din Uniunea Sovieticil s1dm_ cel_elalt~
. rpu ui medical nu · - - .
mouv ~-:n~ru care transpunerea in realitate permn:au at1~1g_erea accste1 ~1~t~'. tiiri c01nuniste, prezentarea situa\iei fe mcilor si copiil or din ta.rile cap~taliste ~i
s-a spriJmit ~i pe ajucorul co •t 1 a planunlor Mmtsterului Sanatat11 c_olonialc in vederea ~i sus1ine rea acc srora pentru dobfln~_irea d~eptu:1l?r .p□l1-
m;
nizarea de echipe sanitare in :te .or de _Femei. Modalitalea concreta era orga- ttcc I · . ct·
, sc Hrnbun de expe rienta cu membre 1e lil or~a
0 nizarule de teme1 s1milare,
) . . . 1 ca mull
Ro$ii, echipc care trebuiau s; c;tu~rea carora intrau ~i reprczentante ale ·crucii tnembre ale FDJ f39 Din cnumenrea acestor sarcini , es1e v1z1b1l fap u~
copii, sa organizezc campanii de ep1s!eze_ po~en\ialele cazuri de imbolnH.vire la popularizata aqiun~ de lupta p~nrru pace si prie1enie intr~ p..,opoare nu era
curateme ~1 salubrizare a satului sau comunei , decil.t un alt canal de ma,;1ifestare penrru propagarr<la comumS{a.
32. Femeia, anu] X nr 4 9 ..
33.ANIC, fond cC al·P~R· apnli~-scp1embrie 195&
~ _. a cu femei lc'", dosar 46/ 1958.
34. SJAN Bihor, fond Com· - ;eqi~ Cance\aric, dos~r 43119 · JAN Bihor. fond Comitetul reQ.ional PMR pnv tnd .,Munc
f. 83. necu reg10nal PMR privind 57, f. II. f. 85 -
35.Arhiva Ministerului S" - .. ..Munca cu femei!e", ctosar 46/ 1958. 37_ fbide~n - . , ·a
C ·1 I . ana1a~11 fond o· 38 o· . . -~ briC"I permanenta), in Feme1 ,
op1 u u1 ~i Tincmului, dosa/ 4/1978 ireqia Asisten1ci M ct · . . · }g~n ac1ivita1ea comisiilor ~i comiietelor de temet (ru '
- nenurncrotai, refera~. icalc-Ocrotm.:a Man1ei,
39 lb? 8 - decembrie 1989.
· Idem.
 . E SI coMISJI ALE FEME!LOR ..
ORG:\NJZATIL coMJTET CONS[Ulil NATIONAL AL FEMEILOR (1958-1989)
110 Ill

Biiriiideanu", Emil Bodnara,'·', Alexandru Draohici"

3.4. Consiliul National al Femeilor in primii ani
ai ouvernarii Nicolae Ceau§escu
" 4-J _Ate.wu_1dnr Bdr~iideanu (l:11-199~)- Economist marxist. nll.scut in Basarabia Si educat
Odata cu moanea Jui Gheorg:he ?.heo~·~hiu-Dej ~i_ veni~ea la putere a Iui Nico Jae
Ceau~escu. organiza!ia de feme1 mtra mtr-~ no~a faza. P~ntru a marca aceas1a
schimbare. este convoca1a Conferinta NatJOnala a Feme1lor. EveninientuJ s-
desta~urat intre 23 ~i 25 iunie 19_6?, l_a Sala Palatu!ui din ~ucure§ti 1 ~i au par~
ricipat peste 3.000 de delegate $1 rnvnate. Au fost prezent1 aliituri de Nico]
Ceausescu co1i membrii importanti din conducerea partidului ~i a statul ~~
Chirn Sroica~0 • Ion Gheorghe Maurer 41, Gheorghe Apostol 42 , Alexan~~~
➔O ChH11 Sro1ca (1908.. 1975) Munc1tor cefenst, 1mpl1cal in greva de Ia Gnvira, condamnat
m ~rocesul dm 19.)4, unul dm membrn cerculu1 de aprop 1at 1 ar lui Ghea I D
o -
Paul N"1cu Iescu-Mml.
..
~ u d c t e a n de Part id Galati, care apoi a fast ult" 1 .
Ceau~escu (1982-1989) - ibidem, p. 372.
_.
imu prnn-mmistru sub
la ra~}· ~nde ~1~a _dat_ doctora~u~ m ~~4~. D_upa_ anexarca Basarabiei de carre URSS,
pleaca dm Roman_ia ?1 lucreau 1_n an_u razbomlu1 la un institut de cercetari economice
din Mosco~~ - Act1v m_ cadrul _e~i! uJ~i _comunist romlinesc. revine in iar;i in 1946 _ ocu-
p.ind_ funct11 de mare t~fluenta m_ rn1111scerele economice. Alamri de Gheorn.ht Gascon
Mann (?ros_~man) _a !?st unul dmtre arhiteq ii irnpunerii economiei de c~ma nda. A
de1inm _tu~~tll de varf m a~ara1ul comeqului exterior $i in planificare. Ca reprezen tant
a! Romarne1 la _C~ER . ~ sf1dat _planurile sovietice de creare a unui complex ewnomic
suprasratal. atragandu-$1 ad\"ers11area lui Nikita Hrusciov. !\kmbru suplca m al Biroului
Politic sub Dej, dcvine membru al CPE.x si al Prezidiulu i Permanent ]a Con,.resul
al IX-lea din !ul ie 1965. Ca prqedintc al Consiliului National al Cercct,irii Stii~ificc
intra in conflict cu Elena Ceausescu. Demisioneaza din toace funqiile in decembrie
!968. Fiirii sa ti ~eris vreo singu ra lucrare $tiintifica notabil;i a devenit mt:mbru al

I\
!agaru! de la TarguJ1u Membru al CC al PCR/PMR (1945-1975) m. rg Hu CJ dm
Pohuc, pnm mmJS1ru (1955 1961), pre~edmte al Consd1 l d 's cmbru al B1roulu1
mtra1 m conflict cu 50111 Ceau~escu e t u ut c tat ( 1965 1967) A
lu1 Gheorghiu DeJ, care sustmuse al~oe~eoa i:;/ersonale, de~1 fusese unul dmcre baronn
S-a smucis tragandu ~1 un gloni ln cao cu u ;:uia ca_ s:cretat general, in mame 1965
t
Donn Dobrmcu, Cns11an Vasile ( d R p ~ de vanaroare - Vlad11rnr T1sm:Ineanu
bw d1ctar11ru cam1mcs1e dm Rom:ma Hapon final Com IS/a p1ez,de11Jta{ii pem, u ww
41 Ian Gheo_rghe \faurer (!902-2000) Ca a~;c:nitas, Bucurqt1, 2008, p 650
comumsra m a~11 '30 In t1mpul riizb01u lu1 I, Maurer a d_evemt impl1cat in mi~carca
:~~~:~tt~~ m Garzile Patnocice Apropiat d/~~:t arcstat (1mre 1942 !;I 1943), ap01 a
procesul d~n~1 Pauker la M1msrerul de Externe ~rgh1u-DeJ: a fost pem1u scun ump
Moohmro a Cra1ma dm 1936, in care Fu ( : avocac, 11 apilrase pe cornu111~t1 rn
care"" nu ~ Bernath ~1 al111), dar Pauker I a sesera unplica{1 An.i Pauker, Drrlgt11c1
de C;rcc~~t;ua;~ 1~~ne baza dm punct de ve~:r;~edtat pe, m~11v ca es1e o persoana pe
(dupa moartea I G ' s-a rntors in viata polrt ~o!ttic Post director ,ti Insumwlu1
/Pii
y
Academiei RSR. In martie 1989 a semna1 _Scrisoarca cclor ~asc'·. Dupii pr;lbu$irea
n!gimului cornu ni st a devenit Lm demnitar cu rang inalt in FSN, dt:\inand numeroase
funqii ~i onoruri. inc!usi v cea de prcsecl ime al Senatului - ibidem, p. 647.
44. Emil Bor/11{/ra~· ( 1904-1976) . OfiJer de carieriL a dcvcnir spion sovietic $i a fugit in
U11itmca Sovictic:L S-a imors in Rondnia la mijlocul anilor ·30 !}i :i indeplinit diferile
misiuni speci~de pe111ru spion:1jul militar suvi.- tic. Prins din int:1mplare. Bodn:irn~ a f0st
condamnat la 10 :mi de inch iso:m:·. In inchisorilc de la Dolb na ~i Carnnscbc~, el a
devenir un prieten de incredere al Jui Ghcorgh iu-Dej ~i un personaj-cheie in grupul
acesc uia. Eliberat din inchi.soare in 19-U, a fast direct implicat in elim inan:a polltica
~i izo\arca fi zic J J lui Stcbn Fori ~, s.::c r.::!arul general al PCR, din 4 aprilic 1944.
A condus panidul impreu11J cu Co nstamin Pi rvu lescu $i losif Ranghe1 pflna la evadan:a
din inchisoarc :1 lui Ghc-org hiu-Dcj ~i forma rea noului nuclcu hegemonic al partidului.
DupJ 23 august l 9..t..t . a fast ~erul :ipar:1tul ui poli{iei secrete a part idului ~i. intre [945
~i 1947, ~!..'rut st"rviciilor secret!..' de in fo rma\ii afiliatc Pre~cdinJiei Consiliului de

rif ca
Nationa lc ~1, in ~~Jr 0 ~ ~remcasa) apoi ic;e l957, ca mm1stru de Extcrne Mini~tri. lntlui,:nta sa enormJ s-a Jatorat concactului direct permanent cu scrviciile
f
\ia[a poh1 1ca dupa 97:a~a la retragerea sa, c~ P~l~tte al Pre21dmlu1 M,1 111 Aduniln secrete soviet ict". Mai tfirziu. a fosl numit ministru al Apiiriirii National c. general de
annara ~i viceprim-ministru. Jetinftnd numeroasc alte pozitii imponante. pana la ,_noar-
demm1ar de pamd A fo~t ~~: con11nuar sa se bucurtmist ru M,1urer ,1 cJispJ:rut din
la succes,unea lu1 Gheor h1 I dm_rre cc1 ma1 ltn o de toate pi1vileg11le unu1 inalt te.:i lui Gheorg.hiu- Dt"j. DupJ 1965, a acceptat pacml propus de Ce~usescu: in ~~hm~bul
unor reforme moderate gb u-DeJ, in spcranta c~ ~I rtan11 susimaton a1 Jui Ceau~escu supuneri i sale totak. Ceausescu i-a oferit pozitiilc de viccpre~ed1n1e al Cons1!tulrn de
42 Gheorghe Apos10/ (1913 -2~l~dem, p 646 a ! va mfluenra pe acesra in direc11a _ S t at ~i membru al Prezidiului Permanent - ibidem.
membru al ,grupulu1 d ) Un ac11v1st de 4J.A/e.rwu/ru Drlighici (\9! 3-!993). De profesie liic5tu$ mecanic, inc~~rat de c.:i~~r in
~embru al Birou!ui Pol~t1;:;r1d din inch1sonra:~ ~1Jloc1u in tunpul clandest1111tJ{11 ~1 llli~carea comu nista, exponem al scctoru lui proletar din PC,_ Dragh1c 1 s-~ mamles1at
nm secretar al p ., pre~edmte 1 ' nuus de Gh :ictiv in ani i clandestinita{ii. A fast condamnat in proccsul Ane1 Paukcr_(C raiova, 1936),
vicepnm an1dului I a Confederai G eorghe Gheorgluu DeJ
Amb11u1:m1mstr Roman (P~c~) en~rale a Muncu d~pa i 944 in1preun;i cu al1i miliranJi predestina\i unor cariere imp_orc~me: AJun~ !a Do.!ra1~a:
19 ~ril.ghici s-a raliat rapid nucleului condus de Gheorghiu-DeJ. R1valitate:i d11~1re_Drag~11c1
hoiara.1 acordatd probabi!n su' 54-1955 ulrcn 01 nunllf
~ 1 Ceau~escu a inceput incii din anii de inchisoare si_de !agar. (Ca~a~sebe~ $I T~r~u Jm~.
a adancl( re e Pnm lll1n1st ema in PCR cceson a1 Im Ghem ghlll DeJ
catul ~i cinic~~~n1entul lui Apos1 he Maurer~u _to~r zactarnicite de- sprijinul Dupa 23 august 1944 a condus organiza{ia de parnd a Cap1tale1. fl_1 19:iti·l·:-~~1!?_c~ 1:
al X-lca al PCR~u~:· :postol 3 ~ d~ acesia d~1~-ic~Jae _Cc~ u~escu, ceea c_e [: i ea,hari Georgescu: in frumea Minis1erului ct: fnt~rne. ~i ::\:;:1r~::~e ~~p:~~~ie~'.
3
1

P ce a fost t din conctuccrea prna, :al s1 fa!IT de sofisc1- I cr~11u Patrii$canu s1 orga11izarnru! unor salbance ca~pa coborat in sus" pe Dfa~hid.
Constantin DUs CR in 1969, la Congrestd 11letliat dupa nurnirea sa ca prirn-secrerar. Ceau~escu 1 a .. .. . .. _ ~- -
Ci'ilescu. prim-secretar .ii Acesta devenea secretar al CC. ulterior vicepre$edinre al Cons1\Julu1 di: M1m:;;m. tar
 ORGANIZATIL COM!TETf: SI cOMISII ALE FEMEILOR .. CONSILlUL NATIONAL AL FEMEILOR ( \ 958_1989) 115

n4
. .. 1 •11 sensul apararii integritati·1 1r: teritoriale corespunza~oare ale ~niunii Generale a Sindicatelor, ale Uniunii
pri\'ind imbuna1a1irea leg1slatte1 ac1ua_e .. 1~ · .. .. 1 \ • _an1iHei
sporirii responsabi\it5.\ii fa1a de ca.min ~1 ta\a de cresteiea copn or, avonzanct er~~: Na\ionale a Cooperat1vel~r Agr_1cole de Produqie ,; ale Uniunii Cemrale a
cooperativelor Me,5te~~gare,5t1. I_n ~ra~ele in care existau circumscrip~ii cu un
terea natalit3.\ii~1 •
numar red~s ~e. feme1, ur~~ .5.a fi e a!easa o singura delegata in Adunarea
Adoptan-!a Decretului nr. 770/1966 privi_nd interzicerea ~ntr~ruperii sarcini. Ferneilor. R1tm1~1tatea o~~a~uzan., confenntelor nationale ale Consiliului National
lor \a cerere nu a reprezentat dedt una dmtre ~a1et~le m~s~nl.?1: de cre~tere al Ferneilor a .tost stab1l1t~ .~a cmci ani. La nivelul structurii organizatiei, s~a
demog.rafi.d foqata. Concomi[ent, au fost luate m~sun penu u. 111tanrea familiei propus inlocu!fea denumm.1 de Co~itet Executiv al Consiliului Naiional al
ca baza indispensabila pentru asigurarea cre~t.ern de~1ograf1~e. dorite, m3.suri femeilor cu cea de Secre~anat, cons1derata mai potrivita pentru caracterul unui
coercitive care au vizat in primul r.ind descuraJarea d1voqulm ~1 a abandonuiu· organ de lucru operativ. In aceas ta schimbare se observa preluarea modelului
J~
familial. iunie 1966, la data conkrin\ei, decizia de incrimi_nare a avonulu: fa\osit de Partidul Comunist Rom.in In propria sa structura la nivelul conducerii.
era deja Iuara de conducerea parudulu1 , pro1ectul de lege fnnd discutat cu Din rapoartele ulterioare asupra activitiitii CNF, se observa ca modificarea
speciali,tii din cadrul Ministerului Sanata\ii. Seful stamlui preferii~ sa propusii nu a fast niciodata opera ta de faclO. Ultimul punct asupra c3.ruia s-a
~lrez~t:icerea as~ra acesmi prmect de lege, cele un million de intrerupcri discutat a fast alegerea Consi liului Na1ional al Femeilor, compus din 179 de
de sarcina efecruate la ce~ere _T 1966 ar:it.ind explicit care eia atitudinea rom3n- membre. Num5.rul celor alese in- conducerea organiza1ici a fost Hirgit la 33 5".
celor ~a\a de •.:est drept ob\inut pentru prima data ,n/1957 ,i care se transfot• Pre-5edint8 a fosl aleasli in conl inuar!Juzana ~'1 secondatli in postura
m~se 1.mr~u~ ~nte~val re\auv scun, mai pu1in de un deceniu, dintr-o rnasura de viceprc~edinte de: loana Cela Boga, Mia Graza. Lucia Demetrius, Zoe
excepimnala m smgura metoda de plannino familial folosita in soc· t Dumitrescu Bu~ulenga , Susana GalpaL iar ca secretare de. Stana Buzatu, Maria
rom.ineasca.52. o ie atea
Ciocan, Cornelia Dincscu , Valeria Drarta. Maria Manolescu . Din conducerea
. U!timul p~nct ati~ viza re~ponsabilitatea Consiliului National al Fcmeilor cemrala mai laceau pane . Fi orica Andrei. Constanta Ciontu, Maria Costache,
~;~n;;~;r;~d;~~~~m~rte~or ~.1 dcom~siil.o~ de f~~ei, de a contri/Jui la stimula- Dobri~a Oima. Tamara Dobrin. Magdo!na Fabian, Magdalena Filipa-5, Barbara
ner or m p10 uq1e }I Ill acnv1tmea Ob$teasca : Ana Fronius, Elena Grigoriu. Virginia loan. Vern Ionescu , Elena Livezeanu,
Ligia Macovei, Eleonora Nicolae Oprea. Olga Pop, Alice Slivulcscu, Georgeta
in consecinta. din randu\ munciroarelor ~ . . Teodora Scinteianu, Elena Scr~da. Aneta Spornic, Steliana Stoicescu , Floarca
c~tego!iilor sociale, se ridica tot mai m~/iranc,'.or, al rntel~c.tu-alclor, <_ii wruror
s1onala. cu un \aro orizom 1. . . e femei cu o temeirnca prcoanre0
profc- ~erban, Ana Tuica~ 5 .
= po me ~1 cultural. Reorganizarea teritoriaU din 1968 , dispariiia regiunilor ~i reorganiza rea
teritoriului in 4 1 ck judele au condus la noi alcgcr i in cadrul organizatici de
.. Acestor f~mei, statu\ comunist roma . . .
\nlor de part1d ~i de stat I n, pnn 111termed1ul activit5(ii oro-aniza- fcmei, astfcl inc[H cte\cgatele sf! reprezinte circ umscriptiile rezu itate in urma
ca p \ · . ' e garanta prom ova •1 .. t:,
retrasUrii jurisdiqi i\or 1~,;toriale. Pregatirea alegerilor prin convocarea Adunarilor
0 P~ a\ia ~e~milla sa atinga un r . re~ ~ ~unctn de conduce re. Peniru
t:tel: }1 cons1l11le de femei gad cat 11131 nd1cat de cultura CNF comi- de delegate 1 \a nivel local. a fast O nouli ocazie pentru a face bilantul asupra
raspandire
. . ..a cuno~tmtelor . erau chemate
~tiini·ri . .,.sra de5ia-5oare o largii
&";: <' '
activirnte de activit5tii rni ~cari i, cu punctcle slabe ~i punclele forte observate at~t de res_po~-
1 ice ~1 culturale in d
mte1 D socia\Jste"53
- · ' ve erea dezvoltaru_ .. con~tt-· sab ilii comi lelelor de partid la nivdul respectiv, cit ~i ~e benefic1arele <l1fen-
6
. upa pre~~ntarea raponu1u· tel~r programe la nivdu! institutii\or ~i intreprinderilof' · •
prmectelor vmoare i asupra activita .. . .
Pemru indru '_au fast adoptate n .1 ~ tu orgamzatiei de femei $1 a . In birourile com itetelor jude\ene ale feme ilor au fast alese cu ocazia_ alege-
- marea ~1 coo d OI e masuri d . - . . t nlor din 1969, 506 femei dintre care 21 % erau muncnoare, 6% cooperatoa~~,
pn~deri, institutii, fenn r .onarea activil3.tilor . ~. natura organizat~nc,t.
60% intelectuale. restul d~ 13 % revenind casnicelor impre_una cu alte caLe~gon~,
reg1onale, raionale i e ~gnco\e de stat ~i coo c~m1snlor de femei din ,ntre-
~ ora~ene~ti ale fem ·1 pera11ve me-5te-5ugare~ti comitetele eel mai probabi\ angajatele din administaxie ~i co?pe:a~ivele me~te~~~are~t ·
~ e1 or urmau sa co\aboreze ~u or2.anele Tenctinta manifesrata incft de la reinstaurarea orgamzat1e1 de ferne1, ma1 pre is
. }4 ~~~:•\r;~tvara~ului Nico\ae Ce ._,
52.Vezi Corina , p. 5.
a regimuJi. gobo$ (coord.) Lu .
au~escu··, in Roma, . . -
ua Libera, anul XXIV. nr. 674'-
~ 7
55 · :,Comi;etul Exccu1iv al Consiliului National al Femcitor" · in Femeia , anul XYlll, nr. ·
53 . .,Cuv.imar~a t111sesc11 - 0 ~ers c:an~ ~· Jinga, Flor" . ,
ov-.ira$ului Nico\a:/1'1'a comparariva in S. Soare, Palitica pronaralJSfa
56 S1ulie l966, p. 7.
. JAN Maramure~. fond Comirctul regional al fe01eilor Mramure~.
d s r 5/1969
oa .
cau~cs.cu~, in Fen; ~'o\. l, Poiirom, Ia~i, 2010.
eia, anul XVIII, nr. 7, iulie 1966·
ff. l-46.
 CONSIL!UL NATIONAL AL fEMEILOR (1958~1989) 117
ORGANIZATII. (OMITETE ~I COM1Sll ALE FEMEILOR ..
\\6
d constanta a procentului ii importantei intelectuai de cuJoarea ~olitica, etnie: credinte ~eligi.o~e, ~co~ul fiin~ transmiterea indirecti
creiterea \ein.3 'ar devine in 1969 pentru prima data, o certitudine "'e\or 11 a unui mesaJ, de cele ~a1 mul~e or_, po\It1c. Inca de la mfiiniare, sub denumi-
conducerea nu~carn. ' . A • 101 ac
• de Uniunea Femet1or Anttfasc1ste. numarul membrelor comuniste a fosr
_ . 1de-al doilea fenomen mamfestat in special dupa asce . u~
se con fimna ~1 ce . . . . . ns1un reaul minoritar la nivelul conducerii. Ulterior, pe masura cc regimul comunist
in fruntea mi~c:i.rii a Suzanei Gadea,. ~• ne refenm a1c1 la politizarea tor ill~ un . ..
i-a int8.rit pozitia, prezen{a ce 1or ma1 ,mportante figuri feminine din partid s-a
a centuata a corpului decidentelor. D111 ce\e 506 deputate alese, 462, res 1,
kcur sinitita ~i in cadrul organizatiei de masa, in special la nivelul conducerii
9; %. erau membre de partid. Ca nivel de pregatire, din 41 de preiecti Pectiv
centra\e. in teritoriu insa, ·numarul membrelor de part id a ramas in continuare 1
.. . d
caz. preiedinta comitetulmJudetean absolv1se oar iapte clase. Acelaii p t
..
chiardad mat. arenuat. se poate constata ~1 1n componenta comitetelor juct '
ale femeilor in care fusese ales un numiit total de 2.554 de femei dint e\en,
·~
comitetelor judejene, 32 aveau studii superioare, opt studii medii §i intr-un"1e al,
smgu1 minoritar. Pre~edinta a organizatiei, Inca de la infiintare ~i pana in 1963, a fost
Maria Rosetti, personal itate care se incadreaza tara indoiala in categoria tova-
raii\or de drum, dar care nu a fost niciodata membra de partid. Este posibil
ca politizarea accentuata sa se damreze dorintei partidului de a controla mai
'4" .
_ 1~. munc1~oare, _
re cate
'6% cooperatoare, 35'.I'<o .mte Iectuale, 15% casnice' ~i alte caie
Jndeaproape activitatea organiza\iei , folosind in acest scop membrii de partid
gom .. ~~-an:1:elorca~e er~u membre de p.artid era de 1. 903, respectiv 74%jJ- care activau ~i la nivelul structurilor de partid, in funqie de niveL O alti
. Pm1ta ~n_d1V1du~. ~nua\ia prezenta la ~1velul fiecarui j udet in parte arata~ explicatie ar putea fi cre~terea numarului membrelor de partid In pedoada
d1sc_repan~a mtre _d1fernele zone al~ ta_rii. In jude!e precum Arge~, Constana !953-1969. Experienta dobfindit3 ca acrivist in cadrul unei organizaiii de masa ·i
Cluj, DolJ, Gala\1, Hunedoara. Ia11, btrourile comitetelorJ·ude,ene nu a 1-'
componenta m b • veau in sau ob§tC~ti era un atu imporram in eva\uarea dosarul ui de candidatura, §i 01.:1..
~ m b r e l _ e de parti~ ~~ :i-au_inceput_cariera.polit_icil. !n cadrul _
1
. : em re care acuvau ca muncitoare in sectorul industrial . o . I
propoq1a mtelectualelor dep3.§ind 70o/c . • §1 a.::inco'
reprezime totalimea rnembrelo p o sa~, cum _era si tuati a jude1ul ui Olt, sa organizat1ei de femc1. Este dec1 pos1b1l ca un numar semmficauv dmtre cele .,.,
statistica intocmita de seqi r. _ropor_tia casmcelor nu reiese din situa\ia c " a t ~l sratislicITc ani lor '50 ca fi ind tara partid sa fi ob1inut in timp
funqionareJe58. a orgamzatonca, fiind incluse in ace la§i grup cu stallltu} de mcmbre , sporind astfel g.radul de politizare al mi~cirii.
De~i ln statutul Consiliului Na1ional al Femeilor se men1iona ca la fiecare cinci
. Organizatia de masa a femeilor a fast d . ~ ~ ani sr1 fie organizata Conferin\a Na1iona\a in cadrul care ia del_egatele.sii alea~a
m care, ca unnare a epur3.ril esfimtata m I 953, int r-un moment
lul conducerii organiza\i.l odr opera:e at.it in cadrul partidului. cat c.:i la nivc- componen\a consiliulu i, dar ~i organele de conducere, reorganizarea §I alegenle
m· ~ -- ~ l or e masa p . ' din 1969 s-au tacut rnra convocarea conferin1e i. Singurele intruniri ale mem-
l~caru era mai scazuta ca • . d ~ ' rezenta 1melectualelor in conducerea
nme·nfi"in proiectele
· ce aveaumcm ata Rezult
ca pub!: . . , ate 1e prea putin conc ludcnre ob!i· brelor erau cu ocazia plenarelor anua\e ale organizatiei, cind nu se lua~ ln
rmei u~µrea organizatiei pe alre cr·c 'c_~tmta populatia feminina au condus la discuiie chestiuni organizatorice. intalnirea servind la redactarea raportulUL de
l 1em decar I
pusa piistr - · activitate pentru anul precedent ~i ex.punerea de cil.tre pre§edinta or~anizati~~ a
prezeme I a~ea une1 proportii bine stabT ~e e ex,stente in 1953. De~i era
programului de rnasuri trasat de conducerea de partid. Coroborand lnformatnl~
imelectua\al mvelul conducerii central I _ne J~tre diferitele caceo-orii sociale
eorsefac e ~1 tern . I - prezente in presa fcm ini na cu tacerea abso luta a arhivelo r, se poate de_duce. ca
aceasta sii devina ~ t~t ~ai mult simtit3.
,=, •.
ona e, 1mportania caregorie 1 funqionarea oroanizatiei de remei se confomia unei inertii existente, pu\1~e fond
rehnicizareadife. ~aJontara. Fenomenul 'pemru ca, la sfarsitul anilor '60,
elcmemele de 1~outate care au inrervenit In structurli §i mode\u\ de funqwnare.
Trepiat, atat in rue or forurideconducer "po~te fi legat de pro~esul general de
_ guvern c· . . e in tnnpul · .
numarul membrilo fa'~ at ~1 in organel d regunulu1Nicolae Ceau~esCU-
care sa asigure co~d ara studii superioa e e conducere ale partidului scade
erau specializati. ucerea diferitelor s re, locul !or fiind luat de tehnicieni,
. _A dou~ schimbare . - ectoare de acrivitate, domenii in care 3.5. Consiliul Na1ional al Femeilor in anii '?O
dmge?t ~-In cadrul or :~ora_ ~ste politizar
or?arnza111 de masa co;s,a'~at1e1 de femei r
t~t inai accemuat3 a corpuJui
prm apartenenta la o anumit~n atragerea unu·· og1_ca aflata in spate le orici'irei
i
1m r
:
- . . .
- ,70 se iau hotiir3ri importante privind
_n cadrul partidului, la inceputul amlor
- - · ume
P 1carea feme1lor m v1ata pub!Ica,_~~ an
' h - - a Plenarei Comitetului
ocarare
erea rolului femeii in via\a
a categ • 1 PUbiJc · .
orie sociala tra _cat ma1 numeros - on1oge11 Central din 18-19 iulie 1973 cu pnvire la crejt azie Elena Ceau,escu ii
econ · - .. _ . . 1- - ·i cu aceea~l oc , · .
57. A~rc, fond cc al PCR , n~a de varsta, gen-. indifere11t . om1ca, poht,ca ~1 soc1a a a \art · ~ C . tu! Executiv al Comitetulm
58.Ib1dem, ff. IJ.J 5 _
Ltna c · b bre 1n om1te
- seqia Organj . 10 anu au fost alese ca .niem . es ob\inut d~ organiza\ia de
z.atorica d C
, osar 27/1969, f. 7. entral. Miisurile nu veneau ca urmare a unui SUCC
 ORGAN\ZATIL COM!TETE Sl coMfSII /\LE FEMEILOR.
femei 'in ob\inerea unei \egisla1ii egalitare. Romania com~nista se raJia r
, d 'suri trendului prezent la ace! moment m Europa Ce Pin
al.'.est program e ma . , . . .. 1 . _ .. ntra1·
,· de Est pioniere in rnaterie de mtroducere a pnnc1p11 or egal Itate fund lJRs a
1, R b'r Populara LJnoara Chiar daca nu a fast consultat in adop S
§l epu 1ca , ~- · _ , . . _ tare,
acestui act normativ. Cons1hul Nai1onal ~I ~emetlor era unul~ d1n~re Pnncipa]ij
responsabili. dacft nu eel mai important, m implementarea masunlor prevazute
In hot3.r.i.re.
in 1974, Consiliul National al Femeilor impreuna cu Ministerul Mun ,
Ministerul Educatiei ,i _invata~1antului, M,inister~I _Sanata\ii ,i pre;edin~1i';
Consiliului Ce~tra_l al Umunu Smd~catelor _d~n Rom~a~,~ _au elaborat un program
complex de aqmm pentru punerea rn pract1ca a hotaran1 planarei. Noile sarci .
cereau o no~a- a_b~rdare ~i in consecinta figuri noi care sa comribuie la bun:;
mers a_l acn~,u~1u. _Pemru a produce ~~este schimbi:iri, nu este convocata
Confenn\a Na\10nala a_CNE P,e.26 apnhe 1974 se tine o ;edin\a cu un grup
?e lucru ~ult mai ~estrans, hm1tandu-se la Comitetul Executiv al CNF, caruia
1 s:au adaugat:. Miron Constantinescu, secretar al CC al PCR, Jozsef Szasz
~t:Cl i;r h:eq,e CC al PCR, Lina Ciobanu, Aurelia Danila ~i Magdalen;
CONSIU UL NATfONAL AL FEM El LOR (1958-1989) 119
Conferimei Nationale d!n
196~,. . in care_ s: hotiir3se infiitarea unui Secretariat,
mJsura ce nu a fast ultenor pusa m pracuca. Conform Jui Miron Constantinescu,
entru a imprima o mai vie operativitate organelor de conducere ~i pemru a asi!?.ura
~ legatura mai str:i~sa cu _organizatiilcde masa si anumitc institu(ii impon;nte,
conducerea de part1d se gande~te la aceasca forma noua a Biroului. campus din
J5 tovara~e.
o pane dintre mernbre urmau sii reprezinte alte organizatii de masa:
Sindicatele, Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Nationala a Cooperativelor
Agricole de Produqie, Televiziunea61 • Era astfel introdusa ~i in cadrul comlu-
cel"ii organizatiei de rnasa formula conducerii colective. aplicata in cazul
ministcrelor inca din 1973. Chiar ~i in urma aplic3rii acestei masuri, condu-
cerea organizatiei de femei urma sa ramfinii una strict feminina , partidul av.ind
grija sa trimitii ca reprezeman\i ai celorlalle organizaxii de ma~a do~r fe~ei. _
felul in care Miron Constantinescu. ca reprezernant al Secretanatulu1 Parudulu1
Comunist Rom.in, se ad reseaza conducerii CNF araLU c5t de limirnt era gradul

tCiobanu
oat~ !~i n~~~;nla~a~i:~: d~~ conafotufcere~
ocupa acel
mentionat~ _cu ?cazia deschiderii ~~dintei,
Cons1hulu1 Na~ional al Femeilor. Lina
de autonomic al acestuia in relatia cu politicul :

[aca deci primul puncc ca re se va propune dupa-amiaza ~i de accea am g3.ndil ca

Comitetu\ui Central darm:ment unqia_ de membru In Comitetul Politic al dumncavoastra trebuie sa cunoa~te ti aceasril formula organizatoridi c::ire a fast
. 1.B , § pe cea de pnm-secretar I I .? I ..
prn lll ucure~ti. Aurelia oa ·r -~ a sectoru Ul - a mumCI· discutalil in Secrcrn riatul Comitctului Central .';ii aprobatii de acesta.
Aduniiri Nationale, iar Corne~~;~~~ mem_bra m CC al PCR ~i secrernr ;11 Marii Cred ca sume\i de aco rd cu aceasta forma. nu?
Pe ordinea de z" - 13 1 tpa~, director In Ministerul inva1amanrnlui'9. Aveli obiecr;iuni ?
.. d . . i se gaseau probleme d - - Nu. Mul \umesc 0 : .
privrn acu\'llatea desfa~urac . e natura organ1zatorica referatul
ale CNF a m anul anterior · · .. . ' .
, aprobarea prooramul . d _ . , s1tua1ia relat11lor mtcrncq10nale
de!egatelor CNF 1 ~ UJ e acuvitate pe t Teoretic este respecrnt un regim perfect dem9crat, In car_e _panicipa_n\ii su~t
Du . . a Congresul Frontului U , • __ n ru anul 1974 ii desemnarea
pa rntroducerea facuta d S n1tatu Social iste 60 inviu.1\i sU-~i ex.pr ime libcr puncLU! de vedere. In fap_t, dec1z~a era~ deJa lu~t~,
monopolizata de M· e uzana Gci.dea . · . acest lucru fiind comunicat potenxialelor refract~re. In al ~01lea ra~d , pozitia
Ceau~escu d i~o~ Constantinescu c , ca _pre~ed1ntil, discu1ia a tost
fat:1 de aceasta hotJ.dre le este clar sugerata prm modul 10 car~ IL _s-a cerut
Consiliului: ,,_a act1v1za masele de feme~~e, _meni1on<ind dorinta lui Nico!ae
opinia. Este un caz-~coala pentru modul in care se luau deciznle m -cadrul
de conducere:i~onal al Femeilor" a prez 1 ~,, in consecintIT o activizarc a
statu\ui comunist roman. Dupa cum men1ioneaza chiar Miron ~onst~nt1ne:cu'.
nizatiei de fem _e ppa~tid privind r~orga _entat pe r<lnd care era~ i;otararile ]uatc
. c1. nma ~ - mzarea ~i .101 b ~ - . .. decizia fusese luata de insu~i Nicolae Ceau~escu, fond ulterior _dis~U{ata s1
larg ~1 care functi _ma sura viza inlo . unatat1rea activi1atu orga· aprobata in cadrul Secrerariatului. Membrele Comitetului E~ecutlv,. m ma:ea
s;- oneaza Puti " cu,rea Biro 1 - . .
a poane denumirea d n , cu unu] in . u u, Execuri v oroan prea I • "dica impocnva unu1 supenor
e Birou. Se revene:1 operativ ~i mai pract,ic" c:i·e urnta or maJoritate membre de partid , nu se puteau n •C T 1 ·
ierarhic tara a se teme de consecinte. Ulterior, in cadrul Pl~nare1 . ~n~1 lll__md,
~ astfel la ideea enun\at; in cactrul • . ' r l ~rnpomva dectz1e1. ~tun
nici una dintre cele 170 de membre nu s-a pronun,a 1 • · ·
59. ANrc_, fond cc al PCR c- ~ . . . d cu propunenle flicute. 1nsp1rairn
Cosmineanu-M . - seqia C· d a msa~, conducerea oro-anizape1 fusese de acor C . 1 · Executiv Miron
El_isa_beta NeagO:_r;I~ ~1o~i~a Grigor:, re, _d~sa~ C/2080. . . . . noii forme de oroaniza; era recent creatul Birou al omHetu ui ·ct 1 -'.
D1cr1onar. studiuint: , l1v_1u Pie~, F!o:.l_ina lhnca, Oan~ ~1viu Manus Bcjenanl. Clil~J Constaminescu ;reciz.lnd clar cii modelul folosit este eel al part! u u1.
2004. P- 372. Oduci1vtJcNico1 taDobre(c0oru one], Nicoleta lonescu-Gurii-
60. ANrC, fond Cc al PCR eta Ionescu-Gura t/:fembrii CC al PCR J945-J98~-
- stciia Or a . ' llura Enciclopedidi, Bw.:un:$!1,
g n12a1orll:a, dosar
~~
62. /bidem: f. 4.
401[974_ ff. 2-3.

ORGANIZATIL COM ITETE ~I COMISH ALE FEMEILOR ..
12\l
Conducerea de partid nu a impus doar schimbarea formei de conducere
mi~drii , ci mare pane din echipa care se afla in C_omitetul Ex~c~tiv, incepan~
cu pre~edima organizatiei. Dupi'i ce Ii s-a multu1mt pentru_ act1v 1tatea depusa
Suzanci G.idea ~i celorlalte me_m.bre din Comitetu~ -Execu:1v. le-a fast adusa 1~
cuno~lin~J decizia partidu!ui pnvmd componen1a vntorul ut Blfou al Consiliul .
Naiional al Femeilor. Noua presedinta desemnara de partid era Li na Cioban ui
!t'nqiile de vicepresedinte ~i secrerare disp3.r3.nd din structura de conducer~'
In Birou urmau s3 intr~: Eugenia Andrei, Maria Babu, Zoe Dumitresc~
Bu~ul~nga, _Ta~~ra D?~nn, Su~a?a Gal pal, Aneta Fronius, Maria Graza, Aneta
Spormc. Yirgm,a Pnp1tu, Cnstma Luca, ~efania Ionescu, Marla Stanescu
Maria Ciocan, Ileana Petho64 ,
CONSlLIUL NATIONAL AL FEMEILOR 0958 _1989 )
121
oesffi~~rarea_ ~edin!ei plenarei_~~F. in c~rsul careia rrebuiau sa fie vorate
aceste scI11rnbu.n_.a fast atent pr.egatlta. In pnmul rinds-au desemnat prezidiul
~i ordinea n~rn1n~ pers oanelo.r I ~ ~~dru\ acestuia , ordine ce arata ~i importanta
func\iei detmute mcadrul m11carn. Pentru plenara din 27 aprilie 1974, com-
poneo\a pre21d1ulU1 era : Elen~ C~auiescu'. Lina Ciobanu. Suzana Gadea,
viitoarele pe rsoane ~e_se~nate .sa !aca parte dm Bi rou ~i Miron Constantinescu,
plasat ultimul dator ~ta ta~tu lu1 ca av~a ~oar sarcini pe Jinie de partid privind
organizaiia de feme1 , Tara a fi propnu-z1s membru. La discu\iile pe mand nea
dacumentelor prezentate , sugestia conducerii de partid era ca rnajoritaiea~vor-
bitoarelor si provi na di n r§.nd ul munc iwarelor §i tarancilor, pentru ca, motiva
Iiderul commu nist,
intclectualele vorbesc rnu h mai libcr, mai fru mos. au talent oratoric, dar pc noi ne
inccreseazfl ca la ace asta p1enar3. sa vorbcasdi. d.t mai mulre tovara~e din produqie.
'

~\ o recomanda p~ Lina. Ciobanu pe~tru a conduce organizatia feminina de
masa . Elememul ~rm1or~ial era funqia poli tica detinuta . Cu experien1a in
cond_u:er.e~ de pa~ud la mvelul municipiului Bucure~ti, Lina Ciobanu fusesc
~um11a ~, m C~m11etu! Executiv al CC al PCR. Al do ilea eleme nt important
c:J:o:lu~;~cial al. Lm:i Cio_banu, apancnenta !a clasa muncitoa re di n r5.ndul
fl lCQSe, ~l nu m ultlmul rind rela\iil a
Motivu l era o ac tivitate mai sust inut a a organizatiei de femei in cadrul
celorlalre orga ni zatii de masa care nu de~ineau comisii de fe mei6(,.
Elena Livezea nu a fast singura voce care s-a ridicat pentru a exprima nein-
crederea fa\i:i de pro iectul de refo rma cc urma a fi pus in practica imediat ,
venind in apararea vcchii echipc . di n ca re fiicea pa ne de aproape dou5. decenii:

Elena ~i Nicolae Ceau~escu. e Slranse pe care le avea cu so\ii

Num3rul delegatelor prezeme a u 1 . . . Tovara~i. eu sum m:1i putin cmotionat3. ded 1 tovaril~a Lina Ciobanu (c ii.nd a citit
rcat a 18 , pnn mcluderea Anei Asian,
prezemata de Miron Constant·
fe minina din Romania d y ;t scu ca ,,a doua cea mai cunosc.:util perso nalilatc
comitete jude1ene ca;e upa ena Ceau~escu", §i cinci dint re pre§ed intele de
telegrama) }i cste explicab il. Comitetul Executiv s-a str5duit , $i-a <lat toata ostencala
sa faca fata unor fo:1n e importame ~i grd e snrcin i pentru ca a simtit c:1 es1e de
datoria lui fa tft de: p:i rti d. f:H_J de con51iinta celor care faceau partc din acest comi-
('Mehect·tn\1
. , nu erau prezente c j "
),SilviaCosma(S"l ') 1
..
• ' m consi hu: Elisabeta Badescu te1 ca sil rid ice nivd ul poli tic, ido;; nlogic al femcil or. Este a problemii de co~~tiini_a
Luc·ia lazanu, Cristina Lucaaai, (secretoana Paun(Danb .
1 ov11a), Iulia Petho (Hargh ita), a~a cf1 11-..1~ vrl'a sr1 tn::c ~i sa nu spun ca indicati i\e dale de conducerea pa~t1d~.lu1 ,
1
Aparenta .une ·ct • areaeCCalun·
1_ eplme legaliraii in dese .. mnu"Tmeretu lui Comunist). de tovarJ.~ul Nicu lae Ceausescu ih\U fost inlelese inrocmai in fostele or~~~1zat 11 d~
~:et mentmuta. Confom regulament I '?~area vntoru lui birou trebu ia cu oricc pani<l regionalc . ~i cti fc- meik oric;it s-ar fi striiduit clc n-au gasit mt spnJ 1~ul, de~i
mtre membrele consiliului. Pentr u u.1 intern al CNF, conducerea era aleasil nu .~i•au eru pt lortcle [ ...] Vreau sil a rat ca Ja Bucurc~ti s-a ma~ gasit intel;gere,
soane care era -. u a introduce •
memhre. Ac u strame ~e mi$care, ele tr b . m ~ostu~i de co nducere p~r:
Illa\ pu~in(i s-a gas it la j ude te, ~i eu O spun pentru ca s~m legata de ace~~~a rro-
b!ema - sr1 aj un~r1 in s f:.i r~it si femeile sa fie oameni. Part1dul le•a da_t cond1 t11 .sa ~e
fost inc!us e_sta este mouvul pentru car e urnu m pnmul ra nd sa dev1na oameni, ca ~i birba1ii . Pe ur:na mi se pare greu fa ri1 secretare, tara v1cepre~ed1nteD'.
e $1 reprezenta 1 e ca membre d • · u
conducerea Consiliuiu· m~ e celorlalte organiza .. . cu reptun deph ne ~
detinute ca pre$ ct· 1Nati~nal al Femeilo . M t'. 1 ce urmau a fi prezente 1~ Conducerea de panid reprezentata de Miron Constantincsc~, a pri~it c~
vicepre~edinta aecmra. ~ U~mnii de ramur~ ·d. a_na_St3.nescu, datorita pozi1ie1
d~t~~are rezervele expri~ate de Elena Livezeanu. subliniind ca h?sa une1 ~en=
dima CAP din Putns_1hulu1 National al Cr .~n mva1amant, Maria Milnescu, VJlat1 su • . . . d r mei nu poate ti oenerahzata
Babu, reprezentan~n~iu, judetul Teieormanucn_ Ro§ii, ~tefania Ionescu , pre~e~ la . s1mute pentru sprijinirea orgarnzatiet e e ~ 1 ~uita cu un
sitar in cadru! Acad r~c~ratura Genera[a A. v1cepresedinta a UNCAP Maria rnveJ national, iar vechea forma de conducere urma a fi in o
emie1 ,,Stefan Ghorghiu"~eta Pana, cadru didactic 'univer~ aparat tehnic. . .
Elen L" . . N . I I Femeitor smgura garan11e
63. lbidem , f. 5. · Pe a ivezeanu vedea in Cons1 iLUl 1 aiwna a ·ct 1 C munist Roman
64. lbidem ntru obtinerea de fa cto a drepturilor acordate de Paro u o
65. ANIC, fond CC al PC
R - seqiaOr .
gan1zatorica d ~
67.ANIC . . - ctosar 40/1974 . f. 7.
' osar41/ J974. ff. 1-79. · fond C C al PCR _ seq ia Organizatonca.
 CONSILIUL NATIONA L AL FEMEILOR (1958-198 9)
. SI COMlSll A.LE FEMEILOR .. 123
J21 QRG:\NlZATII. COMITETE -
. . .. F"ra a se indeparra de linia trasara de partid, tna· . azul Jon Iliescu 70 ), nu au considerat necesara cooptarea . . ..
prin intennedml legislatie1. a ,a membra CNF indemna femeile sa fie 1' (vezi _c re ii a fostelor colege de partid. m pozi\u de
h- . jinindu-se pe aceas , • _ . ee auronta
mulr c iar, spn . _ t anspunerea in realitate a masunlor egalitar .
insele cele care aqioneaza pentru r e.

~iwlul kme-ilor a fost mull ridicat. E\c. ~~d -ca_ este in ~!"eocupare~ :onducerii
partidului de a le crea 101 mai muhe con!t{ll- _Insa eu !m sale spun ~1 rn panicu.
lar - vorba Luciei Demetrius - sa mearga mai departe .
\i!nirea in fruntea orn:aniza{iei a Linei Ciobanu era privita de Miron Constantinescu
ca un plus imporrant~ pentru viiLOarele actiuni ale CNF, datorit3 pozitiei de
amoritate detinute in cadrul Comiterului Politic:
Eu spun penrru o buna oriemare, adica sa intelegem acest lucru, ca sum judete care
au acordat o ma! mare ateniie, altele care au acordat mai pu1ina aten!ie. Scopu]
nostru esie sa se acorde o mai mare atentie acestei probleme. Si aci a~ menxiona
faptul ca in momenru! cind pre~edima Consiliului Na{ional al Femeilor, membra a
3_6. consiliul National al Femeilor
~i Frontul Unitatii Socialiste
in ianuarie 1968, este creat Frontul Unita\i i Socialiste 71 (FUS), forma1iune care
reunea ware organizatiile de masa , ob~testi si profesionale, reprezentantii
minorititilor, precum ~i pe cei ai cultelor. Intrarea in FUS nu avea consccinte
asupra formei de organizare a mi~ciirii sau a proiectelor specifice care erau
deru!ate de organizalia de femei. Principa la ingerint3. a FUS, din punctul de
vedere al desfi'isurlirii activ itatii , e ra coordonarea programelor economice,
1rasace cu ocazia congreselor partidului: depa~irea planului, crqterea produc-

I
Comiterului Execmfr al partidului, se va adresa unui prim-sccretar al comitelUlui 1ivitiHii, reducerea pierderilor. Aparitia aces rei noi forme organizatorice aducea
~udeiean ~i-i va spune. mvara~e, cum va ocupati dumneavoastra de munca cu feme-
insii un amendament important. ~i anume p~uticiparea pe liste comune in alegeri.
ile. va avea, _cred _eu. o rezonanta mai mare dee.it pana acum, iinfmd seama de
st ruc~ra pa~idulm _n?stru ~i de rolu! pc care-I are conducerea partidului in condu- Fontul Unita~ii Social isle, plecand de la caracteristicile organizatiilor care intrau
ccrea mtregu munc1 mtre doua plenare69_ in componenta sa, propuneau un program elecmral adaptat diferitelor ca tegorii
de populatic reprezentate. Femeile din RomJnia erau incurajate sft voteze la
Dincolo de precizarea care s fa . . alegerile pentru Marea Adunare Naiionala lista prezentata de FUS, pe baza
conducerea PCR d _ ~ acea pnvmd modul concret ~i direct in care
telor fiind pracricc?or _ona a~tt~natea organizaiiei de fcmei1 auconomia proiec- urm:i.toarelor argumcnte ·
mex1s1ema imeresam est f l I . .
legea sa puna in aplicare pr;icctele . e e ~ 1~ care ~amdul ~lia ~i inte- Fromul Unitfl:\ii Sociali.stc d:i O lna! t;i pre\uire contributici voastre la progresul
partiduiui, a iqirilor tu· N". 1 egalitare. In crnda d1scursului oficial al
socieratea rorn:ineasca c1om1co_ a: ~eau~_escu privind cre5terea rolului feme ii in
pa1riei, muncii in~ulk\ itc pc ca re a ckpune1i in economic, invii{Um.i~u, ~tiin~a ~!
umsta cu ltura, aponului la for marca ~i educarea tinerei genera1ii, la inflonrca na11um1
I 11··1
u1 ~r egalitare era evidenta_ Si' mer~,a autorif1·1
a 1 or Iocale in ap licarea rezo- noastrc soc ialistc. Ortrnduirea socia lis1il asigurli rcspecrnrea dcmnitil_tii voasr~e
mulm de valori patriarhal ngurul argument capahil sa mi~te rotile siste- umanc ~i cer,itcnesti. ocrmirea mamclor ~i copiilor, creeaza conditi i o~umc_ fructi-
Comunist Roman a in\e\:s er! ce~ al fortei polirice. Modul prin care Partidul ficarii talcntului ~i sp irillllui ~ospodilresc. a capacitii(ii crcaware a fe~e_1lor,,m wa1e
p - sa as1gure apli
reze_ntei popula1iei feminine in d't . carea masurilor privind cre~1erea don1eniile viet ii socialc. parGcip:irii !or la conducerea societiitii socialtste'-.
auro_rnare a condus la un impac/ ente do_menii de activitate 5i in pozitii de
patnar~ala ce caracteriza societatea supe~ficial al masurilor eoalirare u·adi~ia . Discursul reia te mele principale in jurul c3.rora s-a construit d}s~ur:ul cor~m-
s1atut s1 o panici romaneasca - . • e, ' lJ TI!st pr",· .. . - · B ·nine a tam: m sch1m-
politica pare egala a femeilor , .f r~~1anand practic neatinsa. n bu! . I~ l'.ld politicile initiare In direq1a popu 1ai1e1_ e_1~11 - atul comunist
Portie ~aa1.umraeprezemar simple obliga\ii i·mm unqu de conducere, inclusiv in . acttvitatii depuse in diferitele campuri ale viepi acuve, st . . · .
re sau ma· - - puse pol' · • as1our ~ . d mn Jn soctetate. Insu~1
de partid. Odata d" I mica, in funqie de . . 111c, tndeplinite intr-o pro· dis~ a eme1lor drepturi care sale garanteze_~n statut e ; din discutie toc-
b3.rbati care au int is~anua aceasta prcsiun n~oarea $i vigilenta verific3rilor llJ - Ursul este sursa a discriminarii pe critem de gen, ad~~an d- - sc)
vehement in timp ~at in_noile forme de coni·in decernbrie 1989, decidentii a1 acele specificitfiti fem inine (maternitate, talent ~i spmt gospo a1e -
u rcg1mului comunist d uce_re1 inclusiv cei care sustineau
. reptun ~i pozitii egale pentru fernei ~ . .. . . Comunist. era nelipsit din_ ~~ginile
68. lb1dem revistej scu, c_a reprezentant al Umun11 ~ineretu!u• ea Jasarii femcilor pe poz1111 c.gale
69.lhidem. f. 8. cu. ~eme1a, susiin:lnd de fiecare data neces1~a_t P .
7J. F ale barbatilor arat pencru funct ii in stat. dH ~1 in pai1td. ?548 26 ianuarie 1969.
72. fbirod OllJ! Unit;;itii Socialisre ., in Ro;1,i111ia Liberd. anul XXVIII. nr. '
ein. '
 I coMISII ALE FEMEILOR ..
~~umoo~ms ... CONSILIUL NATIONAL AL FEMEILOR {1958-1989)
125
'" o . . IC nures FUS, la car:, pnn ~rd1nu\ dire
. ,a sa aiba loc prnnu ol "cNF irebuiau sa reprezmte eel Pu q poate ar rrebui s~ ana~izam ~osibilitatea ca ~n orga~izatile de masa sa cuprindern
I \974 urn · zentante e . . !tn
n . I - Ceausescu. re~re acestui on!amsm urmau a f1 des membrii de pa~t1d~ ~a por~1m de la nece~1tatea ca aceste organisme nu tot pe
al Jut Nico ae ~ . l conducerea ..., 0 em. cornuni~ti trebu1e s~--1 orga~:ze~e: p~n~ru ca ace$tia sum organiza\i, ci pe ncmem-
. e ctinir• panicipan11 . .". . N 1·1onal al Femeilor. prezenJa feminin·
o iretm I C nsthulu1 a . ~ A a brii de partid, ~a sa-~ angaJam m act.1vnatea po!.itica $i sociala. Si in acestc acrivi-
nate ~apte membre_ a_ e o I consiliului FUS era important~. m perspectiva
- . acolo, sa-1 cuprmdem nu numa1 formal, c1 sa fie promova~i ~i in conducere.
a· t mai numeroasa m cadru Adunare National3. Prom1smnea conform ~~1~i, in sensu! acesta sa se revadfi materialul7 5 .
c · emru Marea • · ct I I
viitoarelor ~\egen p a fie o prezen\ii numeroasa ata~ ca. e egate a Congres,
careia t,:me1le urm~u ~onsiliul FUS a fos1 respectata._ Smcopa s-a produs la
Proiectul initial nu s-a p5.strat , dar variama finala care a fost aprobata de
dt ~i ca membr_~ m anizatiei. in cadrul congresulu1 dm_ 21 ~a, 197~, Nicolae
ernbrii Comitetului Poli tic Executiv prevedea o propoqie de 50 % membri de
niYelul conducern org: ct· cu unanimitate de votun. Prmtre ce1 opt vice.
Ceau~escu a fo 5t al~s pre}~ mt~e reprezentanta Consiliului National al FemeHor ~rtid in cadrul organelor de conducere ale organizatiei ~i 40% in r.indul dek:-
sedin!:i. se afla o singura ieme , . . . . ' ~atelor ce urmau a fi prezente la conferinia. Jocul unei aparente reprezemari
pre, . La . , 1 1comitetulm execuuv al FUS, dmtre ce1 33 de niem.
Tamara Dobrin. _n~,emu1n·1na ala.tori de Tamara Dobrin era Maria Stanescu'i ;roponionale a nemem.br~lo~ de par~id urma sa fie ':,_5i~urar prin ~cor~~r:,a
bri, a doua prezen1a 1e cuvanrului in timpul contennte1 cu precadere delegatelor Iara aparcenenta pohuca.
Cea de-a doua propunere avea drept obiect modificarea formei de organizare
a eonducerii centrale a CNF. Elena Ceau~escu a propus renuntarea la Biroul
cu JS membre in favoarea unui organ mai larg, in alcatuirea diruia sa inrre
3.7. Conferin\a Nationalii a CNF din 1978 25-30 de persoane, inclusiv vicepre~edinte. ~i o formil de secretariat. Nu au
existat impotri viri ori discu~ii pc marginea acestei propuncrL imrunind acordul
Conform planu!ui imocmit de sectia organizatoric3. privind congresele ~i ple- unanim al celor prezen!i. Varianta finala a prevazut un numilr de 31 de rnembre
narele organizatiilor de masa ~i ob~te§ti pentru anul I 978, se ia hotilr8rea in componenla Biroului Consiliului Na\ional al Femeilor: o pre$edintii, ~ase
convocarii. pentru prima data dupa 1966, a Conferintei Nationale a Consiliului vicepre~edime, trei secrewre .s i 2 1 de membre76 • ..
National al Femeilor. Cu aceasta ocazie urmau a fi realese toate organele de Singura conti nu itate, raportat la rnomentul 1974, era importan~a. crc~teni
conducere, at3.t la nivel local, cat ~i central. Proiectul care a fast inaintat spre paniciparii remeilor muncitoar~ at:-it in r{mdul celor 800 de part1c 1pa~te la
analiza ~_i a~robare Comitetului Politic Executiv relua prevederile stabilite in conferin~a cat si ca membre alese In Consiliul Na1ional al Femeilor. Orgarnzarea
1974 - PnnC1pa\ele obieqii ,i amendamente Ia proiectul de conferin\a le-au adus
de alegcri' pen;ru delegate. In toate com iterele si comisiile _de femei, at3_t la
Nicol~e ~-' ~Jena Ceau§escu. Au fast vizate reducerea gradului de politizare a nivel regional , cat ~i al ins1itu1iilor ~i inrreprinderilor, pe:mitea P.entru pn~1.~
or?amza1~ei ?e masa ~i revenirea la o formula de conduccre asemanatoare celei data , dupa modificJ:rile din I 968, srnbilirea de cJ.t re partld a unei co~i:pozitn
ex.1st~n.t: ,mamte de_ 1974. Dorinta Elenei Ceau~escu era ca propo[tia in cadrul care sa corespunda proiectelor po liti ce atlmc in desfasurare. C,,el~ mai un~or-
m1$c rn mire femeile membre 1.:j 1 ~ ~ . . , ~
in socierate - - 'i ce e iara parud sa reflecte siLuapa ex1stenta tante, conform Hotadrii Plenarei Co rnitetul ui Central din I 97_., 11 ~lanulm ~e
a rornaneasca la ace! moment:
m5.suri aferem d in I 974 c rau cresterea numilru!ui de an~~Jate m anumn~
Sa pani:ipe numarul acesta de neme . . . . -a sectoare industriale, prec:un ~i cre~ cerea productivitiitii m~nc~ 1•• Atragere~ unu i
de n~ma~I mare de femei care sun mbn de p~rt1d m1 sc pare foane pu\m: _F:\ numar cat mai mare de munciware in conducerea orgarnz~pel de feme~ con-
fc,me1le sa panicipe cit mai mulre t nememb~1 de partid, trebuic sa rnob11lza~- st .nuia
. .
o premisa imponanca pentru atmgerea ce 1or
douii dcziderate. Impl1carea
. . . d
a\em un numar de femei care sa ~g~!~~um }e. ima~p_ta la sindicat [...J Propun sa in mi$ca re inscmna in primul riind inUirirea controlul~1. direct ex~erc1ta~ea:
. asca ~1 ma1 bme realitatea 7--1. . " o·rnentate polHtC care raspun
N1c0Jae Ceau~escu aprobv Part1d. Muncitoarele mai ales cele nemre.:,i . . '. UTC urmau
,. . . ' . . · atiei smd1cale, ~i 1sau ,
a intregii politici Fata de rola tc~st punct de vedere, propun8.nd o reconsiderare P~ntru ~ct1v1tatea depusa doar pe l1ma orgarnz. ia de femei. Un alt efect dorir
u ~1 compozitia organizatiilor de masa: sa se pheze }i pe directivele trasate de _orgam~~l a categoriei muncitoare!or in
era eel al propa2andei care accentua importa t , . ·nerele ci de ce
.... . it3. sa mcuraJeze 11 "I ,

=---
73. ,.Comiietul execu1iv al FU
ansamblul populatiei femimne ocupate,A men sector de aciivitate. Nu trebuie
nu, casnicele sa opteze pentru imrarea in acest
74. ANrc, fond cc al P S", in Rom&nia . - . .i.
CR - seqia Cancc:lart1bera, anul XXXII , nr. 9201, 25 nia1 197 ~
76 · f. - 8 · • · ..- dosar 4/1978, f. 4.
, dosar 11! 978, r. 27. · ANtc. fond CC al PCR - seqia Organizacorn:a,
 THE $f COMISH ALE FEMEILOR .. CONS\LIUL NATIONAL AL FEMEILOR ( 1958-1989)
ORGt\NIZATII. COM! 127
126
r tul ca ac11v1s tele comitetelor ~i comisiilor
- .. de fernej ci cartiere, atcatuite din 7-15 rnembre. Comitetele femeilor se aleoeau

I
.. . . . avea
uecut cu vedere ap 1·1,,1·ra1ii depuse benehc11 ca1e tnergeau ct u 'n sate ' 5 25 d b ) - "
fi ··ctepeunnaac · ··- e1 I nivel comunal (I ~ . e mem_ re , ora,_enesc_ (25-35 de membre) , municipal
0 serie de bene cu . . .. de stat ,i/sau de par11d pana la avamaje apa a
. . · rapide m tuncp1 ' , . . . rent la, -55 de membre) j l JUdeiean 11 al mumc1pmlu1 Bucure,ti (65-75 de membre).
promovan rna_1 m de importante pentru trai~I de _z1 cu. z~ : repan1zarea line· PJ organizatiile se alegeau delegate pentru Consiliul National al Femei!or
bana_le. dar ?~u\ transferul intr-un post ma1 putm solic1tant sau Chiar obi: In t~ate co~iponenia a fast stabilita la 185 de membre". ·
Jocumie ma1 bun , 1·· ct 0 z pentru oitit. Plecand de la aceste considere I a caru1 . · ·d c · • .
'b I butell e a b' nte forul suprem al o~ga~1za_tte} e 1eme1 era ~onf~nnia Na!wnala a Femeilor,
nerea unei ana e 1 .b" . un procent de reprezentativitate de 44 8% '
uncitoarelor le-a ost am m1 . ~ , o. convocatft O ~at8. la _c~nc1 am . In ~adrul c~nfermte1 er~ ales C~nsiliul National
m Desi mai numeroase, membrele CAP u_r~1au !afie p~ezente lil cadruJ CNF al Femeilor :,1 Com1s1~ ~e cenzon. Confo~ m st~t~tulu1, confermta era singuru\
intr-u~ procent de 29.7%. Cea mai_dra~tlca scadere a 1_nr~g1strat--~ ca~egoria organ de conduce re ab1~1tat cu .adoptare~ ~1 modiftcarea n_or~elor de or~anizare
intelecmalelor. care a cobonic !a 19,_'%: m~ca~rul acestm proc~nt f11nd IOcluse . func~ionare a CNF In rea\Itate , de~t aceste preveden ex1stau pract1c de Ja
~i funqionarele. Casnicele, categone v1zata drrect .de can~pa~ul~ de recrutare 1
~ fiintarea organizatiei de rnasa, modificari!e in structura de organizare s-au
pentru posrurile din industrie ~i car~ treptat ar f1 trebmt sa d1spara, aveau malizat, dupa cum am ar3tat, Fara convocarea Conferintei Nationale.
repanizate 6 procente". Rnportul drntre membrele CNF care lucrau intr-o re Consiliul Naiiona ! al Femeilor era responsabil cu indeplinirea hoti:iririlor
activitate de produqie ~i cele din domeniile ,,neproductive" era de 4: 1.
Conferintei Naiionale a Femeilor. indrumarea ~i coordonarea activi1Jtii comi-
Aceleasi propo~ii au fast decise ,i pentru cele 800 de delegate prezeme la
siilor ~i comitetelor de femei , intre_ conferi ~tele naiio~ale .. CNF pa1~1icip.a la
conferinia. in cadrul Biroului CNF, repartitia nu p3stra caracteristici similare.
elaborarea legilor ~i acle lor normauve refernoare Ia via{a ~1 munca temetlor,
,\fai mult. formularea ambigua din normele de organizare ~i funqionare ale
ocrotirea mame i ~i a copilului", conducea publ icatiile organiza,tiei de femei
organizatiei de femei fac imposibil;l stabilirea cu exactitate a impilqirii mem-
; i reprezenta mi~carea in rela~iile exlerne cu organizati ile de femei din alte tilri
brelor dupa ocuparie. Algoritmul a fast stabilit tin:indu-se cont de ,,profesia de
b.aza", dar in foarte multe cazuri , inclusiv al pre~edintei Lina Ciobanu, profe- ~i cu organiza1iile interna\ionale de profil. .. . .
sia de baza era cea ~~ ?1un~itoare, iar pregii.tirea ulterioara ~i rneseria practicata
Problemele operative crau rezolvate de Biroul Executiv al Consiliulu1 Nat10nal
la rnomemul alegeru m B1rou le plasau evident in categoria intelectualelor. al Femeilor care or':!ani za comisii de lucru pemru principalele problcme care
intrau in atenlia organi zat ici de feme i: activitate organizato r! ca, ~e .c~dr~ $i
ac1ivi1atc patrioticil-ob~teascJ : Jctivitatea femeilo r din intrepnmlen ~1 _in_st1tu-
3. 7. I. Structura 1ii , comert ~i pres1ari se rvic ii: activitatea femei lor ?in agr~cult~rft; acu~n~te~
Noul statut de oreanizare . fu . de educatie politico-ideologica ~i culrnral-~tiintif1ca a t~me1 l?! ; oc iottr~a
fost aprobat de Se...c . ~1 nqionare al Consiliului National al Femeilor a mamei ~i copilu lui $i ec\ ucatia familiei. Comisia de cenzon ve ntica gospoda-
retanatul Partidu\ui Co . R .
lie 1978. Reofodita p . munist 01113.n in ~edinta din 10 apn- rirea mi~loacelor financ iare .ale_ CNF. entru cu acclea~ i
Ceau~escu, c~nform de~rn_i .a_ servi cat mai bine interese le reoimului Nicolae La n1vcl local. sc reg;:lsea tormula de conduccre de la c ., _
e imt1e1 date de partid, ~
mecanismc ~i rcl<-~1ii de Putere imre conferintele regiona le orga~1~ate o data ~a
;i~carea de femei constituie cadrul o . . . . . . . .. .
~1nc1 am ~1 com itetele jucle(ene. murncipale
(d e sec 1or ), or3<=ene~u ., comunale
. . : . . ~1 b .
m roate domenii!e de activitate la i ~gan~zatonc de panicipare ac1iva a femedor In imeriorul aceslOr comitete sc a\egeau Birouri a1cacu1te dm lJ -.1~ ~1em r~,
ra~ea econornico-sociala revoluti nf~ptu1rea neabatura a politicii privind dezvol· . . .. ~ . ntinuarea dec1z1e1 luate m
~a~ ~ac ?ane din organi;me!e d onara, la conducerea societiitii . reprezcncantclC conforn~ ~nut algor itm bme stab1l!t, care ve~e~ ~n.c;e femei a reprezcntantelor
~:tl~~am, ~tiinta, cultura, san~,~~nddu.cere coJecriva din unitari l~ economice. din
1974 pnv111d cooprarea in conducerea orgamza{iet
c I0 1 .
. •
1 fiin d obimerea une1 coere 1
n1e
~1;
mas'a ogh~:~r\din rninistere ~i alt: in~~-~r~~nelc locale ~i centralc ale pucerii de e ~a!te organ iza1i i de masa ~i ob~~e}li, scop~ :-- , 0 biroul comiterului jude-
' SC I · 1 utit locale ~i cemrale, din organizatii de spor11e Pentru aqiuni le CNF. Alatun de prqedmta, 1 . I PCR
\ea a . Com1tetul Jude\ean a ,
. ~~ men(inuta structura ter· . ~ C n ~:mau sa-~i trimita c.1te o reprezentanta. I UTC Uniunea Judeteana
tlor m mtreprindcri ~i ins . .. itonala hotarat.a in 195 . . onsihul Judetean al Sindicatelor, Comitetul Jude{e~n a . 1'- Directia Sanitara
titu111, cooperative a ric 7, ~1 anume comisii ale fen1~ a Coo . . . . Direcpa Agnco a, - .
J Perat1velor Agncole de Produq1e sau . 5~ •alista sau Invatamant.
=---:--
77. lbrdem, f. 80.
g Ole de productie ~i meste~ue.ilre~tl,
- ~
Udeteana. Comitet~l Judqean de Cultura ;i Educape oc1
78. ANIC, fond CC al PCR - se .
CJ1acance1arie ~
80· i_dem , L 70.
, dosar 32/J 978, r. 74. · Ibidem. f. 78 .
 CONSJL!U L NATTONAL AL FEMEILOR (1958-l9R 9)
ORGANIZATII. CO:'l!ITETE SI COMlS!I ALE PEME ILOR .. 129
~ .
. -- . . r erau completale cu trei-patru. munc1~oare, doua-tr . . 01 u1te Saptamani. in primavara anului 1977 este din nou sp·,tal· .
. . izata, de
Poz1p1\e ramase hbe e ( mu zonele necooperat iv1zate) $1 o angajata ct'' nt'' " "
sta data
pentru ma, mul t de 30 de z1le" .
.. .
bre CAP sau 1arance pet . d bl. . in ace~ . de a trece la c1tirea nume lor ca nd1datelor pemru funcria de ct· ,
mem , - I . d res1iiri servicii. Este unportant e su tmat ca nu Jnainte . ) prese rnta
ectorul comercia ~1 c p . . I I I se NF. Una Ciobanu a ve rnt. cu .rropunerea. ca Elena Ceauiescu sa lie aleasa
s . - - . I -rur~ cu numarul prestabilil al inte ectua e or care trebui
fac prenzan m e!?a a t - au
• . . con1po. nen1a birourilor judetene, prezenta aces e1 categori i fiinct a~ edint8 de ono~~e a_or_g~mza11e1 ~e ~eme1 , ~rg_un~enta~d ca aceastJ. num ire
samtre m • -·· ct·· ··ct - pnd inla inrreg11 m1~can de feme1 dm Rornamas:, _ Ce, prezenii s-au orabit
asiQ.urata de reprezentamele diferite lor organtzap1 ~1 11 ecp1 e ramura81_ este or . - . h. E o
~Vehemen\a ariitata de Miron Constantinescu,_ca re~rezentant al Secretariatu lui, ~ salute ideea , cu o smgur~ exce~~1e, c iar . le~a Ceau~escu , care considera
sa atutarii introducerea une 1 ~unct11 ~e pre~edmta de onoare, rn ra ca problema
pentru O fomia de conducere ~ra _v'. cepre~e~mte ~1 ~ec retare s~a do~ed it a fi,
ca de at3rea ori in istoria orgamzai1e1 de masa a femeilor. o bula de sapun care : s~ fost discutata in prealabtl oda_ta .cu docume nt: le. Consi liului Naiional al
Fcrnei lor. Ca argu ment a fos l adusa ? 1storia m1~carn , care , in opinia Elene i
a cedat repede in faJa modului efectiv de -organ izare -~ i de1:11are _a ac tivitatii. 0
altli posibila explicatie ar putea fi dorima conducern parl1dulu1 de a schimba Ceau~escu, nu mai cuno~cuse funqia de pre~eAdm_ta de o~o.~_re. Voit sau nu.
imegral echipa de conducere a organizatiei de femei. Daca in locuirea pre~e- oumentul era unu! gre~1t. Ana Pauke r a fas t mca de la mtu n1area UFAR ~i
dimei era mai lesne de realizat, schimbarea tuturor vicepre~edinte lor ~i secre. a~onli. la indepartarea din via1a pol itica pre~edinta ?e onoare a organ izatiei de
tarelor cu persoane straine organiza1iei putea stftrni mai les ne nedumerirea ~emei, cu Constanta Crac iun ca pre~edinta act iva. In opinia Elene i Ceau ~escu .
membrelor CNF prezente la plenara organizaiiei. Iat:i deci reveni rea in 1978 0 pre~edinta de onoare _ n u ar_fi \ucrat la fe !_de bin_e _ca una exe~utiva, _de~i._ '.n
la o forma de conducere la nivel local cu o pre~edinta, trei -c inci vicepre~e- propune rea facu ta de Lum C1obanu . nu se tacca 111cmnde rcfcn re la d1spantia
dinte - obl igaLOriu o muncitoare, o membra CAP ~i o intelecluala - ~i o secre- functiei de exec utie .
tara. desemnata dintre activistele de panid82 •
Comisii_le de lucru de la nivel central erau bi neinte les reluate ~i in teritoriu, Nu vad neces itatea faptu lui ca neaparat sJ l \ "C-111 o pre.'$edinta de onoare .<$ i nici nu
noma_rea fitnd ~dau?rea a incli doi -trei comis ii pentru probleme specifice, in am avut niciod ar:i . in anumite 1ari se obi~nuiesc astfc l de lucru ri, dar la noi nu am
funqie de paruculantatile locale. avut a~a ccva ~i nu vad ck: c t: t sre necesar. Se poate lucra. se poate fa ce treaba. da r
estc nevoic dc o prqcd intJ: care sa luc reze acolo efcc tiv ~i avcm fcm ei care pot sa
lucrezc aco\0~ 1,.
3 ·7·2· O noua prqedinta fnjruntea organizaJi ei
Cu doar a zi inalme de Jncepere t . . . _ Petre LupuH7 rev ine asu pra poz i\i ei adoptaLe anterior ~i la r,i ndul lui res~i~ige
din funqia de d" w a con ermte ,, Lma C1obanu anunt3. case retrage ideea ca Elena Ceau~e scu sJ. oc upe funq ia de pre~cdintil de onoare, n~oovand
adusa a fast v! :~:1ima a CNF, refu z3nd reinnoirea mandatului. Motiva1ia ca astfel de funq ii sunt oc upare de ob ice i de persoa ne in varstil ori : ,. In cazul
mare de munca c · . . ..
U~oare. Una dlntre cauze era Iara in -~--~ r~ve nea ca m1mstr_u al Ind_u: m ~1
starea de sanatate preca :- _ _ doiala ~1 aceasta, dar ma1 probabila e1a ~ pn:l!xistcnte intr.: limp se ~td:iugascra spas moril ia ~i o smrc anx io:isil-depre-
polirica a Linei Cioba ra a~membrei _C?mitetului Po litic Execuriv. Ascens iunea siva - ibidem f l-J.-J.
. nua 1ost unahniaw'w•-
Cc·
u

tu n de Elena Ceau~escu - C . ra pana in 1unie 1973 la numirea ala- :5

6-A~ IC, fo nd al P( R - scc\ i:t Cancclarie , dosa r 34/ 197 3. f. 2-
panid i se adauga cea in t~ omne~ul_Politic. Dupa acest mo~1ent funq ici in _fbufen,, r.
4. . .
in frumea orgartizatiei des.3t, ~a m101stru al Industriei Uc:oare In j 975 dar ~i 87.Petre Lupu (Pren"111a11 ) l 1970- ! 989 ) l\cual isl. membru al grupu\ui ap~rar~lu1d~ ~ar~~~;
L. . C ,eme1 Odat' . " , ~i-zda
lcgai di rect 1.k Ccausi.:scu. i n ani i r:1z boi utu i a fosl <leportat in Tra~smSl_~i ab, u:
i_ne1 ~obanu devine tot mai . b ya at1_ns acest cumul de funq ii, sanararea unuJ ct· . • . .. ~ _ ¥ • d · 8 nath Lazar Grun er,:,, 1
re1es~ dm ~apoanele intocmite ~u re_d~, prmc ipala cauza a suferintei a~a cum Vass llltre !idem rc\ele i clandestme. a!atun de A~ rel er 1 R~tcnbe r") etc. Acti vis1 de
anulm 197:, a ti - e mm,srrul s:- w - •• I
,. '
sea~--~ar~u ~ahar~ scu (Z~ckerm~n), St~fan Vo1cu (A~r:u Nicolae Ccau~escu, a co~-
, ost imemata la spiral I . anataln, fiind stresuJR3_ In decursu
u Ehas, 0nde a ramas sub observatie tim p de dus Sa al_tmcri.:! ru~u1 comun1 st tlupa razbm: unde _a lucrat Directici Treburilo r a CC ?:
du .- eqia Orgamzatorica a CC (1950-19::,2), a 1~st ~ef~l I Directia Organizamnca
81. ANJC. fond CC al PCR
82 . ?JA(\ ~!1. fond Comitetu~ :-ec\ia Cancelaric, dosar I
t~
a 195 8. ~ fos t ala mri de Hie Verdct adj un_cr_ ul Jui _c eau~~:~~ ~re~edintc al Colegiu\~ i
83. In 3 no1embrie 1975_ a~ JU~etean al femci\o r O l/1978, f. 5. Centr. Dupa l~65 , membru al CPE~- 1:11~1stru ~l Mur in. Venezuela. ia r uller!or m
p_rezem.ind cef~leeintc nst:ntcrna1a de urgcn\a ~~ d~~~r 11 / l~85 , f. 24 .
1
_ -. Ponu!~ ~e Pan1d. deba rcat in 1984 ~1 mm_1s amb~s~ ~i fiddi exec utanti ai ord1~elor
Conct;c h~. Expert in inrrigi. a fo st unul dmtre ce'. ir Tismaneanu, Dorin D~bnncu_,_
$1 mersul - A:\Jc_ fond CC : ~lea1;1 accemuata care 1~~~-\la me? 1cala a Spica\ulu a El 1'.'\
PCR - seqia C.ict 1 permnea u statiunea onoswnc, Cristia~nl~r_de panid in tlomeni ul cadrelo_r _- Vla~i_m II ialci pentru anali:a d1crat1m t
re, dosar C/2080. f. 137. com,uzisr \a~1lc (ed) ._ Raporr ft_1wl. Com1sw_p; e~1:e '. 651.
e din Ro111wua , Humamcas. Bucure~tt . _OO ' P
 ORG,\N!ZATIL COMITETE ~l COMISH ALE FEME ILOR .. CONSILIUL NATlONAL AL FEMEfLOR (1958•1989)
LlO 13!

.• ei Elena Ceau~escu, d3.nsa este un om activ, este_n:embr_u ~I Con1itet . ~ a Mure~an lucreaza la UNCAP de cateva !uni de zile E
tO\~r_a~ . ,, Sub·ectul a fast abandonat, dar cu opima maJontara cat- Ul~1 fovar~~ ·nd am auzit unde va lucra•m. . u m•am rnirat ~i
Polmc Executn • 1 ct· - ct "len aiunc1 ca
Ceauiescu ar trebu i sa ocupe funcJia de pre,e nlla e ~naare. a CNF, Penr a
• d 3 cum spunea Gheorghe Radulescu : ,, Cl11ar daca cand rdata nu est ru Ultimul cuviint 1-a avut _L'.na C'.obanu, care ,i-a impus punctul de vedere in
~ ~ .q ·~
Jorial!i varbttan, aratand ca o cunoa,te foarte bine pe Ana Mure<a .
acord. poate fi a\easa .
Pentru funqia de pre,edinta activa au fast facute patru propuneri: A
ra1a ce f , d C . . .. , n
~ . rec iaza munca, pre eran -o ornelie1 F11Ipa~ in functia de prc1.:edinca a
,1
ca-1 ap ,
Mure~an, vicepre:::d_in~a a Uni_unii ~aiion~l~ a Coope~attvelor A~rico!e ~:
CNF:
Produqie, fosta activista a Com1tetulu1 Mun1c1pal d~ Parud Bucure§ti , secretar
pe probleme de comeri, pre,edinta pe ramura cameq Ill cadrul UGSR ; Cornelia in \egarura cu wv~ra~a Fili pa~ , eu c~ed ca ~re mai multa priza Ia fcmei. dar va spun
Filipa,. secretara a Cons1ltu!UL Central al UGSR : Oltmpta So!amones foarte sincer ca parerea mea cste ca mvara~a Mure~an esre mai buna ca pre~edinta
secretar de stat la Ministerul SanataJii, ,i Maria Babu. Cei mai mul!i di cu, dee.it wva ra~a Filipa~. L: cunosc pe am.'indoua foane bine ~i nu pot sa nu spun in
cei prezenti au apreciat ca foarre potrivitii candidatura Corneliei Filipa~, re:r~ Comitetul Politic Execut1\· ca oprez pentru tovara~a Mure~an''1•
noscuta pemru activitatea depusa in cadrul UGSR, pregatirea profesional~
pre~um ~i pen~ru abilira_tile ~e ~estionare a relatiilor cu srrainatatea. Bine v.lzu~ Oupa aceasra interventie, Nico\ac Ceau~escu a propus ca Ana Mure~an sa
mar erau -~an~ Bo~u ~1 Olimpia Solomonescu, ambele cu experienti in cadrul fie persoana desemnata pentru ftrnc!ia de prqedinta a CNF, decizic votata ln
conduceru CNF. Dmtre persoanele nominalizate, singura criticata a fast Ana unanimitate.
~lure~~n. Auto_rul acestor critici a fast J3.nos Fazekas89 care, aminrind ca a
lucrar 1mpreuna cu A1~a- Mure~an, arii.ta ca aceasta nu ar fi tocmai potrivita
pemru a conduce Consilml Nar1onal al Femeilor, funqia presupunclnd contacte 3.7.3. Zilele ConferinJei
de_se_c~ reprezentant~ ale ~rganizatiilor similare din striliniltate §i in consecinia ConferinJa Na1ionala a Femeilor s-a desta~urat pe 2! , i 22 aprilie 1978. Alaturi
srapamrea a eel puim O hmba st •. - C . . ' ,
finale a fast . rama. ntenul definitoriu In luarea deciziei de cele 800 de dclc2aLe din R0trnlnia. au participar repreze ntantele a 13 orga~
expenenta celor patru in m
considerat ca esre ma· .1_. unca cu masele. Cornelia Filipa~ s-a niza\ii de fe rnei si,;1i lare d in alte iari comuni ste, precum ~i rcprezentati ai
I uu a m conducerea UGSR d
Ana Mure~an, cu experienta pemru mu " " , cea e-a doua al ternativa, Comi1etului Central Execm iv ~i Secrctariatutui Panidu lui Comunist Roman, ai
ce!e din urrna propunerea fi 1• 1 , nca m randuJ agricultoarelor, fiind In Guvernului ~i tvlarii Adunari Na1iona le.
a I ma a. anos Fazekas se d " . . . . "d
supra s abei pregii.tiri a Anei Mure~an: ve e m mmontare, insistan Dupa rostirea unui prim cu\"[rnt de rnul\umire adresat cuplului ~lena ~i
Nicolae Ceau~escu9!, urm:1torul mome nt important al conferintei a fast d1scursul
T~;'a~a~a. Mure~an a lucrat cu mine 3 ani rostit de ~cful sratu lui. ~t iul fiind faptu l ca mesajul transm is era unul pro~r~·
i
~e/~; 1 la u~ moment dat chiar i~am s u~~ me~i~ru _al Bi:·oului Execuriv, la
mma1 bun. Mai !asa de dorit ~i ~in :;ara~ulu1 Pana daca nu ar putea sa~ml
:oo: niatic, ce trasa principalde direq ii de aqiunc ale orga nizatici de f~m~i 10
concordanta cu planurile pe termen lung ale partidului. Punctele pr~nc1pale
----- P er de vedere al preg3tirii intclectuale. erau
88. AN!C, fond CC al PCR .
p c~ Ie amintnc· , in \ua rea de cuvant - pn·1 eJU!la
· · · de 'lota·ra·
r rea Plenaret CC al
89.J.inos Fazekas (1926.20M seq1a Cancelarie, dosar 34/19 . CR din 18-19 iunie 1973 :
februarie 1945. in mai ) a devenit membru al p . 7~, I. 4. •
1area Panidului Comun!:61_a fost decorat cu tneda~rcidulm Com~nist din Ron1~na_ 111 Paniciparea fcmdtor la intrea!!a activirate econom ico-sociala. _rara de _care nu s_~
PCR (1955-19 84 ) . 1_dm Romania•• A. . a .. A 40~a amversare de !a ,nfiin· poate concepc deslasurarca cu ~succes a constructiei socialisre ~1_comuJ11Sle, fol~si
(1961~1965) vicet secr_et~r al acestuia (·1955mdeplin!t funqiile de mcmbru al CC .ii read . r _ . _ . ~ .. . . fi re de munca creatoare pe care
0974~1980)'. La s;~~n~mirns.c~ al guvernului 0 ~1965 ), minisrru al Industriei Aliment.it~ cp 1_na ~1 el!c1ema in mate domenllle a u_na~ci ~r,_ . dine sau manifescJri
Ceau~e_scu ~i a fest ~~t~\~ni_lor '70, dar mai a~:~1.982),__m,inistru al Comeqului Interio~ o reprez1nt,i fc meile. lichidarea cu desavar~ire a oncaror ten t d aaniza
retrou d - · -t"· Ja r de a con uce, or-= ·
~l Pan1dului Dmanist R~n ~hzat. Dup~ C~derea i_n an11 80, a c5.zut in dizgratia 1u1 inde to~a. e de_ s~baprecie_re. a fe'.11_eilor. ~- c_a~ac1t~ II tate de Comitetul Central al
Guar;, C:i~mineanu~Mare~, ::~r:ezen!ul Panid ~~~::1ului comu~is1 a devenit n~e111brt1 Phm man raspunden. m sptriml hotaranlor adop
PCR 194;~;cta Nea~oe-P]e~a, t?ngorc, Alina llinc:3lor) - L1viu Marius BeJenanJ~
E . I . 989. D1qio11ar viu P!e~a Flo . , Oana Ione! Nicoleia Ionescu ~ .
91_ Jb· ' tond CC al PCR _ sectia Cancclane, , '4/!978 f. 7.
Josar ~ ·
ncic oped1c~. Bucure~ti, 2o·ot1diu introd~cti/~cea D?bre (coon.i.'), Membrii C_C of
9, idem. f. 14 . •· · · 1 pol iti c:1
, P. 256. Nicolcta lonescu~Gura, Ed1tura
~. "C~~'.erinta Nationala a Femei!or - eveniment cu profunde sc:nrnifica\11 in via a
a tarn··. in Fe//leia, anul XXXI, nr. 5, mai 1978· p. 2·
 CONSJLIUL NATIONAL AL FEME!LOR (1958-1989)
ORGANIZATII. coMITETE 51 COM!S11 ALE FEMEILOR .. 133
131
intii • Cornelia Filipai, Olimpia Solomonescu ii Maria Bobu -
. . s oreasca preocuparea gencrala pentru promovarea fcni . reie d . S , carora
partidulu1. trebme sa P 1,1 u solutionarea unor probleme de via~a ~i de in eilor de. _P act·auoat Mana 0 roza, . uzana. Gal. pal, Ioana Bratu , Tamara Dob rm. • Ce1e
in func1li de conducere. para i.: c unc:a~i. 5 80 o
Ii tare a]ese au fost - Mana C10can redactor-<ef actJ·unct 1 • .
i secre . ' . 'J a rev1ste1
0rdinea ii modul in care sun! prezentate diferi_tele p~nct~ in discursuJ licte. ,re .. Margareta Hedwiga Hauser, redactoqef adjunct la Editura Kriter°o _
femeia, - . 1·u····· ,n,
. . , ce nivel intreaga popula1,e femmma era pane a . . [lie pre~edmta comltetu ur nmnu smd1catelor din inviitiimcint 1:i c 1_
rului comumst arata 1a . .. .. .• d fa ~ • d . , ~ unu1 Silv,a , . . 1C .. . ' u
co01rac1 cu staml comunist, m.tr.e parte1~et1 _ex~stan. ar~ m o,.,1ala un Profund y95 in Comitetul Execut1v a NF au mat rntrat: Eugema Baraboi, secretar
dezechilibru de foqa ii indawrm. Contnbupa tem':!lor _viza a tat sfera PUblica tura · itetului comunal de partid ii primar al comunei Fliimanzi, judetul
car ~i cea priva[a, familiala. Ele erau in .pnmul rand. mcadrate intr-o munci al ' 0:ni. Letitia Brindescu, preiedinta a Comitetului judetean Timii al feme-
salariata. contribuind la realizarea plan~nlo~ eco~o~uce _ale statului comunist BoWl Co;nelia Coman, casnica, membra in comitetul de femei al sectorului 6
rom:in. Pted.nd de la aces[ stamt, tr~bu1au sa pa:t1c1pe cat se poate de activ la ,Jor Bucureiti; Aurelia Danila , secretar al comitetului jude1ean Cluj al PCR,
celelalte activitfrti politice ~i ob~te~u. Dar_ femeile n~ produceau doar bunuri din reiectinte al Consiliului popular judetean ; Aneta Diaconu, ief de seqie
vJCeP _ _ C . . .
mareriale. ele erau de asemenea responsabtle pentu as1gurarea ,, viitorului nati- la intreprinderea Tncoda~a~ secret.ara a om1tetulu1 ~e. part1d al sectorului 4,
unit. ,,intinerirea poporului ", ,.principal educator al tinerei generatii". Prin Bucure,ti; Magdalena Fihpaj , director al Centrale, mdustriei bumbacului,
introducerea politicii demografice in 1966, intruziunea in sfera privara a fost Bucure,ti; Maria Flucsii , adjunct la ministrului Comer{ului Interior; Elena
toralii. Starul reglementa numiirul dezirabil de urma§i, cadrele generale ale Floarej, secretar al Comitetului jude!ean Baciiu al PCR, vicepreiedime al
mariajului si _in s.~ecial desfacerea Jui. Dupa ce popularia feminina i§i respecca Consiliului popular jude\ea n : Maria Giligor. preiedinta Comitetului judetean
panea de obhgap1, reflectaUi cu acribie in dosarul personal al fiec3.rei angajate Jaji al femeilor: Elena Harisiad . secretar al Comitetului judei:an Gorj al PCR,
s~rul_ven~-~ cu prop~ia c~m~ibutie: legislatie egalitaristii, infrastructura ~colari Gherghina Ionescu , pre ~edinla Comi tetului sindicatului de la Intreprinderea de
~~ ~e mgr1J1:e a copd~lui m1c, preluarea de ciitre serviciile pub lice a Jndeletni- confcqii ii tricotaje , Eli sabeta Kovacs. pre jedinta CAP 1,alni1a, judetul Dolj ,
cmlo.r casn.1ce, cons1derare a fi exclusiv indatoriri feminine. Raponurile de Maria Milnescu. viceprc~edintii. a Consiliului National al Crucii Ro~ii; Veturica-
au~ontat~ ~1.mre sexe nu se reglementau la nivelul societ:1tii, ele erau impusc Florica 0neci , preied inta Comitetul ui judetean lalomita al femeilor: Emilia
pnn hmaran ale Comitetului Cemral al PCR. Sonea, presedinta Comitetului municipal Bucure~ti al femeilor; Maria Sianciu,
In urma mtervenxiilor delegate! c ~
veau · ... or au iost iacure 287 de propuneri care pri- viceprqedima a Uniunii Judetene a Coope rarivelor Mqtesugi:iresti, Bra~ov:
m genera 1 amplasarea de n . u .• • ~
f~I1a de munca feminina, const:i~ unnat1. econ~~11ce. Ill zone cu exced~m .de Elena Stancscu , pre~edinta Comitetului sindicatului de la intreprindcrea
~1 griidini.te, conditii de munca ma/tuunm ~uma1. ma, m.are d~ cre,5~, camme Electroaparataj din Bucure~r i : Va le ri a Stilnesc u, secretar al comitetului :omu-
apar~t~ ?1 u[ilaje de uz casnic, divers~~' asigur_a,_ea unu1 n~mar ma, n~are de nal de panid si primar al co munei Leordeni , judetul Arges; Rad~ ~anase,
sen•.1c.u9-:. ~oleantele exprimate arata .icar~a? nnbun~ta1.1rea prestilnlor .d~ casnica, membra a PCR din ilegalirnte , Ecate rina Vasile, pre~edmt~ CAP
femi?~?e ~m Romania anului 1978 p;' pnn~1palel~ pnorniiii ale populat1e1 Mihaile, ti, judetul ll fov; Ana Yornicu, pre,edima CAP Targu,or, Judetul
cond1tnle ~1 oportunitatile de promova~e ea ~utme s~ mteresau in mod real de Constanta%.
e;:~ problem.e!e C?tidiene ~i pii.strarea ~~0'.11.ise de .~1colae Ceau$escu. Stringent:
1. a de fam,he. lntre lucrul - [ h .• ~ihbrulu, mtre activitatea profesionala
d1~cile, goana dupa cumpara~:rt r~c.a, in conditii de cele mai multe ori foarte
as1gure supraveoh , gatu spa.lat ~1 y
3-8. Consiliul National al Femeilor 1n anii 'SO
prea PUtin time erea copiilor, femeil~ din ' c~ c.at, c3.utat persoane care sa
promova in fi p ~entru a se gi3.ndi ~i I ~ Romama comunist:1 dispuneau de
Conferint~~ct\~1 de conducere ~i a ce~/at de reale erau posibilit8._tile de a Dupw . . . . de femei iese din atentia
c a Slmgerea luminilor conferin1e1, orgamzatia . . u regularitate
Presedinta a fo:t iolnal~ s-a fina]izat cu Votaeventual respectarea [or. . onctucerii de parrid. Pienarele anuale au continuat sa f,e. tmuteRc Libera'
A •

Muresan. Primre a _easa, dupa cum hota . rea conctucerii si a membrelor cNf. tn luna . . - cial Ziarul omanw
A ,
v1cepre$edinte s-au ~a~e ComitetuJ Politic Executiv Ana dectica Ianu~ne a fie~arui a~. Presa c_enrrala, I~ speflatii sub patronajul direct al
~ regasnceJJ . ' . evemrnemulm un arucol. Rev1sta Feme!G, a
3. N1colae Ceau~escu C . e alte tre 1 propuneri Ia funCI1 8
94 ~:u~escu", in Fe;ef/::~m1a Nationata a Fem.· ~ ., , Femeia anul XXXI, nr. 5,
. IC, fond Cc al PCR - se X_Xxr, nr. 5, mai l;ilor. Cuvamarea tovara.;:ului Nico\ae · .. ?lhitetuJ Executiv al Consiliului National al Femeilor · m '
ct•a Organizatoric>= d78, pp, 3-5. 96 ;ad,
!978. pp. 6-7.
i:1, osar 411978, ff. 6-7. 1 em.
 coNSILIUL NATIONAL AL FEMEILOR (1958-1989) 135
. . SI COMISII ALE FEMEILOR ..
ORGANIZ,\Tll. coMlTl:lE
134 eres1.1I al XIII-!ea al partid~lu~ ~ subliniat _cu d~~s~~ira putcre necesitatea de a
. . . . . du-se la publicarea discursului pre, ect·
re i1mumn \u111tan . .. ·1 - d Intej con~\iona cu fernn~at~ pentru mtanrea rolu_l~1 fam1he1 m soc ietatc. in dezvuharca
CNF._ i?o~a acc_s Fc;neilor cu ocazia sarb~tonru ~, e 1 - e 8 rnanie s~ ~unii noastre. soc1a!1st_e. A~a cu'.11 am st~b1l1t la Co1~gres, va trebui ca in perioada
Consi\1ulm Na110nal al _ •nci ani Confennta Nat1ona\a a CNF · ua\ aware sa aJungcm, 111 ~el ma1 scun tJmp. la realizarea unei natalitU(i de circa
- - . ·b·i Joe Ia f1ecare c1 • · . . . nu a
Programat~ _s~~ a: , 198~ asa cum prevedea statutul org!rnz~pe1. Partidu[ nu url11 0 la mie , ceca ce va as1gura un spor natural corespunzarnr, cre~terea viirnrii $i
fost orgamzata lil - , . ~ 1 de important pentru o noua acpune de ampJo 1_8- 2 ii intregului popor. Aqi~nand in acest sp irit. Consiliul National al Fe~eilor,
s·dera momentul su 111c1en III I C are uner_et le si comisii\e de feme1, impreuna cu organizatiile de tincret, cu sindicatele.
con_1 I .. feminine Prevederile celui de-al X - ea ongres al Par
in randul popu a1b1e1. 1984 aie•erile pentru Marea Adunare Na\ionala prog .
t1dulu1 dm nmem ne - ~ . . . ra-
com1rc1e _ .. ,· b ~ .
cu alte organtz~~~ ~e ~asa ?1 ~ s:e~t_1_ - :or . _ .
trebu~ ~~ des~.s~are o mtensa educatie
mate pentru 17 martie 1985 }i mai ales fal~me~1tul t_ot mai evident al politicii o!itico-educanva_ m d1.r~q1~ _1~tar~n~ ~1 dezvoltam. fa_~1\Jei d~ a cr~~tc ~ii.ti ma!
P 1. copii, de a-L educa m spmt sanatos [ ... ] Nu ex1sta mdatonre mai nohila , mat
demmzrafice9' au dus la convocarea Confennte1 Nat1onale a ~NF pe 8 manie
;eu ;~oare a familiilor a femeilor dcciit de a asigura dezvoharea. tOrmarea si edu-
l9SS.- Scenariul desfa~uril.rii evenimenrului ramasese neschunbat din 19?8.
Pre~edinta in exercitiu a deschis lucrarile, Nicolae Ceau§escu a ti nut discursuJ carea noilor genera~iig"-
in care prezenta realizarile partidului in relatia cu populatia feminina, in special
Si\\lilar momentului adop tarii Decretu lui nr. 77011966, Nicolae Ceauiescu
ponderea detinutii de femei in diferite domenii de activitate, precum ~i in pozi-
Iii de auroriiare. in special pentru functiile in stat. Cu privire la sarcinile care folosit discursul tinut in fata Conferiniei Na~ionale a organ izatiei de femu i _,.
aentru a-si arata susii nerea pentru proiectul de cre~tere demografica fonara.
reYeneau organizariei de femei, nu existau schimb2.ri fundamentale fa{a de
momentul 1978. Ziarul Romtmia Liberti titra pe prima pagini a editiei din 8 mar- fmerventie care, rara a fi foane expl ici tii.. preconiza noi schimbUri In_ legisla1ia

I tie 1985 unnatorul titlu, semnificativ pentru morivele organizilrii conferintei:

JERI A iNCEPU_T CONFERINTA NATIONALA A FEMEILOR-Eve niment poliiic

de mare_ mse~~atate, no~ pnlcJ de reafirmare a vointei femeilor din 1ara noastra
?e a_ acyona 1~ ~u~ul pamdului, al secretariamlui sau general, pentru transpuncrea
m vta\a a hotaranlor Congrcsului al Xlll-lea a[ PCR98 _
care re!Ilemcnta dreptul legal de a cere imreruperea unei sarcini. lnrtsprirea
preved;rilor Decretului nr. 770/1 966 a fost adoptata.

~i/sau na~terea ~i intretinerea a minimum cinc i copii •

in
100
decembrie Iyss, in
sensul cresterii v:rtrstei minime de la care se putea solicaa avortul la 4) de am

Aliituri de politica dernografica. de legate le comi tetelo r ~i ~omisiilo.r de fe~1e1

erau chemate sa panicipe acti\· ~i la realizarea programulut de agncult~ra. a~
Jiirii, precum ~i la buna organi za re 5i desfii~urare a alegerilor ce ~r~1~u sa .a~b-~
_

Unul dintre elememele asupra caru1a

- · se -ms1sta
. supllmentar
. este realizarea
I._ __
po 1t1c11 demografice a starului comunist:
9-7. fn·~,:ctin\a Con:ii1crului Politic cxecutiv din 15 ..
pn_\ m~ evolutia populaiiei ~i a princi ale februane 1985. a fost prez~mat raponul
~~\:pia Solomonescu. :icepre$edim.l tcNl~r ifem!mene den_10.grafic~ in anu!. 1984_~
_ . acel momem Romania avea eel m . $_ s~crerar al m1mstrulu1 Sarn1lil{11, arat,l
ta~1!.e europene, eel mai mare num- da1_mare md1ce al monalit5Iii infamilc intrc mate
mm1sterulu i, mai mare decii.t ln tii ~~ e mtrerup.eri de sarcina care fi.gurau in eviden\a
1e. %:~1ere demografica era depart~~ care. l~galizasera avonul. in consec in{ii , ind ic:e lc
~;itat\tin~:~~~escu, ~~re insista asup~ac~~ac~~~-u~~·. !8-20 la mie. in ciuda intervcn1ici
intreruperilo I ~e. dec~z1a fina!a a fost implac S~l-~~n imperative de a mic.;ora cifra n,or·
alaturi de re~rc:.:~~~~n~, d~c~ un control spor~t ~:~ l~micarea c~ _oricc c~st ~ numaru!ui
de pan id imprcuna cu ~r ~r_n 1s:crului Siiniitii.tii Pofi ~ pop~l~~1e1 feminine. In teri_conu,
dosar 8/1985, ff. 3_13 ~ mza.1 1a de femei _ ANic ye, M1liI1e, aqionau $i con11 re1~le
po!iri~ii naraliste a sraruiu;ucrnna~Marioara Jin a'. lo~d ~C a_I PCR - sectia Cance!ane-
J.. .. Dupa_20 de aili. Perspecti:;111u111sr rom{i11 in a~fi ,~mire 11 Clllremur - consecui(ele
consecmte"_, la~i. 12-13 no· asu_pra caderii comu . . lucrarc prezentata la Conferui.(a
98.Romlinia L1berii, anul X icmbnc 2009. n1smului in Romania: cauze, cfeclt:,
LJII, nr. 12548 .
. 8 manic 1985.
loc o saptamana mai t~irz iu. pe t 7 martie 101 . Frontul Democrat1eL ~1 Umta11~
Socialiste (FDUS )10~ em o rganismul pe \ism caru ia sc prczcntau tn alegen
candidatii pentru Marea Adunare Nationala 5i comitetelc locale. P\atforma
elecrorala a FD US e rau doc ume nte!e ~i hotarftrilc adoptate de C?~~resul
al XIII-lea al PCR. pri vi nd .. dezvoltarea economico-sociala a Romflrne1 m eel
de-al Yl!l-ka cinc inal 1986- 1990 si. in perspectivii, pana in anul 2000 - docu-
in . • ., · . - • - · ti.le de provres ale
. eme ca_re, pnn preved erile \or. expnma vom1a ~1 as_pira 1 . d. Rom3nia
mtregulu1 popor·· 103_Pe baza dircctivelor trasate de parud, feme1le LO
crau indemnate sfl votcze candida\ii FDUS, pentru a--}i asigura astfe\ a~rmare~
1
lot mai puternica in viata economico-sociala a ia rii , pent~~ ~rospen tatea ~
fcricirea familiilo r, pentru buna gospodii.rire a tuturor \ocalnatilor.
~ r l i Nicolac Ceau~cscu" , in
· .,Conferin\a Nationala a Femeilor. Cuvanrnrea wvara~u u
6
l00 ~emeia, anul XXXVIII nr. 4. apri lie 1985, P- - S op cit p 152.
101: A~rina ?obm~ (coord.): Luciana M. Jinga, F!o~in 5 · ro;;~9ss : r. i8. · _
lQJ F NIC, tond CC al PCR - seqia Organizaronca. _dosa . tu ra or2aniza1iei men\1-
-. -~s Si-a schimhat denumirea in FDUS, prerogauvele ~1 struc -
103_ ~~~U-se in linii mari aceleasi. _ r 811985, f. 61.
C, fond CC al PCR - seqia Cancelane, dosa
 . , COMISH ALE FEMEILOR .. CONS!LIUL NATIO NAL AL FEMEILOR (1958-1989)
ORGAN IZATII. COMJTETE 5! 137

136 . . t cu vorarea planului de mas~ri pentru unna1 e edinta CAP, membra supleanta a CC _al PCR, Niculina Yasilescu, activista
Conferiu\a s-a mche1a. us ca proiecte \i intmdere pe plan I o'.UI pr I ·1etulut Jude1ean de part1d , pre~edmta Comitetului jucteiean al fem ·1
. ci am - perfect suprap . , E . u Ctn CoJ1ll _ y~J, f y • • • • e1or
interval de c_m . - recum §i a componen{e1 B1_roul x~cut1v. a! Consiliu) : a_ Afgee, Rodic_a _ a cu, pro esoara la lnsmurul Polttehmc, vicepresedinta a
cinal al parudulm_ . PS emarca p:lstrarea unu1 grup mtang1bi1, care U1
, . I al Femetlor. e r
Na110na_ .
1 si m marne
. I -
. 198- orup format din Ana Mutesan, rea easa presecti .
), c, ct· M ·
re~ ~:r~l Comenului Interior ~i trei dinrre vicepre§~ mte: an~ Babu, adjunc;
es1,
nta
dtn . rului mumc1pal al femelior dm Bucure,11. membra a cc al PCR'°'
conin11 teintervalul 19 78 - 1985 J· · ·
__ , P anunle SO!tlor Elena
· ,1
· Ntcolae
deschjde mai mult act1~1tatea orgamzatlllor ~e masa catre tmreaga populatie,
·
Ceau,escu de •7
mm. ·- I ·1 Justi'iei Olimpia Solomonescu, adJunct ~ef seq1e CC al Pen rin coopcarea in funq11 de condu~e_re a un~~ procent semnificativ de membre
a] num,tru u ' ' • · · c J • • · Ed , · · "• P 1. ·ce a fost abandonat. Cu m1c1 excep\ll. toate delegatele alese in Biroul
~i Tamara Dobrin. vicepre§edinte al Cons11Iulu1 u t~nt §I . ucat1e1 Socialiste
Celelalte trei !ocuri e!iberate au fost ocupate _de_ Pohana Cnstescu, preiedinta "-v"a1
apo 1
execuu
CNF nu doar ca erau membre de partid. da/mai mult ele faceau
. ·
a Consiliului National al Organizatiei de P1omen, Eh_saveta _Kovacs, pre§edinta te din organele de conduce re ale acesturn , ca membre pline sau supleante 1

Comitetului municipal al femeilor din Miercurea Cmc, Diamama Laudoniu p;r Comitctului Central al PCR. Uitata a fost 1i gr ija de a pastra o proporJie care-
director al imreprinderii de cercetare ~i produc\ie materiale sem iconductoar; a.\vanrajeze membrele de origine muncitoreasca ~i raraneasca. in configuraiia
din Bucure~ti. Num3.rul secretarelor a fast redus la doua, doar Maria Costache ~ in] 98"5, inte lectualele erau majoritare. (Re)pOlitizarea conducerii orga-
fiind realeasa. Aceea~i tendin\i a fost mentinuta ~i pentru celelalte membre ~ d e femei poate fi vazuta ca o dovada suplimentara in favoarea politi':ii
care au intrat in componenta Biroului Executiv: Marcela Anton, vicepre~edinta anidului de a promova femeile in funqii de conducere, inclusiv in partid. In
Comitetului judetean al femeilor din Br3ila, Antonia Dumirra, pre§edima 3 ~cest caz, mesajul transmis de conducerea partidului poate fi considerat urma-
Comiterulul municipal al femeilor din Craiova, Elena Barbulescu io.i, inspector mrul: toti cei care se fac remarcati in activitatea de partid ~i meritii atentia
general adjunct al Inspectoratului judetcan O!t, Ioana Maria Bo Iba, ,ef scqie panidului var deveni m embri. Un alt motiv art~ hotilr.ire~ ~i ~raba li~eri_lor
Comnerul_Judetean de panid, pre,edinta Comitetului judetean al femeilor Cluj, politici de a ob1ine rezultate le dorite in acele pro1ecte care 1rnpl.1cau maJo·n·ta-~
Let1\t~ .Brmdescu, activista a Comitetului judetean de panid, pre~edinta comi- popula\ia feminina: cre~terea ~i orientarea foqei de muncii, reahza~e~ p~h11c11
~erulmJude1ean al femeilor din Timi~, Lucia-Maria But , pre~edinr~ Comitetu!ui dernograficc. Mem bre le de panid , ~i cu atilt mai mult cele alcse sa faca pane
Jucte1ean al fcmeilor din Timi,, membra supleanta a CC al PCR, Maria Ciocan, din o;ganele po litice de conduce re. erau cu sigurantii mai motivate ~a ob(in&
secretar al Cons1ltulu1 Central al UGSR, membru al CC al PCR Eleonora rezultatele dorite de supe ri ori. Revenirea la un nurnar mai ridicat ~I intclectu:
CoJocaru,
C membra
. a CC al PCR , El ena Nae, v1cepre~edmta
. . a Uniuni' i Centrale alelor fac e ca balaiwt sr, inc line spre cea de-a doua ipotcza. De tiecarc data
ad_ ooperatl\'.e~or Me.~te$ugare~ti, membra a CC a[ PCR Maria Flucsa prim- dnd un proiect important trebuia impl ememat. proportia inte lectualelor crqtea
a JUnct al mm1slrulm lndustriei U - , ,.
prorector al Univer -1,,.- 8 ioare, membra a CC al PCR, Sanda Glumpu, in defavoarea celor\a\ie cate2.ori i sociale. .
s1 a111 ucure~l! Vale · G . .
nizatorica a Cornitetul .. d ' na rozavu, instructor, Seq1a orga- La nive!ul comitctelor si-comisiil or de femei , propoqia hot5r5.ta de partid
judetean al femeilor a·Ul !Ju. etean de. partid din la§i, prc:jedinta Comitetului era una care favo ri za cate~o ria munciware lor, c.lreia ii revenca un procent ~e
. , .
d1catulu1 la Intreprinde d
in a;1, Gherghma I
.. onescu, pre~edinta Comitetulu1 sm-
. .
reprezemare int re 55 si 65 %. Tarancile urmau a fi prezeme lntr-o _?roporti_c
1C . reaeconfequs. -
a. AP Pmmeiu, judetul Tcleorma ' ucu~e§t1, Stefarna Ionescu , prescct:nte
. 5
care putea varia de la la 20 % . Imelectualele, impaqite P: :at~gorn prof:s~~
director general al Cent· l . I n, membra a CC al PCR Georoeta 10111ca, onalc: inginere, economiste : lucrrtLoa re in cercetare, inva{amant, cultura ~1
Comiterului municipal ct ra e1. ndustnei Bumbacului, Buc~re,;,:ti omembru al ana; n1ectici, juriste , insumau un maxim de 19 p~ocente. ~ - , decembrie
C T . e pan1d Bucu . ' , 0 - • •i mai avut Ioc pana in
ons1 ,~Jui popular Bra~ov Eu . ~e~u_, Margareta Kraus, vicepre~edin[il a
al. fcme1lor d.in Bucure~ti, ' memb
gema Mandt\a , pre§edmta · Comitetului 111umc1pa· · I l989 n.oua c?nl erinla mqi onala a feme1 or n~_ad artid fiind convocarea aces-
_ :- I . , mtentia cea ma i probabila a conducern e P
drnta a Consili 1 · N . ra a CC al PCR . 1XIV-I a din noiembrie
act·unct la ~ u1 ax1onal de Cruce R . , Mana Manescu, viceprc~e- le91a8 pentru luni le ma nie-aprilie 1990, dupa Congrcsul .a I 1 eSinoura aqiune
J
Econonuca . ~ rev1sta Femeia Mar·1a p o~1e, Constanta Niculescu redactor-~ef 9 ,; I ·1 . I . el central et oca . "
opes - ' · a egen e pemru deputat1 a mv . . pentru desemnarea
Vi · · . '
I erile rentona1e
. 'I.
\
din instituti,ile ~:in~a.Pnpi_ru_, vicepre~edin~..u.' reda~tor-~ef adjunct la Rev1sta tnpona - ·
d 1 nta pentru structura CNF au fost a eg _ aanizat du pa metoda
st
Uniunii Sindicatel:;n'. rat'.e~ ~e sta1, Dobrt a ~o:nitetului Uniunii Sindicatelo~ e egate\o Ad · d- ·1 de seama...s-au ore,
din unuau1e de invai-- _ta T1garan, pre§edinta a Comitetuiu1 Patentara ~ r. adunarile..de delegate ~1 an e
1 . comitetele periferice
. . ct· spre com1su eDesemnarea
~1
cat lllc e !a m1Jlocul am\or 54 , in . 88 delegatelor
arnant, ~ti inta ~i cultura Doina VasiiescLI, re centru, in perioada octombrie-decembne 19 ·
104. Elena Biirhulescu era sora lui N· ,
icolae Ceau~cscu. ~ . . 16/1985. ff. 87-89.
IC, fond CC a! PCR - sec~ia Cance!anc. dosar
 . , !S11 ALE f[:MEILOR ..
oRGANIZ,\T!l, ('OMJTETI.:: 51 cm!
i:-s t .· · ferintei na\ionale a fost una dintre
. -ntea convoca1 II con
cu mai mult de un an ,n~t crate in 1978. ~ - .
prevederile de srntut ~ctau=-. riv ind alegerilc delagatelor II~ cadtul organizatiei
Hot3r:irea Secn::rnnatulm p . s~ lirnita la precizanle:
de femei ~i sarcinile care le reveneau Capitolul 4
. di\ . d ·eama ;,i alegeri ale comitetelor ~i comisiilor
Adunari~e ~i con~e~rnt~lc r~c ei~;:u ~n~umilJ~irea ;adicala a stilului ~i_metodelor de Epoca Ceau§escu, epoca proiectelor
de fe~1c_1 "~r 5i 3tiil~;at:~ii ~uterii de mobilizare a maselor _de. feme1 la r~alizarea
m_unca m~ ,e<kre~nilo: de Ian pe I988 ~i pe intregul_ ~Ian cmcrnal '. cu pnoritate a
e:,;empl:u~ a sa:1oramelo/de modernizarc a produq1e1, .d~ pe~'feq'.onare a activi-
e~~-onulm. ~ P e . 1 1 "nfaptuirea ncah1itut3 a hotiiranlor 1swnce adoptate de
ta\n econom1co-socia e. a 1 4_1. politica demografica
Congresul al XIU-lea'()ci-
ln cadrul propagandei comuniste, femeia acti va nu a exclus niciodata femeia-
Nepasarea conducerii de partid fa\a de ale~erile delegatelor se poate expEca
cocmai prin Jipsa unei mize concrete. Daca p:ntr~ ~r. e~edente\e . aleg~n se
mamii sau femeia-sotie. Profesia era mereu dublatil in materialele propagan- J
distice de o viata de familie reu~itil ~i pe deplin fer icit5, cu femeia in rol de
hotar.isera cu atentie procentele de reprezemare ~1 pnontat1le absolute ce mtrau
educator principal, gata sa ant ic ipeze ~i sa r5.spundl'i nevoilor cop iilor $i sotului.
pe ordinea de zi a conferintelor locale, de aceasta data, singurul care imervine
incep3nd cu mijlocul anilor "60 se produce o schimba re sensibi la de viziune.
este Nicol ae Ceau~escu, iar el s-a limitat sa indice: ,,Ceea ce am spus pana
Qda1i cu introducerea Decreru lui nr. 770/1966, care punea bazele poliricii
°'.
acum este valabil ~i pentru comisiile de femei" 1 Subiectul discurat amerior
narnlistc a regimului Ceau~escu, avonu! fiind scos in afara ieg ii , femeia devine
facea referire la sindicate ~i la faptul ca pre§edi ntele acestei organizatii nu mai
unna sa fie ales din totalul membrilor, ci direct in functie, dintr-un grup de in primu! r5.nd sau, rnai bine spus, cu orice prei mama.
trei candidati. Automat aceasta decizie a devenit valabilli §i pcmru organizatia lnterzicerca avonului venea dupa o perioad5. de noua ani in care imrerupe-
de femei. Asupra ansamblului masurilor organizatorice ~i de strucrura ale rile de sarcin;l fusesera \iberalizate. in 1965 ti ind inrcgistrate peste un milion
organizatiei, dccizia Anei Murqan, pre~edinta in exercitiu a organiza1iei de de avonuri la cererc 1 _ Dupa ce pop ula~ia feminina a depa$it $Ocu l initi al pro-
femei, a fost de a pastra normele aprobate de secretariatul CC al PCR pentru vocat de interzicerea irnre ruperilor de sarcina. practica avortului clan~estin _a
aduniirile ii confcrin\ele de dari de seamii ii alegeri din anul 1985. devenit normalitatea societatii romfrne~li comun iste, in care se incetaiemse deJa
Astfel se incheia povestea organizatiei de femei a Panidului Cornunist mode\ul familiei cu do:u do i cop ii. Cre§terea rapidii nu doar a nu1~ar~l~i _d.~ Y
Rom~n: Reorgan_izara, desfiintat3, politizata, organizatia de masa a femeilor in aronuri ilegale. ci ~i a ce\or inr~2istrale oticial in sc riptelc Ministerulu1 Sanata111
Roman_ia comums1a a_ fost una dimre putinele organizatii similare din statele ~ dus in a doua jumatate a anilor ·70 ~i mai ales de-a lungul anilor 'SO la }
comumste care a reu~1\s1i-~i p3.streze structura, fiind mai mult decftr un simplu 111tcnsilicarea procesului de supraveg here a populatiei feminine. .
organ de reprezent_are _m organizatiile feminine interna~ionale. Modul in care Pemru autori til.\ile comuniste er; destul de evident faptul ca popula\1~ n~
s-a desfa~ura1 relava ct,mre Co -1· 1N - - . avea sa achieseze at:h de u~o r la pol itica de creitere dernograficii p_recon~zat!
Ramin poat . t b . - ns1 m ational al Femeilor si Partidul Comumst
e -51 re me vazut ca un stud· d , . - .. . . . de guver . -. proiecrulu1 pe lane,,
zatii de masa al ·,mpl· :- .. 1. . . m e caz al funq1ona r11 une1 organ1~ ... narea comunistft. d re [Jl pemru care, m rea 1izarea '_ 1--
, ,earn po 1t1cu\u1 l · d 'PflJ inuJ - . M- 1- - · Procuratura a ost
s 1- . sistemulu1 medical si al oroanelor de 1 1t1e si '
A -

autonomie interna a oroa . 1 pana a anularea oricaror tendinte c

pl ificare a mecanismel~r :;me
control social existcnte in societatea rom.ineasdi-
or coocct_onate -Si, nu in ultimul dnd, ca exem~
de
o lCitat i:· . ... b F
,, SPflJlllul Consiliului Na1ional al emer ·
lllografic - --
·1or Proiectele de cre~tere
. . aderea
cifice de aqtUne . sc
tifre· I a se sprijineau pe mai multe d1requ spe. ·1 ilicite sdi-
1 g obale
A • - -~ c1al a avonun or '
derea c· . a mtreruperilor de sarcrna $1 m _s~e. . dintre aceste direc-
lii Pres~re, monalitatii infantile. lnta~irea famih~~· Fie~ai:nal al Femeilor era.
punea un set de aqiuni spec1fice. Con 5dml N 1

106. ANIC, fond CC al PCR _ .

~ - . ANIC), fond CC al pCR - scqia
107. lbidem. f. 10. - seqia Cancclarie, dosar 66/\ 988 , r. 7l. Cane l . a~ionale Istorice Centrale (in conuouare ·
e arie. dosar 66/ 1988, f. 71.
ilO
ORGANIZATIL COMITETE SI coMJSJI ALE FEMEILOR
,. EPOCA CEAUSESCU . EPOCA PROIECTELOR
\4\
. . . r l Saniicatii organismul cu cele mai multe responsab·.
alatun de Mnustc ud. l . de1;ografic dorit de conducerea partidului ,_,ti~li acriva la respectiva intreprindere. Comitetelor ii comisiilor de fe . 1
entru obpnerea m ice u1 . . , innctu.j care eau obligativitatea de a organiza ~i ,,sprijini indeaproape oroan I m~i e
reven .. d 1 " ·ct _ . . ~ eesamtare
~rasate sarcini pe fiecare palter de ac1rnne. in roate ac~1u?1 1~ e ua.re •-~ ev1 e~t~ a grav1~e!or mca din primele 3 luni de
sarcina". sm:ula~ cu ~bhgat11.le ~1~d1cilor. corn1s~a ~e femei din fabrica sau din
cartier rrebu1a sa de?1stez.e ~1 s_a r:ipo~te~e .autornatilor medicale toate cazurile
4.1.1. Campanii anti-avort de sarcin3 neluat~ ITT. ev1~en1~, 1m~~ed1cand astfel evemualitatea unui avort
Pentru realizarea programului den:ografic, medicii din policl_in_ici ~i dispensare provocat~. Aceea~1 0?~1g_a~~e ex1sta ~1 m ~~z~l unui avort spontan asupra caruia 1

medicale aveau ca principalii sarcmii supravegherea populape1 feminine. p . plana ~uspiciunea ut1ltzar.11 ~de man~~re 1\J~1te sau, ~i ~ai ~grav, odata descope-
imermediul concroalelor periodice, cadrele medicate din circumscriptiile s ' ." ritii O intrerupe re de sar_cma d?vedJta ca fund provocata . In acest caz, activis-
tare rrebuiau sa depisteze o posibila sarcina ~i sa ia gravida in evidenta lna~ni. tele organizatiei ?e fem~1 treb~1a~.;a lucreze indeaproape cu organele de ancheta
ca aceasta sa aibii posibilitatea efectuarii unui avort clandestin. Odata luatan;e entru descopenrea ,, vmova~1lor · .
evidenP, sarcina, medicul avea obligatia s3-~i urmareasca periodic pacient p Pe l.inga prerogativele legate de comrolul popula~iei feminine, CNF, conform
pemru a se asigura de o dezvoltare normata a fatului, dar §i pentru a descura': indicaJiilor trasate de partid. trebuia sa conduca ample campanii de descurajare
poten\ialele tentative de avort, caz In care autoritatile ar fi fost anuntate2. J a tenrativelor de intrerupere voluntara a sarcinii prin manevre empirice. in acest
Cele mat frecvente controale ginecologice erau inregistrate la marile imr . scop erau folosit e film e de propaganda, bro~uri, pliance, articole de presa.
prin~eri, in car~ femeile reprezentau un procent important din total angajatilo:. impreuna cu orga nele sanit are. erau organizate conferinte ~i dezbateri av5.nd
Cabm:tele med1~ale din intreprinderile unde lucrau rnai mult de 2.500 de femei ca teme · ,, Conseci n1ele grave ale im reruperii sarcinii ", ,,Rolul copiilor in
aveau mmod obhgatoriu norrnat un post de medic ginecolog. in celelalte cazuri men\inerea echilibrul ui famili ei.. , precum ~i vizionarea unor lllme ca Avorml
pemru ~fe.ctuarea ~ontroalelor era deplasat un medic de la dispensarul de cir: ~i fmpli11ire 6 • in pag inile rev istei Femeia erau publicate numeroase materiale
cumscnp\1e sau ~m p~li~linicaJ. in spatele acestei atentii speciale a srnt o care arrageau areniia asu pra consecin~elor atfll medicale, c:it ~i juridice pe care
con5latare de ordm statistic Ce! · 1 .. le antrena avortul clandestin. Cu o ritmicitate de un articol la patru numere,
la fe .1 • . · e mat mute avortun mcomplete erau prezeme
me1 e cu varsta cupnnsa int 20 . 35 . era pub\icat un mate rial pri vind .. impactul devastator pe care ii are amiinarea
maxima care avea d . d . ~: . ~1 de am, aflate la v3rsta de fertilitate primei sarc ini asup ra sa nata ~ii fe meii '' 7 ~i. alternativ, pove~tile moralizatoare
' u eJa 01 copu ~1 c I · ·
din mediul muncitoresc. Lo ica ' e m~i important aspect, care proven~au ale unor tinere ca re. necasaw rite ~i co nfruntate cu problema unei sarcini nedorite,
Superior ~i a Ministerul . S~ ~ ~ c.~lor atlati la conducerea Consiliului Samtar mcrg pe cele doua piste pos ib ile. Unele alcg sa rccurga la avort ilicit, ramanand
. u1 anatatn a fast u . 1~
r~t asupra unei categorii d . na_s1mp a. Un grad de control spo- cu sechele impon ante sau pierzllndu-~i viata In urma procedurii. Cele care ~\e-
~1 susceptibila de a re e pl opulatte caractenzaLa printr-un plus de mobilitate gcau sa p5.streze sa rcina aveau mereu pane de o poveste cu happy end, fouct
d curge a avort ar fi d I
e control realizate in ct·'-'. . • con us la cre§terea natali t3.\ii. Notee acccptate de soc ietate ~i/sau casa rorindu-se cu tatill copilului 8•
al t1ente mtreprind . . . . .I
ace srora, piistrau un ti b. en, md1terent de specificul indusma Propaganda ctusa de CN F in vede rea descurajiirii avorturilor provocate mer~
in aces~ sens. Accentul c;~mat ine st.abilit prin tematica elaborara de minister gea P<ina la reali za rea unor film e artisrice In care jucau cei rnai in vogii ac~ori
al cele1 din ~ ea a5upra s1tuaiiei . . . ~ 1
varsra era cuurma,.r~ponac la lotalul munc·popula\1e1 feminine, numarul c~tar r~mclni ai momcmulu i. Un asrfel de exemplu este pelicula llustrate c11fion de
maxima f -~nnsa in marja 16.45 d . Jtonlor, numarul femeilor a caro ca111p. Filmul a fosc rea lizat in 1975 , in regia lui Andrei Blaier; Laura (Camie~
avon .. en11_ua_te (20.J0 de an·) e an~, numaru1 celor aflate la varsta de Galin~ ajunge intr-un ora~el de pe malul Dun3rii ~entru ~ sca~a de o sarc~1:a
un m cei cine' . 1 , evolut1a ~ . · dtl
evolutie la m I am anteriori rear x •• numarulu1 de na~teri , dar §1 , nedorna. Ease adreseaza Irinei (Elena Albu) ii mame1 aces1e1a (Eliza Perraches )
omentul real"1 IZdfl! control l . . ii 111
Zarii actiunii d ~
V

erau respectate u u1, numarul de sarcu

~
V •

de munca. La umasun\e prevazute de I e .1ndrumare ~i control gradul in cart .. •numerolal.

Ms , fond Cabinetul Min istrului sanat:l\11, dosar 12/1 985 · nc
I n punct se ege tn priv' ' ~ . I 1ocul 5. AMS fi d _ .. d "/1973 nenurncroral.
or medicate periodice i pa:a1 erau expuse re IOia proteqia gravidel _a --ri- 6. Ser,-'.. on Cabinetul Miniscrului Sanatat11 ,. osar ~ .' SJAN) OIL fond Comitcrnl
~ 0 bligatorii I zultatele concrete ale venfica . · 'tctul Judetean al Arhi velor Nationale (1n conunuare ·
:---- a care era ~ · ina
2. Ibidem, f. JO. Supusa toata populatia fenun 7. Js~itean al femeilor Olt. dosar 13/1977, f. 34 -_ . M ures. dosar-1\/1982 .
3. ArhivaMinis1eru1. ~ 8. SJA~ Maramure $, fond Comitetul judciean al fcmeil?r ;~ammures, dosa r 32 /1 9S0 :
dosar 22/ 196 7 du1 Saniiti\ii Un co . SJAN ~ara~ure$ . .fo nd Comirecul jude(e~n al fe:~il~~sa/~ 1979 ; SJAN (a~i. fnnJ
, osar 73/1967 ntinuqrc: AMS . • :-- ." ii, Conli \usJ~1 , Com1tetu l jude~ean a! femeJlor Vas 8.,- dosar 3411 983. ctosar 34/1 98-1 .
' nenu 1nero1ate. ), fo nct Cabmetul Ministrului Sanata!
d te tu! JUdeiean al femeilor la~1, dosar 34119 -·
osar 34/ 1985.
 EPOCA CEAUSESCU. EPOCA PROtECTELOR
coMISII ALE FEMEILOR 143
oRGANlZ1\Tll. COMJTETE S!
l-t1 Cople~ita de O Vina Car . t prirnul factor descurajator_era oprobriul public la adresa celor divor . ,
tu un avort provocat, in urma caruia moare. e nu-i urn.1a. , cornunit3.\11 s-a dovedn - Ill maJon tatea cazurilor celor c· Jat~.
1
ic:

pen r_ • · sinucide. . , - · Qpin1a . _ . .. . 1 , . . . are ar , 1 dam

ap:H1rn:_a, Inn~ se 111 demo!!rafic la sfar~itul amlo:· 60 , m~1c~Ie demografi desfacere a unei. casmc11 . - ma, re• evanta decar once nnpediment d e orct·m tehmc.·
Dupa un pnm b_oo_ . ':' ciuda tuturor masunlor restnctJve, in desc c scopul statulu1 comumst roman_ era acela_ de a preveni abandonul familial.
• R a11ia comumsta a tost, in . 1989 p . re~- familiile monoparentaie e:au pnvne ca pnnc1paia cauza pentru eiecul social
m om . - - ala caderea reoimu1ui in decembne . res1unea exercitata
rere co;nnua pa~rtidului asupr/Consiliului National al Femeilor pentru a cre§te . pe rspcctiva comurnsta) al cop11lor rczultati din astfel de ,nar,·a·Je eiuate.
(din
\ de_con _ucer~~lp num:lrul na'-terilor a fost una extrema , ducilnd uneori cj I
pnn once m1J oace 'i
1t - . '] a
2esmri extreme. La mijlocul anilor '80, int~egul ?er~ona emmrn al. unei intre-
Prinderi de textile din B&ure§ti a fost obltgat _sa as1ste Ia ceremoma funerara 4_1.3_ Viitorul patriei - copiii
a uneia dimre muncitoare, decedata in urma unu1 avert provocat. Reprezemantele Cea din urma, dar eel pu1in .I~ fel de. stringenta prob!ema pemru conducerea
comisiei de femei avusesera grij3 ca in fruntea cortegiului, in atentia tururor, PCR 1; implicit pentru <;ons1 hul Nat10nai al Femeilor era scaderea indicelui
sa plaseze cei patru cop ii r3ma~i orfani9• de ,nonalitate infantila. In Romania. dupa eel de-al Doilea Razboi Mondial.
mortalitatea infantila a inregistrat scaderi constame ~i semnificative, coborind
de la 50 de decese la mia de nfi scutii vii in 1950 la 26,3 dccese la mia de
4.1.2. Familia - celula societaJii
nascuii vii in I 989. Dou a amendamente importante trebuie aduse acestei stari
0 a doua direqie de aqiune era promovarea ~i mentinerea ideii de familie. de fapl. Primul consta in faptul ca va lorile acestui imlice pentru spa(iul roma-
Actiunile incepeau cu sprijinul Uniunii Tineretutui Comunisr, pentru tinerii nesc in a doua jumarate a secolului XX au tost permanent mai mari decac
angajaxi , in ca.mine de nefamili~ti, case de cultura, cluburi, ca.mine culturale, valorile inregis trate de celel alte ~ari europene, fie c\e democra1ii vestice ori
sco?ul fii~d inocularea unei raspunderi sporite a populatici tinere faJa de ime- statele guvernate de re~imur i comuniste . in al do ilea r.ind, adoptarea Decretului
meie~ea ~1 rolul familiei. Doar pentru tinerele fete erau organizate cursuri nr. 770/1966. precum-;,i fi ec are dintre modificirile sale ulterioare au condus
pracuce c~re si le prega.tea~~a pentru viitoarea misiune de mama ~i sotie, unice la cre~te rea semnifi ca ti va a mo n alitlltii infantile cu 5 pdn5. la IO puncte pro-
r~sp~nsabile p:mru obhga\ule casnice: ,,Sfatul familiei", ,,5coala adolescen- centuale, cifre care rcprezcntau la momentul respectiv intreaga morta!ltate
!tlor
Sf. ,1,,Sfatun. premaritaie"
~ . , " Scoa Ia fam1·1·1e1,
· ,,Sfatul tinerei uospodine ". infamiUi a unor tilri prc: cum Norvegia. Franta ori Elvetia 1~. Principalele cauze
,., ~ru mamei catre tmerele fete". Egalitatea promisa de sratul :amunist in a!e monaliftiii infami!e. a~a cum rezultJ. din numeroasele rapoarte ale Ministerului
soc1etare, la locul de muncii incet d _ . .
rolurile trasate d PCR a O ata cu mtrarea m sfera privata, acolo unde S!n~tUtii emu· boli!e aparatu lui resp irator ~i di strofia. Ambcle.cawuz~ d~ i~lbol-
I e erau foane bine c t
; ; intermediul organiza\iei de fem .
C • ·
_on u~at~. onducc_rea de par~1d_, _prin n~vire Pllleau fi cvitate pr in lmbunJtfitirea conditiilor de vrnta ~1 nd 'car_ea
'l traditionala a rolurilo . r. . _ et, pregatea tanara genera11e intr-o d1v1z1une n1velului de educa\ it: al fami liei . Similar cu actiunile de control pentru dep1s~
rm ,am1he Cursur"1 .· ·1 . 1''.rea ~i prevenirea intreru perilor de sarcin5, comisiilo.r si c?mi~c~elor de ~eme~
pentru rinerii biirbati Oct _ · . sim1 are nu erau niciodata orgamzate
cominuare sprijin tine.rd at_~ legahzat mariajul, comisia de femei acorda in I~ revenea sarcina de a oro-a ni za ~i insoti cadrele medicale m v1z1tele ob!1ga.to
mar.a ~i sprijinita in re slotu, care, penrru bunul mers al casnicici era indru- nu la domiciliul fa rn ilii !o~· in care ex.israu copii sub un an. Asa c~m. gravid~
. . zo varea unar bl . , ,, ~
era luata - . ct· I I care era arondara dm punct
mcompatJbilitatile in cu I d pro eme de ordin oospodaresc"io. oaci de ve 111 ~v1ct:nta circumsc rimie i me ica ~ a . w la ie irea din spical
t r . .. . P u uceau pana I o . I
.o com1s11le ~1 comitetele d ~ dere tenton al, ~i nou-nascutul era inreg1strat mca de .. ~
¥ •

. a urma la tnaintarea cererii de d1vor' 1 !

1udecarorqti ~i al asociaiiei ~ ~°:e1, cu ajutorul reprezentantilor instamel or ~encru ca evolu~ia sii-i fie urm5.rit3 permanent. Pe Ianga v1z1tele punctua ~d-~
al sotilo fl 3 1· • Jun~t1lor or · •1 ttnere[e . • de amploare pentru n 1
. . r a t m procedura d ct· ' garnzau dezbateri la Iocul de munc, care nivmam~ , organizatia de femei desfasura ~~t1~m eneral si imbunata~irea
opm1a acest · · e ivoq fol · d · !ui
D" uia, m refacerea rela(I ' " osm u-se astfel foqa colecuvu '
\ incolo de laxele juridice prohi;~ ?r de. familie datorate unor c~uze minore"~1.
cuno . eluiu1 de cultura sanitara al popula1,ei
§tinielor · · · f
m gl
·1 in specia ace
entul fiind pus pe
cre~te _ ~ tg1e111co-sanitare ale eme1 or D 1' ·re erau cele devenite
~ nive ~1 de Procedeul legal greoi care rrebtl!a ctasj/ea ~1 tngrijirea corecta a copiilor 13 • Metodele ~ osionama si rolul copi-
9. ,.Omu! in o_glind ..
10. !bidem. a con~tllntei~ (rubrica per ilor i e d.eJa: cursuri si conferin1e pe teme legac.e de. 101 ~ in cadrul formelor
II. Vezi Corina D b mancnt;l) , in Femeia, 1958 _ decembrie 1989 · n v,ata familiei inoriJ"irea su2aru!ui ~i coptlului m,c.
~ ' 0 -
a regim1t111i Ce:u;!s~1~ord.), Luciana M. Jin . . 11i
- O Perspect/vti c ga, ~lonn S. Soare, Poli!ica pronam/15 l2_AMs ti - . .. . "6/1989. nenume-rotat. .
13. ~Din ~c~i:~ Cabmerul Ministrului Sanatat11. dos~~ .Jin Femeia, !958 - decembric 19~9.
oinpararn,(I , vol. I, Polirom. Ia~i, 20!0.
Hatea comisiilor ~i com i1erelor de femei ·
 EPOCA CEAUSESCU . EPOCA PROI ECTELOR
ORGANlZATll. COM ITETE SI COMlSII ALE FEM ElLOR
,,., . sa• spriJ·ine copiii. asis tati_ pfina
. la incadrarca
. .in .munca "-l'- i inteme·e
I rea
rii de acltvirate ale rn i~clirii de femei - c_l~b_u rile ,,Femina" , lectoratele, i,rar1~l~~ilii 11_ P\anunl e de m unc-a _m~1 cupn n~eau aq mn1 precum organizarea.
pwp . _. r sta _ temat ica fam11Ie1 avea o pondere sporita . une1 ta_ . rea unor cadre de spectal itate, de stmpoz ioane ~i convorb iri priv · d
cercurile de educa11e soc1a 1 , • • • • A atat ,
ruc1pa .· .. i . . 111
conduc-en:a de partid. d t ~i cea a orgamz~!~~-1 de feme1 cer_a_1_1d a? aptarea dis. cu pa uarea psiho moto1,e a co pn 1or, n ,teo n e, comlletele de spriji n organizate
cursulu i ~i a materiale lor preze m~te I~ realitai1le \oca~e spec1t1~e. In cazul unei dezv0 , tele de fe me1 aveau d rep tu l j l obligapa de a verifica modul in care
mortJlitati infantile crescute - s1ruat1e care caracten_:,a ~oate JU~etele !arii - , decorrute 'te fondu rile de investi\ii , precu rn ji bugetele anuale in realitate
cursurile organizate erau ce\e de tipul ,,Sco~la ~ame1 • m :_are tme:ele mame u folos 1 . , . ~ , , :, . .
e:eile care alcatuiau -~ces te con_1ttete nu, se p_uteat~ substu~1 spnJ ~n~l~i fina n•
erau insrruite asuprn metodelor cm~ecte de mgnJtre a nou-n~scu~ulu1 ~i imbol- f~ dat de stat, 1ar consec1111ele s-du vazu t m rara 1mbo! navmlor '-i a
na\"irilor specifice varstei 0-1 an1~ . In acela~ i scop erau fo lostte fdme educative c1ar acor . - > • • •• • • • °$
niortalitiiiii inregistrata 111 aceste_ 1~1~ t1t u t11 . la 111v:1 na11o~al1~. Reg_:eia bila esce
~i tiparimri cu caracter sani_tar-eductiv, publicate de _Mini:~terul Sanatatii ~i
tacerea care s-a pastrar asupr~ rea lnatlior _ex1st~m: m acele msl!ruiii. In procesele-
ON!anizatia de Cruce Ro~ie. In revistele dedicate fem e1lor, m special Femeia
Al7uanalml Femeia ~i Dolgnoza no, rubricile dedicate cre§terii §i ingriji rii verbale ale iedin1elor co m1tete~or de . terne1, he
ele locale sau de insti tu \ie,
roveni nd din pen oade ~I urnt~p tenton ale d ~fen te, problema copiilor din
copiilor erau nelipsite 15 .
Un alt efecl al politicii demografice a fast cre§terea spectac uloasa a racei fnsti tu~iile de ocrotire este prac oc abse nta. Co rnuetele ~i com isiile de fe mei nu
abandonului. Capacitatea case\or de copii a crescut spectaculos intre 1967 ~i erau organizatii ca ri labi le. lni1iativa irnbuna tati ri i co ndiiiilor de via1a pentru
1980, de la 4,000 la 11,000 de locuri , ating:lnd a capacitate maxima oficiala minori nu apaqinea med iu lui in ca re activau, ci era o simpla direct iva de par-
de 13.000 de paturi in 1989. La nivelul intregului sistem de ing rij ire a mino- (id care rrebu ia pusil in apl icare sa u asupra cil reia trebuia raportat pe riod ic ca
rilo~ in afara familiei (Sp itale, leagane, carnine pemru cop ii irecuperabil i sau a fost indep linita . Reprczentantele Biroului Execut iv al CNF, efec tuau periodic
parµal recuperabili), dupa estimarile noastre 16 , 1n 1989 se afl au 125.000 de con1roale in toate jude1ele 1J.ri i. echipa fii nd a!cii tuitii In anii ·so din 1Vlaria
minori aban~onati. Su~finantarea sistemului de asistent3 soc iala , inc lus iv absen\a Babu , Susana Galpal ~i Lid ia O rridea n. Dacf1 primc le doua nu aveau legaturi
per~onalulm , a determmar ofic ia\it:l{ile statului comunist sa apeleze la Consi liul deosebite cu secwrul proteqiei soc iale. Lidia Oradean lucra in co nducerea
Nati?~~! al Femeilor pentru a suplini deficientele sistemului. Com ite tele ~i Ministerulu i SanatJ.\li si cu no~tea situat ia reala di n accle insfitu_tii19 . Chiar ~i
comisule de fem~ i trebu iau sa se substitu ie fam ilii lor, dar ~i staLU lui comunist asa, nu au fas t luare masuri deose bitc. condiii ilc de via\3 in instituti ile de
care :~a nd?nas_e m_mare masura sistemul de ocrotire . Pe lfrnga fi ecare insti tuiie ocrotire de(eri orfmdu-se consta nt pc1 na la caderea rcgimulu i co munist.
ca re ==azdma mrnor~ abandona1i ori sco~ i din fami lie au fost oroanizate lncep[ind iviu!t mai substan \i~1 Ei. a fus t ac tivilatea rep rczcntantclor comisiei de feme i,
cu anul 1976. comnere de s ri·· 0
'

rionare. in mod concret co~i/:; care se ~~-upau de co nrro lul ~i buna lor ges·
fiecare insrituiie, ' . etc de spnJm, alciltui te din 5- 10 feme i pentru
. m parte, trebuiau sa se a · ~ ;- . . . .
~ire funqiona la parametrii oprimi . er ~igur~ ca respect1va 111sl!tu\1e de oc~o·
1ama, procesul cducativ 5 ct :fa· a,bme ~1 corect aprov izionalil , in spec ial
igienico-sani tare erau asio e es _a$ura 111 cond itii corespunziltoa re, co nditi ile
. . ourate $1 respectate l . . . , ..
erau in stare buna, terenur·t d . . , enJe na ~1 1mbracamincea copnlor
intretinute. Membrele com ·; e I e Joaca y spatii!e verzi erau amenajate si bine
cu obiecte de artizanat lu~r:t: or trebu1au sa asigure lnfmmusetarea \oca!uriJor
e voluntar chiar de ele, sa intocme asca meniuri
14. SJAN Maramures fond C .
15. lmediat du a d, omitetuljudciean al fe ·1
foiletonulu t ,,~1:~~:rea De:retul ui nr. 770/ ~;~6or Ma_ramure~ , ~osar 43/1982, 1:f: lO-_ll_.
Pfiri nJii pri meau indic•acrc _ump d~ doi ani a urma'ri~~VlS? _Femeia ~ a ince?ut d1 ~uza~e~
normale a copilului in\ ~ts~.Pra _dietci, coni roalclor m ti: care luna evolu\ rn une1 feu_t~i:
16. Lucia na-Marioara Jing: ;;: _am de viata _ ,,Raluca ~le~ical:, evolut iei psiho-s0111allt
comunistromfmin anii 'Bo I ll re~1cu1re11111r - co11se : F~mew, _1_9~7+1969 .
care laceau pa n e ln mod obli!!~ttoriu din com isiile judetene ce dccideau asupra
aqiunilor de- llllt'.l:t , in rie r~ ~j a a lw r m:isu ri in vcdcrea gas iri i de no i fam ilii
~ . . . )4
18 , ~ IL tom! Com11e1u ! jude~ean al femc1!or Olt, dosar 29/ 1981. f ._- · . .
-~cl m:ii gr;w c:iz cu nscmn:H in scriprcte ivlinisteru!ui S,inil t:i\i i e Sle eel 1_nrcgi_ 5rrai la Ias i
in anut ~ 986 cjml_ la un total de 600 imrnri ~i icsiri din lcag:in. s-au ~nrcgi~~trat -~Ode
~~CC:Se. ~n ciim inclc-s pica l pe mru irecupc: rabil i, situa{i_a era cu_mu h _111.31. grav_a _dcc~~c~;
in_l_e:it:mele de cop ii. La ca minu l- spical de la Cigh1d erau 1ncerna{1 in m.:d1c 1__ .
C:Op11 I cl . - d · r;:indul acestora, rn in
1989: 5~ ~c ursul :i nului 1988 s-au inre~1sLraL_)4 de _c~es~utsun1 edifica1oarc pentru
rcginiu l- d1;: ~ec_es~. Cauzele men\i~n~Lc i_n r~?1s1rul medt~~orii irecuperab ili hidroct:-
fa[i• ~e exte1mmare ce domnea rn rnsr1tut1ile pentru_ mi .. . d .· de plJmiini.
~oc1~ deteq cardiac . criza de epilepsie. septicemie, d,~~,ntern~/.~~:st~~~ I ~rarnlizJI-.
Simp~:e s_um _n~e n1iunile de tipul .. inecat in propr'.a voma _;;~d ia;c it:ntul este lipsit di.:
orice _ pa_r_~l121e nu poate conduce la deces decal ai~n~i . p nari leiale. Confom1
i Perso~;1:7J'. r~. N~mer0c~,;;e _su nt ~i apri.nd~ril: de plai111~~~(T:~s~~ erau m:cute cazuri l~
1

de inghe ui_ an?aJ~t la ca1mnul de la Cig!11d,.~u~ ~~e.s or/ t urman:. mul\ i ~in1re _copu
asupra c.ii.dcrii comun ism ; ~; rare prezcn tata la C cr~i{e le po/1t1cu nataliste a smn1_l11
brie 2009. :tcnnia
u ui in Rornflnia: cau 7 e .,DupU 20 de an i. Pe rspect 1"e
. , ectt:. consccinte ". la~i, 12+ 13 n oic111-
;a
n1ureau i~ C1g~1cl ~-u exista nici _o .sursa _ct~ mca lz1rcfond 6ireqia As isrentc-1 Mcd11:ale.
lg 0crorirea ~1mpu t_iernu pe fo ndu l h1potenn_1e1 - AMS ,\ 987 ne-numerotal.
-SJAN Ole ~arnei , Copilul ui ~i Tineretului. ~osar 51 osa~ 29 /1981. f 31.
' fond Comi retul judetean al feme 1lor Olt. d ·
 ORGANIZATll. COM!TETE SI COM ISJI ALE fEMEILOR £POCA CEAlJ>ESCU. EPOCA PROIECTELOR
IJ7
1~6
.... bandona\i Acelea~i comisii analizau ~i situa1ia minor"il , drul aceleia~i anchete, Elena Bratq, director in Ministerul lndustriei
pcntru copm a ' . . ~ -.. I . , . .- or c
. .. pte ·,ntisociale hotarfind asupra mterna111 o1 m mst1tuti i de a1, In ca afirrna in legarura la efectul produs de cilsarorie in viata unei feme' .
comncau ,;1 { ' . . • . - . reed .A[ifllentare, 1.
care sau a scoalerii din famil1_e a ,m1nonlo_r -~e nu bene~1c_1au de o lngri·t
cor'spunzamare. La nivelul amlor 80. cm111s11le de feme1, impreuna cu J re v1ariajul este un m~m~'.'.t care mo~ific~ exist~~ta u1:ei femei. Preocupari!or prot"e-
' . . d T d . . au10. •. Ji se adauga gnJ1le gospodare~u, famLl1alt: ~1, Jmpar~itil imre aceste roluri
ririi.rile mct'lare, semnalau nu ma1 _putm e un_m1 ion ~e i:1inon -~fla1i in difi.
culrate. dimre care 400.000 neces1tau scoaterea urgenta dm famihe1u_ si_onale neori echilibrul. De aici un sentiment de culpabilirate, de conflict interior!3 ·
p1erdeU ·
a meniine acest echilibru, Aneta Spornic, prorector al Academ iei de
Pe.n~:onomice ,; pre,edima Comitetului feme ilor din municipiul Bucure;ti
4.2. Prornovarea ferneilor Siudtt da elim inarea pierderilor inutile de timp:
recornan
'

N ne permitem luxul sa discut.1m banalitil\ i in orele de serviciu. nici sa cro~etam

4.2.1. Un timp al faptelor
~u~a venirea _la putere_ a Jui Nicolae Ceau~escu, problema ,,promovarii feme-
1lor a_ de_\·enn u?ul d1ntre punct_ele nelipsite din discursul oficial al statul .
com_un~st m ~elatta sa cu popula11a feminina. Comitetul National al F
a pn~u s~rcm~ de a lua miisuri concrete in aceasta direqi;_ Prima ereme1 or
at~nci cand ar trebui sa citim. nici sa ne compl icam vla~a mcntintlnd obicciuri si
traditii de pe vrernurile econorniel casnice~~-
/ 1 Revista Femeia lan seaza o seri e de anchete sub denumirca 11 Pot femeile sa
conduca? ". Parerca unanima a fost aceea ca pot conduce, doar cu doua conditii :

l
~e a _1_dem1fica m fiecare sector de activitare femeile suscepribile de a aceea imbunatilt irea calificari i ~i promovarea prin decizie po litica, evit3nd astfel
1unq11 de conducere ~i 1 . • a ocupa tocmai ace!e mecanisme ca re pfma la ace] moment au co nstit uil piedici In calea
jumarare a anilor "60 prom?va~e a or pe hme de partid ~i de srat21 . in a doua
, orgamzaJ1a de femei cj a I . t 1 1 - . • promovarii. Consiliul Nalio nal al Femei!or, prin in1crrnediul cornisiilor din

I
o serie de verificari 'tn ct·~ - • . " - ua ro u m senos, mcepilnd
, 11erne mtreprmder"1 · d 5 • 1 imreprinderi , a organi zat ~co li profesiona!e, cursuri de cal ificare, de ridicare
\ sum femeile cele mat· pot - . m u cna e, pemru a stabili care
nvne pentru a oc - -. acalificarii, precum ~i cursuri d e spec ializare, a caror cifr:1 tota la a ~colariza-
Sondarea nus-a sfar~,·1 c 1. _ d upa pozqu de autoritate.
• -s uo1sta eprop · - . _ . rii insurna 100. 000 de l'eme i anual. in bil an\u l de activi tate, Suzana Gadea se
) exphcau rocmai de ce prezenra i .. _ unen, ci cu o lista de motive care
de canducere: 0 conceptie . e~i~ma era practic nesemnificativa Jn posturi a:aia_nemu lium ita in a nsamblu de numfl rul cursantelo r, consider£111d ca orga-
lipsa calificarilor necesare pat:rnr 1ala aSupra capacitiitii femeilor de a conduce, "_12a11a de femei are capac il~uea dt: a instrui un numar mult mai ma re de mun-
teama de a fi respinse de ~o~em~rederea populatiei feminine in foqele proprii. caoare"s
ri i un . h- . ect1v sau pur f - I . . in pa~alel. comisiik de r~ mei t~i prezernau comitc telor de partid propunerile :~
I ui ec ilibru imre viata profes· 'r . 1 snnp u, 1mposibilicatea men(ine-
declarau; iona a ~1 cea de familie. Responsabilele CNF Pentru idi!'erne
exec · Ic post_u ri cle conctuce re. Procesul er•: t~ nu I c~trem ct ~ I~nt ~1,. ~~ 1'
_Pl a unor pos turt de directo r in domenii le femm1zate, m special tnduStrld \
Cunoa~cem. mai multe cazuri ca tc.111l·i alt . . d
C '. ·. e rezu ltar e nmabi le nu au fast obtinute. Dm acest mouv, con ucerea
une/e feme1 au r f . nd, propuse pent . .
ascunde de fa tu: ~z~t: mvocJnd motive de ord~u anurnne fu~1qii de r.1s~underc. onsiliulu i Nalional al Fc meilor considera
cerne, diner-a ~redin f'.m conservator. Sum inca n s~cundar, m spa tclc carora st:
!or nu este d ,- taancesrralainsuprcni . b_ femei care prefer;\ ro!ul <le subal- ~Sic de dacoria ministerelor ~i celorlalte instituti i de scat in unic.itile dirora luc~~aza
pur ~i simpl ue~~l compe~sacorie, cu unicu?a arbatului, dimr-o crcdintU ca mu11ca r2 nun1ar inare <le fe mei sa se preocupe mai mult de promovarea in ~nq11 de

--
m comod1ra1en_ scop de a rorunji bugetul fami!iei - saU
aspundere a feme ilor care se eviden~iaza prin pregatirca profesionalii s1 ralcn1ul

20. Le~ca nr. 3/1970, B11/eti, .

21. ,,Dm activitatea comi "! 111/ ?flew/ al RSR. n '8
~
-~9~~1l\ovarea in transfocacorul cazului concn.:t". in Femein , anul XXIl , nr. 3, marue
2? 1;s_s_ -_deccr~1brie 19;~1. or ~1 comitetelor de ;~J~ei~in 28 _m~n ie 1970. . 24. I • P. 3.
-- .. m11a11viL dmamism, activ·, (rubrl(.:a permanemii), in Femetll- 25 "Poscaze feni. · . . XIX p dccembrie 1967. P· 5.
pp. 6-7. Hate concretJ" - . -R.aportuJ C m'. n_e c~ntemporane ., , in Femet~ , anu! . : nr. .~i'is1a Rrnrninia i;u pri\'ire
, inFe111eia. anu] XXII, nr. 2. fcbruarie J969. la ~ttivi1a.1eaons1ltulu1 N_a1ional al _Femeilor_ d1_n ~ep~~l1ca ~~c1;~meilor ~i sarciuik ,;1n:
re\'1n lhi~carifesfa~ura~a de la ulnma Co_nl_erm\a N_,ipo~a!a \(.!a Com!rcs al P.Jrtitlului
C:onillnist R ~e ,,feme1 in lumina hotiiranlor celu_r d_e-al IX 8 -
onian , in Femeia, anul XVIII, nr. 7. iul!e 1966 · p. ·
 EPOCA CEAU5ESCU. EPOCA PROIECTELOR
ORGr\NlZATII, COMITETE sr COMISH ALE FEMElLOR 149
\AS
snice era vazuta ca principal impediment pent. r .
\or oruanizatoric. ajut:'indu-le indeaproape si'i-§i indeplineasca cu succes fun . sarciniJor ca ru rea izarea m plan
_~ . _, C\lile · sional. . d E · . . .
\i se mcrcdm\eaza·I). ~ prote_ . rerviunle luate e catenna Oprotu 11 pubhcate sub t'tl I 3X8
010 in e desprind doua tipare comportamentale. Primul era , u . Plus
Comisiile ,cj comite1ele de femei, in. ..functie de Inivelul ,r, ;wl, s . • . . reprezentat de
. .. . I la care ac1·ion, /11•". re iii sacnficau m mod evident canera pemru a face fat" d ..
' aveau ca atributie ~u~~v:gherea r~spectar.11 pnnc1pm u1 cote ~r de gen Stabi]t' ei\e ca ~ .. ..l . . a m atonn-
ferildomestice, ~ducant cop1L or sau pur ,, stmplu pentru a-ii urrna sotul la un alt
prin cele doua .hotaran dm 1973 ,, I 976. In_ cazul unor abaten flagranie:co le
1or unca. In eel de-al do1Iea caz, pentru a mentme echilibrul intre O . .
tetele de feme1 puteau propune reface rea_ h~t~.' .membnlor unu 1 anumit 0 / 11· 1,dem . . • . f . "" . • poz111e
de ,amt 11e, emet 1e ,aceau efonun deosebite In · t . 1
0

de conducere: Ed_ifaato: este cazul co?sutu1rn_ m 1973_ a Consiliului Naii;''
Sanitar Supenor, 111sntu11e ce coordona rmpreuna cu Mm1sterul Sffn3.t:1tii
mele de :CSistentii medicala. Lista membrilor prezenta vadite dispropo,[-'ogm.
numarut femeilor ~i biirbatilor, cu un avantaj net in favoarea celor dinu int~
La solicirarea Consiliului National al Femeilor, lista membrilor a fast r ~r~a.
de doua ori, pana la respectarea cotei stabilite prin Iegea d in ·19 73 'Devizu1ta
proces a int.lrziat funqionarea de facto a Consiliului Sanitar Super" · ot ace5i
ximativ 12 luni11. Astfel de Iuari de pozitie nu erau arat de nu n ior cu apr~.
~i-ar fi dorit liderele mi~carii de femei. Influenta efectivav ' eroa~e.pe ca~
· 1 . ~ a com1sulor ~1
com . ~rete or de feme1 depindea in mare masura de circumstan\ele local .
po 1mce.
deo autorJ·rate 'f" via\a
• • • m ervm
na] 1uat Ancutei Crac1un , de me:ene. pvrocur?r, apare urmatoare descriere a zilei
de 1ucru: .,Femeia e mereu, in c~1za de timp_. Ca sii-ti indepline,ti IOate inda-
toririle ca femeie, t~e_bu1: sa d_epajqtr uneon 24 de_ ore. Uneori orele 2 noap-
tea mii apuca in bucatane_ ._ La mtrebarea report~rul.u~ daca nu se simta epuizata.
Ancuta Criiciun , m~,~.bra 1~ c?nducere~ ~rgamzat1e1 de femei d)n Bucure$ti $i
procuror al Repubhc11 _Soc1alis.te .Romama, a declarat: .,Nu. Indatori rile de
eospodinli imi dau vita litate . D1mmea1a alerg la 6 la lapte, fie sii fac pachetele
lacopii ... ", ,,Tovad$a procuror·· recuno~tea persistenta unor conceptii invechite
privind capacitatea feme il o r de a exercita anumite meserii, dar, intrebatii daca
e ~1
nu cxistli $i inechit3.ti in fami lie, legate de comportamentul sotului, de obliga-

nate de Consiliul NaJional al Femeilor Elisab

Oproiu, ca redactori ai revistei Fein . ·
:':t
Dupa 1968, un aer de relativa libertate a · 1 · -
at.'' In cadru l presei patr~
e ~ ora, u, Niki los ub ~1 Ecalerina
liile zilnice, raspunsul dat oco lqte problema de fond, preferand elemente din
discursul clasic al conducer i i Consiliului National al Femcilor:
,.,conditia femeii in Roma . ,, 0 ~ta, au publi_cat nurneroasc matenale privind
titlu asem3.nlitor fusesera m\i· esi~ur~ m~tenale propagandistice purr.ind un in ultimul timp s-au imbu n[H5.{ it conditi ile <le aprovizionarc. Ar fi bine sa ~xiste la
prezentarea intr-un corol pu_ icar.e me.a dm l945, dar miza lor in epocii era Gospodina o mai mare rcspo nsabili rn te [ ... ] Fiecare minut trebuie folosiL In Joe sa
ar cat ma1 lummos ·b·I stau sa a~tept. prefer s~1 vin acasrt sa mfl ocup de educatia copiilor. Dupa orelc de ser-
comuniste". Cele trei femei redacto r a posi l al ."remarcabilelor realiziiri
dovada unei apropieri de •ct .1 1. . . due O perspect1va cu totul nouil, tadnd viciu mai e §i munca ob~tcasca. Confe rin\e. in afaril de asta. fac pane din Comitetul
1 et e emm1ste o ·ct de fcmei al secroru lui 5. al st:ctorului 3_ al Com itctu lui municipal a! fcn1eilor~ 9 •
;proa~e obsesiv in discutie era ,,anular cci emal~·- ~~b!e~rul car~ esre ~~~s
uplu ·. Mat~nalele se concemrau in . ea per~o?alna111 ~1 l1bertIT_li 1 femc11 in
acesca _m ex1sten1a femeii. JUrul manaJului si al ~oc ului provocat de .. A~ul 1975. sflrbJ.torit ca .,anul femci i", a fast momentul de apogeu, dar ~i
"Ehberate" de le i 1 . Sfar~nul seriei de anicole care luau in discutic prob lemele reale cu care se
sclavele par _gs atia comunista fe ·1 . - c~nfrumau ferne ile in soc ie ra tea romaneasca comunista. intr-un 5131 care ~otJ·
. . _tenerulu1, sclavele fan1·,1· . 's m~, e din Romania com inuau sii 1te
Pub! 1cate raspu ·i 1e1. ub tJtl I V' r.asc ega litatea ln drepturi a fe rnei!or cu barbatii ~i unde fuseserii trasatc d1~~c-
viratile . nsun e mai multor ha b . u " a respecrati sotia" , au fost tive clar ct . . · locul Cons1lml
im ,· ~a~nice. Raspunsurile cu ct r -at1 referitoare la impli carea lor in acti· . e e promova re a femei lor criticile nu·~l ma, aveau
Na11oual · .
" vo, aJuta saii . ' oua excep1·· - . · • .I F . ' . d ·dent capac11a1ca
.,Femeia - fi a cu indrum:lri" F . 11 • au tost in urmatoarea l1 n1e. d •1 ~emctlor, ca onrnniza~ie femin ina, avea m mo evi . Vd' •

fie pemnt:a!e femeie, sa nu se ur~;'. emeia nu trebuie favorizatil prea mult", / a.ct:zvo lta programe eo;iitare care sa nu se limiteze la sfe:a pub~1ca ~1. is:
Uts1va c' c . , ct· atnarhala ommpre
sau .. Femeile au §i 3§ ~n capuJ barbatului" Nu o s·1 ma sacri· y

zenre i~ I sa_ p:netreze cu adev5rat stratunle de gan ire p s insa o societate

a estule drepturi" 2s . in;chitate~ Jmpanirii civi!av ~omania comunist3. Un astfe l de proces ar fi presu~u omiineasdi
26. lbidem, p. 9
cornu .
acl!va l'b
y ,
. . . . o in .·soc1etatea
1 ertarea cuv3ntulu1 ~1 a 1de1 1or. r, ~ M .
r
It incepand
27. AMS, fond Direqia C
tu a dnista, .nici una dimre aces te conditii nu a fost intru~1ta_- at _mu c' onsiliului
nenumerotat. oordonare, Control oua J , . omie inrerna a ..-,
28. Elis~beta Moraru, "Va res . , Personal ~i invaiamant. dosar 1111976, ~ t a t e a deceniu lui op t, frag1la auton _ _ . -,.......-
P: 3' Ana Bodea, SUdor. PCC!~\l SOtia''' in Fi . £1 dormea . ~ machinuia" - Eca1erina Opro1u.
bl!e obJinute in munca, d~:ttric, una dintre ;;ie1~, anuJ XIX, nr. 12 dccembrie 1966•
V

2 3X8. Pliis ~r eu .vopseam uJa de fa magazJe. Ma ~area, 34 .

ara referitor la rn n~e~lc premiate pentru ,rezultatele deose: 9.fbide,n lrifinuui , Ed itura Eminescu , Bucure~U, 1975, p.
ariaJul sau: ,,Au Jost discufii, nepf(rcer/. 'Pp. 67-75.
 ♦
ORGANIZATI!. COMlTETE SI COMISJI ALE FEMEILOR EPOCA CEAUSESCU. EPOCA PRO!ECTELOR
150 15!

Na1ional al Femeilor dispare odata cu politiz~rea _a~cen~uata a c?n~u~.erii cen1r . . cornisiile de f~mei din intrep.rinderi ~rebuiau sa .,introducy . .·
prin includerea de noi membre, Jara expenenl~ m cadrul m1§car11. Din a ale 5r,b 1111 e, ,, in randul tmerelo r muncnoare. In mod co a o,ct1nca ,1
. . 1ir1a - . ncret erau onrn niz· t
moment nu mai sunt aduse ln at~n!ia publi~ul~1 p_r~blen~e le~ate de lipsa :::~ 1
d1sc P d colectiv In cadrul carora vmovarele erau critic t . .... ~e
d. 1e e • .. ,
j< ,n d anc\iuni conform Codulu1 muncn , m funqie de eravit t
a e 1n mod public
·
litatii de ~anse rcale pentru fe~1e1. toate acpumle iespecland mtocmai sarcinile ·1111n s . - ~ d . . . .. a ea comraven-
trasate de conducerea de parnd. pfl buie ment10nat ca nem eplm1rea norme1 echivala de· .
• i Tre . . d • Ja cu un vemt
I"; rnul1 sub sa!anul de mca rare. In rapoanele de activi1a1e I CNF
scazut, . d bl. • ae se
_ ;- ac\iunile e mustrare pu 1ca au avut rezultatele scant t •
arata ca _ l a e, numaru 1
4.2.2. Politicii a paritiiJii sau paritatea fn slujba politicu/ui Jucratoarelor cu randament . .scazut .a _l.oc~ I de mun~3.re?uc3ndu-se semnificativ.n.
Confonn planului de aqiune rcalizat in 197430 , pentru punerea in practic• preocuparea ~~rr~_rnnent~ ~ ~om1sul.o~ ~.e feme1 dm imreprinderi era, conform
Hotariirii Plenarei CC al PCR din 18-19 iunie 1973, un numar cat maim'' planului de sarc1m, ~mbunat~ttrea cahtat11 prod.uselor~ dive~sificarea produciiei
de femei trebuiau atrase clitre anum ite ramuri industriale, stabilite ca prioritar:r~ ~i asim ilarea de nm produs~ , anc'.en~r~a un~1 ~mrnar mm mare de femei in
industria chimica, industria sticlei, portelanului §i faiantei, industria ener . ·. obtinerea de brevet':. pe~tru inve~t.1e ~1 inovai1~. Imr~ diferite le centrale indus-
electrice ~i tennice, industria poligrafica, industri a rextila, agricultura de 5~1e1 riale ex ista a adevarata compeu11e pe aceasta tema, cele mai bune rezultate
La baza acestei prioritiziiri st3.tea proliferarea Iara precedent a reorie i confi at. ~ind obJ inute de intreprinderea de confeqii ,; 1rico1aje. Bucure,ti, , ; intreprinderea
careia angaja1ii femei prezenrau rrasaturi specifice precum grija atentia 0~: de an tibiorice, Ia~i . 3 J Po litica de austerirnle practicata de regimul comunist, in
darea, toace legate in principal de sfera casnica, ~i care, f~losi;e in r· ' r~I- special pentru a doua jumarn te a anilor ' 80 , a impus ~i alee obliga(ii, cum ar
. d ·a1 r.
m ~stn e c~re. so 1c~tau ~c~ste calit5.ti, puteau avea un randament mai bun
amun e fi reducerea in cadru l procesului indu s1rial a consumului de materie prim.a,
deca~ al a.ngaJaplor barbat1. Jn para!el trebuiau depistate ace le posturi ocupate ma!eriale, combustibil ~i energie, valorilicarea materialelor recuperab ile ~i
de bar~~lI, .~rye~~~u care se cons1dera ca ferneile ar fi avur o produclivitate refolosibile. Econom ii trebuia u realiza te ~i prin rationalizarea cheltuielilor cu
-\. ~~~n: 1.1.rn~ ndi~ata. · Pemru a da coerenta acestei polirici , cu spriji nul Minis1erului forta de muncil. Comire tele ~i co mi siik de feme i erau responsabilc (in acele
anatap1 }I al Sm~1:atelor, a fost srabi!it un nornencl ator al mescrii!or care imrcprinderi unde foqa de mu nc a era preponderen t feminin5) de incadrarea
I puteau ~ ~cup~te §1 m ce procent de foqa de rnunc:i feminina
Com1snle ~1 comirerele de fe · ~ . .. ·
femeilor in munca ~i de cuprinderea lo r in cursurile de cal ificare ~i perfeqio-
nare, in vederea e.\ t incleri i lucru lu i \a mai multe ma~ini. in aces! scop erau
pentru a stabil i dac:- ._ . me, e ectuau mspequ period ice in intreprindcri
prioritare stabilite -a angaJanle personalului feminin se faceau in domeniile organizate aqiuni munc itore~t i ca : .. Eu produc, eu controlez, cu ri:ispund" ,
proces, tot comisiil~nd~o;en:Iator. ~entru a incuraja ~i sus1ine totodatii acesr ~Procesul milimec rilo r ·· ... Sa !ucram o zi pe !una cu materialc economi.sire",
calificarc3:, emei orgarnzau cursuri de pregatire profesionala $i de .. A~tiunea recuperarc. rccicl are. reco nditionare '', ,,Prietenul noului angajat" 35.
In mediu\ rura l ex ista o prc.>oc upare sirn ilara pentru felul in care femeile ~~
La i~ceputul anilor '80, preocu are C . . . . .
tru realizarea politicilor d p a ons1hulu1 Naponal al Fcmeilor pen- l~ sate lucrau la .. dez ,·o \t area ~i modernizarea ag ric ultu rii. crqterca pr.o~ucpei
a fi data ui rlirii. Apar no· e_ p~o~-~vare a femeilor in funqii de conducere pare ieg~ta!e ~i animale ". Co nsiliu l Na lional al Fcmcilor, in co laborare cu Mim:rerul
C T , pnonra11 m planul d . . .
ons1 JUI National a! Feme·1 . . e act1v1tate al organiza1iei de femei. Agr~culturii ~i lndustrie i Alimenta re ~i Uniunea Nationa la a Cooperauv~l~r
respeclarea •1 d . . .. I or, prm mtermediul FT I I . • . ~gncole de Produq ie o raanizau aqiuni de control in diferitele jude\e al~ tan.1 ,
in i . ~ ep! m1r11 cotelor de r . . 1.1a .e or sale, trcbum sa as1.gure
. nd ustne ~1 agncultura in d p oductie mstuu1te prin planurile cinc1uale in funqie de profi lu l 'aU'Iico l al acestora. Elementelc urmiirite cu pred1le~{1e
mtocmca O ·ct · mo concret · • .- :~a.u: lllobilizarea fem~i lor la campaniile agricole, la folo.sirca ~erenunlor
. . evi cnia clara asupr" • com,s,a de femei din fiecare tabnc3
sa 1ariate. In urma a gradului de i d r . ~ re tra.ne ~i . . 1· . I precum ~, la cre~tc-
15-25% dintre ac~stor verificari, pe la n. ep mire a normelor de ~al.~ r - " cur~ilor pentru culti varea !euumelor ~1 uraJe or, .. . d
ea 1n 00 ~ .. • e. . I .· asan•'6 . lndtferenl e
ap muncnoare nu-~i . d _P n natmnal s-a ajuns la concluzin c,1 reo· ~ spodaru a unu1 numar spont de arnma e ~' p . ct· d1·u1
roape un sfen dimre angaja1e in ephneau career sarcinile de serviciu. cu ~1une d - . le de ferne1 m me
rurai , oua au fast proiectele privilegiate de com_Hel~ . .. '50 au incepur

;~· :~:c,
-_

.
fond CC al PCR - sec .
C, fond CC al PCR
care lucrau sub normele de productivirate

Ila Organiza10 . ~ ~
· cre~rerea pasarilor ~i a viermi\or de miitase. Inca drn ami
· JAN Oh
i
. d ar ?9/1981 . ff. 4-6
32. ~l~~a ?.umi1rcscu, Stela -/ec~ia Organizalo;:~:· dosa r 12/1973, ff. 48-55. ;~•SJAN Ia f~nd Comitetul judetean al feme1_lor Olt'. tsar-l/1 982 . ff. 17-19
inwruru, Edi1ura Politica ;n11no, 1crivirmea c~,:?s.~r 41/1974, ff. 75-77. . ,i ~.SJA N O~' fond Comiceml judeiean al femeilor la~,, 0 411931 ff 30-32.
, ucurc~t1, 1974, Pp. 6~~~lf.or Jemeifor din i111repri11dert , 36,A.N;c h, fond Comitetul judetean al femeilor ~!~, dosar \11986·. f·. \-1; -16/1988.
ff. 53_·5:~ nd CC al PCR _ seqia Organizatonca. dosar
 EPOCA CEAU.SESCU . EPOCA PRO IECTELOR
. I COt-.·flSJ/ ALE FEMEILOR 153
ORGANIZATll. COM ITETE S

152 . . la ionale ale crescatoare!or d~ pasari3~ , in tirnp Ce ile erau ut ili zate in sco~uri dife rite .. P~iorita_te _aveau comp letarea ~i
.:- tie or!:!.anizate contermie i .
sa -
!
. . . ·\e feme1 mtocmeau
cat se poate de n guros s1tuatii star
1 - IS-
fonduf
a cu rn
obil ier. apara tura elec troc asmca. len1ene ;i imbracamime .
1 ~ct · . I . a
filialele orgamza\1e1 t _ . ~ :- ·" \or de curte. Amp oarea acestui proie . zestrare cro ti re. a c re§e or, gra mite or. Tot m cadrul acestor institulii
0
tice privind evolut ia numarulm pasa1 1ierm iior de miitase. Sericicultura a fact ''stitU\iilor de .bari spectacole, excursii. 0 pan e a ban ilor erau investiJi in
- · - ded.t de cre~terea v . . . st ': 0 rganizau se\. co~cursuri cu premi i. pe bazii de buletine de pan ic ipare cu
nu a fost depa;na .. . - hive le jude,ene ale orgamza\te , de femei s · reauno . - 1 . •.
- 1 · \ J Jntree:n 1an. 1n ar - . , orga~n1za a aJtor aqiuni ct112 care sa ~ezu te ?~.1 tondun. Ac_este c~ncursur.i erau
dezvohata a mve u . _- fi I la nivel comunal, ora~enesc, JUdetean or"
nu existil raport de acr1v1t_are, ie_ e1 :rativ obl iga1ia comitetelor de feme i de~ plata, s~u . uri: de cult~ra gen~ra la,_ contma~d un b~le1rn cu mtreba:1 car~
regional, care s3 nu ment10neze ~n:tivitate in comunitatile piistorite. Pentru de ctoua up . · realizan le Part1dulm Comun ,st Roman sau ale com11etulu1
- h indeaproape aceasta C ·1· . vizau de obt~e;id de la nivel local' 1 • ; i tip tombola.
supraveg ea , f o nt din planul de aqiu ne al onst tu lu, National
exemplificare redam un ra.:o~n~ .. I 1979 : jude1can de par rranta din sumele st ranse. dar nu mai mult de 30%. erau folosite
al Femei\or in domeniul sen cicultum , pentru anu 0 parte ,mlpo a femeilor care se rema rcau in activitatea ob~teasca, in cadru l
U sumu are . I . 1 . . I , .
b conducerea ornanelor de partid, toate comitetele j~delene a~e feme ilor sa ana-
pentr .. fi - inclusiv a pre~edmte or comitete or mumc1 pa e, ora~ene~u .
mi~carn de eme1' . .-2
~~eze. in colabor,;, cu uniun ile judeiene ale cooperauvd or ~g'.icole de produqi:, de sector ~i comuna le .
direqiile a!2ricole ~i inspectoratcle ~colare, modul ~u?1 s-a. desflis~r.at act1 v1tatca m
acest secto-r al agriculmrii , rezulratele obtinute s1 __hps~n le _manl!~sra~e, ~e b~z~
programelor judqene de d~zvoh~re a se: iciculturn,_ sa se 1m_rep_rm~a _masun ¥1
aqiuni concrete pemru reahzarca mteg rala a planulu1 ct:.
gogos1 de m_atase _P~ anul 4.3_ Zanele comunita!ii
1979 ~i asigurarea bazei furajere prin realizar~a plant~{ lllor_ ~~ dud ~1 _de n:,~-
in toate uni1a1ile care dispun de condi\i i, comitetele St com1s11\e femetlo r sa mtre-
prinda acJiuni politice cu masele de feme i - schimburi de expe rienta, demonstra\ii 4.3 _1. Un ora$ mai rnrw .
practice, calcule economice, vizioni'iri de fil me si emls iuni de tclevizor. expuneri'. . . d zane ale c·1se i·· Ele isi exerci tau at ribu(iile ~i in atara
consultaiii, muncii poli1ica de la om !a om - pentru atrage rea unu i numar cJt mat Fem.e1le. nu _crau oar ·· . ' . :- __ / 0
spa1mlu1 pnvat pern ru a- ~1 rdStrd n=-e
I oos ocla resc ~i organizatoric "
ta le ntu ••.::, p . . . ··1e
mare de feme i in r.i.ndul crescatoare!or de matase 38 . ' .- . . . !· f :- rin care com1te te! e ~1com1s11
asupra intregii co m umtap . . Pr~nci_p~ a~ ? rm~t-p. . iun i cu caracte r edilitar-
Daca in cazul cresterii productiei industriale, comis iile de feme i nu aveau de fcme i amrenau popul;:q1a temm ina m difen~e _a:i b"l Rezultatcle urmii-
un avamaj material di rect, pem_ru actiunile int reprinse in med iul ru ral, intere- ob~tesc erau conc u rsu r ile lrnre can iere. sate, Slrazi , imo .1 c._ a' curJ.teniei
.
rneerau : lmrel[nerea sp:-q1-u\ u1. loca u.v, .mr,u, - 11usetarea
. ~1 as1gurare )
sul era cu totul aim!. Nu doar econom ia de star avea de c;i~t iga t de pe urma 1 1(casedccultura,
produceri i gogo~ilor de matase, a fabrid.rii di feritelor conserve pe ntru iarna strazilor consrru irea u no r obiecl ive c u caracter socio-cu tural . re sa gazdu-
~. , . . ·· readel oca un ca
?ri a ~red~rii ?e fructe §i legume. Toate aceste activirati erau remunerate, ~an~ne ~c~ h~1ra le _ cen ~re cu_lw1:ale..c tc.), am_enaJa curilor de joaca pentru ~opii,
1ascagrad1mte. crese ~1 al te 111S[HUl l! de ocrou rc, a IO
~ndustna v1e~1!or ~e ma_rase fiind de departe cea mai profitabil a. Sumele int r~u b - rnamentah~3.
m ~a~~! Con 5iliuiui Na\1onal al Femeilor care in acest mod se autofinan(a pnll amenajarea ~i int1·;1inerea spa~ iilo r verzi, plantarea de ar on °
a~t~vn~ule de~fa~urate. Bugetul anual al CNF, asigurat prin fo nduri proprii , se
nd1ca m med1e la 12 milioa 11 d I · • ~ -· la ~ . in o da til pe an un astfc! de c~~1cu rs
Banca Naponala
. _ a RSR iar ee e ei • Drn •aceasta suma, 40 % erau depu~i C~n1ne1ut _jude1e:in :ii fe 111cilo,_- Olt o'.ga mza eel P~;sului a fo si .,Copiii nosiri - "~ 0 : : 1
11
,! 10
.. _
tarea diferitcloraciiun· s' •r, r u _mergeau co ntul organiza ti ei pentru tinan
~-t~~~u Stra nge rea de fondur i. In l? ?:, , tcma cone e buletine, fiecare in valoare de --\~
I pec1 ice Dmsuma i:- ~ 1 . .- . . d 1ene ia_ri ~• Cl~ aceascJ ocazic au fo sl vand ute 47 . 759. d u fast complctale ~i depu_se. ; a~de
60% riim.ineau in comin 1 ·. _. asata a d1spoz1tm cormtetelor JU c i ~a mehc1crc" conc ursului . doa r 2. 174 ~e bule_" "",' de raspunsuri, _mai prern 9;;,me
Consiliu!ui National al ~ re ~ld1spoz1tia acestora, iar 40% erau vira{i in con!U ~:t~.i_re <1u tost dee la rare cele cu numa~ul _m,txu:a tio3.tori. Premi1le e~au imp~uri de
tri mes1rial, pemru su me]:;ei/r. Ope~atiunea de virare a sumelor se reaJiza c l~t1ne. Dintre acestea s-au eras la soqi ce1 117 . ~ a:: arate de focograf1at, cea itctul
ea izate m mtervalul respecr iv-'o _ :a \!
1 10are : n1a~i ni de sp3lat rufe, aparare de rag~ode ~ei _ SJAN Oll, fond Com
. na etc. Profitul net al aqiunii a fa st de 70.o
37. ~Pe marginea consfatui rii ~
martie 1963. pe (ara a crcscatoarclor de piisll.ri", in Femeia. anu l XV. nr. 3,
42.~~det;an al femeilor Oh , dosar 2711975. fL J-8. dosar 1311 977 . FL24-26. a enesc
4J_j,A~ Oh, fond Comi1e1ul judeiean al fe meilor 0 \ anulu i 1982. com nem: ~; ; osp<>-
38. ANIC, fond CC al PCR - seqia Or ani· .
39.ANIC, fond CC al PCR - seqia o r! _zaror~ca, dosar 16/1 979, ff. 3-4.
de ~e:u_i de ac_livitate pe ee l de~al doi_le~ 1 _nmc;~:~ade a conti nua concu~t articiparca
darire : ' Cavni: avea primre alte sarcm1~1 P\ a mai ingrij ilir' , pre~u~~t t~:i~enesc al
40. SJAN Maramure~, fondComi tett1l jude~:a::~1r1c~, dosar 10/ 1984, dosa r 21/198~. f_ 1._ activa I bloc~n lo.r ~i caselor ,. B~ocul, casa c . ramun:$. fond Camire
emeilor Mardmures, dosar41 / 1982. ft. 89-90 fellJ.ei io: cura~ema de pri mavara - SJAN Ma
Cav nic, dosar 43 / 1982.
 EPDCA CEAUSESCU. EPOCA PROrECTELOR
ORGANIZATII, COM!TETE ~I COM !S1 1 ALE FEMEJLOR
15➔ 151
. iile de fcmei nu erau responsabile ~oar pentru .orga~iza~ea aqiunii . . . te (CCES) prin care era c.ontrolarii intreaga activitate 1 . . . }
Conus . ' .. . stfel de activitiiti. Ele trebu1au sa as,gure ii b 11 5oc1aJ1sC siliul National al Femeilor impreuna cu Com· I Ccu tural-art1st1ea
, .i on . ltetu emral al U . ..
1 11 a1•" · Jui comunist ~' CCES asigurau o data la fiecare ct . . muon
a~tre1~:~~a :~:;; ~~:\~ d;s:a~urare a !ucr3ril?r, incep3.~d cu uneltele folosit:z~ .. f .. . . ..
f 1·oereru Jui Muncu, rumuse1ll ~1 uneret11 " . in cadrui fest" 1 1 .
01 arn oroarnzarea
m_at:r _P d ·1 de flori Treptat, o ac1iv1tate bazata pe voluntariatul lo 11 oncursu ,, . I . . ··1 f ·1 ,
0
•
iva u u1 ,,Cantarea
pana la rasa un e · . . . 1 d ~ . cu1.
tori\or unui carriers-a transform~t in obl_1~~_(1a c?n~Jtete ~'. e ~me1. I~~nicipaJe, c aniei ". Com1tete e ~t com1sll ~ eme1 or, m funq ie de posibilit.iti se ,
• t. ,, coniunale preeum ~1 a com1s1tlor drn intrept tnden, unnat, agrico[ Roi11 in diferite etape ale fes11valului cu echipe proprii f '. putea.u
ora~ene~ 1 -1 , • • • • • • ,
1. ~ . • e rezenta . ct· . - ormate m exclusi-
~i insrituiii de a sprijini acnv aqmmle de ig1emzare a l?c~ l.t~ttlor, a striizilor p ct·,., femet - car, teatru , ansun populare, grupuri voe 1 ,.
v1tate Ji, - . .. d - - - ae .
,;j \ocuri!or publice, .. pemru asigurarea unui aspect curat $1 ~1v1hzat" 44 . Menajere Aparitia une1 orgamzap1 e mas~ care sa rncluda populatia t3rii de vilrsta
in propriile case. femeile trebuiau sa indepl}neasca acela~1 rol la. nivelul intre- re~colara a pus p~o~leme de orgamzare: Pentru copiii incadrati intr-o forma
gii comunitaf Fara so\ii sau mame care sa se ocupe de trebunle casnice. i ~e invatarnant.' -~ct1v1tateaAer~ coordonata de cadre\e _didac cice care se consti-
;pecial de cura!enia ~i igiena spatiului locuit, b3rbatii nefamili§ti prim~a: miau in com1s1t pe~trA u indt ~~~area trupe~or organizatiei ,.~oimii patriei''.
datorita indicatiilor date de conducerea de partid ajutorul comisiilor de femei A15turi de educaton , 1I1 ~om1s.u le pen_tru mdrumarea activitiitii organizariei
pentru rezolvarea ,.micilor inconveniente" de natura domestica~ 5 _ ~~oimii patriei "_ intra o b!1gatonu , ca ~,cepre~e~inta, 0 reprezcntama a comi-
in aceea~i sferft de preocupiiri se incadrau aqiunile de control ob~tesc in iemlui de feme1 de la mvelul respec11v. lncepand cu Juna octombrie 1977.
diferitele unita\i de comeri ii alimentaiie publica. Echipe de femei, de obicei comitetele ~i comisii le de femei au fast numite ca singu re responsabile pemru
chiar activistele comitetelor de femei la nivel mun ic ipal sau jude1ean, fii.ceau activitatea grupelor de ,.So imi ai patr iei" de la nivelul cartierelor, str.lzi!or.
comroale in marile magazine pentru a constata eventualele deficien(e. Aceste saielor, const ituite din copiii nec uprin~i ln invatamamul pre~colar19 . Ele rrebu-
anc?e_re era~ fo~ne p~pula!e, iar rezultatele verific:irilor erau amplu relatate In iau sa cunoasca situa\ ia aces t0r grupe. locul unde fusesera constituite, astfel
pa~m1le revlSle~ Femeur•_ In funqie de natura unitiitilor controlate, se urmareau incdt pe langa fi eca re d intre ace le grupe era repartizata elite o membra a comi-
~a_hta.tea ap~ov1zi~narii (calitate, diversitate, cantitate, cost) ~i/sau conditiile siei de femei din can ier sau a comitetulu i ora~enesc, municipal, a comitetului
ig,emco-san~iare, m cazul restaurantelor ~i al cantinelor. Unele rapoane mai comunal al femeilor. a c o mis iei fe meil or din CAP-'0 .
~ceau ~f~nre ~i la c?mportamentul angajatilor din aeeste un itil!i, concluzia A1ribu1iile comi siilor ~i co mitete lor de femei se rasfrcingeau ~i asupra pro-
eenerala filnd una ma1 degraba critica la adresa celor diri. urma. cesu lui de ~colarizare . Corni sii le de fe mci ajutau comitctele de pft rinti pe langa
institutii le de lnva~am:i m pemru as igurarea ~co lari zarii mturor copiilor de
4.3.2. in slujba culturii l'.irs,a ~colara. in !'u nqic clc silllai ia riecarui copil ne~colarizat sau cu frecven1a
slaba la cursuri. 1111.:.·.mb rclc comi siei de femei faceau vizite la domiciliul piirin-
in cu tow! alt spectru de preocu :- . - !ilor, pentru c a impreun ii cu ace~tia sii fie gasite so lu(ii de lmhu~ii'itiltire ~
siile de femei erau org . p~ri, dar la fel de legate de comitetele ~i co1111-
. ,
national. Prima ca import -
amzarea ~1 participa I d. . .
rea a 1ferne sarbaro ri cu caractcr performanle!or ,Scola re al e elev ilor. O preocupare deoscbitJ. se rnamfe sta . fa1a
~~ cazurile minorilor ca re. pe nt ru faptc nesociale, fusesera internati_in p~mten-
A

\ festival, era in realitate s:n\a er~ Canrarea Ro111Gniei~ 7 , care, de~i derin ita drept
O
ructura permanenta a Consiliului Culturii ~i Educatiei ~1arc sau in ce mre cle reeclucare. La incheierea procedurii admimstrauve de
intern<1re, pemru a cvita evemuala recid ivil, comisiile de femei dese~l~au pen-
::· ~;~~ la~i, fond Comite1u] ora~enesc al f .
46. D"N Ia~\fond Comi1ete ora~enc~ti ~i co cmeilor Pa~cani, dosar I/ 1984 , ff. 29-31. tru ~ecare minor in pa n e o membra din comi cet care sa- i indrume in mcadra-
C
47. rn ~c_t1\1tatea organiz.a1iilor de t'i .., ~una!c ale femeilor Ia~i dosar 2/1984 ff. 27-29 .
. rcara m 1977, C.imare R , ~~1e1 , in Femeia anul XX , .. , 69 7.
rea Intr-o for111a de scolarizare urmarindu-le evolutia academid. 5
La sF · " · - -1'":
>.
fcmc1lor mtrau m
.
socialisie a Ia . a omamc 1 era ct fi ..- ' II. nr. 4, apnlie I9 , P· .. ,1 ·b ar, ,tui anilor '70 nu doa r <colarizarea ,, ca 1u,carea . a
<In ur·1 .. . , './ . .• de ~co 1anzare
Si interpr~ta~~ m;n~~fe!t~re educativa. p~li:~~~~ta un •:festival al educa1ici ~i cul1_u~u adu1·1" e Cons, lmlui National al Femeilor, c1 intregul proces I d munca
rc~scii aponul geniuluta J~bogil.teas.ca ~i sii dive~e.0Jog1c~, culr~r_al-ar_listi:_l.?e ~rC<l\1~ 11 or in d . d rticare la locu e .
Com· . ca rul invaiamantului seral ~1 e ca 1 . a tinerilor
universal". lmplic<11ia di~rcator al poporului romas1fice via_ta sp1rnuala a tarn, .sa .sp~i
ts1a de femei trebuia sa urmareasdi arent frecven{a la cursun
r:starc. culturala, spcctac~cta era ca oricc crca ie n l_a ~:tnmoni~l culmra! n.at1onal :_
sa obt1~a aprobarea .,acti~.dc. a~atori sau ro1!1or~~11st1ca, dar s_1 tehnica, once rT1an·1a
flee.are imreprindere si 1n fi~~tilor rcsponsabili d c, re~rezentac1e reatrala etc. tre~U\1 ~ Cavnic dosar43/l982 f 12
49 SJAN o/arnure$. fond Comnetul ora~enesc al temetlorar 1311911 f 30
Vasil: (.ed.}, Raportfi11al C ca~. sat - Vladimir r ·e ,,Cantarea Rom5.niei"' preze~\l. I
Romama, Humanitas, B~cu::n1.s1a prezide(iata /tinanean~. Dorin Dobrincu, ~nsn~~
so SJAN O ' fond Conmerul Judetean al feme1 lor Olt, dos 011979 tt 3-6
51 SJAN ~t, fond Com1tetul Judetcan al ferneilor Olt dosar ~aramurc~. dm,ar 31/ 1980
Sli, 2008, p. 375 _p tru anal,za dic1arurii co1111m1sre dt
IT 97_98aramure~. fond Co1111cerul Judctean al femeilor
 . _ I COMISII ALE FEMEILOR EPOCA CEAUSESCU. EPOCA PROIECTELOR
('l RG.-\N\Z·\Tll. C'O~IITEfE S
157
;, . . ' de icolarizare, accentul fiind pus pe fe1ne·1 wriJor femeii, drepturi de~li;e. egale cu ale_b~r~atu!ui , deoarece femcia deo-
,i .:dul1ill1r c~m~ urmau o to~1~1a L absolvirea cursurilor, conform caJific~1.~ drePriva cu bJrbatul rnuncesc ~1 raspund. deopotnva mfaptu icsc via\a~.
~.1R urnuu ti forma de p~eg.attre. ~ . de femei trebuia s3 fadi dernersua~n pOl
. . 1 · b\mute cmmsia rile
~i niwlulm di p 1.im:1 0 . d ' .1 r si institutiilor in vederea incadrarii in Po . dezvoltata de. Partidul Comunis1 Francez .;i Union des Femmes Frnn~a1ses.
11~'as.1.re 11 ni,·elul mtrepnn en o ~ 1· area detinuta.52. s- vananta _ . _ _ . .
and cu )955 , conform careia sarba10nrea z1\e1 de 8 manie ar avea la baza
ri..:ri ~i 5-:m fu nqii conforme cu specia iz
inceP ., t •ie a muncitoarelor care ar fi avu1 lac New York in 1857" nu a to 1
manues ai . R A • - s ,

o
,1
\uaia•. de Partidul Comumst .
I . oman 11 . seqia sa de. munca
.. in randu\ femeilor .
.U.3. Siirbarori11d 8 Martie pre~ e la instaurarea reg1mu UI ~omumst , perspecuve1 ,mernationaliste a zilei
Jnca d artie i s-a ad§.ugat o putermca componentii na~ionala, vizibila prin prolife-
Fam a fi decrerata in mod oficial slirbiitoar~ na_tio~ala, ziua d~- 8_ mar~ie a fie- de 8 m auenda s3rb§.torii a doua tipuri de manifest3ri. in primul r.ind se dorea
carui an era sarb3torit5 In orice fabric~, ~nsywye:cooperat~va agncola de mrea pe o I T - ·1 . .
tabilirea unei Jeg3turi_ intre . upta speer 1ca z1.e1 de_8 mart~e ~i istoria .m i~carii
produqie. localitate din Romania c?~umsta. Inca dm 1~45,_ ~ma de 8 _ma~tie ~omuniste din Rom~111a, prm ~vocarea feme1lor cazute v1ct1~1e .,re~mm~ilor
a fast unul dimre proiectele cele ma, 1mportame ale orgarnza~1e1 de feme1, fiind
reaqionare ,i fascis1c '· : Danca S11110 ,. Elena Pavel, Te;"za Ocsko._ In al drnlea rand.
sarbatorita prin mitinguri atit in Bucure§ti, cit ~i in alte ora~e ale tarii unde
rezentarea tuturor .. succese lor mreg1srrate de partid_ . n~a1 ales m pla~ econom:c.
UFAR aYea filiale. in acea perioada, ziua internationalii era In mod prioritar
p zenta dovada lu pte i pe care popoarele comurnste rn general, ~1 eel roman
ocazia unei mobiliz:iri pemru pace, impotriva fascismului, impotriva speculei. ~epr\cial O duceau cu fo q e\e imperialis!e, iar 8 martie era ziua potrivitii
in ceea ce prive~re drepturile femeilor, principala revendicare a fast cea a
;::,~u a f~ce bila ntul acestor .•vicrori_i'": ,Jn_ziua de_8_martie. fiic,ind bilan\ul
dobindirii dreptului de vot, lesne de inteles in contextul alegerilor din 1946.
succeselor ~i victorii lo r obt_mu ce, 1101 nu unam o cl1pa cum au fo~t o~{rnu1e
Dupa adoptarea Constituiiei din 1948, prin care egalitatea in drepturi a feme-
aceste victori i'' 56 _ Regim ul Ceau~escu a privilegiat cea de-a doua d1~cc11e.
ilor cu barbatii devenea prevedere a legii fundamentale a staturului, caracterul
Consiliul Na1iona l al Ferneilo r era principalul organizator al evcmment~lor
sarbatorii de 8 martie s-a modificat profund, dupa model sovietic, devenind din
ocazionate de accasra sa rbi\toa re. in luna februarie a ficcaru i an, pre~edrnt_a
Ziua Imemationala a femeilor, simplu, ,,z iua femeilor" 53. pentru ca ulterior,
organiza1iei de fe mei supunea spre aprobare secretaru lui gener~I a! partidulu_i,
dupa debutul politicii demografice a regimului Ceau~escu, 8 martie sa fie tot mai
Nicolae Ccau~escu _ pro gramul de aqiuni ce urmau a !i orgamzate _c_u 0_c~z ,a
mult ,,ziua mamelor.,_ Cele doua semnificaiii ale sarblitorii coexistasera de la bun
zilei de 8 marti e. lnov,~ii sub srn n1iale in con1inutul ~i natura mamlcs~anlor
incep~t. Ad_ucer~a maternitiitii in prim-planul discursului trebuie privit ca un
omagia\e organi zatc nu au fost ad use in timpul regimului Ceau~~s:~: Singur~
gest s,mbo_lic prm care statul comunist i~i arata public prioriUitile.
modificare ,;izibil i1 in disc urs a fos t acc entuarea culrnlui personal.ita1u cup~ului
Modul m care regimul Ceau~escu s-a raponat la sarbiitoarea <le 8 manie nu
Ceau~escu. vizibil In ceea C(' pri ve~ ce presa fern inina ~i sarbiiton le orgarnzate
a rep~ezema~ 0 rupturli cu traditia existenta deja in Rom§nia comunistil, ci
evolut~a unm t'.~nd deja existent. in primii ani de apari1ie ai revistci Femeia , de ~NF. ince1xlnd cu sf~ir~ iLU ! anilor ' 70. _ . d d I te siir-
toate mterventnle O men( C . ~ In anii in ca re nu e ra u o roa nizare alegeri pentru adumm le e e :ga .'
intematio ,- fi - ion.au. pe Iara Zetkin ~i cea de-a cloua confennta ba . . . = . ;- entru pune rea m m1~care
tonrea 21lc1 cle 8 martie rcprezenta ocazia perfecta P . . - · - La 0
na a a eme1lor soc1ahste din 1910, !inu1a la Copenhaga: am . . . . I . popu la\1a tem1mna.
ecams111ulu1 propa2andei comurns te Ill re apa cu . .- invers
Ziua ~e 8 manie a fost proclamara ca . . - .. . . dt: ana[iz:- ¥ ~ • • d- e exerclta ~1 m sen 5 '
a atema , un anumn timp de propagan a s .
d.inspre . , :- du-1 initial ca
pretu1mdeni, in 19!0, in urma ro un 21 __dc lupta ~' mfr.t{ire a femeilor tru~uc i: . . art1dulu1, avan
. orgamzatia de femei spre conduccrea P .. . C 05 escu. Prima
la Copenhaga. Atunci a fost rocfa, ~ ~ e:11 facute de Clara Zetkin la confer11~1a <l_ sub,e_ct pe Nico lae Ceau,escu, iar ulterior pe ambu 5,°11 ea
P TiaLl\ ziua de 8 rnan!e, zi de Jupta pemru ca~ug,ire,i
ac11v11a1e din planu\ de masuri supus spre aprobare era.

~
55.San em. .
.
o ani.wrion Jl!mimne de
,

d11
la
ii~ ~ayolle, CU11ion des Femmes Franrmse:·:
Uni:.!C?n11111misre Franrais, /945-1965, reza deo:donarea lui Phil ippe Braud. _o - .
ll'.i1SS1:.
u,:cco~al in ~tiin!e politice sus~rni~l
p ersnatea Paris I-ParnheDn Sorbonne 5 ub co
56 o/71. b ·utut in Femeio. :mul II.
¥

. nr t;1pia Tenescu, ,.Ziua noastra, zi de luptll impotriva raz oi '

. . manie 1949. P- 7.
 [TE 51 COMISH ALE FEM El LOR
ORGM>;\ZATII. COMIT
160
. .. . ,; mai ales prezenrarii luptei interna\ioo 1
. auiern ft:mc1 1or., . d . ae
lunii marne o'.n. ~le. Binelnteles. informa~ii_l~ ~nveau. oa, ~tate 1e capitaliste,
pen1ru ~reptun ~g. alele Unite ale Arnenc11 ~1 Anglia . Pr.in comparalie, Se
in special Fr.mJa. S1 ... · femei confruntate cu ,ornaJul, [o] saJariza
arara soarm ace\or --~1eter_i_cul~ a tacilitat ilor pentru ingrijirea copilului rnic~e
. 1· in mport cu barbaJn. ,ps ., I . I . . ,
mega a . R . ·., comunista. unde, datonta eg1s ape1 egalitare, ine.
-. re deosebtre de omam. . C .d. , .
-P fe 1 1• 1· , cetasera de mull ex1stenta. ot1 1enele Scameta ~· Partea a II-a
chi1a1ile de tor Ju ~ m . 7 8 · 9 · ~1
Romdnia Liberii publicau anual, .11~ nu~ner~le dm ' $1 . ~~r~1e, cele mai
recenre propoqii aiinse de feme1 m d1fente sectoare -~e act1:'1~ate, semn al Politici egalitare,
egalititii depline de ~anse 67 _ Erau sele~tate doar domennle ~e~rnmzate, precum
sinatatea. inv5.{Jmintul, industria texula, comcrtul, unde c1 Ircle erau cu ade- Concept, aplicare, efecte
,·arar semnifi.cative. inrr-o rubrica separata erau ar8tate efonurile statului
comunist pentru a u~ura viata femeii, prin preluarea anumitor indatoriri cas-
nice: numarul de cre§e. de gradi nite, punerea in vinzare de aparatura electro-
casnidi. deschiderea unor centre noi de tip ,,Gospodina " .sau ,,Nufarul".
Regimul Nicolae Ceau~escu a venit cu o agenda proprie de aqiuni care s;i
inrre in acen(ia Consiliului National la Femeilor. Unele proiecte au fast comi-
nuate. in special cele care \ineau de intrarea popula1iei feminine in viata acriva
~i de ingrijirea spatiului locativ. A!tele, precum cele de politica demograficii. ~i
implicarea in activitatea altar organzatii de masa (Soimii pacriei ~i Organizaiia
de pionieri) au fast inova1ii cerute de interesele de moment ale partidu!ui.
Consi liul National al Femeilor s-a transformat tot mai mu lt intr-o forma de
comrol pemru intreaga popula1ia feminina, indepart.indu-se de ceea ce ar ti
rrebuir sii fie o organizatie de rnasa feminin:1, fie ea ~i una subordonatii unui
pan_id comunist. Spre deosebire de Union des Femmes Frarn;aiscs sau Consiliul
Nau~nal al :"emeilor din Bulgaria, organizatia romineasca a acordat prea putina
atenpe ?.ro1ecrelor culturale ~i educative, privilegiind in schimb sustine rea
c~m~anulor de po!itica demografica. in toate I:1rile din spatiul comunist, orga-
n~~e .~~~et cpordonara de p a r t i ~Veilit cu solu1ii concrete
p~mru splnJm1rea unu! p~ogram de pliin-niiig familial real. ln Rom1irna, nu doar
ca acesr ucru nu s-a mtamp! t d . -·
r.a-e1 · ~ -1-· -. .. - . ~ ' ar, mai muh, CNF a--fost unul dimre s0Jda1 11
I 31 po ltlC!J ceau~1ste cafe- a fa . · e
femei le oblioare sa re - 1 . cur peste 10.000 e vicfirrre-doar pnntr

I ;i
risre au fast e1e dat/u"·,',~a-· 3 •0 intrerupere ilici tli. a sarcinii. Politici le egalit~~
arn, mtrea • .. 1
feminine in functi i de auto - . g_a responsab1htace pemru cre~terea pond~n
mate revenmct conducerii Partidului Comunist Roman-
 Capitolul 5

Principiul egalitatii sexelor

Politic ile de promovare a femeilor, implememate ~i conduse de statul comu-

nist roman , nu au fast acte singulare. bazate pe o filosofie propric socialismu-
lui romcinesc , ci parte a unui intreg care cuprinde trei pa!iere diferite de
influenia: marxism-leninismul , mo~elul sovietic ~i comextul interna~ional
prezent in cadrul blocului comun ist. In continuare vom analiza fiecare di ntre
acesre aspecte, urmarind acele e \emente care au constituit, pc bazele reoriei
marxiste, punctele principale in juru! carora s-au cantonal aqiunile egalitaristc
in directia emanciparii femeilor. Pentru teoreticienii marxi~ci era de la sine
inteles faptul c5., intr-u n sistem soc ialist, femcile s-ar fi bucurat de drepturi
cgale cu ale bilrba1il or in toate sfere le vieiii publice: legislativa, politica,
precum ~i o participare wralil in acciv itaica econornica. Accsl ultim puncr a fost
crucial , at.lt l'vlarx, c.:lt ;; i urma~ii sai intru doctrinil vazfmd in mobilizarea
tuturor feme ilor pemru munca producriva in afara casei a garantie a emanci~
piirii !or. Yam urm;u-i cu m s-a real izat mai lntfli in cadrul URSS, apoi al sta-
telor din blocul com uni sl. aceasra inteurare in viata activli, care a fast cadrul
lcgislativ menil s5. inst itu ie eoa\itatca c;lor doua scxe §i dad acesre miisuri au
fost suficienk pemru a gara~ca o prezentii rea\a in functii de decizie, at3t in
S\at, c.it mai ales in panic!. ·

5· 1· Marxism-leninismul

P~rspectiva pe care marxism-\eninismul a folosit-o privind conditiile ~e eman-

cipare ,. . . . . asupra natum umane.
G· . a iemeilor are la baza inse~i conceptele ma1x1sre . . Id
anct1rea liberala considera ca ceea ce separa omul de ammal este set~ d~
caract · • · · · 1tcieoem o sene c
abir1t_e:1stici care-I definesc. Prin aceste caracte~1st1~1 u . et~de practici cum
· , r ,baJulut un s
a1, (ca · . .
ar ti .. pacnatea de a ra11ona ~, foloslfea m . _ d . dine ~i compor-
tarn1erehg1a, ana §i ~tiinta , cat ~i o anumira parad1g~1~. e at~~ concep\ia libc-
nt prec . . I) Marx1,tn respm,
ra1a a um competitiviratea ~1 ego1srnu : J _ ce ne deosebe~te de
supra naturii umanc, sustin3.nd In sch1mb ca ceea
 PRiNCIPlUL EGAUTATII SEXELOR
165
('EPT APLlCARE. EH:CTE
164 POLITIC! EGALIT,\RE. CON . . a ctevenit pentru Marx ii Engels un subiect de refleciie criticii h'
n1eiJor . . . .. d . , . , , c ,ar
. . ciiatea uoastri'i de a produce mijlo_ace de_subzistenta. Sunre afe jc[i , obl·,~andu-1
,., I'. mc1tan. u-1 sa-11 larneasca
... orizon1ul v,·z1·u nn.. socta
. Ie.
1
ammale este dcapa. ;: a ceea ce facem. Spre deosebire de insecte, de exernpJllJ roJenanifestul Partidu:u< 5=~mumst, raportul d'.nt.re cele doua sexe es1e redus la
c·ne suntem atonra , • . • fl U
a:e dror aclivit3.\i sunt guvernate de in~tinct ~1 care n~ ~ot in u:n.~a lnediui Jn ~ strict pnvata, tara rn11xtmnea soc,etai«. Odata cu suprimarea propri-
. . .
prm vom1a p~opnc. 1101
· ne cream in intenor.ul procesulu1 t1 ansformaru ~i m .
. _1 an1-
.. . ate urmau sa- ct·1spara- ce Ie doua- funct amente ale casatonei
oafacere - - · · traditionale.
pularii in1en11onate a naturn . . . , . _ . . .. ,,at« pdnvla ;o\iei fa\ii
de so\ ~i cea a copiilor Fata de parin\i, educa\ia copiilo~
Pentru marxi~ti. foqa matenala - productia si rep~roduce1 ea vietu sociale _ depen en
. d practicat:i -m mo d co Iec~1v.
· Fa~a- de apan\1a
· · une1· comunitiiti a femeilor,
esce principalul factor de avansare in isto_rie. Prezent_and ~ceasta teorie, cunos- fiin •0 Principiile Co111u111smulw, declara:
cuta sub denumirea de materialism istonc, Marx afirma : Engels, I
comunitatca fcmei\or este un raport c~t se po~te ~e adecvat la societatea burgheza
Modul de produqie al vietii materiale c?nditioneaza procesul gen~ral al vieJii . re const3 in acest moment doar m prost11u11e. Dar prostitu\ia se sprijina pe
sociale, politice ~i inrelectualc. Nu con~um\~. este cca care determma exisrcnta $Ir;arietatea privata ~i va disparea odata cu aceasta. in consecinia, departe de a
umma. ci existen1a sociala ii determina C0fl$tlm~a. p p ·
sus\ine O comumtate a feme1·1 or, orgamzarea
. . - o oco Ieste ' .
comumsta
Cu alte cuvinte, Marx credea ca intregul mod de produqie al unei societati,
Aceasta tema va fi reluat5 cu insisten1a In Manifeswl Partid11!11i Comunist,
si anwne foqele de productie (materia prim3., uneltele ~i muncitorii) impreuna
unde critica familiei burgheze se extinde asupra familiei proletare. Familia pe
cu relatiile de produqie (modul in care este organizata produqia), genereaza
o suprastrucrura (un strat de idei politice, sociale ~i legale), suprastructur3. care deplin ctezvoltata nu ex ista decflt pentru burghe~ie, d~r ~~ i~i ga~est~ coro~a~u l
la r3.ndul ei ranforseaza modul de produqie. Afirmatia Jui Marx ,, Fiintele urnane inabsenia unei vie\i de familie in cadrul proletanamlUL ~1 m prost1tutia pubhca:
se creeaza pe sine", dupa cum a subliniat Schmitt mai t3.rziu. nu trebuie imer-
Pe ce sc intemeiaza Familia de ast3zi . fam ilia burgheza? Pc capital, pc di~tigul privat.
pre!ara :~ ,,_Barba~ii ~i f:meile, ca indivizi, se fac ceea ce sunr", ci mai degraba
,.,Barbap1 ~, feme1le, prm intermediul produc~iei colective, creeazi o soc ietate
!~i
in fonna sa depl in dcz,·o!raca. ea exist.1 numai pcntru burghezie; _ea gase_ste insa
comp letarea in lipsirca de fa111ilie impusa pro!etarilor si in pro~tll.u\~a ~ubhdi~ . .
car:, la rafldul ei,_ii modeleazii" 2 . Ca urmare, raportat la conditia feme ilor in
Frazeologia burghezil desp re f:imilie ~i educa\ie. desprc lcgiitura mtm~a dmtre pannti
soc1etate~ concepiia _pe care acestea ~i-o formeaza asupra propriei existente se ~i copii devine cu at;h mai dezgusraroare cu C<it. pcmru prolet~n._ca ur~_are a
?atoreaza rolunlor Jucate in familie si la locul de munca , roluri care le iin dezvoltil.rii marii indusrrii. toati.: lcg;1tu rile de familic se destra~na, iar cop m sum
mtr-o st~re de sub?rd~nare sociala si economica fata de barbat i. transform,qi in simple art icole de negot ~i instrumencc de lucru ·
C~ cateva aser{ium r.azlete in scrieri separate at3.t prin subiect cat si prin
~po:a'. problema em.a~c~parii feminine, inteleasa ca program de l~pta specific Distinqiile de sex ~i vfi rsta ~i·<1U pierdut pentru clasa n~~ncitoare_ orice
ernmm, nu a fast mc1cand abordaC . ~ ~ . .- . - . . entru stab11trea unu1even-
concep•i 1 . a SI tratata m opera lui Marx si Eno-e ls. In
~ a or, miscarea proletara _ · - . . . c _ _ .• se~101hcat1e soc iala. ramanand _srn_1ple ~n5lrumen~~ Pr familiale este arncata ~i
interesul imensei ma· •ra .,, ,,miscare autonoma a 1mense1 ma1onta1 11n tual cost al forte i de rnunca. In mtenorul relatiilo . . . I familiei
sexe cauza clasei 10n ~1 - este preocuparea comuna a muncitorilor de ambele bl . _ .. . .. piilor m mtenoru
, rnuncuoare apaqinand . ct ·1 Pro ema comunizar11 temeu: care, aseme~ea. co obiect, comunizarea mij-
supusi deopotri va capitalul . . . . m mo egal barbatilor ~i fcmei or burgheze nu poate de\ine decal starutul unw S<mplu .1 Acuzatia conform
. un tratament sp .u, s1servitutlior sala11atu .· - Iu1.· Daca- !·erne1lc
- · muncHO · r
memau loacel d ~ · urnzarca femet or.
ecia'1 aceasta se d t ~ . - .·_ ca . or e produq ie conducand s1 1.a com i are a femeii este respinsa. con·
anal era apropiat de eel al .. a ora 1aptulu1 ca statutul !or profe~J
.. cop11 1or executanct
~1 m celalalt, fragilitatea fizica a s~biec . ac~e~§i sarcina. si intr-un _ca~,
°
si;ei~ doctrina comunist:d dore~~~ ~1 comu~:c ie rezente va conduce ~i la
mreresul angajacului un b tilor angaJa11 este cea care comanda, in . erandu-se ca disparitia relap1lor de pro t . p • prostitu\iei:
. . . , ansam Ju de ma . . . . dispar itia comuniz3.rii feme ii , cauzat3 de ele, ma1 prec1s a
cons_r~tm rnatena primei legislatii de f: .s~n SJ reguh de protect1e care vor
apani1a Asociatiei International M .ab~tca promulgate in Anglia. Odata cu
ea uncnonlor, perspectiva unei mi~diri autonorne ~ L'ernanc1pauon Jes femmes d:~,~;;,~v:
1. Ro~;marie Tong, Feminist Thought ed· . d;1ednch Engels. apud Max1011hen Ru~~~e., (cd ), No111e!le E110cloped1e
2. ~-Jen; H . r , l\1a a III-a, Westview Press, Philadelphia, 2009, H1 Marx Cl d Engels", in Chnstine Fres pans 2010 p 484 a a JI-a iogr1J1ta de
:~;~er,
Czechosl:1 °"
~om:n d Srate Socialisn1
ra, Macmillan Press Lo d · Sex Inequality in the Soviet Union fl//
d
Kastonque des Femmes , Les Belles Lend Parndullll com11111St. ed1t1
rl Marx . Fnednch En!!els, ManifeSfl ... 4
, n ra, 1979, p. 18. Cristian Preda, Nem1ra, Bucurc~n 2006 p -'
 PRINCIP!UL EGALITA.TH SEXELOR
POLITIC! EGALITARE. CONCEPT. APLICARE. EFECTE 107
166
Dar voi comuni~tii vn~ti sa introduceti comunizarea femeii - ne striga in co~ intrca .. f amilia nu se na,te. dinb" motive ,, naturale
. " , ci economicc Doa . d
. r can
11
bun:J1ezie. . ga ,op : ;ile de exploatare ,1 su iugare ar d1sparea , am putea vorbi despre 0
Burf:haul vcde in soiia lui o simpl~ unealtii d_e produqie .__ El aude ca UneheJe condt_l vscutii din dragoste ~1 mtelegere 7 .
produqie urmeazii sa _fi~ ~-xploatale ~n ~omun s1 _nu poate, hre~te, dccar s3-si lncJ;e ;ue na -
fall: tarniliile rnonogame burgheze, barbarul conduce in virrutea puterii sale
puie cil soarta comumzarn le va lov1 s1 ~e feme 1. .. 1- Jn mice (dreprul d e propnetate
. ) ' stab·1·
I md fa\a de so\ ie o relatie similara cu
El nici 110 biinuie~Ie d es~e vorba tocma1 de a desfnnia aceasta poziiie a femeii econo . p . .
simpla uncal1ii de produqie. de
cea dintre burgh.ez ~1_ ~ro 1etar.. :'~. un~are, exploat~rea feme1lor se va sfar~i
De :iltkl. nimic nu ~ste mai_ ~i~icol ?edit indi~?area _ultramorala a burghez· doar odatii cu d1span\ia propn eta\11 pnvate._ Emanc1parea fa.iii de barbaJi era
no~tri in fa.ta pre1insc1 comumzan oficiale a femen de catre comunisti. C _110r di!ionata de : I) mdependen\a econom1ca a feme1lor prin participarea lor
nu au nc\'oie sa imrodud comunizarea femeii: ea e existat aproape intor~niuni~tii :::,1, la 01 unca _rroducti v;; 2) preluarea publica a cre, terii copiilor , 3) indus-
Burghezii no~u-i. care nu se mu!1umesc cii au la dispozi~ie feme ile ~i fiice! eauna trializarea munc11 casmce . _ _
tarilor !or, ~ra sa mai vorbim de prostitutia oficiala, l~i fac o placere din a- ~ Pro!e. succesor ii lui Engel s au contnbu1t la dezvolrarea acestei teorii, vazftnd in
reciproc soJtile. ~ seduce
intrarea femei i in produqia sociala atat o mod::ilitace de a se sustrage monoto-
in reali1a1e: casawria burghe~:1 ~ste comunizar~a ~f~~eii maritare. Comuni~ti lo
nelor indatoriri casni ce, c.lt ~i o cond itie apriorica in vederea emanc ip3rii Jntr-un
~-ar put:_a 1mput~ eel mu lt ca, m !ocul comumzarn fii[arnice, ascunse ar v _r ~i

1H
1~tro?uca co_munizarea oficialii ~i pe fafii a femeii. De altfel, se inteleoe' de oi _sa context mai targ. Referiwr la aceasra po li tica. Lenin se exprima asrfel:
~a .pn_n,.dc~fimrarea ~c!ualelo_r re_laiii de produqie va disp3rca ~i comuni;are la si~e
12\orara dm cle. ad1ca prosmu11a oficia!a ~i neoficiaU-i5. a femen, Nici un parcid democ rat din !ume , nici macar in cele mai dezvoltarc republici bur-
~heze, nu a facut in aceas ta prob lema. in zcci de ani, nici a o sum pane din ce am
i~ Origineafamiliei, proprietiifii privare ,; staru/ui (!884) E cr I ;ealizat noi in primul an de guvernare. in sens figurat , nu am mai lfisat o singura
nun~a asupra ex1srentei a doua sfere - cea a - . ~ , noe s se pro- diriimida a teribil elor legi care plasau fe meia lntr-o stare de inferioricarc fa\.1 de
produc mijloace materiale de existe I:) . producpe1 (m cadru l c.Jreia se bilrbat. legile pri vind restri qionarca divoqului , legi le privind drepturile cop iilor
sunt produ~i cei ce devin prod ~ n _a ~1 cea a reproducerii (in cadrui cJ.re ia ilegitimi aflati in cftu ta rea ta1ilor. Spre rusinea burghcziei . ~i a capita!ismului fie
ducerea societa.tii ornene~ti C ~ca~on( ambc le cu imporranta egala in repro- spus, numeroase rr1m a-} i!e a le acesror legi exista in toate 1rtrile civ ilizate. Avem tot
~i oprimare in societatea i~ ;- e ~ ~ oua sfere se caracterizeaza prin exp loatare drcptul de a ne mtrndri cu rea liz,lrile noastrc in aceast;l sfera. Dar cu t.: fit am inde-
produs al evoluriei sociale parpt~ pe c!ase. Familia nu este ,,naturala" ci un panat mai tcmeinic rama~ i\ele vec hi lor leg i ~i institu\ ii burghcze, cu at<lt mai clar
nomicc de produqie loci:
este l~~~entata in dezvoltarca sa de relatiiie eco- ne-a devenic ca nu am !Ticut dedt s:1 prcg rt1im bazcle unci s1ructuri. srrucmra care
datoreaza, in viziune~ Jui E aslerv1m .f:n~eilor. Aparitia acesrci rea litJ.{i se inca nu a fost co nstru i1a.
riitii p · p nge s, apanpe1 surPIusu Iu1· de produse ~i proprie- in ciuda tutu ro r le~il or cli bcra toare pe care le-am dar, fcmeia con:inut1 s~ fie un
nvate. emru teoreticia 1 . . sc!av domestic deo:u-cce 1rcburile casnice o zdrobesc, sufocB. , plicuscsc ~1 de~ra-
sexuala naturala a muncii ~u socialist, a existat intotdeauna o diviziune
productive ( ' pnn care biirbarii ct ~ ~ • . ·. V ,
dcaza. o leag;l de buca1arie ~i k ~1gan, irosindu-i munca in t~~buri n~producuve,
. _. care produc lucruri) , . es,a~oara ma 1 ales acovll<Jil comum:uoarc de ncrvi peni bile. Adevli rara emancipare a femeu , adev~ratul comu-
v1tat1 rep_roductive
la aceasta div" . (care perpetu,eam }ui:1~ ce feme ile sunt responsabile de ac ti- nism, va incepe doar :; cunci d. nd lupca de masii, condusli de prolernn~ml_ atlat la
za ~I llllrer ·. .
de valo , izmne, munca barbatuJu· r· d in iata de z1 cu zi). P!ednd de
v. putcre, \'a inccpc impotri va accstci penibile economi i casnice, sau 1?1a1 b~ne spus
are m com . i in e sa fi c5nd va fi iransformac a pe scara larga in econom ie socialistfl I~ scara_ larga .. ct· -
o scaderc ct - ?arat1e cu munca prestat' d ie acceptata ca aviind un plus
rastica de a e feme · c • . ~ Acordam in rca\icare suficicnta atent ie acestor chestiuni, c~re 10 te?ne sunt 10 :;_
~i faptul ca bJrba ii /tatut a femeilor in societa 61e. onsecmta dirccla a fas! cutabile pemru fi ecare cumunist? Bineinteles ca nu. Canune pub\1ce. ~re~:~eg nu
abandonarea s 1 . :~sc sa fie mocren·i· d te · La accsrea se mai adauga
0
dinitc. iara cxemple de aqiuni comuniste, cu mij loacele de fiecare z~ ~arat sa
ucces1unu .. " 1 1 e prop ·· - .. 1• p . . . . solemn dar care pot cu a e .
favo.area celei patriliniar matr.1l miare (maier sem ~lll cop 11, fapl cc a dus. a resupun nunic 2randios. n1m1c pompos sau ct' b- b· c in privinia rolului in
V

s-a mstaurat monopolul e~ P~m aceasta au fost e~e,. certa, pater incerrus)_ ll~ en1ancipeze fem;ia. sa abo!easd. inferioriratea faia c ar a
de sc!ave ale dorintel barbatesc asupra ut .. Iimmate drepturile mame1 s1 Produqia soc iala si viaia sociala9 •
or sexua]e barbJte§/ -eru , reduc§nd femeile Ia srarutul
~ i §t Ia mijloace de produs §i crescuc -;-:-----
8. lb1.dem. pp. 66-67 . .
6. Friedrich Engel O . . 9. lb1de111, P- 77. . . .. in Women and Co11m1111~ism. Selectwi_JS
Edi1ura Poliiica \ riginea famifiei . V. I. Lenin, ,.A Great Beginning, 28 iume. 1919 , Stalin Lawrence & W1shar!. Londra .
, ucurcsti 1961 , a proprietil{ii .
, 'p. 58. PrI\!a,e $i a Slatu{ui, ediiia a Vv;i. from the Writings of Marx, Engels, Lenw 011d '
1950, pp. 55-5 6.
 icEPT APLICARE. ffECTE PRI NCI PI UL EGt\UTAT11 SEXELOR
POUTICl EGALIT:\RE. CON .
168 169
Cu toate acesrea. L~n11:. rec.uno~rea. ca:- - masuri de socia lizare a muncii casn·ice , aralel cu i~trare~ masiva i~- via\a activa a feme ilor, s-a consrara t nece-
existau ~i in 1arile cap1tahsce Jn P I mai srn ngenta a creiteru demografice , ca principala condiiie pentru
sitarea to ea economicii
. ct de dura fi ta. Or,. aliituri
I de. eiecuJ
. socializarii muncii
.. . noi acestea au fos1 create de_ capit~li:mul la ~can1 !arg~; d zvoltar
e . politic de emogra ice, rna1 !TIU t sau ma 1pu!m dure. au condus c.i.tre
Aces1e ml)l~ac~ nu s~n:u ra~nas in primul r.i.nd o ranta_te ~1, m al do1lea rand, ~i
dar sub cap11al.1sm ,~I~ t im ortam, fie aduc,1toare de pro_fi:, firmc, cu ~are le afere n1e ctorneSt1ce,care
realttate a caracterizat
.. cond
1· i[ia
, .. feme
d ilor. in, intregul
d spar iu soc ial ist, dub/a
,si, ~- e muudi si cond,pona.rea ca 1tat11 e a~gaJ ~ta e :~.ad~ mama. Toare tari le

18
mace cu"",;~;~;'_ inj~la10riei Ji fraude i, sau aparynand acrobat,C:ei filantrop;;
a!e :::.peeulei.
buru;he2e prof ce1. ma1. bum. muncicori crau indrcprnt1}1 sa le urasca ~i d1spreiu-
pt: care ";: Europa de Est au aq10nat ~onfor1;1 p'.rmei cond1p1 stipulate de Engels, ii
i:isc5.'°. dnume necesi rn tea ca fome 1!e sa- mtre in carnpul product1e1 · . socia/e , al activira-
~i remunerate. A fost de~voltata o~a}teptare ap_r~a?e ~mversala ca femei!e sa
Asrfel de argumeme nu rrebu ie s8. surprin~a. deoarece, co ~~o rm Alenei I unceascii )i sa priveasca, munca ll1 afara dom1c1hulw ca un punct ce'.ural al
Heitlin2:er. chiar teoriile Jui Marx sugerau ca soc~ali_zare~ produq1e 1_era sarcina :isteniei. In timp , aceasta _sch1mbare a condus la yrotunde consecm1e 1n plan
isrorica~ a capiialismu!ui, ~i nu a socialismului. In _mtenor~l acestu1.proces au siholog ic asup ra increde r! 1 ~em~1lo r ? ~ preocupanlor lor pentr~ ~i~oblemele
apiirut contradiqiile unei societati caracterizate p~m _PrDpr1~tatea_ priva~~ 11 • p atur3 intclectua!U, soc 1ala on po!mca. Cu toate acestea , realizanle destul
cu toate acestea, av3nd fn vedere aceste sen en marx1ste t1mpur11, este ~: ~rave in privin1a co ndi(iilor d_e mu,nca ~i _trai au_fiicut ca'. spre deosebire ~e
important de subliniat ca nici unul dintre argumentele enumerate nu privea :mgajatii biirbati , mamele cu ~1 uJ?e sa a1ba" rn_re~l1.rate dou~ Iocun de ~unca.
problema ca imreg . Ele ignorau presiuni!e care pan.a la urma au ap8.rut in Unul remunerat , in a fara case t. }I un aim! m tam1lie, c~ ~me respo~sab!I pen-
implememarea procesului de socializare a treburilor casnice ~i de cre~tere a tru !reburil e casnice . Ceea ce ar fi trebui t sa fie o ~edefmire.a ro!unlor de -~e~
copiilor in societaiile statelor socialiste. Pentru Lenin, in analiza sa destu l de in sociernte, conform teor iei Jui Engels, a fos1 de lapt a ex!mdere a mu ncn s1
abstract.a, economiile contabilizate in timp efectiv de lucru , ca efec c al masu- responsabi liUitilor reveni nd fe meilor. . . . .
rilor de socia!izare a Ireburilor casnice, ar fi dus la un cost redus al celor din Aceasta i11ad ven e1rn1 esre pusii de Alena He1tlmger pe seama unei ~n~lize
urmiL Aceasra impresie era una falsa, acoperi nd doar un anum it aspec t al mai pu( in profunde a !~i Enge ls asup ra narn rii muncii casnice ~i a_ rolulu1} ucat
problemei . Un alrul consta in faptul ca munca, p.lna atunci domest ica, gratu ica , de aceasta in reproduce rea foqe i de munca in capita lism . Prmcipal~ scapa ~e
a devenir remunerata conform regu!ilor pietei muncii, deci mai scumpa dedt s-ar re 0 asi in defini rea prea irnmsra a produqiei, mai apropiatn <le ,deologia
se ancicipase. Rezu ltarul a fast ca, pentru a acopcri acesle costuri create de . ::, .~_ . d :- rce concepre!e de va/oa re
preluarea publica a indatoriri!or domestice, era nevoie cte O intrare masiv:1 a ~?
capu~l!sta dec;i t de ce,~ rnar: 1sta . nereus1~ , sd_ it a casnic3. A fas t tacma
folosita valoare de sc h,m b ~1 p lusva loa re 111 ac mJta e b. :-- i
. W a mijloacelor de su z1scenta ~
fe~eilor in sfera muncii pl3.tite, in afara casei.
. , . .
. In timpu.l ralboiului civil din Rusia, c8.nd se mai a~tepra inca revolutie la o s1mp la cone~iune. i~tre pro_d ~1q ia maccna ._ vorbit ~i despre relationarea
O reproduccrea b1olog1ca a spec1e1 urnane, da r nus a
mv~J m_ondia!, bol~evicii erau oprimi~ti ca o rapida cre~tere economica va fi
realiza_ta,_ facaoct a5rfel posibil un progres timpuriu catre dezvoltarea form elor eel or douii " · ' .. ost reluate de Augus te Babel in
de socmhzare a muncii casnice ii de cre,tere a copiilor A,a cum a devenit tot Teze le sociali stc pri vind statun1I fe men au~ t de un succes imens
mai evident, lucrurile nu avea ~ ~ ~ . · . lucrarea sa Fe111eia ~-i socin/ismul. Aceas tii car_te : -a bu~ulrn tele care-! frecven-
! rtni re _m1l it.1 nli i ru~i . fiin? cu arat ~~a~ apre~nci alele ide i expuse de Augusz
tidul bol~evic c . u sa m~arga m d1reqia dorita. Nimeni dm par- p . . . . -~~-
membre ale S~ct~. e:ce~t1_a remarcab1l8. a Alexandrei Kollontai ~i a d.rorva
. e1 ,eminme, nu era co · ~ · a au, rnntre care si NadeJda Krupska ia. Pr . P. .
feme ilor era nevoie de 1- b n~tient ca pemru o reala emanc1pare . Bab I ' • ncte prmc1pale. ,
celelalte stare socialiste d~ ta a ?rd are. Ca rezuJ tat, at8.t statul sovietic, cat ~1
O e •~r putea fi rezumare in cate,'.a pu . atil. alienarea se datorea~a _rro-
1. Socretatca cap iralista este o soc1erare alien .. , in special celei d1mre
de-a doua condiiic a em' m :TI~t~~e econmnice consideram noi au ignorat cea prieta{ii private, care d3.uneaza oriciro r relafl1 umane,
anc1parn feme 1·1 ' • •ea
responsabilitclti!or familia!e M . ?r, cea care prevedea externallza 1 .,
2 •bii.rbat ~I· femeie.
. 1 se eo-asesc dsubI

--
privara ~i o unica responsabil" unc1Je casn'. ~e au ramas in cominuare o probl en1a ai oprimate. Ee
nate a femeu. . In aceasra soc ieta te femei le sunt ee l~ m fina nc iardesotul tor, ini°a r~
dominatia unui biirb~t, fie ca sunt depen :~re drul unui mariaj ·:pro e~ar .
10. Ibidem. ~nui ma riaj de convenienra, fie c:1 sufera m ~~ii salariare ~i cele1casmce.
ll . Alena Hei1linger, op. ci,., p. 18_ IOcheiat din dragoste, dubla exploata re a mu

~ - b
. tden1.
 LICARE EFECTE PRINCIP!UL EGAUTATII SEXELOR
POUT!Cl EGAL.ITARE. coNCEl'T. AP ..
171
170 .bT dedi.t prin revolu\ia socialista care
~ ·1or nu esre pos1 i a . o· va Iitice. in mod fir~sc este o sustiniitoare a intreruperii v ...
3. Eliberarea ,emei . _ •·ioacelor de produq1e. m acest inor P0 . ., modalitate pnn care ferneia poate fii cu ct _ .oluntare a sarcmu, ca
. ·erntea pnvata a m1J . _f . . 1v, un1ca a evarat lthe - - - .
supnma propr~ ~ ·ea intre bi'irbati ~i femci u-ebme sa ie: mau_1t~ de toatc, . ura priorit3.tile. Kollontai nu refuza categor,·c _ . . r_a sa-~1 stab1leasca
lupta pentru e~aln~t . . ·c femeile sunt cllemate sa part1c1pe ala.tu .
sing . . .. casrncia on mat ·
de cele doua ipoteze ca fond subordonate existen . f .. -errn_rarea, dar
0 luptJ. pt>ntru soc1ahsm. !11 cai r1 ve . - ct - t ·1· 1- - . . te1 emeu, s1 nu mvers ca
_ datonnle e natura am1 ia a sa-1 d1cteze aqiunile c- _ . _ . _ ·
?e biirbaii. ~a rovar~~i. . va fi complet independenta, at:3.t din punct de ,n .I . d II - - .. . asatorna imphcat:1 in
ii cu partenen a ran u or casatont aJ·unge ct ' .
re Ial
1 5 -
➔. In noua soc1etate. -eme1a . iJ - I - l.'i , '-' a con amne sent1memul de
\·edere social. dt ~1 econon11c . posesie int re so_t1, ge OZia .

Cit prive~te egalitatea dintre sexe_ I~ niv:l personal,- princ_~palele Opinii

exprimaie de Engels in acest sens se llm1teaz~ la faptul ca relatule se~~ale in
socialism vor fi monogame ~i bazate pe sentJmente de_ dragost~: a~m1tand tn
acela~i timp ca nu poate influen1a comportamentul une1 generat11 vutoare:
cand se vor ivi ace~ri oameni , se vor na~te, prea pu~in se var sinchisi ci de tot ceea
ce se crede azi ca ar trebui sa fadi., ei var ~ti singuri cum sa se poane ~i singuri i~i
rnr forma o opinie publica corespunziitoare in ce prive~te punarea fiediruia in pane 14 _
'!
Conflictul_. din I 918~ 1921 avea _actudi insa o situa1ie cu totul diferita de
ceea ce !Idem bol ~ev 1c1 pro1ectasera m anu premergiltori revolutiei. Libertatea
sexua13 a fosl ~retextul pent:u dezagregarea sociala din timpul razboiului.
Eliberarea__ femeilor s-a doved,_t a fi ~ai degraba o noua forma de exploatare.
in lipsa m1Jloace lor contraceptive, eliberarea sexuala. a funqionat doar in cazul
bftrba\ilor, nu 1i al femei\or, care, in Joe de mai muha libertate, s-au vazuc
confruntate cu opusul ei , sarc ini , copii sau avonuri nedorite.

Alexandra Kollontai a fast singurul teoretician socialist rus cu adevii.rat

important care a extins teoria lui Engels privind relatiile personale. A fast ~i
singurul g3.nditor bol~evic care a acordat atentie elibedrii la nivel personal ~i
rransformarilor psihologice atftt ale femeilor, cat ~i ale barbatilor. in scricrile
sale sus~inea ca in socialism relatiile dintre barbati §i fernei se vor baza pe
deplina libenate, egalitate, prietenie adev3rat5. §i dragoste ]ibera. Ea a critical
modelul clasic de moralitate, considerftndu-1 ipocrit, bazat pe de o pane pe
~~nogamie, iar pe de alta pane pe prostitutie. O alra critica a fost adusa rela-
tiei posesive dimre parteneri, in care fiecare il poseda pe celalalt ~i amindoi
sum gelo~i imre ei.
_ K?llontai s~~ pronun~at pemru fluiditate ~i o mai mare experimentarc in
mtenorul re!aiul~r sexuale. De~i opiniile exprimate nu se departau cu· mult de
cl_eb spuse~e ~~u~1 ~ngels, ceilalti lideri bol~evici nu-i impJ.rta~eau ideile de
1 ertate md1v1duala Luera R 1 .. . ~
in 1913 . ct A . rea e a/11/e sexuale ,; lup1a de c/asii a fast pubhcata
, can lexandra Kollo t ·
momentului si cu at't . . n ~1 _nu cuno§tea nici realitiitile sociale a c
de Revolurie Op,·n··ai ml aiKpuim an_ticipa realele schimbari ce urmau a fi adu 5 e
.. ~ · u e u1 ollontai • _
prnlor experiente semimemale c- e~au .mat. degraba un compte rend.u a_l ~ror
urmez~ studii universitare si ~a a~:ato~ia SI mat~rnit~tea nu o in:p1ed~ca_ s~
educat1a, mai ales cea pol"t" - R -~ga calea exrlulu1 pentru a-~1 desavar~
sa traiasca ~i cJqile ~i I ~a. elatnle se succeda odata cu ta.rile in care alege
. ' pamnetele pe care I . . ·nd
maternnatea i se parea u b e scne. Recurge la avort atunc1 ca
n o stacol Jn calea realizil.rii altar proiecte in special
13. Helene Yverl-Jalu Fi . '
Michell p
14 Fried.~ ;rrot, ' emme~ er fa111ifles e R · - dt:
Editions du Sextant Pa ~1 uss1e d'hie,- et d'aujourd'Jwi, prefaia
nc ngels, op. cit., p. 84 , ns, 2008. PP- 92-93.
. 16 Vi Y~ rd , Paris, 1996.
5.2. Modelul sovietic
Eg.alitalea incre fe mei -}i b5.rba{i a fosl declarati"i imediat dupa revo!utia din
octombrie l 917. Declara\ ia a fost inso\ita de anumite acte legislative menire sa
imbuni"it5.teasca siwat ia popu la~ie i feminine: drepcul de a divor(a, printr-o
procedura rnult simplificata comparati v cu situaiia prerevolutionarft., ajmoare
de rnaterni ta te , prevederi pemru protejarea feme ii salariate ~i a sana1atii accs-
teia la locul de munc.1 . iar lncep,lnd cu 1920, dreptul de a benefici~ de inr~e-
ruperea la ccrere a sarc inii. Pemru a se bucura de accste drepcun, feme1le
trebuiau sa beneficieze de un anumit grad de autonomic. Calea pentru a ob1ine
un nivel mai mare de libertate person;la, conform ideologiei mar~ist-leniniste~
era atragerca fe mei lor cJt re procesul de produqie, catre o forma remu~erata
de niunca. Nu doar ca feme ile obiineau re!ativ u~or slujbc in ~fara cas:1, d~r
I' elc . . • e le acorda aJutoare bane$tl.
erau ch1ar incurajate de cat re statul sovteuc, car . . . ..
A~ . nisr pnn mtermedm 1seq1e1
_ de a cum_a_m a_r5tat in prima parte16, part_1dul comeu mas~ri si supraveghea punc-
lllunca 111 randul ferneilor, facea pubhce ac~ st 1 1 coate nivelurile socie-
'1~~. lor in aplicare, contestftnd atitudinile pamarha e / mei diferite proorame
a!u Su ct . d 1f: betizare pentru e , ~
d · nt e rernarcat cursunle ea 3 . .. 1 r ob~testi ce luau fiinta
~ ucationale, rnunca ob~teasca din cadrul orgamzat_u O -- mai laroi de aqiunii
in sate, ora§e, la locurile de munca. In cadrul acesre1 sern ::: ,
~ n Kof/onrar. traducecere de Dimitri Sesemann.
Fa Arkad1 Iosifovitch Vaksberg, Alexandr,
· ezi Panea I. capitolul 2.
 NCEPT APLICARE , EFECTE
POLlTICl EGALITARL COt . PRINCIP!UL EGALJTATII SEXHOR
in . • otriva v3lului islamic purtat de femeile di
. ic masculine. Prio ritatea statului s . . 113
s-a remarcat in t925 cam~am~-~:~ mai ales in Asia Centralan. n tJP . . ~ _. ov1et1c a fast a
comunit3\ile musuhnane. ?ca 1\ tate a moravurilor tara precedent, marca,a,
Anii ·20 au cunoscu1 ~1 _o I er . ·ive~te relatiile de familie. Femeile
populatie _f~m101~na ~a intre i~tr-o activitate salariat~eea d_e a convinge int reag:a
ririle fam11iale, m t1mp ce barba1ii i..:.j past . , ' ~ra a ren unia la in<lato-
~ ~ . . - rau in contm -.
Jutionara d e stapam a1 case1, scutiti de acti - - ·1
'f
. · ncnte m ceea cc P1 ~ • • au -uarea poz1tia prerevo-
de numeroase :xpern_rec iile noii avangarde culturale. Noua ,, eme_1e sov1etica"' vnat1 e casmce.
?
constiruit una dmrre 1.• 1 . d d. ata cauzei revolutionare, a devemt nouJ model
capabi13. de autos~cnficm ~1 ~ ic atocrrafic3. Conform cifrelor oficiale, feme
- . producpa cmem ~ · s.2.1. Femeile sovietice in viaJa activa
in artii. t1qiune ~1. . 1. ct·n puncr de vedere politic, ca delegate la intru
. d ·c mai imp 1cate 1 •
lie au ev~m . . t angaJ·are ale organelor locale de guvern3.m3nt sau Constitu~ia~ sovi;rica stipula cunoscu rul dicton comunisr C . _
nirile partidulm comums ' .. sli nu manance . Cu toate accstea , in privint i . " me nu munce~te rnc1
ale "indica1elor 1s- t fa - 1
era prevazuta obligativitatea intr3rii intr-o a 1~ ~eilor. cu _sau ~ra copii, nu
;nii '30, chiar de la debullll !or'. au c~noscut o ere§ ere_ ara pArece~dent a . . ac 1vuate salanata 1 ,
femeilor in industria sovietidi ~i m~1 ales 1~ secto~rele dominate pana m ace! sovietic.1,. v~aJa acuva era le~~ta in mod obligatoriu de imaoine~ b;riot1~t~te~
moment de biirbati, inclusiv industna grea. In rnedml rur~IA, procesul de colec- doar subs1d1ar de cea a femeu. Acest fenome n reies d' /'- . au lll, ~1
rivizare a oferit noi posibilitfiti de angajare pentru feme1 in cadrul sectorului realizate pe rema muncii salariate. Femeilor le erau a~ m it_erne!~ ~hesti~nare
d d' ··1 d ~ . resate mtreban spec1fice
agricol. Pentru mamele cu slujbe, statul trebuia sa organizeze facilit.iti de legate econ 1111 e e ~1U_rn~a , event_ualnatea unei zile reduse de lucru mmivel~
i;grijire a copiilor, cantine ~i sp.ilatorii publice 19 • pentru c_are ale~e-~u sa-~1_ 1~ a _sl~J?3 i~ afara familiei ~i daca ar ;enunta la
.. in timpul celui de-al Doilea Razboi Mandia!, imaginea femeilor sovietice a a~~as!a m_ c~n.dq11le une1 salanzan mai bune a sotului. Diferixi oameni de
fast asociara mai mult ca niciodata cu eroismul, patriotismul -,,patria-mamli" 20 • ~rn nta sov1euc1 punea_u s~b semnul intrebar ii anumite prevederi legale referi-
De}i reprezemau deja o proportie apreciabi!ii a foqei de munca din industrie, toare la ~urata con~ed1ul~1 de .maternirate sau ahe masuri privitoare la natalitatc
pierderile demografice au facut ca femeile sa joace un rol foarte important in cu referire exclus1v la __teme1. Rolul femeii ca principal responsabil pentru
economia URSS ~i dupa incheierea conflictului mondial 21 • cre~tcrea, educarea cop11_l,or. dar ~i indepl inirea treburilor casnice era sublnte-
Toate aceste realitliti tin insli mai muft de propaganda sovietica dee.it de les_ m,cadrul luturor stud11l or de spec ia!itare. Mai mult chiar, orice tentativa de
realitiitile vie(ii femeilor din Uniunea Sovietic3. Propaganda ofic ia l3. a vorbit a l~p:1 _femeia de .. trasaturil e ~i impulsuri le feminine specifice" ar fi dus !a 0
prea putin despre starea de pauperirate ce a lovit mai ales femeile in timpul "sa;ac1re a vietii bilrba1ilor ~i fe mei\0(· 2~_
aplicarii noii politici economice 21, cre§terea in amploare a fenomenului pros- . ln ciuda obstaco!elo r legate de rol ul femeii ca sotie ~i mama, intrarea feme-
!n
tituiiei anii_ '2023 sau limitarea masurilor egalitariste in anii '30 la sirnpla ilor inrr-.o activitarc salar iata a lost una dimre cele mai speciaculoase, in ciuda
absorbtie pe piata muncii ~i plasarea femeilor in sfere de activitate pana atunci prezen_te1 in domc: nii spec ific fem inine si/sau pozitii inferioare in iera rhia
profesionala. La sElr~itu l ani lor '70, ferne ile reprezentau 73 de procente din
17 · :'e2.i Elena_ Shulman, Stalinism 011 Ifie Frontier of the Emnire Women a11d State Formation totalul angaja\i lor in cduca(ie, reparrizate astfel : 98% din totalul eel or incadrati
111 the Sol'/eI Far East c b ·ct - . r · pent_ru ingrijirea copilu l mic ~i tn inv3.t3.m3nlul pre}colar, 80% din persona!ul
18. Susan E. Reid, Th ' am ~1 ge Umversity Press, Cambridge, New York, 2008. _
Ilic {ed.) Wome~i i,~ ,7ie\; S~~iet Woman and the Leader Cult on Soviet Art". in Melanie S~o~ilor primarc ~i doar 30 % la nivelul invatamantului mediu. in sistemul de
!;a,
Evans Clemens, Bolsl:ev/: 1; 0 Palgrav~, New ~ork, .2001, pp. 194-21_5; Barba~ sanatate $i as isten{il sociala, femeile constituiau 85% dintre angajati, cu 0
pp. 243-278. en, Cambridge Urnvers!ly Press, Cambridge, 199 liar • ~ de 99 °% pemru categoria asistentelor med1ca
Prezell'a · Ie ~i- a per~ona· I uIu1. aux1-.
19. Wendy z. Goldman, Gender and Ind ' . . , . . rsitY ct· . ln comeq ~i servic ii se reaaseau in proportie de 76% , dmtre care 91 %
Press, Cambridge 2002
20 Suza '
39
• PP- ·41.
. nne Ament, ~Reflecting Individ I
IISII) Ill Sta/ms Russia, Cambridge Univc

, W
·tt~e vanzato ri . (ocupatia' eel m:i prost clasatli intr-un nomenclamr al meseri-
~I~; in funqie de venit). Femeile se regaseau in propoqii impresi_onance ~i i_n
in Helena Gosei lo, Andrea Lanoux ua and Co!lec1ive ldemiLies. Songs of World \\ar_eth:
-, Cemury Russian Ci1l!11re, Northern i~~s.)_, Ge1'.der and National Identity in rwenf1 lo tneserii considerate ca fiind specific femini ne: dactilografe ~1stenodact1-
_J. We~dy Z. Goldman, op, cit lmo1s University Press, 2006, pp. U5-t28. grafe (99 %), funqionare (95%), casiere (94%)"-
22. Vez1 f-IeJene Yvcn-Jatu O ·•.PP, 265-272.
23. Elizabeth Waters, "Vi~t' 'P- cu. .
Linda Edmond im or Villain? Pr • . .
,
·ia ". 1J\
~
· net S s h _ _ R 1 0 finit ions of Soviet Women --. ·in
Unive . P son (ed.), Women and S . os_tnuuon in Post-revolutionary Russ l)rid!!e Social F,~ wanz, ., Women under Socia_hsm: 0 e e arcrial disponibil onli ne la
rsny ress, Cambridge New Yi oneiy 111 RuHia and the Soviet Union, Cant ~ 2 actresa h.~,c~s, vol. _58 , nr. I, septe~bne 1979, p. 70,7 ~ebruarie 2009.
' ork, 1992 , PP- 160- 175. 5-Ibi<Jem_ P. //www.Jstor.org/stab1e/2J77785, accesar la
 T APLICARF EFECTF.
l74 POLITIC! EGALITr\RE. CONCEP . -·
. .. . . le >rau in cea mai mare masura ocupate de barbati
PoZ1\nle.manegena t uc ~oar 13% din tota!ul ~efilor de intreprinderi sit. n
1970 . feme1le
. , reprezen · , a . ta pana la prabu§irea U111Ullll
. .. S . .
ov1et1ce.
' Ua.
tia ramanand rdall\ con tan . . - I T .1
Femeile reprezentau majoritatea econom1_§t_1_l~r §I p ani ~Caton o~, dar Partj.
ciparea acestora in luarea princ~pale_lor dec1~11 _111 econo1:11e era mm~r~. De~j
. ·rare in sistemul medical, teme1le nu past~au aceea~t reprezentat1vnate in
;:~~:;,, de conducere ale organelor medicale. In 197~, 39,7_% din personaJuJ
~tiintific era reprezentat de femei, dar, din_ a:est _nu~ar, Jumatate ocupau cele
mai joase doua pozitii in ierarhia academtca. S_1tua11a era °:ult mai grava tn
r.i.ndurile Academiei de ~tiin1e, unde doar 2% dmtre mernbn erau femei16.
in 1973, salariul mediu in URSS era de_ 134,9 mble pe .luna. In ce]e opt
sectoare in care foqa de mundi era dommata de feme1, salanul mediu era mai
scazut dedit media nationa\a. Acest lucru se petrecea in conditiile in care pro-
paganda oficiala era cea a platii egale la muncii egala, conceptie bazata pe
aplicarea la nivel statal a unei grile unice de salarizare. De unde apareau atunci
difereniele? Daca privim domeniul industrial, gasim o propoqie de 49% pre-
zenia feminina in rotalul angajatilor si un salariu mediu de 147,2 ruble, deci
peste media nationala. Cu roate acestea, femeile erau mai numeroase in indus-
tria produdi.roare de bunuri textile §i in cea textila, domenii cunoscute pentru
salarizarea inferioara. Salarii mai mici pentru femei erau int5.lnite ~i in indus-
rria _grea,. d_ar motivele erau altele, Iin.lnd in principal de incadrarea persona-
lu!u_1 fe~nmn p~ rreptele cele mai joase de salarizare. Pragul eel mai !nalt de
retn~ut_1e era arms de 19,2% dintre angaja1ii bi:irbati ~i doar l ,9% din totalul
an_gaJa\ilor fe1?e~. C3srigurile mai joase pentru femei au fost exp! icate in lite-
raru:~ de specialitate de intreruperile dese ale activiratii in principal din motive
famihale, _n.~steri, p:1.rinti ori copii bolnavi. O alca cau~a invocati:i era translo-
carea
bl" familulor
_ _ . in funqie de sIUJ.b a s01u Iu1,. s1tuatie
. .
in care sotia i i urrna ~,. era
~ tgata_ s_a-~, caute ~ slujba in aceea§i local itate, chiar daca era sub niveiu! ci
e pregame sau ma1 prost pliititii decclt pozitia ocupata ameriorn.
5.2.2, Legislafia
!n privinta legislatiei muncii, URSS )' . . u •
m acela~i timp elememe tradi io . a aratat o atuudine ,,progresisra"' pastr~nd
referitoare la arraoerea .i nal~sle. Sunt de remarcat prevederile legis laove
~uperior 5i §coli le 7ehnic unm n~1:1ar ~at mai mare de femei in inva1a111anrul
In anii '30, guvernul so~• ~regatrnd ~1 promov.lnd femeile membre de colhOZ·
. .-. . v1ettc a observ t . .e
acuvna11 cu grad ridicat de t I . . a czitarea femeilor de a intra in difent
repreze mare •1eminina Jn r§.ndule m1c1tate Ill t' de
1 . ' _ 0 Iv pemru care a instiruit cote
--:---- e ev1lor din scoli!e profesionale . M3suri nu fast
26. fbtdem, p. 7S.
27. Alena Heitlinger, op.
cir .. PP- 147-149.
PRII\CIPIUL EGALITATII SEXELOR
. !75
i a1e ~i pentru ~dmtterea ~n~i numar cat mai mare de . . .
Ju Jor politehn1ce, astfel meat, ciltre 1936 0 t . ct· st "deme m cadrul msti-
tute . , re1me m totalul studen~ilor erau
feJ11el. . . . . ..
Legislatia pnvtn~ p~o~eq1a rnunc11 pentru femei a deve . . - . -
!22" al Const1tut1e1 URSS din 19 36 Pa . 1 nu oficiala pnn am-
I
co u 1 . na a ace] moment fusese ~ I
nele mi'isuri in acest sens, tn special in cadrul Codulu· .. - ra uate
"1abilea conditii stricre pentru incadrarea femeilor in ac't:11.unc11 dm 1.92:, ca.re
s ~ .. . ~ . ~ ~ ivHatea salanara asttel
inc8t sa nu le. tie pu_se m pencol sanatatea ~i/sau funqia reproductiva. Din acest
rnodv, anumne sluJbe dev~neau a~to~at inaccesihi le femeilor, constituind un
punct de ple~_are pentru ~11t~a~e d1scnminari in sfera ocupa~ionala. in URSS
Codul muncu a fast rev.1wn m
1970. Articolul 68 specifica fap tul ca est~
inrerzisii ut1l1z!rea mu1~CI1 ~emm~ne m cond i!ii nesanatoase de activitace ~i in
subteran .. Urmat~rul ?rucol 1~terz1cea repartizarea femeilor in slujbe de noapte~9,
cu exceppa cazunlor 1zolate ~, doar ca masura temporara. Confomi anico!ului 70
ar3t femeia insarcinata , cat ~i cea care ala.pea trebuiau transferate in activita,ti
mai u~oare, beneficiind de acelea~i drepturi salariale, iar articolu l 71 prevedea
obligativitatea concediului pre- ~i postnatal. cu o durata totala de 112 zile
calendaristice , exist3.nd op~iunea prelungirii acestuia pina la un an , fara platii.
Accste prevederi au fast preluate ~i de ce!elal le state comuniste. in urma aces-
tei legi , rcmeilc nu au mai fost angajate in cadru l foqelor armate 30 •
5.2.3, Femeile fn politicii
Problema atragerii femeil or in acti vitatca policica s-a pus incii. de la inceputul
Revolutici din octombrie. in reorie, lideri i bol~evici erau de acord cu imrarea
femeilor in panic!. clar in real irate existau suficiemc rezerve in accasta privinta.
Unele temeri erau !memeime, dat fiind gradul ridicat de analfabetism ~i puter-
nica intluen\fl a o rcodoxi smului. ln3inte de a fi primita in partid, populatia
~ URSS Ii SL acord:l dn::pturi egale cu biirba{ii in toate sfcrel~ :c.~nomice,
guvcrna111cm;1le. cul1ur~1\ e. policice ale vie1 ii pub lice. Posibilitacca e:xerc1·t·a~11 a~e~1or
drepturi cste as igur:tL'.l femeilor prin acordarea de drepruri egale c~ bar~at: 1 1_n ~n~i~(a
n:uncii , salari2J1ii pemru munca depusa. odihna 5i recreere'. pr?tecpe soci~!a ~1 e ~ca\1~.
}I protejarca de dtre Stat a intereselor mamei ~i copilu!u1, a~u1~r a~ordal _mam~ ort <.:\~
t;1n!il ii numeroase ~i mamelor singure. concediu ma1ern.al ~!a~l;~;s~~~r~~;~ u:~:_r~;2
extin 5e de case de na51ere. cre5e 5i gn1dinite'· - ConScllu{ia 1 ' '
29 . ~;'d H'Omen a.nd commu:1is111 ... ,_p. 4_9. . ·a francez:i. in !874 a fast intcrzis lu.c~ul
0
in ~~ct; ~\~sun ~e acest up_au ~parut m le~i~la!~ 1892 . pc lisrn acLivitii!ilor inacccs1b1le
ano- ~~a- ~1 rn caricrele de p1atra pentru fe.me1. no ii a femcilor insarcinate c~re lucr:m,
in ~aJa(1lo.r feme! s-a adaugat m~nca pe ump~! em~i~es dans la socitfu} Jral/(;0/ff au XX
oruemul industrial - Christine Bard. LeJ fi
JQ ; · sii:cle, Armand Colin, Paris, 2001. P- 22 ·. The Johns Hopkins University Press,
· arbara Wolfe Jancar Wome11 under Commumsm,
Baltiinore si Londra,' 1978 , p. 137.
 POLlTICl EGALl'fARE. CONCEPT. APLI CARE , EFECT E
176
.. ~ . supusa unui proces de insrruirc: ct: ept. pen~ru care a fi
fenumna trebuia Ii de alfabe tizare. Proportrn femeilor In cactruJ O~t
organizata o re1ea de ,co, ·. . . 1920 ea era de 7,4 %, in 1940 d Pan,.
. cm roeres1v. In wnuane , e 14,4%
dulm acres Pl "r 8" in 1975 . Este de remarcat faptul ca participare '
pentru a a1ung:e a __., , 10 • ::-- • • . . a ~1
re rezemarea pol iticii a fe meil or nu e?al~az,t ~r~ze~ta pop~ l~t1e1 fem inine in
P • -· ·ovi· erice in special in act1v1tatea salan ata. Daca prez
alte secroare a1e vie111s · ,
ca membru de partid era redusa , accederea m cadrul o rganelor de conducere
ale partidului era ii mai dific ila . _La eel de-al XVU-lea Congres al PCUs , in
l934. femeile reprezentau 7,2% din totalul delega\il m cu drept de vot.
ConsiituJia URSS din \936 a garantat fe meilor dreptu ri ega \e cu biirba\i i i
mate domeniile: economic, sratal, cultural ~i sociopolitic. Miisura era necesart
insa nu ~i suficie nta pentru o prezenta activa a femeilor in poli1ica, mai ale~
dupa ctispari\ia Jenotdel la inceputul anilor '30. lmportantul proces de indus-
rrializare, dublat de colectivizarea propriet3ti i private ~i includerea unui numar
semnificariv de femei intr-o activirate salariata, ar fi putut conduce pe cale de
consec inia ~i la a cre~tere asernanatoare a proporriei fe mei lo r angajate in viata
politica. Acest fenomen a intarziat s3 se produca chiar ~i la sfar~itul celui de-al
Doilea Razboi Mondi al , dnd fe meile aj ung sa atinga 51 % din rotal ul fortei de
munca angajate ~i sii depa~easdi in mod semnificativ di n punct de vedcre
numeric popula\ia masculina. Prezenta in organele de conducere ale PCUS
atinge un timid 14,2% la eel de-al XX-lea Congres al partidului. Rev irimentul
s~ ~r?.duce _i~ timp~l _e rei Hr.~~ciov, d nd s-a putu t cons tala o cre~ tere a parci-
ciparn fe ~ mme atal m fu nq11 politice, c.lt §i in activisrnulu i social precum ~i
a prezen1e 1 in funq ii de decizic la toate ni velurile. De mult3 public itate s-a
:n~d.
buc~rat ~re~enta femeilor in diferitele organe de conduce re aUit la nive l de
_cat ~1 de ~tat , o~ganele de guvernare loca le, in difcri t~le organizatii de
a~a ~i nu_ m ultmrnl rand in mu nca de voluntariat
In marue 1958, 366 de feme , .
au fost alese in Sovierul Su re~, reprezcma~d 26 ,4 % din totalul 1~1e~1bn lor.
regiunile Uniuni· s · . p . . al URSS. In 1959 , 222 de reme1 dill roate
CPUS31. Prima ;e ov_1euce part1c1pa in calitate de delegate la Con!!resul XX I al
. meie promovata int r- 0 f · . ~ · .: t
Ekaterma Fuqeva, in 1956 , ~nctJe la nivelul sec retaria tu lu1 a 10s
ulterior §i func1ia de . . , avand putermca sustinere a lui Hru 1.:ciov. detinllnd
. mm1s1ru al Cuitu •• . , · ,
1ost smgurele femei din I'. . _ru. Ata tu n de Valentina Tere~kova3-, au
noa§te re internationala. po ltlca sov1et1ca care s-au bucurat de re nu me ~i rccu-
H~$cio~ a initiat un dez he ~ .. . ~
,,c~ex1s1enia pa~nicii" cu stat! I l in. rela\ule rnternationale Si o pe rioada ~e
an n '50 §i '60, Comitetul .Fem\ occ1denta le ~i cel e in curs de dezvoirnre. In
e1 or Sov ietice
_ • Sub pre,ed1011
. .a Nme1
. . Popo1,a ' a
31. Hele ne Yven-Jalu O .
32. E,velyn Enderlein.'L~/~11:;;1:, 55.
L Harmatan, Paris, 1999 sen Russie Sovif!ti II - - 1999,
• p. 53 . q e /94)- 1975. Perspectives / 97J -
PRINCIPIUL EGA U L\Tll SEXELOR
. . • 177
~~:rt
' nit un corp po\ 1t1c impo rtant. Organiza\ia de re mei . . .
d'''vRSS a j ucat un rol important mai ales in plan di 1 1du'.u1 comumst
din_ I caruia s-a fo rmat }I a fu nqionat ul terio F dp . tic, hind nucleul
·n Juru r e era11a Imern 1· 1·
1 ·ior important pro motor al drepturilor ega]e ~ . . a 10na a a
fe~:c\ e'o rcranizatiei Na~iunilor Unite in acea;ta d_pem_r~- eme1. mfl uenJand
polttl I e . . . . ireq1e'~ Principa lel ] : - ·
de pozitie ale orgamzat~e1 tntern ~ti onal: p.riveau pastrar~a pkii mo~di~t; 1
enia r de re m masa. rn. .spec ial arme\ e atom.ice ~1. ce!e•
el1·rni narea armelo . ~
d1struge
• . . •
biologice. ~ ru}C !OV tnSU§ l pan 1c1pa la rntrum:1l_e Organizat iei de fc mei atunci
,and erau d1scutate pro bleme\e legate_ de pamciparea in cadru l FDIF.
Moscova a fast gazda ~ong resu_!u1 Mondial al Fcmeilor din 24_29 iunie
1963 , cu Nina Popova ca v1ce pre,edmta . Au partic ipat 2.000 de membre FDIF
din 114 ta ri. Si cu aceasta ~cazie, Hru~c iov s-a adresat panicipantelor, subli-
niind rolu l important ce revme femei lor in pJ.strarea p3cii mond ia]e3~.
La ni vel loca l }i a! d irerite lor organiza(ii ob~te~ti, pana la sfar~itul ani lor
'50, cons il iil e feme ilo r (je11sove10 au fa st revitalizare, iar femeile incurajate sa
se implice activ la nivelul comunita1i lor locale. Aces1e consilii organizau cam-
panii pencru irnbunata~irea se rviciilo r pemru femei, fii ndu-!e trasate sa rci ni
precise, mai ales in zunele rurale . Atribut ii le lor se riisfdngeau ~i asupra
aprovizionilri i cu bu nuri ~i alimente. a facilita~ilor pentru ingrijirea copiilor ~i
a magazinelor de canie r. in consi!ii !e loca le ale feme ilor erau alese 17 membre,
numarul torn l al cclor impli cat e in via\a organizatiei fiind mul l mai mare,
repartizate la nivcl de reg iunc. ca nier. dnr ~i fabric i. in spec ial !a nive! de
regiu nc erau onwn iza te e,;enimente cuhurale dedica1e feme ilor. ale dror prin-
cipalc pro tagonfsre e rau cot fe mei. in zo ne le- rurale. act ivitatea privea in special
organi zarea de cc rcuri de \ec rnra cu scop educativ, lecti i de tipul ,,§coala
mamei" pemru O buna in2. rij ire a copilulu i, dar ~i reali z.area de instimtii de
i~grij_ire pentru cop ii. J e Zipul cre§elor ~i gradin ite!o r, .atftt in '.egim nor~rnl,
. cat ~1 sezoni er. Prin inte rmediul acestor consi lii, feme ile casmce erau _$1 _ele
incurnjate sJ. participe la toate activicft.(ile comu nicatii. 0 pagi na sp~cia~a a
prcsei fem ini ne fi indu-le de dicata. in zonele in care feme ile pastrau mca u~
trai ma i trad i1iona \ist refu zfmd intrarea in viata activa, erau la_n:are camra~ll
Speciale pent~u a le ,~-10bi liza s:1 intre in munca salariata, da r ~1 m fo rme e e
~onducerc la nive\ loc al . in acest sco p erau organ izate, de cxemplu, congrcse
ltJ difer itele repub lic i din Asia Cenrrala35 .
~ ct· 1s in \Vesrern Historiography of
· T~•ncisc~ de Haan , ,., Continuin~ Cold \Va~ Pa~ ~!nwon1en's lnlernational Dei:nocratic
F; ansna:1ona! Womcn·s O rganisations : _Tht: ~ase .~ j '.., vol. 19. nr. 4. sepcemlmc 2010.
ederatmn (WI DF)", in mm1e11 ·s H1srol) Rci1ei · . . _
34-. PP. 547-573. - . . e nevo ie de J(;livicate cn.erg1ca. ero1ca
~- ..doar s3.-ti dore~ti pacea nu cste sut1c1en1_- Esc ct· I Voi femtile ave{! un rol foane
~e scara monct· 1:- ·•veni un confl1cl mon ia. . if Women. Moscow. June
1111 0 . _1 a a pemru a pr,,; . . ~ .. Wvrld cong1es o
19~/'a~ t de Jucar in aceasta priv tn\a·:· federation, 1963. P· ll
35·Alen.' \\o!n~n·s Imernarional De...mocrauc
i.l Hen\mge r. op . cir.. pp . 6_,-64.
 POLITIC! EGALITA RE. CONCEPT. APLICARE. EFECTE
~ ..
. . . ala a femei\or in calendarul sov1_et1c era 8 martie, Zi
Sarba10ar:a 1rad1J1on Aceas1a celebrare era ma_rcat~ _la mve_l oficia\ rua
lnterna110nala a femen. d rnau premii, mamfestan descnse pe lap :n
. Iare in care se ece d d. f . rg in
adu~ar! P?Pu . iiliilor, !ucrurile st3teau descul e l erJt, i!hplic3nct ce
presa. In mtenorul fan . . douri nori ~i bomboane mamelor fiice] 1
mai adesea oferirea de ~1c_1 d~a sarba~oare s-a trans format treptat l~tr-o n or~
··ior Mai mult aceasta zt . _ ¥ oua
SOtJI . I . . 'i .. obJicrata sa oateasca §I sa pregateasca toate Cel
0
responsab1htare a_ ""'.~ 11; fam~ie cat la Jocul de munca"'. in ciucta form,'.
~ecesar~ petrec~rn. a~at~at fa!:i d~ aceasta manifestare in interioruJ fami!ie•
hsmului tot ma1 accen . . _ .1 . I . _ 1
ruse~ti, siirbiitorirea zilei de 8 m~rt1e a _con~tJtult P_:1 eJu pent1 u Orgarnza1ia
de femei de a stabili relatii durab1le I~ mvel _1nter?a11onal. . . ~ . lent ~i pent.ru i~tr~a~ea P?Pu}atie1 fe~mtne rn d1'.ernele adun.3.ri populare, o
Ce in!elegeau oficialii sovietici pnn. egalitate mtre fem~, ~t barbat1 reiese
din discursurile femeilor prezente in Sov1etul Su~rem. E~aten~a Fuq.eva declara
imr-un discurs Jinut pentru o conferinta a femerlor sustmuta m India ca egali-
tatea in drepturi a femeii sovietice era cuantificabil.ii prin numarul total al
femeilor atrase catre sferele specific masculine, In special profesionale ~i poli-
tice. acordarea unor concesii de narura legala §i acces mai bun !a diferitcle
se~icii publice. Dezbaterile de acest tip nu erau ins.a lipsite de referiri la o
diviziune narurala a sexelor: ,,Nu trebuie uitate calit3tile cu care natura le-a
inzestrat pe fernei. Pana la urma, unui b.iirbat Ii place sa lucreze cu toporul ~i
fier.3.str3.ul, in timp ce o femeie este mai inclinata spre lucrul de mftni.i ". Ca
proba a egaliliiJii de drepturi intre b8.rba1i si femei a fast adusa ~i prima misiune
spariala sovieLica condusii de a femeie, ~i anume de Valentina V!adimirovna
Tere~kova. Propaganda oficiala nu a precizar insa ca echipa de femei a progra-
mului spatial a fast desfiinµna c.i.tiva ani mai t:irziu 37 _ •
Discriminarea se accentua pe masura ce se [naima in ierarhia de partid. In
1973, din totalul secretarilor de partid la nivelul ora§elor si regiunilor, doar
4 % erau femei $i, pana ln 1975, nici o femeie nu a fost p;omovat:1 ca prim-
PRINC!PllJL EGALJTATfl SEXELOR
179
ezentare la nivel regional , prezen1a in cadrul organ 1 . .
orepr I Biroul Politic, Secretariat) era cu atat mai put· e or:xecunv_e(Comueru\
cen1ra , . 1969 ctinrr-un total de 195 de b . _i n pro ab,Ja. In Comi1eru\
central, rn . ' . mem _n phni, doar cinci erau femei
. r dintre ce1 154 supleant1, -~apte _e:au femei. In 1971, situatia s-a inrauta it ,
" . nurnarul total al membnlor phm a urcat \a 235 numaruJ t .1 1 ·
De~I drul acestu i grup nu a crescut dee.it cu o sin;ura persoa~~e, or pr~z~me
tn_ caffnd valabil.1 ....~i in cazul membrilor suplea~t i·'~.
a11e II I ·ct I . ' .
a, aceea~1 s1tu-
Daca in ca~ru part! _u u1 prezenta ,eme1lor nu a fast at.it de semnificativa,
in cadrul difen~e!or sowete po~d~rea l?r. a f~st ~ai !nsemnata. Debutul a fost
cre~tcre ma1 rapida 1nreg1_stra~du-se _m cadru l sov1etelor din mediul urban, cu
0 prezen!.3 de 7 ,8 %, ~e cand m m~d1ul rural. guvernat in ?1ai mare masura de
craditio na!ismu l pa~narh_al~ feme1le nu repreze_mau ~ecat J% dintre ale~i.
Procentul populatie1 fem1mne a urcat treptat, atat la mvelul sovietelor locale.
cat ~i la nivel central , in diferitele repub!ici federative §i autonome, dar ~i in
Sovietul Suprem 39 .
in anii '60 ~i '70, numarul de mandate care au revenit femeilor a crescut de
la28% in 1966 la 31 % in 1974 pencru Sovie1u\ Supr~m. aproximativ 75% dintre
candidate fiind membre ale pan idului comunist. In cadrul sovietelor loca le,
ale~ ii se atlau lmr-o oa reca re pariiate, 1imlnd seama de criteriul de gen. cu
42,8% femei alese in 1967 ii 48.0 % in I974. Cea mai mare pane a celor a\ese
erau muncitoare, urmate de catcgor ia lehni cienclor. Grupul inte lectu~ lelo_r era
format in cea mai mare pane din cad re didac tice, medici , inginere ~ ~ art i~te ...
inrre 1955 ~i 1972. doar l09 femei au ocupat, la nivel~I. imregn Umu~~~
Sovietice, funqii de decizie, dintr-un total de 2.500 . Repartitia ~ceS(or P~! 1t11
pe domenii de activita1 e arma o feminizare predilec!J a ai~u~rn~r_f~nctn de
decizie ~i absen1a lo r rotala din celelalte sectoare. 0 prezenxa tenu~ma remar~

-
secr~tar.al PCUS la nivelul unei provincii. in cadrui comitetelor regionale de cabi la se inreg istra in dome niile cultural ~i medical. Prezent~ f~meilor c~a mi.a~
nurneroasJ. in~ nl ndul organe lor de propagan_d-a ale_ par1idulu1
pamct dm Rusia ~i Ucraina, participarea feminina s-a mentinut la 3,2 %. ffirii ~1 al oreamza ie1
1 · Stalin Minis1erul
36. Revis1a sovietica de satira Kr, k d'/ . . · d •au de tineret. 0 afacere strict .. femin inJ. " a deve_m~ dupa ~oa_rr~\~i~lelor teritoriale,
ipocrizia care inconjura accas~: 1 a publi;at ma1 muhe caricaturi care surp~rn t:at:l Afacerilor Soc iale. care. at,lt la nivel de mrnt 5rer. ca! ~1a 1.. r"vileoia1c erau
o ~cdin1a in care se discutau re a;~a~oare. lntr-o a:ife! de_ caric.at~r:1 era rcpr~:enlrau era I . . . .
. em1n1zat 111 prop oq 1e de aproape 10 •
98"' Aile doua domcnn p , " .
- ii.nd
prezcn1i doar barbati ~i O sing~r/fe~~,r~ele pcmr~ sarbat~nrea zile 1 de 8 ma rue. --~:i: 1nctus · . d sum~o Amnc1 c O pozitie 1mpor- .
~De ce e~ti Inca aici? Du-te acasa i c eie. U'.iu l d1nt~e vec111ii de scaun o apos~~o!e•1 _un tna U§oara ~i cea a bununlor e con · d bicei intr-un domemu
alt ~csen, ~e7..3.nd la Omasa plina ~u ~a:ce nl$te ?la_:1me_: mfii_nc e siirbiiwar:; I~cr de lanta le era atribuitJ. lucru rar, de alrfel, aceasta _e~a e ol Prevederilor Sociale
ebrre1a1~ c1ocneau in cinstea fcmeilo lancar~ ~1 baucura, ma1 multi b;irbatl in_ s~a_rc cu ~OnsideratJeminin . A.iexandra Kollomai a fo 5r ~ 11~15t ru a~ Cu!mrii in timpul lui
bratele mca~ca1e_ cu platouri pline sau\::mei care aler$aU din ~i inspre buca_cart un in Pri I . F reva m1mstru b . "
f1 mu guvern bol~evic. Ekatenna ur~ ' . •u~oaresubGor acmv ·
b3.rba1.cste_ mfat1$at cer.i.ndu-i so1iei ,, . ela_ murdara. In accla~i numar al rev1s_ce -~ - ru~ciov, iar Alexandra Biriukova, ministru al Jndustne1
Melanie The, Susan E. Reid Lynncsa-1 duca o cutic de bomboane sotiei :;;efulu1 s,1u I

~
37 ~lgrav~ Macmillan, New Yo.rk 2004 Attwood (eds.). Women in the Khrw·hcheV £rt,
;:m:~•-~r: "The C~ld_ War ;nd 1h/c~; . .
pp. 222-23~<1ce Fhgh1 , m Melanie Ilic, Sus n10~. Y~lemma Tereshkova and the cit, ,
Fi~! 39.fvet eu linger, op. ciI., pp. 10 4107
40.f3arb:n Ende~Jein , op. cit., ~P- 56-57.
· ·
E Reid Lynne
· an E. Reid, Lynne Attwood (eds.). op. 41 . sl.Je Br~ \Vot-te Jancar, op. ca., pp. 88-9l~ika'' in Me lanie rlic. Susan . .
A.nwo:idger, ,, Young Women and pereslr ·
d (ed.), op. ci1 .. pp. 188-191.
 POLlTICI EGALITARE. CONCEPT. APUCARE, EFECTE
,so
PRINCIPIUL EGAUTATII SEXELOR
. . entru celelalte sectoare de acti_vitate, prezenta_ feminina era
[n schrmb. P ., . . tori cares-au opnl asupra acestu, subiect a . ~ai 181
ba epJra D1,enJ1 au . urn,
deg": exc i;ua ia. trei fiind ipotezele cele ma, frec_veme. Piecand d er. 5.3. State!e din Europa Centrala ~i de Est
cat sa exphce s [ iizute a femeilor in cadrul part1dului, aceasta e la
,·denta une, prezente sc . ~ . . a fos
e\l . . pe de o pa rte ' prin gandirea patnarliala
explrcata. • I care
' domrna
·1 societatea rusa.1 s.3.l- Ungaria
·
darpeeata d 1 • pane ,,,i prin interesul . scazut
. a • ,eme, or Fata de
.. activit area,
politica. A fi membru de partid insemna~1mp!ic~r:_a 1~ numAeroa~e activnati, nurnai at945 au fast a_d?ptate _numeroase prevederi legislative vizand imbunataJi•
ca femeile, deja angajate inrr-o mu~ca salana_ta ~1 ~urtan~ intreaga responsa. pup tului feme11 rn socretate, leg, care fusesera cerure ,i de or• · ..
rea statu A d -- •20 p I' y d .::,amzat11 1e
bilitate a muncii casnice, de cele ma1 multe on n~-?-~ermneau asumarea unor iniste incepan cu an11 . _e a~ga _rept~l de Vot, c:i~tigat in 1945,
sarcini suplimentare. o alta teorie este cea a polit1c11 de recrutare ~i mai ales re:eilor le-a fost garanta~ accesul hberm unrvers11a1i. reforma dreptului fami-
fe. reforma pensulo:, aJutoare fmanc1are pemru cre;terea copiilor, abolirea
a mediilor privilegiate de recrutare, in ce_a mai 1:1are pane tehnice ~i agricoJe.
her,. •narii sexuale m cadrul anum11or profesu , mclusiv in randurile politiei
Fiind mai puJin prezente in aceste ramun, feme1!e aveau §anse ma1 reduse de 1iscruna,
In urm acestor reforme . , doar doua secroare au ramas in cominuare stric;
a fi cooptate in rafldul partidului ~i, in consecint8, de a ocupa pozitii de amoritate. masculine; Biseric~ ~1 ~rmata. - - - -
Politica de glas110s1 introdusii de Mihail G?rbaciov a adus schimbari sem. Partidul Comumst dm Ungana , dupa 1949, odata_ cu _ob1merea totala a
nificative in participarea politica a femeilor. Incep§.nd cu anii '70 si pana in uterii, a inceput un proces _de reorga~1zare 1~ ~Ian s?cial ~' ~conomtc. Pentru
1984, o treime dintre ale,ii in Sovietul Supremal URSS au fast femei, darorita :,aiisface ctorin[a partidulu, pemru o m~ustr_ral12are tntcnma, foqa_de munci!
im:roducerii unui principiu al cotelor. Renunrarea la acest principiu ~i primele u atrebuia s8 creasca cat ma1 muh m cat ma1 pu1m t1mp. iar ferne1le au
alegeri semidemocratice din martie 1989 au facut ca, in Camera Depuraii!or, ::::~it un important contingent in acesr plan". De altfel , conform Evei Fodor,
femeile sa nu atinga dec.i.t 16% din totalul alesilor. Aceea~i situarie s-a rcgasit aceasta a fost ~i una dint re cele maid~ succes campa~u ale Part~dulu1 Comums!
ii la nivelul Sovietului Suprem, unde sciiderea a fast de la 35 % la 5 % iar in din Ungaria, fiind reflectar de cifre. In 1982, 73 % dmtre feme, aveau o_munca
sovietele locale de la 50% la 33%. Situatia alegerilor din 1989 nu a fast atat salariatft in afara casei , ia r 7 % se atlau in conced1u de matermtare,_ ndtcand
de grava pemru ca un numiir mare de femei au fosr a Iese ca reprezemame ale procentul total al popula{iei fe minine active la 81 %. Procemul feme1lor .. c~~-
diferitelor organizaiii obstesti ciirora partidu! le rezervase 33 % din to1alul nice" a sciizut de la 64 de procente in 1950- 1989, la doar 5 procente l_a __mu-
portofoliilor in _Congres. A;a se face ca, la alegerile din 1989, Comiretul locul anilor '80. Jviulte di mre ac este femei au ajuns sii oc~~e poz 1t11 de
Fern~_ilor ~ov1etice a obiinut pentru prima data un numar .semnificativ de por- conducere in adrnini stra{ia de stat si diferirc sectoare de_ a_ctivitare precum
tofo'.u, ma, precis 75''- Abandonarea acestui principiu dupa 1991 a condus la inva1amam, culturii , siiniitat e. do men ii care in timp s-au _f:mrnrzat. 0. segr;eg~:~
?scad~~~11 mult mai drarnatica a participa'.rii poiitice a femeilor. Chiar ;;i prczenie pe criterii de uen a pozi( iilor de amori ra te s-a produs ~1 111 pl~n _P 0 h~ic, . .
': ~:~~ '.radi[_i_onale _de ,,luare a deciziilor", femeile nu se indepartau de roi~l ile fiind mai ;rezeme la v,irful diferi tetor organizatii ob~te~u ~1 mai putm m
P . barbaJu poltt1c1en, ii croisera penrru ele ,i anume sa se preocupc 111 funq11le .. cu real5 inlluenta in lua rea dec1z · 11•-1or po litice: Cu..roate
d acestea, asa
a feme-
specrat de problemele I d . ' - , la
Luan • -1e de poz1t1e
. . care egate1• · e matern1tate, puericultura ,;:j ~ protecpe sociarau· . mb'ine observa .si Eva Fodor in stuct·,u I sau
cu - comparattv pnvm- XX munc in timpul
110 r_ 1·ll Au.stria
• ~i Ungana . , pe mru a doua JUma_· 'tale a. secolulu1
.d ,
toritate ce nu
imediat - so icnau altceva in afara atributiilor traditionale e
depuca/a?q1onat~ de cei!a!ti parlamentari in maJ·oritate barba1i. Zoia Pukova,
reg1m J · · acms mvelun e au
u U1 comunist, femeile din Ungana au _ d femeile din statele
a >1 pre,edrnta a Co · I · '. . '. . , pus
aten1iei Pariamentului dis t_ll?_" u, Femer!orSov1et1ce, atunc, cand ~ ~u'nd
PUteau r, nici macar visate de generaJiile antenoare sau ~ % dintre funqiile
7
necesitatea unor 1... p rnatile salanale d1ntre femei §i bfirbat1 , arara d'est-europene : 6,4 % din rotalul funqiilor de cond u~ere, .- ;0 3% in randul
po Itlc1 penrru red - ut ca e e~ecu - I !u i admimstranv, , .
w
raspuns dec;it ostilitat . . d- ucerea acestor decalaje, nu a obr 10 mu ·. [re, 26)_% din rotalul ?e:so~a u . orilor semicalificaJi,_ cat_ 11
ea '' !SpreJul colegilorH_ al nc11on1or cahfrcari , 27 ,3 % atat m randul munc1t ·coli ,i manuali. Cntemle
d celor necalificari ,i 16% din totalul munc1tonlor agnl' t a politica expeniza
e SeJecr - U· lorn 1ta e ' .
Ptofesi ie ype_ntru pozi1iile de autonta~e era : cea corespunzatoare·b.
onaia ~1 de conducere, precum § l morahta

~
~.,,Glasno
Lynne Attwood . st and the Wonian Q -. " , . E Reid,
43./bidem_ (ed.), op. cir., pp_ 216 _217 _UC5 lion , 111 Melanie Iltc, Susan · illdrea Pero, Hbmen in Hwzaarian Politics, 1945-1951 , Colum b.ia University Press/
45.£:'/uropean Monoeraphs. New
York, 2003, P: 69: H ngan•a11dA11s1ria, 1945-1995.
Duk Odo~, Hbrking Difference. Women 's Working Ln·es m u •
e University Press , Durham ~i Londra, 2 3, p. 4·oo
 POLITIC! EGALITARE. CONCEPT. APLICARE. EFECfE PRINC!PIUL EGAUlATII SEXELOR
182
. ' d Jeoislativ, politicile de promovare a femeilor au Ince i in cazul guv.er:nului, ins;are unicul portofoliu care . 183
Om punct de ,c ere, " ens au fosl elaborate acle legislative p PU! \1 al Jndustne1. ~~o~re . Mai numeroasa era r/ reven_it unei femei a fast
_ 1 I 1956 In acest s , , , roeJa
dupa momen u · .. prin care se incuraJa promovarea femeilor ~ - cfu£IC!ilor de m1m~tn, cu 20 de posturi ocu p zenta feminina in nindul
.. minnii in presa vrenm , 1ara a J ri de conducere in stat, la nivel na1io pl at~. Reprezentarea in diferitele
nH~lI~- c~ - _' i cote de reprezentare. Toate decretele cu privire la organe) forLI , • d b , , na ,1 local er ,
a h msa tixa1e ~ tura partidului nu taceau referire la subreprezenta e rezen!a ID ran u I m~m nlor ~e partid. In Adunarea ,N ~ pro~oq1onala cu
de conduce re ~1 struc . I - .d 1 . rca
femeilor in plan politic. fiind aminl~l !apw ca p~rtl u comumst ar fi trebuit p rezentat un sfert dmtre ale~1. La nivelul e '1•·
rep .
at1onala, femeile au
ons1 nlor mu · · 1
sa condud o activicate mai sistemauca I~ efortunle de Aprom~v~r~ ~ femeilor, cre~tea la 30% pent.r~ a rev~n, la un sfert dintre ponofolii lmc~pa e, propoqia
,i nu doar una sporndica, inaintea alegenlor, pentru_ a 1mbunatat1 s1tuatia sta- 1
cornunale. Stab11Itatea c1frelor s-a datorat fa _ . _ a mvelul comitetc-
or ct'piului de cote. ara mdoiaJa apliciirii ateme a
;isticalli. Aceasta polirid a culminat_ cu ?ecretul ?\? 1970 ( ,,Despre pozi!ia prtn
economica. politidi si sociaHi a feme1lor .m ~ngana ), u.rm~~ de o decacta de
repoarte si studii statisrice apaqimind d'.fente\or _orgamzatn ob$te~ti. Ideea
principala care se desprindea din preved~nle acestu1 act e~a cre$terea numerica 5.3,2, Cehoslovacia
a femeilor in diferirele pozitii de autontate. Nu erau stipulate cifrele exacte
Cele ~int8.i mfts~ri .pentru ema~ciparea femeilor in Cehoslovacia au fast luate
care rrebuiau atinse, insa liderii organizatiilor locale erau direct r.lspunziitori
in pnma Conslltut1e a ~tatulu, _cehoslovac din 1918, ciind le-a fast acordat
de imbunara1irea statisticilor, in caz contrat fiind obligati s3-$i moriveze temei-
dreptul de _v~t, P'.ecum_ ~,__gara~ti~ drepturilor egale in toate sferele vietii soci-
nic nereusitaJ 7 •
ale. S-au .nd1c~t 11:t~rd1q11le ?nvno~rea la admiterea in invatamantul superior,
incepand cu a doua jumatate a anilor '70, documentele de partid nu mai
prec~~ ~: ?bl~g~uv,uatea cehbatulu1_ pemru femeile ce lucrau in adminisrratie
arati:i a preocupare speciala pentru ,,problema femeii" si sratutul organiza1ici
pubhca ~1 mva!amant. Cu totul alttel a star situatia in cadrul familiei unde
de femei. Liderii comuni~ti din Ungaria considerau ca acest aspect a fost
legislatia piistra multe dimre prevederile amerioare, oblig.ind fcmeia' sa ia
rezolvar, femeile atingand pozitii similare cu ale biirbatilor in privinia partici-
numele so\ului , sa locui asca impreuna cu acesta , respectfrndu-i intru torul deci-
p_arii la ~o~~a de munca, obtinerea diplomelor in inva1amamul superior, precum
zii!e. Urmiltorul moment important a fast Constitutia comunisca din mai 1948
SI -~ pozq1~lor de conducere. Rezultatele acestei politici s-au tacut sim~ite in
1
c:ind egalitatca fcme il or cu biirbatii a fast garantata in toate domeniile vietli
anu 80, cand s-a putut constata un procent mai mare de femei incadrate lntr-o
sociale. De a aten1ie spec iala s-au bucurat maternitatea, c3.s5.toria ~i familia·~ 1 •
munca salarizala, care urmau cursurile lnvatamamului superior ~i se oiiseau in
e~aloanele doi si trei de conducere 4~. ::i
Punerea in practicii a principiilor enuntate in actele legislative din anii '48-1949
a fost amflnatfL ptma la noua Consticu1ie socialist5 din 1960, care, in mod oficial,
~ ~u~arul '.emeilor membre ale Partidului Comunisr din Unoaria a variat.
~ marcat tranzitia de la .. dcmoc ra{ia populata" la ,,socialism". Modificarea
Pa~a c~tre sfar~itul anilor '50, procentul s-a piistrat constant la 28 % . inccputul
?
amlor_ 6 duce la~ scii.dere semnificativa cu 6 procente pcina Ia 22% situaiie
imp?nama a fa st men\ionarea mijloacelor necesare pentru punerea in practica
apnncipiilor cualitariste Stamtul coal al ferneii in familie, la locul de rnunca
~;~e ~~ane neschimbata timp de un deceniu, p3na la adoptarea <lecre~ului din
.J
m
t.
98 1ace~t moment se inregi 5 lreaza o crestere neintrerupta pana la 32%
- n cmda trendului asc d i . ' .
~i In viata public:-t va fi asi~urat prin::icrearea de conditii specifice la locul de
munca, ingrijire med ica\a : uplimentara in timpul sarcini~ si a~ mat~r~itatii,
din numii.rul tot ! 1 . en ent, eme1le nu au depa~it niciodatil o tre11ne
a a membnlor de pa r'd" C , - , , , I' de ~: 2".01 tare;~ de fac ilita~i ~i servicii care var permite femeilor sa parocipe pe
partid, cu atat repreze t ~ _. r 1 • u cat se mamta 1n 1erar 11a P.hn la v1aia societa1ii " 52 . _ .
nivelul Comitetului C n aret enum_na scildea at3t calitativ, c;\t ~i cantitativ. La In l948 d , , ca anoa1'a!i mm multe feme1
d ,. _ , oar doua secware de acttvltate avcau : : u. • .
in Biroul Politic nu a fienrra al partidului, doar 9% dintre membri erau fcmei. ecat barba!i: serviciile medicale (60%) ,i agricuhura (54 %), In, 1963, ex1srnu
ost cooptata dec.lt o singura femeie, situatia fiind simi\ara d'Ja opr _ , , , I adiiugandu-11-se educa!ta,
secroare feminizate celor doua 1mt 13 e . .. bl" L·
46. Ma1?' Buckley, ,,Smiling Women and . . . cornequl, adniinistrarea fond~lui locariv, cornunicatiile, serv1cule pu ice. a
SubJecr in S1atc Socialist Hun - ,, , Fighting Men ; The Gender of the Comn1un1sl
pp. 240-263. gary ' in Ge11der & Socie"• vol l6 'J aprilie 2002,
41.lbidem. '-' • · • nr. - , ' 50e----
' · Dist·
~I. arbara.· \V_ l"ie fa near, op. cit .. pp. 90-93
0 . _· _ 53 din legc. Principiile enun.ia1c
48. Chris Corrin, Magyar Women . au c:q•~ 1?lre copiii legicimi si cei il~g.1nm 1_a foSI t:::re isi propunea sa suprime 1ne-
Press, New York; 1994 . Hunganan Women '5 L" 1960s-!990s, St. Mafdn's
49.Ibidem, P- 87. ' , pp. 58-61. · IVCS, . gaJic ns_utuic baza pentru Codul famihe1 dat in 1_9~ : r op. cit.. p. 136.
~2.Jbid a1ea relatiilor de tip ,.burghez'" - Alena Heitlrn=-e,
eni, Pp. 150-152.
 POLITICI EGAL!TARE. CONCEPT. APL.ICARE. EFECTE PRINCIPIUL EGALJT ATII SEXELOR
185
is-1 femeilor anoajate in agricultura scade la 4 tidul Comunist Cehoslovac in vederea promovarii femeil .. _
·1or ·70 procentu 1 o . 1 r· . 8%
mijlocu 1 am · . _ r-· d •nreoistraca in dome111u manciar §i al a . 0 , de par decretele pentru o prezent:l mai activa a fi ·1 - or. Ann m care
re ,;emniticat1va w1 1 ~, - . . P· - ~ ·t • s1gura. u date . . .• eme1 or m toate c.impuril
o_ cre~te ~" .-1d 69% din totalul angaJa\ilOJ. tez~nta_ eme1 or in industr" era . ·rate inreg1strau ~1 cre§ten m panic iparea politic~ . . . . e
de ,cnvt . d " d a a popula\1e1 fem1mne
nlor. rep~zt:nta1semnificativ3. 45 % din totalul munc1ton_lor. Femeile erau 1~ ·c a\egerile se m epartau e acest moment cu at.i.t numa 1 fi r ·i ·
era de as:menea I re aveau traditie in utilizarea foqe, de munca femin• rnai
prezente 10 sectoare e ca ~ _. • . t . 1ne:
a
de\ln oi prevederi legislative egalitare.
o
cu,c~te d; femei scadea, pentru cunoa~te ~oua cre~tere a:
t?orto on_ ~r
a a cu apan1 1a
industria textila si industria alimentara_. _Cr~~te11_s-au _1_nreg1~ rat ~1 alte rarnuri, unor n .., . • . _ . .
considerate masculine, cele mai semmflcauve c1fre !11nd atmse m co~struqii, Prezen1a ma1 m~re se rnreg1stra I~ cadrul Umumlor Sindicale, unde femei le
unde procentul muncitoarelor a c:escut de _la 9% m 1954 la 17% tn 1973 _ ,eprezentau 40_%. dm total~l membnlor ji 31 %_din oficia lii diferitelor filiale.
Aceea~i cendintii s-a inreg1stral ~1 m_ do~_en11_l~ care sohc1~a~ un ntvel ridica1 . ciuda aceste1 c1fre semmficat1ve, a§a cums-a mtclmp!at in toate statele socia-
de ~colarizare, in special administra11a s1 JUSttt1a, precum ~1 m domeniul Stiin- tn puterea politica nu era o prerogativa a sindicatelor sau a Adunil.rii Narionale
hste, . . Ch I . . ' '
tific. unde procencele au urcat de la 36% in 1954 la 54% i_n :976". in ciucta ci a rartidulu1 Comums~ e_ ~s ovac ~1 a stru_ctun!or sale de conducere.
acestei evolurii generale, intrarea feme1lor dm Cehoslovacta Intr-o forma de Din 1948, doar doua n~1mstere au avut .m fruntea !or femei. Ministerul
munca sa\ariala s-a ta.cm prin favorizarea unor domenii considerate cu traditie Hranei 1; Ministerul Bununlor de Consum. ln Comitetul Central al Panidului
in angajarea femeilor sau in domenii care s-au feminizat pe parcu rs, intiirind Comunist Cehoslovac, in anii '70, dintre cei 115 membri. doar opt erau femei.
afirmatia mai mulror cercetiitori conform carora acolo unde au intrat femeile Nici O feme ie nu era prezentil in Biroul Comitetului Centra! 56 . Barbara Jancar pune
acolo au ie~it barba1ii, domeniul dipi'it.ftnd o conotatie negativa in campul mun~ aceasra absen{il cvasitotala a femeilor din via\a po!itica a Cehoslovaciei pe seama
cii ~i implicir o salarizarc mai proasta. Proporiiile atinse de femei in diferite prezentei armate i ruse p~ teritori~I- acesteia 57 • Nu achi~sam la aceastJ opin_ie.
secroare de activitate reflectau parcursul §Colar urmat de cele doua sexe. Fetele trupe sovietice fiind staponate ~1 m alte state comumste, precum Rcpub!,ca
reprezemau mai mulr de 45% dintre elevii inviit3mftntului preuniversitar §i 40% Democrata Germania , Ungaria . Polonia. Recragerea trupe\or sovietice de pe
dimre srnden)i. Deja u~or subreprezentate in cadrul inva:Iamantului superior, teritoriul Rom 3niei a co nstituit mai degrabJ. except ia in cadrul {firilor Traratului
alegerea domeniilor de specializare anticipa dezechilibrele <le pe piata muncii, de \a Var~ovia. Situa1ia inu1 lni t5. in cazul Cehoslovaciei este cu at5t mai speci-
fond pre~erare.facu!tat!le cu profil socio-uman, dreptul ~i medicina, in timp cc ala cu cit ponderea membri lor feme i in cadrul partidului comunisl o depa~ea
prezenta m umvers1ta11Ie tehnice nu depa~ea 15 %54 . pe cea din state precum lugoslav ia sau Bulgaria. in care femei_le ~cupau (chrnr
.. Cre~~~re~ rapid~ a numaruJui de femei implicate in via{a activa, av.ind stu• daca nu In numar mare) funqi i de conducere la nivel de parnd ~1 de slat.
du ~~dn ~1 Supenoare, nu a condus ~i la o cre~tere a reprezentaLivitfiiii in
fun:t.1.L de coa ducere in diferitele domenii de activitate doar 5 % din tornlul
poz1p1lor de conducere la nivelul ct·~ • •• ' • • ••
1 erne 1or domen11 de acuvtta!e fl!nd ocupatc 5.3.3. Iugos/avia
de femeiss.
F • .. _ . 1 , • , de la sfar,itul celui de-al
Paniciparea la viata polifc· - e~1e1\e au panicipat in viata poi_wca 1~~os ~va mca lica Socialist:1 Federariv8.
organelor pop l d ' a a ramas de asemenea relativ redusa. La ni velul
u are e reprezentare local . A • • • • Dotlea Razbo i Mondial. Srructunle pol1uce m Repub_ . d·nspre bazi'i.
struqie socialista" s A • e ~' centra!e, 111 pnm 11 arn de ,,recon· J , . . t" ·,aiii prm delegati, 1
ugoslavia se bazau pe s1stemul reprezenm !V I ;-- · prerooative
la 28% in 1960 la _-almlreg,s~rat O cre~tere a numilrului femeilor de la 17% s . 1. d· r1·ncte de competenta ~1 o
mve u corrutetelor !oc J • 1 · Iii pr~ ~enlru , sprijinindu-s~ pe tre1 pa ,er~ is riindul silu trei camere decizi-
Comportamemul electoral 1 . . a e ~1 a 22 % in Adunarea Na1101~a- ·
po\n,ce. Primul era eel local, care cupnndea la . ;- ·1 locale si camera organi-
a femeilor. Evolutia ~ populatiet nu era in favoarea participarii pol1uce
aceste1 prezenie a fost direct influen1a de mi:isurile Juate 011a\e distincLe : camera sindicatelor, camera comun~tall or5 ·al ist3 a Oamenilor
Za\iilor socio-pol itice care erau regrupate in _A hanta ~~icilor $i provinciilor
53. Ibidem , p. 148 . Mu •· . . _ , · la mvelul repu . . __
54.fbidem. p. 153.
au ncn. 0 structur:l s1m1 lara se rega_sea_$' dele"a1ii a!esi la mvelul comun~c~.
55. fn serviciile medic,1lc t . . tono01e, in componenla acestora mtrand ·vel.:::de star era Adunarea Republic!'
sonalul mcct· d . ' e~leilc reprezcntau 44% d.
U . . . ~u , ar in pozitii de mana c O
· er-
in lota lul medicilor ~i 90% din _P
!a
11!0~ lo.caJe. Organul central de condu:e~e ~1 douil came re: Ca~1era Fe~er~~a,
d_n de~c_chihbr_u mul t mai accemuat s! _mcnt_nu se regaseau dcc;lt 27 % dimre angaJM;.·
Soc1a1ts1e Federative Iu o-oslavia, a\catulta d1~ ··t autonome din orgamza{11le
care cuprindea delega1if' republicilor $i provmc11 or
c~~~:\c,~::~1~0 ~ erau f~mci. in dome~iu•t:e;;tra i~ domeni ul eco_nomic , un~e doar ::i~
tria alimema - u rcprc~en~au decfit 14 %. j~ J ol, d1~tre pre~edintii cooperauv~lo~ a,,-.
ra, doar cmc1 crau cond 973 , dimre
use de femei .
cele 579 de fabrici din 1nd u~ ~
57 fb· ara Wolfe Jancar, op. cil.. p. [60 ·
. idem, p. 92

POLITIC! EGt\LITARE. CONCEPT. APLICt\RE. EFECTE
186
. . ,· Prov inciilor, in care intrau un numar
social-politice, ~i Camera Republ~c1lor ~1 \blicii sau a provinciei reprezentate
fix de dele2a1i indifere nl de n~ar.1mea iept ·u provincii. Reguli clare de repre ~
. - public, •' opt pen , . . ..
mai prec~s 12 p~1_mu re blarii funct iilor taccau ca dm~re ce1 20 de _m~lioane
zemare ~1 de evnare a du _ _ l . c·i deleoa~i ai difentelor structun circa un
de cetiiteni cu drept de vot sa tie a e~i ~nicip~r~a politic3. a femei lor nu refl ecta
milion de persoane. Cu toate aceSl~al · p La a!eoerile din 1978 a fas t ales un numar
•11 rJ.ndul vorant1or. c, .
~i prezen1a acestora 1 _ ct· cqtia doar 200.000 fii nd feme1 , prezente mai
total de 787.216 delega11, iwe ct•·cate _ 33 % asociaiii sociopolitice - 22,2 %)
, - nmle comunale (sin , ' . .
ales m su~c. 1 1 decizional La nivelul adunanlor rep ublicane ~i
}i mai ~u~1-~ m organe e cu. rorezentau 19.5 % - sind icate (21 %), reprezentare
1 0 •mcn lor autonome rep , y ••
a pr_' 7,) centul scazimd la J7,2 % in cadrul Adunarn Republicii
loc~la_(14.3 ct() - •. 1pro[ ooslaviasi; Aceste cifre reprezinta o medie a numaru\ui
Soc1ahste Fe eram e U-:., • . •
dele!rntelor alese, insa, a~a cum se precize~za i? numeroase ~nche~e pn_:md
paniciparea poliricii a fem~il~~ din Iugosl~via, d1feren~e nocab1le ex1stau 1m~e
diferite le republici ~i provmcu, precum ~1 c~merele dm. care fa.cea~ p~rte. In
Camera Federala a AdunJrii Republicii Socialtste Federat1v~ lugosla~ia, m l 97~
erau prezente 44 de feme i dintr-un total de 220 de delega~1 (20 %) SI doar noua
in Camera Republicilor ~i a Provinciilor, cuprinzind 88 de del~g_a1i (10,2%).
De~i cifrele atinse la alegerile din 1978 nu sum deloc foarte 1: 1~1cwa~~, el~ _au
fost privite in epoca ca un semn incurajator pentru cre~tcrea part1c1pan1 pol nice
a femeilor dupa o lunga perioada de regres in aceasta privinta. Pana i,~ l 95~,
procenrul delegatelor femei a crescut timid de la 4 la 7%, pentru a aunge m
1963 cifra de 19 %. Trendul ascendent nu doar ca nu a continual, dar o sciidere
dramatica de pana la 8,1 % a fast inregistratii la sfariitul anilor '6059 .
Femeile erau mai numeroase in cadru l diferitelor organ izati i de masa · 40%
in cadrul Al ianiei Socialiste, 34% in Confedera1ia Uniuni i Sindicatelor, 40%
in cadrul Organizatiei Tineretului Socialist. Similar cu situa{ia orgnnelor de
conducere in stat, femei le nu-~i mai piistrau aceea~i proponie la nive lul pozi-
tiilor de conducere di n organiza1iile in ca re acti vau.
in privin1a garant3ri i ~i asiguriirii unui statut egal al femei i cu biirbatul , eel
putin la nive!ul discursului oficial. reprezentantii Partidului Comunisl lugoslav
erau mult mai con~tienti ca simpla enuntare a princ ipi ilor egalitare nu va infl~-
enta in profunzime relat iile de gen existente la nivelul societil{ii ~i familie1.
Mijloacele prin care se preconiza atingerea egalit3.Jii de ~a nse erau cele clasic~
pentru statele socialiste implicare legisl a1iva, un nivel ri dicat al con~ tiin\C 1
poli tice fat:i de acest subiect, schimbarea codului traditional de condui tii moral3
}i civica.60 •
58. Vida Tomsic, Women in the Developmem of Socialisr Self-managing Yugoslavia, Belgrad.
19 80, pp. 36-47,
59.Barbara Wolfe fancar, op. cit., p. 93.
60. Vida Tomsic. op. cit., pp. 52-53.
PRINCIPIUL EGALITATII SEXELOR
187
in ciuda unei evidente -$i recunoscute subreprezem:iri la nivel . .. ..
, eputu l anilor '80, statul iuooslav dec lara c- ul v1e~11 poln1ce,
Ja 1nc . . ct· . . .. 0 •• ~ a statutu1 egal al fcme ii a fost
atins pnn ab~hrea 1v1z1~n~1 ~unc11 m funqie de sex, impl icarea femeii tot
mai activ. in v.1ata. eco n~rn1<:"a ~.1. preluarea de cJtre statul socialist iugos lav. rin
. ter01ed1ul d1fente lor mst1tup1, a responsabili tiftilor legate d . ... p .
in . ·• . ._ \ .., e mgnJ1rea cop1-
il0f, precum ~1 o repart1t1e ech1tab1la. a sarcinilor domestice imre membrii
familiei. Acest mod de a v~~.~a lucrur.1le. este exprimat foarte \impede la eel
de-al XVII-lea_ con~ res al L1e11 Comum,ulor lugoslavi, tinut ln 195 8. Cu acea
ocazie se prec1za :a ,,prob lema. femeilor" nu trebuie tratata in mod separat, ci
ca parte i~1teg_~anta a P'.~~esulu1_ gene~al de dezvoltare a t3rii, $i in special eel
de emanc1par11 a munc11 . Egalnatea mtre sexe nu era decii.t pane integrama a
noilor rela\ii inte rpersona le ce tr~buiau sa ia na~tere in societatea comunista
iugoslava . Sub:ep~ez~ncare.~ feme1lor ~n ~ozitii de decizie nu era pusa pe seama
unor pol it ici d1scnmmator11 sau pur ~1 s1mplu a lipsei de interes fa1a de impli-
carea politica, vazura ~a o sarc ina suplirnentara alaturi de munca sa\ariatli si
cea in cadru l fam ilici. lntreaga vina, in opinia comuni ~tilor iugos\avi, o punau
institutiile statu!ui ~i in general tarele sis remu lui e!ectiv iugoslav, ca re nu mai
reprczenta .. principiil e democ rate. puterea fiind concentrata in m5.inile unor
politic ieni de cariera. imp iedicand astfe l masa muncitorilor sa pan icipe la
luarea deciziilor " 61 •
Acest curent de opi nie s-a ment inut in cadrul panidu lui comunist, fiind
rci1erat odata cu adoptarea Const itutiei din 1974 . Problema egali tii(i i femeilor
cu b5.rbatii era rczo lvat[L prin includerea !or in caiegoria mult mai generala a
oamenilor rnuncii. acest0ra ii ind u-le garantara puterca de decizie asupra ,,tutu-
ror mijloacelor de produqie, cond i!iilor_ si roadelor muncii !or, pucer:a de
emanci pare a muncii fiind nesf.lr~itJ. "63 . In mod evident, cahtatea de_ cet_aiea~
cu drept uri dcpl ine in cadru l Repub licii Social iste lugoslavi~ e:a p~sii 1_n ~irecta
legatura cu cca de .,om al munc ii'" , persoanii activa, dcptm 1mphca.1a m .ec~-
nomie. Aceasra vizi une, care nu mai ami ntea preocup3rile statului s~cia~~st
pentru c\Jdire·1 hmi lie i de 1ip nou " puniind accentul mai mull pe ob!ig~(JJle
c· · • ,. ' '. 1 b - motivatii stric t financiare.
~1ma1 pu\in pe drepturile ceta1eanu lu1, avea a aza .. . .1 1 .
Dezvoltarea unu i s istem de institut ii pentru cre~terea ~i ingru irea copi u u1,
~ . . ,, - . . i familiei. introducerea pr~lectiei
· ~Pr_in ab_oli.rea leg!lor pa_tnarhalc _a_l.e casatone i Je conditii maceriale ~i alte _clf~UI~~
soc ia~e .::.1 :.lJUtoarc lor dcsunate. famdulo.r, crearea ilor dezvotiarea diferitelor ~n~~1tutu
~tantc _la,'.orab ile independent.~~ eco~omice a r::\io;,crearea di fe ricelor scrv1c1_1c_ar~
s-~re s~ aJute fami li ile !a ingnJlfea ~1 ed~carea fa~1ili ile demodace. soc ictacea soc'.a l~sc:i
/ -~re~a grija muncii casnice ce ca_raccenzea~~e i maricale ~i ajuca omul sa revina la
a~;,~~ra o noua baza pemru re~aiiile pe_rs:n: u~i li a!t om"_ Congrernl al XV/J-fea al
arata sa nalura umam1 fara a expJoat ~
62 ti:gii Conu111i_uilor fugosla~i, 1958. P· 66-
GJ. lbl~a Torusic, op. ciI., pp . 65-66.
· idem.
 PO!.ITICI EGALI TARE CONCEPT. APLICARE, EFECTE
188
.. " . ct tipul cantinelor , ; spalatoriilor publice.
. H ·1elor fac J111a11 e . . . . 'lllpt·
precum 11a I er;e in acelasi timp, paruc,parea feme1lor dm _spa\ iul iugo,;ca
costun ,mportan · . . 1 valorile atinse de statele comurn ste vecin
nu se nd1ca a
• • 1w
la viaia acm a af mininii reprezenta 34,7% dm. totalul persoe. 1
in 1978, foqa de "4'';;c1 sefa'rsitul celui de-al Doilea Razboi MondialnaCului
· f - de doar 10 a ~ · Lfra
angaJal, a\a . spa\iul iuooslav, intre diferitele repnblici , i pr .
reprezintli media pentru to 1 =, ov1ri-
cii autonome6-I · . . • " . .
Din totalul foqei de mund. fe0;m.me, 71 _% erau ~ncadrate m act1vna1ea de
. . d , ? o/, in servic ii. In mdustne, feme,Ie erau prezente in do
productie ~1 oar - 9 o _ . _ 'f ~ ~ . . . rne-
niile traditionale: indusme texn la -_7?,6%' _c1 re asem~natoare fond tntalnite
~i in industria alimentara, pielarie ~1_ m~ustn~ tut~n~lm. Se~r~garea s~ctoare
masculine/sectoare feminine este ma1 ev1denta ct:cat m alte tan comuniste, cu
doar 9% reprezentare feminina in construqii. In cadrul se rviciilor, femei!e
reprezemau majoritatea, fie cane referim la culturii (60,5 %), servicii medicale
(37% dintre medici, dar 72 % dintre farma~i,ti , i 81 % din personalul medical
secundar), finanie (63,8%) ori comeq. In agricultura, populatia feminina
reprezema 41 % din totalul !ucriito rilor65 •
Scolarizarea nu poate fi privit8. ca una dintre cauze pentru participarea mai
slaba a femeilor in munca salariara) ele reprezent8nd 36% din numi'irul total
al absolventilor de studii superioare, 41% din al celor cu studii postliceale ii
eel pu1in jumiitate din al celor cu studii liceale.
Propaganda oficiala critica intrarea foqei de munca femin ine preponderem
in domeniile feminizate pe baza unor aptitudini specific feminine, vi"izuta ca
sursa prin~ipala a diferentelor de salarizare dintre femei $i blirbati. Tot propa-
ganda oficial~ a~intea de masurile \uate pentru a proteja sanata tea (in special
cea reproducu;~) la locul de munc8., cum ar fi interzicerea muncii pe timp de
noapte'. 0 pohuca evidema de excludere era- prezentaca ca un pas inai nte In
e~ancipa.re~ femeilor. Nuse vorbea despre domeniile care deveneau inaccesi~
b~l= ~ngaJattlo_r ~emei, ci despre intrarea (obligatorie pentru conti nuarea acli·
vnatu) a anga.1at1lor blirba1i in slujbe feminine.
PRINCI PI UL EGAUTATII SEXELOR
189
"
sJ.4- Bulgaria
erior venirii la putere a mi~carii cornuniste in Bukaria f· ·1
Aril d 1 dreptul la vat pe critcrii cenzitare61>. De~i le er; '-~~ei or le fusese
acor ~oare inc lusiv in spec ializari\e tehnice femeile n~e:vmLs accesu\. la srudii
5upen . ' .1 h. . ' eau acces m corpul
·udeditortlor, avocatt or, ar neq1 lor sau_ al cadrelor didacrice din invaiamamu\
{uperior. Decretul-lege care pre~edea egahtatea in drepturi a persoanelor indiferem
de sex a fas t dat. la 16 o':tombne 1944.' fiind confi rmat de Constitu\ia Repuhlicii
populare Bulgana, .votata la 5 decembne 1947, precum ,i de cea din 1971. Plednd
de la acest~- prmc1p u g~ner~le, nu~er~ase acte legislative au fost date pentru
ori spriJmul acordat feme1lor. Alatu n de garamarea egalitJ\ii de ~anse in sfera
::~al-economic3 ~eg~litate_ de opo rtuni~ati in e~uca~ie, \a angajare, salariu egal
penrru munca eg~la) , mcep~nd cu A~~l mternat1onal al femei i in 197S. Bulgaria
a in itiat a~a-numita ,, Decad~ _a .feme!t penr~u a .com~!eta prevederile legislative
u crearea de reale oportumtat1 la mvel social $1 pollt1c. Alaturi de imroducerea
~nui pri ncipiu al cotelor pencru impl i~ar~a P?_litica.a t~meilor, cealalta_1~1!s~ra
important5 a fost incerca rea une1 d1stnbuta ech1tab1le a responsab1htaplor
casnice si de cre~tere a copiilor in imeriorul familie i. Desi statul comunist
bu!gar crease un sis cem public de cre~e si gradinite, Codul fa~1il i~'. .prevede_a
posibilitatea unui concediu parental (nu doar maternal) pentru rngnJirca c?~~-
lulu i bolnav 67 . De acest drept beneficia $i Fami lia extinsa. mai precis bumc1~,
materni ori paterni , care i~i asumau responsab ilitatea ingrijirii nou-nascu.tul~!·
inaccst fe\ era \egiferaca o practica \arg raspiindita in toate statele comumste :
Mii.surile au fo~sl \u~lte ~i ctatorira concep1iei ca femeia din Bu\gari~ estc mai
int.ii mama si sotie mf1surile lc!.!islative fiind In directa concordanta cu ~c~ st
concept. Pre;edinta ·organizaiiei de feme i, in cadru! unei brosuri pro~agandisuce
de limba engleza. ~i a\~lnd drept sub iect situatia fc rncilor din Bulgaria, declara:
. _ .. . . . f, 'i cu bilrha!ul a fost defi nitiv
Putem a~l~ma c:1 pr?bkma t":ga~na\11 111 _?r:pt~n ~ ~nil~ le islatoru! bulgar a tinut
rczol~ ata 111 Repub!1ca Popul~1~t Bulga 1, 1:. 10 ac_el_a~ i ~3.c pj d;' \ocul special pc care-I
1
jf
cone ~n- mod ~udicios di.: ~pec 1hcul nai.urn fc mi~t~~era care se bucura de dreptu~!
~~~pa m soc1e~are. Ft1~1c1a cste un ~1embr_u ~l sr~nci a\a responsabila a perpet~arn
e?al_: cu ale barbatulu1. dar ea cstt: ma~ta.. P .- p b inorijirilc ei cre~te copil ul,
VIC\11 umanc si ingrijirii casei . Ea creeaz~ ~ia_ ta n~u~, 56~ 0
pe bratelc ei se sprij ina ingrijirea famille 1 ~1 rncnaJul ·
~ . eia sa fie casawritii. -'? ; sa a!h:i copii.
. Dnterule impuse stipu lau prmtre_ altele ca~ fe:a r la a\egerilc locale. cx_c!uzand ale~~~
rireptu\ de a alcge ~idea fi aleas~ se ref~n.:a ~ similare t'iirn..1 int21n ite ~1 in legea eke
1 le Pemru organele de guvernamant, pre,~de mania in 1932.
67.;:1a .care acorda drept de vot r:meilor din ~:srions et reponses sur i<i femme bulgarr:.
S umiana Gamcheva. Milanca Y1dova, JOO (JI
6S 0.fia Presse, Sofia . i983 . pp. 126-\27 .
6 .Ib1de111. Sofia. 1970, pp. 26-27.
9-Lcs Fem111es en Rep bfiq e Populaire de Bulgarie.
11 11

pQUTICI EGALlTARE. CONCEPT. APLICARE. EFECTE
190
in !983. femeile reprezenrau jumatate dintre mernbrii ~r~anizatiilor de Ill .
. . • de Tineret). O propof{te asernanatoare se ln . asa
tSindicate. Orgat11za11a .. . .. . . reg1s1r
. . . ·, conduceru organtza111\or tentonale. Cu cat u • a
aproximanv ~1 1a nn e1u1
. • . ream i
. h. ·t· le arata o participare de maxim 35 % m cadrul funq1ilor de
1erar ie. c1 re . . con-
ducere. Ca in roate statele comum~te, reprezenta~ea aproape e.galit~ra a ferne.
ilor in cadrul organiza1iilor de masa ~r~ ~rezentata .c~ ~ ~:are v1ctone socialista
in ac\iunea de a oferi femeilo~ p~~1b1htatea ~art1c1par11 la ~uarea deciziilor
Responsabilitiiti reale ale orgamza~1.1l~r~ ~~ ~asa nu puteau ex1sta insa decac p~
plan local. liniile principale ale ~ct1v1tat11. fond tra~ate de ~onducerea panidu.
lui comunist. Numeroasele smdu_ fa.cute m_ Bulgana ref~ntor la egalitatea de
~anse a femeii cu b3.rbatul ment10nau ma1 rar proportia femeilor in cad
Partidu!ui Comunist Bui gar, aceasta fiind ln 1983 de doar 27, 6 %, cu o creit;;
d~ numai doua procente fa!a de I ~71, pu~in pe.ste ~n ~fert dintre membri §i cu
s1gu~nia foane.d~pan~ ~e p~op~rp1le det1nute 1n d1fer1tele organizatii de masa.
La mvelul admm1~trat1~1 ternonale (~a. membre in comitete locale ,5i depana-
menr.ale sau ca pnman), reprezentauvuatea a urcat c3tre mijlocul anilor '80
pana la 35-~0% , ~u aproximativ _7 proceme la fiecare deceniu (24,8% in
_1969:1971 , Jl,_7% m !979, 40% m 1983). Crqreri spectaculoase nu au fosi
mreg1strat_e §1 •~ componenta Adunarii Nationale, unde, In timpul celei de-a
!aptea legis\a~n, proportia ~e,5ilor fernei era de 20% 70 , pemru a cre~te in anii
80 cu .doar -%, la 22%. 71 In cadrul organelor de conducere a le Partidului
Co~~mst B~lgar, o singura femeie se giisea la mijlocul anilor '70 in Biroul
Palme. La mvelul_ guvernului, portofoliile ministeriale care reveneau femei!or
erau cele ~care pnveau domenii fem inizate: industria u,5oara ~i justitia . Mai
ndumer~~sa era prezenta in fimqii le de adjunct al ministrului insa tot pentru
omenn recunoscute pemru . • ' . •
Educaiie naiionar s- - proc:ntu\ mare de feme, m tora lul angaJa11lor:
a. anatate pubhca Ag · 1 - . . .
interior Comitetu! A 1 . ' ncu tura ~1 Industne a!Jmenta ra , Comer1
. ' rte or ,, Culrurii E · · · · · d
mmistru adjunct in d 1 M. . · xceptia o consrnuia un porcotol1u e
nivelul organelo r dca ru d IIllSl~rului Afacerilor Externe 72 • Cifrcle atinse la
reflectand O politic~ con ucere m partid ~i stat nu sum inr3.rnplatoarc, ele
Interesanr este de ob a cotelor de reprezentativitate a popula{iei fem inine.
duclirorii Partidului ~ervat ~emru cazuJ Bulgariei ca procentul stabilit de con·
fiind de 20-22%:3. omum st Bulgar nu a depa~it niciodara 25%, cifra fixatfi
70. La femme en R. P. de But ari ..
71 !ofia '.resse, Sofia, 198g, p\7aractenstiques dCmographiques et socio-tcono///iqUl!S,
,· oum1ana Gamchcva, Milanc ..
1-.lafemme en R.P de Bui .a V1dova, op. cit., 87
73. The lmpau of Eco11omica!':(1e··:·. p. II. p. . · Vomen in the People's Republic of 811/gana. Demog p
Proceedings of a U11i1 {J_ol1t1cal Reform on th
Nat ions, New York ed Na1ru11s Regional S . e Sratus of Women i11 Eastern Euro~ ed
' 19 92, p. 36, enunar, Vienna, 8-12 April 1991, Voit
PRINCIPJUL EGALITATH SEXELOR
191
acii pe plan politic, participarea populaiiei feminine nu era ct· .
D entative, cu totul altfel au stat lucrurile in ceea ce . ,mr_e cele ma,
repreazia muncii. Repub!ica Populara Bulgaria a inreoistratpunve,dte patrunderea
Pe P' •ficative cre,ten· a 1e ,,oqet· de rnunca feminine i na mtre cele ma
0
I I ,
n se[llOI .. I . , n tota u personalului
,ngajat. Pana la m1J!OCU amlor_ 70,_ femeile reprezentau deja 47,8% din tota-
[ul sa\aria!1lor, ,nten11a dec'.ar~ta a hd~nlor ~o'."uniiti bu lgari fiind ca totali ta-
tea femei!or ap-te d~ m~~ca~ sa se regaseasca mtr-o activitate salariata sau sa
urrneze O forrna de 1~vatat~am 74 . .
Mai mult de o tre1me dm postu:ile o;upate se aflau in industrie. unde, spre
deosebire de celelalte state comumste, m cazul bulgar se poate observa O dis-
rributie mai echilibrata a foqei de muncil. lndustria electrica ~i electrotehnica
avea angajate femei in propoqie de 50%. industria chimica 46%, indust ria
alimentara 51 , 7 %. Singurul domeniu industrial feminizat era ee l al industriei
u~oare, cu 75 ,5 % angaja~i femei. Femeit; erau rnajoritare ~i in domeniul comu-
nicaliilor (57 , 7 %) , i corneq (61 ,6% ). In ramurile cons iderate masculine, in
anii '80, fernei \e reprezcmau un sfer_t dintre angajati, cre~teri numerice impor-
1ante inregistdndu-se in cursul anilor '7075 . Acela~i fenomen s-a produs ~i in
sectoru l medical. unde propoqia ferneilor medic a atins 50%, iar a farmacis-
tclor 82,6%. Feme ile de1i neau majoritatea ~i in cadrul corpului profesoral, dar
repanizarea pe diferite cicluri de inviliiimfrnt arata existen{a unei politici de
excludere a femei!or la ni velul invaiam,1mului superior, unde, spre sfar~i tul
anilor '80. reprezentau doar 34 % din personalul didactic ~i de cercetare 76 -
Cooptarea in activitatea ~tiiniifidt ~i invr1tiim3ntul superior nu asigura aprioric
egalita!ea de ~anse intre femei ~i biirbati . Accesul cercetatorilor ~i cadrelor
didactice femei la l!rndele didactice cele mai importante era deosebit de dificii.
Cu c5.t se urea in i~rarhia gradelor didactice, cu at5.1 proportia femeilor s~ad:,
cu doar 3% din tota!ul ac71dem icienilor ~i 10% dintre pr~fesorii universnan.
Majoritatca nu depiseau sratu tul de asistent de cercetare. In ciuda progres~lor
flicute In ecluca~ie (;rad de alfabet izare intre 95 ~i t00%, 49% d!n tor.alu! s_ru-
den~ilor in anul un~'c rsitar 1988/1989, proportii la fel de semmfic~[lve _fond
atin · • . ~ d rata ~i postumversnare,
d'. s~ ~L Ill caz u! studii\or universnare d~ scurta u . nca feminine),
ifente trepte de specializare pentru 55% din totalul foq_e1 d.e mu 1·. turi
fein,·i . . . . , . . 1 munciton manua 1 in pos
ce c, ~ ~1u contmuat sa fie tolosHe 1~ p~incipa ca_ . a riculcura (49% din
to so\icnau un grad redus de spectal.L~are, p~ecu1~1 m g
talu] lucrarorilor) ~i diferitele ramun mdu 5rnale ·
~ . emme en Bulgarie. Sofia-Presse, Sofia,
na D1nkova, La prommion socwle de lo fi . ,.
75 ~ 972 , Pp. 9-13 . . ra hie and Socio-eco1w11111..· Sun~.
e: 76 itia Press, Sofia. 1980, pp. 25-32.
77:R.~~en_i. . . , cit. , PP· 51-53.
miana Gamcheva. M1lanca V1cto,a. op.
 POLITIC! EGALIT/\R E. CONCEPT. APLICARE, EFECTE
192 PRJI\C[P[UL EGAUTATII SEXELOR
193
. erit ~i metalurgie. Chiar ~i in interiorul aceleia . ..
5.3.5 . Polonia ~1101 inoinerilor sau med icilor, se observau discrep§aJ ~at~g~rn P_rofesionale, de
[]pu o .. n1e tn 1unct1e de oradu! d
-- elor prin care au trecut at5.t sta~ul pol~nez,. cat..~i mi~carea s hnoJogizare al ramurn respect ive. Femeile reprezentau 7¼ d. e_ • .~

Datoflla '.~"~1 . 1celui de-al Doi lea Razbo1 Mond1al, ltdern comuni,ti /
comumsra ·. l!1 umpu // lie a d I I - in
Polonia au fost rnai rezervati in prclua:ea te ~ e que __mo e u u1 sovietic
rivind relatiile in cadrul familici ~i egalitatea mtre se~~• :u~~ preferate tracti-
~-, ·aliste care puneau accenrul pe importanta fami11e1 ~1 imponanra mun.
ti_i_ e. . so~,. e salariate ori nu. Asta nu inseamna ca Polonia a dorit o deta~are
rn ,emmm , · ·d I · 'l
totala de tabara sovietic.1 sau adoptarea u~or no~ cure_n_t_e. 1 eo 0~1ce. Se poate
rnrbi mai degraba de ,.autonomie domesu~a fiira_amb1t11 1d~olog1_ce externe"'9.
O functiilor din guvern ~au asm11 I~te postului de ministru. dimr-un total de 56 ,
Aceas,a dorinia de autonomie s-a tradus prm cult1varea unur spapu privat legai
in primul rand de rela1iile familiale ~i de gen_, pri_n care polonezii cautau sa se
ctiferentieze de sovietici80 • Primele acte leg1slat1ve care au mers In direqia
instituirii egalit3iii imre femei ~i barbati au fast date in 1947. Pe langa garan-
tarea dreprurilor egale pentru cele doua sexe, legislatorul a modificat prevede-
rile legate de casarorie si divort, trec3.ndu-le de sub autoritatea Bisericii Catolice
in cea a statu!ui. A doua faza legislativa importanla s-a consumat la incepuml
anilor '50, in 1950 ;i 1952, cand au fost date principalele prevedcri legate de
proteqia muncii, prorectia femeii la locul de munca, proteqia copilului si
asigurl'irile sociale. Daca in alte tiiri comuniste s-a revenir asupra !egilor privi-
toare la rolul femeii in societ3ti le respective, legislatia poloneza a fost una
• stabila, singurele amendamente notabile fii nd liberalizarea avonului in 1956 ~i
modific1iri ale Codul familiei In 196481 . Polonia a constituit un caz unic in
cadrul celorlalte ta'.ri comuniste in care presiunile de natura demografidi au
te Iuc~rau in industria mineritu lui ~i 37% din total 1 - . o_l imre i.ng1~e1y
care . u ingmen or homco/J fn
Jnvi}!JmJn~, feme1le rep~ezen~au 98, 7.% d!ntre ~adrele didactice din mediu l
pre~colar ~1 doar 33 , 1 ~ d1mre cadre!~ d1dac~1ce umversitare. Participarea politica
a femeil_or nu ~ fast dintre cele ma1 semrn~cati~e, cu cat gradul de influen{ci.
al organ1smulu1 ~e .conduce_rc cre~te~. cu atat scadea prezcn!a femin ina. in tot
deceniul ~apte, mc1 o feme1~ ~u a facut parte din Biroul Politic, iar la nivelul
lrcrior 58 de postun , doar tre1 erau ocupate de femei. Propoqia fcmeilor
~embre de partid s-a incadrat in media celo rlalte state comuniste, cu 23% la
mijlocu l an il or ' 70~-•-
Plecind de la principiile marxist-leniniste ale emancipfiri i femeii, Uniunea
SoviecicJ. a luat rnas urile leg islative necesare pemru a garanta egalicatea in
drepturi a feme ii cu barbmul , rrec§.nd in acela$i timp la atragerea femeilor in
viaia activa. Liberaliza rca moravuril or ~i socializarea muncii casn ice, doua
aspec te care au consr iru it nuclcul discursu lui politic al Alexandre i Kollonrai.
s-au dovedir a fi puncte le nevra!g ice in drurnul ca rrc o reahi ega litate de ~anse.
Nivelu! de invest i\ii in ins( i[U tii de lngrij ire pemru copii $i infi iniarea cantine-
lor ~i a al1or scrvic ii pub!ice s-au dovedit a fi un dart financiar deoscbit pemru
sta1ul sovieric, depli~i nd be nefi cii le aduse de cre~terca numarului sa lariaxi lor
prin angajarea mas iva a fe meilor. in para lel. preocuparca dern_o~n~fica_ per~na-

l c~nd.us spre mij!ocu] anilor '60 la restnlngerea, sau cum a fost cazu! Rominiei,
eln~unarea dreptului la intreruperea voluntara a sarcinii 82
nentJ a condus la renumarea cornHi la libenatca sexuala caractenst1ca amlor 1~.
lnterzicerea avo n ului ]a.ce rere ~i lntisprirea cond itiilor de acordare a divort~lui.
fn Polonia, forta de munca feminina raportata la numa;ul total al angaja{i!or corobora te cu O r~iea ins ufic ienta a serviciilor publice, au condus rap 1 la ?
a cr~s:m de la 31 % in 1950 la 51 ,9% in 1970. Cea mai mare pa rte a fbqci de munGi apariii a unei noi realit ai i socia le. cunoscut3 sub denumirca _de _.,du_bla 21 _de
femmme activa In acele sectoare ale industriei care refleccau domenii traditio- inunca ·· sau .. sc him bul do i". Li psa ega! itatii in fami lie poatc fl va~uca ~a p~m-
nale de munca feminina . ind t - . w d ri.i • • cipala cauza -pc mru absen~a unei implicilri mai sustinute a fe~e il~r i~ vm~~
alimentara chimica El . us na textila, de confcqii ~i pielane, Ill us 1. r- w d - i mull ca noua obligape, o a
' · e erau subreprezentate in sectoarcle: clec1roencrgeuc, po_n1ca, privit ii in fopt mai ptqin ca rept ~! ma - i din fam ilie. Nici liderii
::-0---- . treia norma ce se J.df!uga celor de la locul de munca _} . . . - ,
JS. Jn pcrioada interbelica, spre deos b. .. . w ria P0 r · · .. . . d ·· unui pnnc1pm, · de, corn, nu au
Panidul Comunist Poionez nu a~et~-~~ ~la!li?ele _c~munistt: din lu goslav1a sau Bul::-:nal:
~ lo~·ilura puternica a fast adusa an\d' ISl_one, ~1c1 reprezemativitate in_plan :1•.W·ii sJi .
... Hic1 de la Mosc ova, c u except1a intro ucern ..
lacu ~ · .
t etortun pe mru a prornova cmei m
fi 0
· • pozi(tl cu prerocatne
d
decizionale
nducere ale acesruia
I
~1 diso!utia ~artidului in 193 / _ ulu, odata cu_ epurarea mulrora dmtre ll.dei and !Jllponame. Prezenta in part id ~i implicit in organe e e c~ a unui referen(ial
sere r . (ea cadrelor, pe az
ide ~ iza pe ?aza unu, proc~s- ~.e se ~c I nisc De~i cadrele aceswi referen-
fnd11s1riaiisa1w11 in Postwar Pofa11d M.algo~zata F1?elis, Women, Cm111~111111s11.1 re11' 1
York, 2010, p. 8. ' Cambridge Univers ity Press Cambndge ~1 N
79. fbidem, p. JO. ' !iai°1llar co~s1derat ca ,, potnvLt_ unu1 comu rec~m militantismut, aca~~m_encul
80. !bidem, p. 1i. fa:- au sufern modificir i, anumne a:pect~, p I rind compecenta ~i acuvnatc~
81. Barbara Wolfe Jacar, 0 .
!a de nii~carea comunista ~i nu m ulnmu . d·n Un iunea Soviecicii. de~,
82.Hcnry _P. David Rob 'P- Cll., pp. 124-125. Profesionala, au r.:imas permanent valabile. Feme1 1e I
Eur, ' en J. Mc lntyr R 1eri1
opean £xperie11ce, Springer Pub]~-·. eproducri,,e Behaviour. Cmtral all(/ Ea~S
ish1ng Company, New York. 1981. pp. 126- l..1 . ~
i.lra Wolfe lancar. op. ci1 .. p. 23.
 POLlTICI EGAL!TARE. CONCEPT. APLICARE. EFECTE
194
' . . . icii nu puteau avea la scara larga o activitate militant~
acuve pe piaJa mu1 ' . .. I' . . a dern •
de remarcat. Odata cu dezvoltarea unei opm1~ genera izate p~1~1nd specializa/a
. .. tipic feminine'' precum profesoratul , serv1c1Ile medic 1 11,
~1 m~sem 1e .. . . . . _ a e Sau
domeniul financiar-contabil, baza d~- seleq1e femmma pe~tru org~nele de Par.
rid s-a restr~ns. din nou,. cadrele f~11.1d ~electate cu precadere dm dorneniile
tehnice ~i §tuntrfice, dominate de ba1bat1.
in Jarile din Europa Centrala _~i_ de Est,. introduc:rea un_ei legislatii egalita.
1 risre a survenit in timpul_ ocupat1e1 armate1 :.~s~ §I m plma ascen~iune a tnis.
carii comuniste. Ide~lo.gia pe care ~-au spr~J1_mt a fost cea marx1st-leninistii,
- Capitolu! 6

promovarea femeii in Romania comunista _

rnodelul fiind eel sov1et1c. Cu exceptia Polome1, :are a mers spre o alianra intre o politica de stat?
traditiile narionale ~i egalitatea de gen promovata de modelul sovietic, in cele-
lalte state comuniste, propaganda oficiala a sustinut r3sturnarea definitiva a
fradi!iilor patriarhale cu ajutorul unei legislatii care instituia egalitatea intre
femei si biirbati atiit in via1a politica, cat ~i in cea sociala ~i familiala. in rnarea 6.1. La inceput a fast cuvantul
lor majoritate, femeile din spatiul comunist au devenit simpli receptori ai
mes~jului po~itic. Ele trebuiau convinse, educate, mobilizate pentru a participa
6.1.1 Originile
la v1ata pubhdi. Fara a detine o experienta politici:i amebelica, ;;i in conditille
existen1ei unei structuri ierarhice de partid rigide, femeile au avut dificultati in Ce ne 1me1eseaza in mod deosebi1 es1e felu\ in care liderii comuni~ti din
a-~i insu;;i o cultura politica. Plec3nd de la aceastii baza generala, in funqie Romfmia au expu s problema egalitliJii de §anse lntre femei §i biirbati , conturftnd
de caracteristicile nationale specifice, statele comuniste ~i-au implernentat o in acela~i timp un prototip al femeii ca actor polilic. Vom avea In vedere 1rans-
polifica proprie de includere a femeilor in viata politic.a ;;i sociala, rezul!a1ele form5rilc prin care trece percep(ia asupra femeii ~i rolului aces,eia tn cadrul
\ fiin~ !a rftndu~ lor deosebite. Unele state precum Iugoslavia au cunoscm o partidului, accentufrnd componemele care intra In alciituirea particip3.rii poli1ic~
parn.cipare ma·1· numeroasa a femeilor in via1a politic:1, dar o intrare mai scftzu1:i a femcilor. Ipoteza de \a care plecam esEc ca evolu~ia acesrui sistem de valon
pe piaxa muncu. Altele, precum Polonia ori Cehoslovacia au favorizat intrarea
In cadrul binomului dreprnri /oblig a1ii, raportat la nivelul de evolutic a mi~c~~ii
masiv~ a populaiiei feminine intr-o activirare salariara.' dar nu au sprijinit
cornuniste din Rom,inia si a condi\iilor socio-economice, a influentat dec1S1v
~scensmnea acestora la pozitii de autoritate in partid. Ungaria ;;i Bul 0 aria au
imp~eme~tat O politica mai riguroasa a cotelor de reprezemare atfit I~ cadrul natura ~i rezuhat11 \ poli ti~ilo r eg a\itariste initiate in Romiinia comunis1a. .
pFart1dulu1, car ~i al diferitelor organe de conducere la nivel ];cal ~i central. in cadrul mi ~c:i.rii comunisZe. discursul privind solutionarea ,, ~robl~ 1~~:
enomenele cu o evo!u\ie ge - - · . femeii" a cunoscut dou5 etape di stincte. Prima corespunde perioadei 1legahta.t11
. . . . nera 1izata au fast cre~terea gradului de alfabe11zare
a popu Ia11e1 femmme spre 100%0 · .. . . . . ·J ..
~11ntervalulu1 . imediar urmfnor momcmulu1. ?J - augus t I 944 ' cand .. modul
~
m1,-
· .. 1or ob~te§ll. patro t ,d noile .medt1 de soc1ahzare prm mtermed1u .
0rgamza\n .~ .. comuni s1e de a privi rolul feme11. . ,111 societa
earn • . te ..,-.:i via ta poht1ca
. a fost. ce1
elite in primul rftnd p ~ . na1_e e parridele comuniste, dar §i aparitia uncl .. . . . d 1 I pracucat de Umunea

I
, ro es1ona a, care a pus bazele §i pemru participarea poli1icii.. inspirat de Rcvo!u(ia din octombne 1917 §1 mo e u . _ _
S · · - - d ·ntrarea maslva a popu
ov1ct1ca in anii '20. 0 le2:islatie egalicara dub 1ata e} bl·ga\iilor ce
la[ie•1 f, . . , ~ . - . 1 eadecatresrntao 1
. emmme 1mr-o munca salanata ~1 pre uar . de comuni§ti.
11n d, . . . - . . . . I I masun propuse
0 e acuv1tat1!e domesuce erau pnncipa e e . la nivelul discursu\ui,
1nu1 .. · !'tar eel pupn
nu aveanou, prod us al societitll de tip ega 1 ' • ~ r,·rea visului comunist.
- . . . . . ~ chemap 1a iau
sex. Barba11 ~, terne, deopotnva erau . . d din barba\i. nucleul
Grup I . . . . a const11u1t oar ..
fo u coinunist dm inch1son nu er . . d corespondem fem1mn
g '11lat in juruJ Jui Gheorohe Gheorghiu-DeJ avan u_n , URSS Experien{a
.Jupal · · ::, , _ l rea acesteta m · . .
,,1 . in JUrul Anei Pauker, pana la Peca " .- mareasdi. conmbu11a
u, de I D . . fiicut decat sa . ..
fen. . -a 01lea Razboi Mondrnl nu a . ct· 1 diferitelor orga111za1 11
l1n1na In cadrul mi~carii comuniste prin mterme iu
 pROMOVAREA FEME!I iN ROMANIA COMUNISTA
pQUTICI EGALITARE. CONCEPT. APLICARE, EFECTE 197

196 . R enirea Anei Pauker in Romania in sept as caT1cret in tran:formarea femeil?r .ln actori politici era exercitarea
dasc1st ev embr prii11ulrirTla
P datii a dreptulm de vat, drept ca,tigat inca din 1938 , da r neexer-
cu caracter an' ;_1 ·oace in continuare nu puteau constitui dee· le 19<14, . . . .
ii rolul pe care avea s _J tatut solid al femeii ca actor politic. Licte/t Prein,s,1, ntfll p a Consutu\1e1 car 11ste, 1a 23 august 1944, a tacut ca preved .1
olidarea unui s .. 1· 11 corn_ . peAbfOoare -fi 1ct·19? ene
pentru co ns . d' cadrul miicarn erau per ect conitiente c· un,;,; citst· ." io;ale in vigoare sa ,e ce e m -:3. Ca urrnare, nici dreptul de vat
. ales fe1ne1 1e in ~ c ·1 a, la rf '
,onsutll\ entru fernei nu rna1 era de_ actuahtate, fiicand ne.cesar un act legis-
dar mai . 1. politicii foarte larga a 1eme1 or era imposib'I' lVe[u1
I . 1944 o ,mp ,care . I Id d I a Li
anu m . • . r 'rii politice, cat ii rnve u e e uca\ie necesa A Pseau un•"rsa P re sa snpuleze dreptul mtreg11 populaJ1e1 femmme de a panicipa
at:it expenenta in~p icacareia femeile trebuiau convinse sa parti;· firrnatia
. eparat ca ctiv. Lidern.. comum,u . . au specu Iat po1·u,c
. ,,. electoral starea de
A . Pauker con1orn1 " . .. lpe la v· 1,uv s I
"1"· _,,, enea consideriim n01, ma• mult pe fondul cunoa§terii situa1·1 . •a~ ;n proce 5ul e .e catii in jurul drepturilor politice pentru femei , fiind ajuta]i de
po mca v , d · , 1· x ..
. R mania ,i mai pu\in din orm,a ap tCdfll rnecanice a cone
e, con
· iocertitud1nect·(onala
is a opozanti·1 or po 1·1t1c1
. ..in 1ata
' acestm. sub1ect.
. Crearea unui
crete dm O ' - I . eptelor ~
. . U •ca experien~a cunoscuta 1a ace moment era acuvismuJ .. reticen\a t~a : condus ~i la conturarea unei prime imagini concrete a femeii
sov1ence. m , ., _ . 1 . t .. d ~ D ~ ,atatin
cadrul partidului, cat 11 m d_,fertte e o:gan:z~,11 e _ma:'"· upa cum am ara1a1 eJecrorat-!Jnta olitic. Prin mesajul siiu, Partidul Comunist Roman se adresa
in partea l, acea~t~ a fost ~I pr~ma ?1_as~u:a t~trepnnsa_ de mi~c~re, in dorin\a ca persona] .~ r din Romania , promi1and drepturi egale indiferent de apane-
1uturor femei o
de a forma un numm de cultura poht,ca m randul une, populaJu feminine cat
nenta sociala :
mai numeroase. Concomitent a fost constrmt d1scursul asupra drepturilor feme-
ilor ii importan\ei participarii acestora in luarea deciziei politice. Fie muncitoare cu bra1ele, fie ~uncitoa'.e cu. mint:~• fi~ ow ra~ea~~a sau 1ara?ca,
Aqiunea comuniitilor a fast sus\inutii de activitatea dusa in paralel de emeia va avca dreprul srt-~i expn me convi n?n!t: pol~uce ~1 sa part~ctpe ast!el dir~ct
l"artidul Social-Democrat (PSD). in diferitele rnanifeste care prezentau aciivi- f d rnarc a 1t1ri i Numa i un reg1m adevarat democratic acorda dephne
la oper~ e l~~vc f: m"'ilo~; R~oimurile reac~ionarc, cftnd e vorba de muncii. trimit
tatea organizatiei de femei a PSD se arata ca singura cale pentru a imbuna1aii
drcpt~n polmcend ' e",,n i. ore: c;ind e vorba de drepiuri o trimi1e la [macura ~i
condi\ia femeilor, unice responsabile pentru munca domestic3., dar prezente feme1a acoo u t:: .. :;:, ,

deja in via\a activii aliiruri de biirba\i, este implicarea poli1ica: faras]'.

Via\a noasua, fie ca sumem femei rnuncitoare, funqionare sau gospodine. este foar1e t'O rtele comuniste is i do rea u atragerea unui segment ,.neexper~mentat"_ ~I
g~ea. ~ trecut vremea c3.nd noi femeilc ne ingrijeam numai de gospodarie, l~sand e!ectoratului, tara a inde pan a insa vocantii cu experienta .. Cu?osca~d trn d1 t1~
barba11lor grija muncii pentru trai. Astiizi femeile muncesc cot la cot cu blirbaJii
. . - . . . . I rolul feme1lor m soc1etate, ce1
patnarhala a societa1i1 roma ne~ u cu pnvire a .. b - u
pre~tinde~, in fabrici, in birouri sau in alle profesiuni. in afara de aceastl!. mu nd care priveau cu scepticism capac itfq i\e j i abilit5\ile politice ale fem~ 1•1 t.re uia
m~, avem $I greutli\ile gospodliriei $i obligatiunile noastrc de sotii ~i mame. Suntem la rfmdu\ lor convin~i de necesitalea prezen~ei femeii ca factor po\ltlC ·
arai_ de cople~ite de preocupliri, inc.it atunci cftnd suntem chemate la o intrunire sau
~:dmta, ne ~am in l3turi [... ] Ia s3. ne gftndim noi la cfrteva chestiuni care ne prive.sc . . . din 1ara noascra n-au judecat
A.c~ste ~c mci c;n~ ~ormeaz:L m~jo~ttatea fc 1~1ci\or_ scrupuloasc sunt e\e azi, cind
n~es~~t : 0~ feme_ile [.. .]yin punct de vedere economic, cultural, poli1ic, fenieille
nicmdata cu u~unn\a \ucrunle dm J UL Cu atat mai . poporului intreg.
, .1 p ceca~, treapta de egalitate cu barbatii. Din punct de vedcre cultura '.
eme1 e sum ccle mai · - • . · de carte ~tiu ca de atitudinc;.1 \or depi nde via ta copii\or lor, depm.d~ soart~ mele nobile ale
De aceea misiunea mapmate d~~d eel mai mare numiir de ne:uuron ~ unde S" - . . ~ ,-ntul ~1 m sennme ..
a av~m mcredere in in~elepciunea. m d1sccr~ari:1a succesul deplin al democra11e 1
c.ul1ura binetacatoar~o~ta e~te s~ mI_atur~m analfab~tismul ca ~a rpoa1e p~t~ tOst f~mcilo r noastre. Dreptul !or la vot va conmbui la
ltpsite de aceasta binefac:rma, adanc m. ran~~! feme1l or care _pa~a acullltite bune ~i la inmorm[1marea deftnitiva a reactiunei 5 .
pentr~ a munci, necum / ~--.] Dreptun fOhll~e n-am a~Ul, ~1~~ fim~ soc~1reme ct
mu11c'.m $i noi alaruri de biir:as~un: c~va,\tul m trebunle tarn. 01: d~ wri. [... ] To . . . . ~ . . ~ . ore Preoteasa preciza :
Fen~e.1/e aufosr {inure de arte JI, fle~1.ue sane bucuriim de ace/eaJI d'.tPse ut11df
t m pag,mle z,arului Romama Libera, Gng
po/wca. Ce altcev • p de polmcii $i de orice organizarie, Jemetle pa 1i Pe . . Rominia se vor prezenta in~~~
ea d fi l a mseamnd pent fi ~ t a se ac11 ntru prima data la viitoarele aleccri, feme1le din, f nei necunoscute. Chi
bu e} ul cum este condusa ·i ru o :1~1e_,ie a fa ce poiiticci deca i product
nun (sub\. ns.). ~ gospodartta Jara fn care ea mwrce$te S ~rn,:1or. Ce vor fa~e? Nu putem afi~ma cane aflam ~n I~~~ de to\i cet3tenii soarta
\:r~ acest drept, care le da posibilitatea sa hotarasc~ a :edere politic care a contat
ni, femeile au constituit un factor viu din punct e
~.
2. ANI y, Gloria yi decadere •
3. Ce e~~ f~nd CC al PCR - sec iaa A11e1 Pauker, Polirom, Iasi. 2002, P- 63-
'l A.Ic-
-....._
5 · · Con 5 lantinescu ,, Dreptul de vat al feineiJor '
- ,.
in Romania Libera.
• nr. )08,

pp. 1-5.ift ce vrea Uniunea Fen:eif;,ancela~ie, dos~r 14/1946, f. ~· u1.1cure~1i 5. lb~ugust 1945. ,
Muncuoare dm Romdnia, Ednu ra UfM, Idem.
 pOLlTICI EGALITARE. CONCEPT. APLICARE. Ef-ECTE PROMOVAREA FEMEI! iN ROMANIA COM UNIST,\
198 199
• . 0 iniei publice [... ] in fond dezvoltarea societ3.tii romane~ti ad
in torm~rea p . t stadiu Femeia ocupa un insemnat rol in productia . epa~it
de multa vreme .ices
~ .
· _ . Indus, .
J qia aoricolii 1-a ocupat intotdeauna -, a patruns m profesiile l" b ri.
2 Discursul anilor '50
6. 1..
~la.- HI pr~ ~ ,~ : ,~1· ·1nia Starea de razboi a dezvoltat ~i mai mult aceasia- . i ere,
rn hteramra. ar a. . , ,· _ • . . SJtua1i aritia organizatiei_unice de f~mei_a fast se~nalul ca evolu~ia statutulu i poli-
.... 1 sta.Ii nimiinui nu-i trece prin cap ca s-ar putea 11np1ed1ca femeile de a ob. e, ~p I ferneii urma sa fie una d1ct~ta de part1dul comunist, calitatea ~i natura
1
~C,l a ·, ·c situa\ie echivalema cu rolul lor in produqie 6 . lint
~t pe teren po 11 1 O nc a . olitic fiind date de modul Ill care populatia feminina urma sa se plieze
actului p b T ct · t l · · ·"·
nui cadru presta I I.t e I~ e:ese ~ ~1 pr10ntaiile s~atului -~omunist. Diferenta
A~a cum s-a vazut ~i din activitatea ~r?aniz~ti~i de fernei7, miza reala nu u . Iul discursulm foloslt m pnvmta ,, probleme1 femeu" arat:i schimbarea
era doar educaiia politic3 a populatiei fe1~mme, c1 ~1 atr~g~rea ac~steia printr-un la nive t Drepturile femei i" existente inainte de momemul noiembrie 1946
program adaptat nevoilor, sau ceea ce m1~carea comu_~1sta ~o?.s1dera a fi nevo- de st a:\~f~rmat in doa r cateva !uni in ,, obligatiile femeii". perspectiv:i care a
ile acestora: egalitate cu barbatul in toate domen11le v1ep1, irnbunatatire s~au ua eschimbata pana la in\aturarea regimului comunist. Elcmentul de con-
conditiilor de mundi si trai , protect ia maternitatii. D8.ndu-~i votul pentru aces~ r~ni~s n care Jeaaa per ioada de ilegalitate de cea in care Partidu\ Comunist
nnu1tate e . . .
program, femeile erau asigurate di var contribui alaruri de barbati la dezvo]- Roman a detinut contro lul_ po.llt1c a fast m1mca. A?
cum se va ved~a- ma1
tarea ulrerioara a 1arii, dar si a evolutiei la nivel personal din punct de vedere ex licit tn cazul regimulu1 N,_c~lae Ceau~_escu, ~al!tatea de ~ctor ~oht1c v~
imelecrua\, moral si fami lial: P. d ·n primul r3nd de part1c1parea la v1a!a activa , ca salanat al s1stemulu1
deplil e 1 • . . ~ . . .
social ist. Pentru a intra Ill parud sau pemru a _:and1d~ rn d1fentel~ fo~un ale
Faptul de a vota a constituit pretutindeni o obligatie morala pemru feme ie de a se smtului la nivel local ~i central , facroru l care tacea d1fere.nta:. ~e langa ata~~-
irunrui. de a fi la inaltimea unei noi responsabili t3!i. [.. . ] Daca ne g§ndim \a auco-
mentul fa!a de ctemocra~ia populara. erau rezulta_tele i:ne.rnoru L.~tr-un_anumu
rirntea morala pe care trcbuie sa o exercite o mama asupra fiului ei, ne cta seama
domeniu de activitate, fi ecarei categorii sociale ~1 profes1onal~ t11ndu-1 trasate
c~ altfel va fi privita mama care seduce sa voreze.odata cu toti bfirbati i din familia
e1. ~-~ consma~ ca grija fcmeilor pentru ci:iminul ]or creste propor{ional cu preo- mcini specifice in funq ie de prioritatile de moment ale :tatul~1. La C_ongresul I
cupanle !or soc1a\e, politice$. a\ Panidului Muncitoresc Roman. Gheorghe Gheorgluu-DeJ , refe rmdu-se la
prevederi le constitutiona k ce urmau a fi votate. spunea:
. Di~ pa.care, un studiu a.supra particip3rii si preferintelor politice ale ferne-
Ilor_ dm noiernbrie 1946 nu a fost realizat la momemul respectiv. Frontul in sfar~i t consti1u ~ia noastrii trebuic sa proclame deplina egal itatc i_n dre_p.c uri in'.~e
~~t_mnal D~~ocrat a d~tigat insa alegerile, fiind create astfel prerniselc pune- to\i cc,a~~n ii Rc publicii Populare Ronuine, farii dcosebire de sex, na\1on_a11;~t~c;;~~
t
ru 1 F~~~tlca a pr~misiunilor facute populatiei fem inine. Totodata, obiinerea
ega tta1n m dreptun a femeilor cub . . b .. I
re\igic. grad de culturfLsau stare material ii. [... ] pemru a .put~a pun\~1':tc 1dePlina
- -~. - . . . . . b. b· t noi vom consfirltl pnn cons
ta\11 _1n dre1~1~ r1 ,ntre lc~n~1 -~1. a~ ~ •...- ~carcsebucurafemeia inStarulnos~ru
siscem politic ~ d war 3 111 se cons idcra ca un fapt realizat, nou
•
egalttatc p~llt1c1. econonuca, soc1.ala. JU~_id!c,t d~eii mamc, femeii gravide ~i copilulu1 10 •
in declarat· u~~an sa 1~~1fcreze si sa implementeze masurile de tip ega!itar. demucr;n ~1 vom a~igur:1 o pruteq1e spec1a\a fen
ia pnvmd apant1a organizatiei unice de femei se men1iona:
. . L thar Radaccanu facea referire

I .
in Romania, datorita aqiunii unite . . .. . Prezemfi nd proiectul de srntut al partidului. 0 . d r e.
pus, pe~t~ prima data in istoria a:-~las~1 m~ncnoa~e ~i a intreg ii democrap1, s-.iu direc1a la preze1w1 fem e ilor ca membre cu dreptun ep m ·
~are _a ~'.ifapr_u!t depfina egalitate ~ell~ tcmc~11le unu_i_ regim cu adevarat dcmocra~:
·ctului Muncitoresc Roman poate fi
Ile \lfefll polwce, social • . _d eptun a feme11 cu b<irba!iil tn ware dome/II
Pr?i~c tul de statut prevcde ca mem?ru a.I Paruau rasa [...] Prin ace~s~a stat_utul
"°~'"' ,.., ,,.,. or1e1ne fara deosebire de sex, natio~ahtate_ sa!tul principiu de dephna egahtate
Panidului Muncitoresc Ramin statormce~te m . a l penrru oricine, barbat sau
intre diferite le naiionalitati , principiul drepcu\uid~;~eta~amentul de ava~gafrla ~I

u. Grigore Prcmeasa Pa ..
femeie, care se dovede~te demn de a_fa~e._r~n~te au permis sli atragem. ~n
c:lasei muncitoarc. Tocmai aceste pnnc~p} 1.ta onlocuiware, masele 1arg1 e e
1:::i
7. Vez i panea I ca'~ niciparca femeilor" in R - . . 45 a~aturi de poporul roma n, mate na!ionalnap e c
8. Gabriela Del~an~ :u\ ~- · omama Liber{I, nr. 345, 19 septembrie 19 ·
1
::i
9. Platforma UniuniiF:i:: 1 drepiuJ cle v01 , Bucure .
Pregiitirea Organizatici Uni~emocrate di11 Romliiiic ~~• _1946, p_p. I?-. II. n1ru ~
~1 tineriu.

. resc Roman, Bucure~ti. !948. p. 75.

c de Femei 8 . 1• dnat de Com1S1a Centrala pt: . C01 •
\] lb' igresu[ I al PMR, Editura Partt u
'd Jui Munc1to
, ucurc~ll . 1947, p. 6.
· ldeni, pp. 182-183.
 POLITIC! EGALITARE. CONCEPT, APLICARE. EFECTE
,oo
. , discursul oficial privind prezen\a fenieii ca
De•a lungul arn 1or 50 · . .. . 1. . ~ actor
olitic a fost lipsit de consistent8.. D1span~rn ~e p~ ~cena po~Itica ~ Anei Pauker
~oroborata cu desfiintarea temporara ~ ~rg~mza~1~1..de masa destinate fe01eilor'
d la diminuarea reprezent3rii femmme 111 poz1p1 de conducere, absen1a 01 :
•,. ubs_l _ ·n cadrul organismelor din fruntea PMR, unde, la Congresu] partidai
\IZI I a 1 - . . • d - B" 1 p 1- . u.
Jui din 1955, rcprezentantii feme1 d1spar a~at. ~n irou a It1c, cat §i din
componen1a Secretariatului1~. Preocup~rea ~f1~iala pentru o reprezentare femi-
nin.i dt rnai numeroasa in r3ndul parnd~l~1 §.I al or~an:lor sale de conducere
centmle si reritoriale s-a mentinut. Semmf1cat1v este msa faptul ca nu mai era
figurile ;olitice importante cele care includ~au in discursuri le lor ace as ta pro~
blerna, responsabilitatea fiind plasatli exclus1v reprezentantelor organizatiei de
femei13 de pe Ianga comitetele regionale de partid. Gheorghe Gheorghiu-De'
nu a mai vorbit in mod public despre implicarea femeilor in viata politica,1
referirile sale la populatia feminina a tB.rii, cu prilejul congreselor PMR, con:
1in3nd de obicei referiri punctuale la cifra femeilor intrate in produqie ~i
prognoza acestui fenornen pentru intervalul urm3.tor 14 • Acelai;;i tip de discurs a
l2.Co11gres11! 11-lea al PMR, Edicura de Stat pcntru Literatura Politica, Bucure~ti, 1956,
pp. 892-893.
13.Arifina Momule~, deiegaia organiza\iei rcgionale de panid Craiova la eel de•al 11.1ca
Congres al PMR, in cuv.iimarea sustinutil, dupa prczentarea tuturor transfo rmarilor din
industrie ~i agricuhura, atinge ~i problema slabei prezcnie a femei lor ca membrc in
cadrul.PMR: .Rap.ortu\ Comite1ului Cemral arata ca organizatiile de partid, com itetelc
execunv~ ale Sfarun!or populare, sindicatele, UTM-ul manifesca in general o prcocuparc
;~ c;0~ 0\::~ciema fatii d~ ~r~blemele s.r:cificc ale muncii politice In riindul fenu:il~r
fe~a ~i in re~u~~~~~~lii !'m,ditate _Femc1. m pnstu~i de conducere. Acest lucru sc m'.m1-
d w ":' • Slra. Ast fc!, m regmnea Cra1ova nu avcm nici o fcrncie prc~ed1ml1
c g~sp~~ane agncola colectivii, procentul femeilor brigadicre in gm,podririi agricnlc
e:ie e _~.~a pre~cdintl!. de intoviirli.~ire sum numai 5 femei in consiliilc de conduccre
:c::~:pc:~;1:;1~r 5.ut abia !O%, iar ca pre~edinte de coope;ative numai 1% femc-i . La
sa umlcze d~~ u.ie .$• apt~\ ~a femeile nu sum ajulate Si'i.·.$i rid ice priigatirca profesiona!ii,
unele or2ani er·1·t~ cubrsu~n ~1~coli[ ... ] Aceasta s_ituatie este o urmare a fapmlui di inse~i
7.at11 e aza nu se preocupa de d ·re
-
~i de cre~tcrea nivelului lor ~olitic i c pro~novare.a femeilor in munci d~ rrts~un, c
num~r mic de femei. Dintre memb;ii b~ltura.\. In $Colt.led.~ partid sunt cupn.nse 1~1c~ un
femei. P~mru inliiturarea acestor Ii sur;o~~ilor o~g~111za\11lor de bazli numa1 9, 7 %~un:
le pune m fata noasira. va trebui ~~ [ ~1 indeplimr~a sarcinilor mari pe care partidu
o~g?ne.d~ panid in aceasta privinta sa. ~~e~ ,.ca expenenta poziLiva dob,indiLJ de un~~e
Sa mvatam toate organizatiile d . vma un bun al tumror or!!anizatiilor de parll ·
femcilor [... ] pe baza capacitiit~i p~n1d c~1~1.~rebuie sa duca mu;ca politica in rilndu~
multc f~mei in munci de raspunde~ pre~a'.1m profesionale, sa fie promovate eiit 111:11
14. ,.Una d1mre cele mai. e - 1b1dem, pp. 29 5.? 97
parea fcmeii ~mportantc rca]iz&ri ale r · • - · . ici·
in cursul r~u dre~tun eg~le cu ale blirbati!or la ~g1·~·ulu1 democrat•popular c~te part 1a.
indcplines~ a:;.\~1 plan .cmcina\, peste 300 0 act1, llatea d.e stat, economic,i ~1 cu!turJ te
mai~tri, in in ~1 un r~l ~mponam in constru~ ~O cJe fe me1 au intrat in producti:- Ee
g en, mcd1c1, invii\&toarc. profcst~:reco~omica .$i culturala, c~ 111unc1~o~rrii
c ~1 creatoare in domennd cerce
PROMOVAREA FEMEII iN R .
i 0MANIA COMUNISTA
rezencat ~i cu ocazia conferin\elor naiio 1 . 101
fosl ptie J958, la Conferin\a care a consim\it nae ale orgamza\ici de femei. in
8 rnareilor discursul Jui Dej a fost constru·r1e~nst.aurarea organiza\iei de masa
fern , . I m Juru\ a t .. tl . . .
1\nefacerile ad use de mr~~area ~omunista in viata tuturor fe re1. l e1 .Pnnc1p_ale:
b ierea pentru efortul mvestn de popula\ia Fe .. ~, me~lor dm Romania,
aprec . .1 · mmma m reahzarea ·
economice ~i sa.rc1m e care-I: rev.eneau pemru viitor. Egalitatea d pro1ec~elor
ernei ~i b3.rbaJt este ~dusa m d1sculie strict pentru lanul e ~anse mrr:
!eferire la recru tarea §I prezenia in r.indul membrilor ~e panf~~fes1onal, fara
Promovate cu:ajos i? ~unci ~d~ ~.5-s~un~ere in economie, in insti1u1ii de stat i oro
ni1.a\ii ob~te~~I , p~tnwv~t pr~gat1m ,SI apt1tudi11ifor for, fcmeile vor da o comri~u1/;;
seama la continua mtanre ~1 dezvoltare a regimului nostru democrat-popular15 (subl. ns.).
Doua elemente noi ~ a~ar in discursul oficial. Existenta unor ,,aptirudini
feminine" care urmau -~a tie rransferate din sfera casnicii in cea publ ica, precum
~i datoria femeii de a fl mama: ,,Ferne ile au nobila misiune de a cre~te ~i educa
copiii in spiritul dragostei de patrie , al pretuirii miireielor cuceriri revolutionare
a!e poporului nostru, al dragostei de munc:i. " 16 • Cu sigurania astfel de refcriri
nu au para.sit niciodata scrie ri !e propagandistice, dar pana la ace! moment
cuvflntilrile liderilor politi ci priveau mai ales crearea unui climat de egalitate
imre femei ~i barba~i. estompftnd tocrnai accle specificitliii feminine care ar fi
putut constitui o cauza a dezechilibrului. in 1962, cu ocazia discursului oca-
zionat tot de o Conferin\a Na~ ionala a Femeilor, Dej nu a operat modificari
substan\iale 10 con\inu tul mesajului adresat. vorbind despre ,. milioanele de
femei muncitoare, lf1rfmc i. i111 electuale. gospodine care au adus o mare contri•
butie la toate victarli!e oblinute de poporu l nostru pe drumul constructiei
socialiste" , amim ind In acela~i timp ,.ro lul de seamfl" pe care accstea !l aveau
de indepliniL .. in lu pta pentru dezvolrnrea economiei nationale, pentru rnfaplU·
irea milreiului pro!.!. ram trasar de Congresul al III-lea al partidu!ui" 11 · Dupa 0
trecere In revistft a,_.s arcini \or car~ reveneau organizatiei de fernei, ca rep~ezen~
t~nta ~i responsabilft pentru toata populalia feminina, Gheorgh~ Gheorghiu·D~J
~1-a incheiat cuv,~uw1re·1 cu Tdiasca femeile muncitoare dt~l ~ara noastra,
p ·. ' ' ' •· . .
an1c1pantc acLive la opera de desli var~1re a construe ie
!" i soc1alls1e, la lupta
Pentru pace ~i prietcnie incre popoare ! " 18 •
~ . , ,. datele Mi11is1erului Muncii. din ac:a
vre~~Jficc, al '.l.rtel~r ~i. literamrit. ~n ]938 .- dupac dee.it ale b~rbaiilor. Ascaz1. ~cm~1le
ri e - salarn le lemcllor erau cu )0 % ma~ red~~ . contribuie la cre~terea vemmnlor
P. rnesc salarii egale la mundi egala cu barbat 11 ~1
!S b;nesti ale familiei .. - ibidem, p. 75. - I Gheon!:he Gheorghiu-Dej ",
· ;n ~Utul. CC al ptv[R adresat Conferin(ei de carre tovarasu ~
16.Jbi eme1ti, anul XI, nr. 4, I 958, p. I. .
17 G dem. 962 Edicura Policicl, Bucurc~u,
· l~~rghe Gheorghiu-Dej, Ar1icole $i cuv(mulri, 1961 -l '
18./b; ., P- 349.
dem, p. 352.
 pQUTlCl EGAUT.I\R£. CONCEPT. APLICARE. EFECTE
PROMOVAREA f-EMEll iN ROt'>iANIA COM UN!STii.
203
. , prim-plan sau epoca Nicolae Ceau§esc,, ocialist, un!c~l _cadru care~ ofer_ise .rentru to1i cetlitenii sai eoaJitate . -
6.1.3. Fe111e1 1e 111 · .. , . ~ s 1•tic3, jund1ca, cu lturala, pnnc1palele premise pemru t, • • econo~~ca,
po 1 . u b - ~ • part1c1parea polmca
. . cu esre eel care, dupa preluarea putenr,.'.er construie;te in. nnteo.tia la um ra m s1stemul Rerfect eoa!itar de tip 5 . 1. . ·
O1~ . ,, . . .,,~ -- __ oc1a 1st era supravietu-
N1colae Ce~ui.es. I i legal de ,,emanciparea teme11,, unul dintre JUruJ irea ,,~orme~ du~le. sau ,,sch1rnbuim drn ~ p~ sa~ilitatea ag ivi~~~ domes-
propa!!:ande1 ~1 discursu u ~ . . PUnctele
princiPale ale programului poliuc, ~ ~ c t o r . p_e~turbator pencru implicarea politicii total.a a
, rneii Ex1stenta aceste1 reahtat1 era admisa chiar dac·a de 1 .
1e · - · - - -- _ _ _ _, a rnstaurarea
Femeia trebuie sJ-~i g:aseasci'i locu!, 3$3 cun~ ~I _a~e. 1n produqie'... in toate funqiile reginiului co_m~mst trecus~ra ~a1 D~ne ~e 25-30 de ani. Statul socialist roman
de conducere. In rapon cu capac}tatea, c~ ~os1.b1_htat1le sal~ rea!e ..In c~ea ce prive~te recuno~tea ~1 l~psa de e~c1ent~ a masunlor de tip leninisc in care statu! prelua
capacicatea po!itid.. intelec~u~la, nu ex1sra ~1c1 o deoseb1re. In .,stona noastrii, ca responsabilitat1lc _?1 unc1 1 ~~smce.' P~obl~ma era ins.a considerata ca fiind una
~i in lntreaga istorie a 0?1emn~, sum nenum_arate..e~em~le ~e ~rome._ Fcmeile nu au iemporara, factor11 de dec 1z1e act1onand m permanenia pentru a inlatura vechile
fa.cm cu nimic mai putm decat au flicut barbat11 m dtfente 1mpreJurari grele ale tipare ale vietii fami liale patriarhale. Tratarea cu superficialitate a realiziirii de
t luptei m·0Jutionare 19 . jure ~i de facto .a ~mancip~ari~ so~ial~ a feme ilor.ar fi periclirnt insusi sistemul
democratiei sociahste, a caru1 adancire ar fi fost 1mposibila ,Jara omniprezen~a
S-a vorbit despre influenta decisivii a Elenei Ceau~escu in adoptarea acestei activa si eficientli a ferne ii in toate compartimentele vietii sociale '·, inclusiv in
direqii pentrujuscificarea propriei ascensiuni politice. Cu siguranta nu se poate eel al politicului , al procesului decizional la diferite niveluri de organ izare a
spune despre Elena Ceausescu ca era lipsita de ambitii politice, insa In evalu- societa~ii. Cond i~ia poli tica a individului era strflns legata de construqia staru-
area motivatiei care a stat la baza discursului Jui Nico lae Ceau~escu privind mlui de clasa definit prin ocupaiie. inscruqie, venit. acestor elemente centrale
emanciparea femeilor, sunt trecute cu vederea acele aspecre legate de activita• adaug3ndu-l i-se prestigiu l social, auto ricatea pol itica , puterea decizionala. res-
tea si responsabilitatile sale in cadrul partidului, in special coordonarca directii, ponsabilitatea poli tica.
dupli 1958, a activitatii organizatiei de femei. Privitor la co nd itia pol it icii a femeilor, prin aceasta se inielegea ,,modul si
statmu l de cl as5. dete rminat de fiin tarea femeii ca cetatean cu drepturi egale
. ~ezen{a femeilor ca actori politici revine in discursul oficial cu o for(ii imr-o accepta1ic \a rga a acesteia - soc ia!-economica, cul~~ala _~i _Polir.ica".
mcwd~t~ cruioscuta pana la ace 1 moment. PentruP"rima- data accentul Lrece de Binein~eles , accast a co ndi1ie nu estc una gencraliza1a, ea varnn~ 1_n funcpe ~e
\ la pamc1parea in via{a activa la prezenta in funqii de decizie:
lndivid de deLerminari le sale existen{iale. de constiinta si acuvnatea sa. In
literatu;a comuni stf1. sintagma ,,conditie politica a femeii" a fost mai rar folosita,
Daca vorbim de crearca cond· .. I d . - . , . - importanra fiind in aces t ~sens lucra rea Ecarerinel Deliman, Fen~efa ca ~erso:
ca trcbuie sa-i tratam e to i l{l! or -~ dcplma egall!a tc mere .scxc accasca mscamna
membri de panid, de ~efii ~ntamenu 11 ~. ~a bArbaci ~i femci , ci in ca!itatea lor .de na!irate po/i1icci fn 'iOciewrea ,was11il socialis1tP·1• Tocodata, pozitrn expnrnata
\ depun:?O. 1 ' pc care n JUdec;im exc lusiv dupa munca pe care 0 de aceas ta lu crare "arara. dadi nu concemia specificii regimu!~'. Ceau$eS~u
asupra elememelor ca re fac dimr-un s1 · mp Iu cetatean un om poh11c
w •
. .. ' eel
d fipu{m
..
. Apare o literatura care stud· . Proiectul pc tc rmen lunu al staLUlui comunist, principa!a inovape f~md e .1nl~t1a
~1 reflectarea acesru· • iaza devemrea femeii ca homo politicus precuni . . ;;:, . ditia econom1co-soc1a a a
persoane1 acu ve . Dac a Ana Gluvacov define~te con. . d • roducria
mica si eficienta I proces _m componentele de ordin calitativ care arat.1 dina· i •. • · d femei mca rate m P i
.. ~ procesulu1. er· .. . . . . . eme1 lor ca fiin d speci fic a doar categone, e ·: i·cici le era perrnisa
s.ta.b1!1tatea functiei in sfera o!i . Iten~le _stab1hte erau pertin ente, ~1 anu1~1e ~ niateriala sau spirituala "22, ~i deci paniciparea ca acton por·~cterea acestei pre-
tie1. P ticulu,, dmarnica acesteia ~i eficienta contnbu do· . . .. unta pentru ,, ex I
ar acesrora , Ecatenna Del1man se pr~n. . ct de la ca!ita[ea de om al
Conform propa a d . . rogative la nivelul imrcgii populaiii femmi.ne, pornm I muncii nu deriva d in
o singu )" • . g n ei ofic1alc transfi • · · vea
ra candit1onare ~i relatie de ormarea femei lor in actori poht~c1 a ul
mu .. ,, . . . . . 1.
. ncu . Conform op1111e1 !UL De ,man ,
cahtatea de om a .
1 :- •n interiorul s1s temulm
.
~ depeocten1a aurenrica, cea fata de sisrein Itnplicarea imr-o activitate salariat1i. , ci din faptu ca 1
19. Cuvaniare cu privirc la rol
.,P!enara CC al PCR . ul femeii in via a .. - . ;irii - ~ . oli1icii in socicrarea noasrra socialistll ,
Romflnia, nr. 96 .' d_in l8-J9 iunie 1973 ,, t_ po!ni~a , economica ~i socia~~ a \,usit . Ecaterina Dcliman. Femeia ca personahtare p . ...
20. Nicolae C , 4 iuhe 1973_ , in Buiet11111/ Oflcial al Republic// soc1
eau~escu Cre r 22 Edi'.ura Politicii., Bucure~ti, 1977. .. - ,ia a societdfii : dimensi11ni ,fi sem11ificaJ11 m
Romtmie; .tocialiste' Ecr $ erea mlutui Jeinei' • . . ·,;di 11 · Vezi Ana Gluvacov, Afirmnrea Jemell 01 1 • f
' llura Po!irica 8 1 111 v1a1a eco11omicii Ji socw/-poh
Romfmia , Editura Politic.i, Bucure~ri, 197 '·
, ucure~ti, 1980, p. 45.
 POLITIC\ EGALITARE. CONCEPT, APLICARE, El:ECrE
21H
. . ct· Ronia"nia conform Constitutiei, toti cetatenii sunt detinato ..
socrn11st m .· . . . .. . _ . .. r11 nij'_
loacelor de produc11e ~1 benef1c~an~ dreptur_1Im _s?c~al-p_olltl~e ~arantate /
conscitu\iile din 1948 §i 1965. Srm\md nevoia sa 1a Ill d1scu\1e §t un poi/ .1n
neajuns cauzat de abscn~a din viaJa activ8., Ecaterina Deliman sublinia ~\Ia]
cele doua ·caregorii de femei care s-ar incadra in acest segment, femeile caza _ca
- . . d "' • ..
~i pensionare, ~e cel_e ~mt ~mite_ on es1a~oar~ ~ acttv~~ate ~b§teasca, deci
politici'i In esen1a, aq1onand tn calttate de oamem a, muncu egah, organic .
grnti in via{a politica a 1arii. Argumentatia merge mai mult spre opinia expri;te:
de Gluvacov, §i mai p~\in_ spre propria teorie, ac:entul fiind pus pe _dorin\a ~~
a evidentta rela1ia stransa dmtre munca salanata §1 v1ata acuva. In timp
pensionarele au fost evident incadrate incr-o forma sau alta de munca salariat:e
cu toate implica1iile pe care aceasta le presupune (activitate politicii, ob~teas~
etc.) , gospodinele nu mai reprezentau la momentul aparitiei studiului O cate-
gorie de popula\ie foarte numeroasii, tendin\a fiind ca la inceputul anilor '80
foqa de munca feminina sa reprezinte 56 % din totalul fortei de muncii ocupate
raportat la o prezen\a de doar 51 % din totalul popula\iei 23 .
. n:~sebit de inte~esama e_ste re:unoa§terea de catre auroare a importantei
~1~canlor de ::an~tpare aparute §I conduse de c3.tre femei, in devenirea poli-
tlca a grupulm- . Stmpla acord~r~ a dreptului de vat §i participarea in alegeri
erau un act necesar, dar nu suf1c1ent pentru o prezenta politica realJ.. Femeile
erau c?nsultate ~oar la capitolul optiuni privind constituirea unor organe repre-
zen:auve._ Funq1onarea acestora din urma, precum §i a intreoului aparat de siat
a r~mas rn fapt erm~tic inchisa pentru populatia femininafs. Ca exemplu de
acpune a unei_ orgamza1ii de femei in vederea obtinerii unei realc eoaiitilii de
§anse este data Mi§ca e d E\"b . 0
PROMOVAREA FEME!I iN ROMI\NJA COMUN!STA
205
area con5tiin~~i re.volutionare, acumularea experientei oli - .
fof~zultatul lup~e1 u~,tte pentr~ vi~toria revolutiei sociali~te''~~ceB~ar~ poate
fi utul revolut1onar al feme1lor rn istoria Romaniei - . . net.nteles,
1rec . ct· - . . $1 ex1sten\a une1 oroa-
". ., prin. mterme R1U 1 careia,
n1za1t A ~ .
teoretic.
. . _
intreaga..
popula\ie fe mrnma
•. - ::,
se putea
·ima 351gurau m omama socialtsta aparen~a unei mi1:car"i de I ct·
expr . bl. - ~ s ra a generate
snice
de opinta pu ica. . - .
0 ultima, d~r. I~ fe:l de _1_mporta~t~ prem1sa a participarii feminine in viaxa
politidi ~i impli~Jt-m lunctn de dec1~1e era -~i do~inta femeilor de a fi aclive pe
est plan, ctormta care nu putea sa apara decat ca efect al dobcindirii unei
ac]turi politice. Dezvoltarea culturii politice in r.indul femeilor nu poate fi una
~irtuitii, ci rezultatul unui proces mai indelungat, avcind la baza educatia cu
toate compartimcntele sale. Conform propagandei oficiale, existenta unei sistem \
de inva amfi.nt uni tar, om~g~~. rara a g,_~ine_£QQ~ scxuLelev1I'of,COilsrituia 1
una dintre cele mai imponante premise ~i garantii in acela$i tin;p pentru trans-
formarea ,,in propor\ii de masa " a femeilor in actori politi6!s_ ln ciuda acestor
efonuri, in r3ndul popula\iei feminine a continual sa persiste o imagine de sine,
a ceea ce Ii se ,.potrive~te ... construita aproape in totalirate conform valorilor
patriarhale. Nici intrarea in via~a activa, nici _educatia eg~Hi n~ au re~~~t sa
modifice mecanismele psihologice profunde pnn care feme1le dm Romama se
amodefineau ca rol in soc ietate. Personalirntea politid. nu estc neap5rat o rea-
litate externa reduclibila la ansamblul conditii\or ~i imprejurarilor social-poli-
tice in cadrul cJ.rora ea se forrn eaza ~i aqioneaza. ci. dimpotriva, se impune
asemcnea unui nivel distinct de structurare a individualita\ii. __
Conform principiilor egalitare enun\ate de sratul comunist ~oman: sociah~-
mul nu construieste un tip de personalirate politica in doua van~ntc, _m fu~cy~

de sex, ci un sin:ur tip care se refed strict la pregUtirea profesLo~ala, .P? 11t1ca
•
anii '70 viiziinct"· r a_ ~e. t erare_ a Feme1lor", care a zguduit Franta in
. 1.' 1 m r_ev~utl~canle aceste1a calea de trecere de la un regim de tip ~i culturala a inctividului. Sistemul de tip socialist plaseazii. aceSie 1~ 5u~:r~, car~
capna LSt a unul socialist 1 10d .. .
Principalel e dez1•ct erate ale
• n ~ con~tlent, credem no1, sunt trecute cu vederea
nn~clirii • .
\in mai mull de foc torul educ,qie ~i devenire sociala, sub corola~ ma1 ar~ a
. . . . . ' b"nd despre feiul m care votan-
de Federatia lnterna\ionala a Fe '.autoa~ea rezumandu-se la pu~cte s~sti~uc.e \Jnute1 morale. lsto ricul Adnan C1oroianu , \Of ~ ·ct 1 ~iona morali-
narilor rasiale lupr m~ilor, ~1 anume: lupta impotnva d1scnm1- tu\ roman isi descri a la mijlocul anilor '70 cand1daru.l 1lea ~ mpenn•uri reflectau
, a pemru egahtate . . •16 .d ,. respecuve e ras u "
contra riizboiului pent . , unpotnva ,,suprematiei barbatulu1·, tatea ca principala condi\ie. Se consi e~a ca ·ct 1 "/politicianului romfln la
egale. Chiar daci eluct;/~gur~nta ~oc~lui de munca, pcntru conditii de rnuncii e\ementele vizibil absente din constructia caotli atu ~1 - docrrinarea de durata
aprecia pe cele amintite ~: :01t p:1~c1palele aqiuni ale mi~carii, Dcliman le ac:· - . . -
~a- epoca. Un alt pos1bli ra~p~n~ ar pu
rea fi tocma1 JO .
cu as iratii politice, de la sm1plul
panicipare ,,deosebit de valoroasa, ea acestand Pnvmct calitatea suprema a oncare 1 persoane. _ p nte functii in stat, morala
candida1 de panid pana la de1in3rori i ce\or ma1 importa
23. Ecaterina De!iman
24.lbidem. 'op. cit., PP- 41-42. de tip comunist. .-- tao comribu\ie suplimen-
Din partea femeilor implicate in pohu~a ~e a~tep~ po1itivO. care avea dam\
25. Ec.aterina De\iman. op cit tar~ . c iisnc mjluenJa ~ 1· - --, ,9
26. Pnn a~castii hare de p~zi j' p. ~7 . . a, un. acel ceva" sa-1 numun eu,en - personalitareapo 1uca· - ·
comunme de f . . t c sc mreg1streaza O - . - ..• ii de a "imb'ogaii ~i redimensiona din punct de vedere ettc
prin rcfuzul vi cmei din Romania. Distantare· ruptu~ll in d1scursul specific al nu~car i
culina a . ~ o!em de a-~i cons1rui act" . a
reprezcn::~cc:~•f~~~lun~ste.. ~u~manul,
1~~~::al~l:
de m1~carca feminisra s-a fficul wc111:l
pn~cipiul. s__e~regrt.ri_i de ~a~u_ra 111;~ ~
· Ec.aterma Deliman. op. cit. , p. 48.
28
capitalul privat i prmcip11lor marxistc de r r?r mcgal1tat1lor ~1 mecluta111°r:. Je
' ~ nu de suprcmaiia un . ' elatnlc generate in cadrul socic1lW 1 29-lbi_dem. pp. 62-63.
ui sex asupra celuilalt. . Ibidem. p. 83.
 pROMOVAREA f'EM EII i N ROMANrA COM UN!STA 207
POLITIC! EGALITARE. CONCEPT, APLICARE. EFECTE
106 buie sli acordam , d~ci, fe1~ei~or mai mu1ta incredere. in rapon cu capacitatea
Masura preconizata pentru lndeplinirea acestei misii era• Pr ff~ demonstratii de ~\ttcl d~ ~13~a ~-•1 Ca atare, s~ promovam ferm, hotJrit feme-
manenta i_i grijuHe a fomeii _P:ntru integritatea familiei s;1~' §i eoecuparea Per. !o. 1inind seama ca e\e rep~ezmta pest~ .50% dm popula(ia (;irii ~i participa in
varea une1 opmu publtce sanatoase ~1 exigente". Chiar dac~ p ntru Pron,_0 1\e, t" e de aproape 40 % la mtreaga acuvnate economica ~i sociala [ ] i f .
retorica a egalita1ii depline in drepturi ~i posibilitliti de ex
1· . f . I d . . . .
~
conSlruie~te ·
prunare ct· o
de prop0 riia pe care o reprezintii
propor 1
. in _ · sii.. promm·-am neaparat
, fiecare. unitate -~· n.~1 ufnqi~
eme,
po me o 1c1a .pro us m_ umpul re~mrn'.~1 comunist nu poate excluct' lScursu1 ·n activitatea de conduce, e. Acea~ta tre_bu1e sa se reahzeze ~i la nivelul comunelor,
narea _de gen in constrmrea rolulu, polrnc destinat femeilor. e determ;. ~I ora~e\or ~i judetelor, precum ~1 la mvel central3 1•
Ex1s1ent_a unei segregar_i I~ functie de sex este clar exprimatii d . .
; ursul ofic,al care face tnnutere tocmai la limitarile biolog ice a~ InSUj1 dis. Similar cu participarea I~ ec~nomie, rezu_I_tatele concrete ale muncii acestor
indatormle :•m1hale c_e decurg din acestea. Principala res on e_ ~erneii ;i feniei unnau sii ctuca la prabuirrea concep\ulor rradi\ionale privind incapaci-
crearea ~a apararea v1etll, femeia este lnvestita cu valo . p sab1la pemru ratea de a ocupa funqu de conduce re.
de part:nerii politici barbati, n morale Superioare faJ,
f;iril. indoiala ca din rilndu l femeilor s-au ridicm ~i afinnat numeroase cadre de
Depa$1rea o~sta:olelor ~roduse in special de persisten a ...
hale era precomzata tocmat printr-o raspiindire cat . I t :radittilor patriar. conduccre, carora partidul si statul nostru le-au incredin!at rtispunderi 101 mai mari,
c?mumst, dar ~i printr-o ,, munca inzecita din pa t mt1
a:ga a rnoralei de tip
pe 10 aie treptele organizari i sociale. dar aceasra ne da temeiul sa afirmam ca rrebuic
sa mergem cu mai multa hotanire in promovarea in munci superioare de conducere
11 asumare categorica a raspunderii soci I ,, r ea emerlor, mulra initiativa
a femeilor, deoarece. in practica, ele au demonstrat ca nu muncesc mai rau, ba
p_reJudecat~l~r referitoare la prezenta femei~o~ / tocma~ pentru_ ~a depozitarii
s1dere poz11ia in Fata rezultatelo n postun de dec1z1e s3-~i recon ca1codata mai bine decit barba\ii 31 .
• . . . _ r concrete. Urm8.nd " _ -
sov1et1c, m v1zmnea reaimului com . , m mare masura modelul
Indiferent de interval , in 1impul regimului comunist din Romania, partici-
economice ~i politice a femeilor umst dm R~mfi.nia, crqterea participarii
parea politica a femeilor a fosr conditi onata in primul rand de inrrarea acestora
sociala, deoarece inse~i principiilnu se pdutea realtza doar prin simpla dinamica 1
de c ·· e coor onatoare ale · - ·· in via~a activ3. , mai ex.acr inrr-o aclivitate sa lariata. Acestui fund ament s~a~
oncep~u parriarhale privind rol 1 {:' .. societatu erau str3.biitute
u 1emell. adaugat o legisl a\ie i i o educa1ie egalirnra. precum ii o propaganda putcrmc,a
cu dublii \intii. in primtil rend . permu a convingc femei lc sii JO:ce un ro} _cat
in . . pe ca~e_? desfa~uram se impun -
in activitatea . - . mai activ in roate co mpanimentele societa\ii , schimbfmdu-le atat pnonta!ile,
A pamd ~1 promovam in diferite mu . d e sa aco1dam mai multa aten\ie primirii nd
a~tentmnat deja ca e greu sa fimn:ut co~~ucere, in parrid ,5i in srar, a femeilor. cit. mai ales pe rcep\ia de sine (datorii. drepturi. . abilitiili),
ct'f ent de ii in al dmlc:inracare,
darnemul
P d [... ] Ceca cc am fa . _ tunup cu proccntul de 26% J f ·1 ·
carea de rem ct· • .Cut pana acum a fost _ ,. o a_ eme1_ or tn
femei secreta: _icre in pnpa a unor neajunsuri . c_a sa spun asa - ma1 mult incer:
pnn exernple co ncrete ak c;1zuri lor de 5ucces, 10 1 er .
acrivau sr, sp-11·<>'\ tip·arele privind loc ul popula\iei feminine in soc1erate ..
i
~
avem nici ana a fast o sol~tie chemata sa in1a/cno,~se. ~leger~a :a jude\e a unet
munca de prim-:cum un p~1m-secretar femeie ure si_cu~tia de pana acum. O;ir i:u
comin;are vo1;, ::1aliz: fie care dinrre aces te puncte, urmario<l_gradul d~ reuiita
I , . . . . • · din Romama, daca , , care
aa d1;mersulu1
f coa\nansr
o
dus de Parudului
.
ComumSl Au fost pro1ec
, . ct ct· . r'
· tele ini1iale
noastre dtpanidecr~~ar _de JU~et sa avem o fe m~iO~re mu -;dcvi'ir nu :11~1 putc_a ~a in u Ost evemualek sincope sau schunban e ,rec~ie. . ,· alitU\i reale
lutiei ;i construe/· rn 11_cg_aluate, si dupa cucere ·• Cum,s,_1nu, tovara1_1 ! Acuv1srelc fin· 1· . . ~ . .. · and obtmerea unt;;J cg .
~t
d1tii, cateodata ~oc1ahsr:, au dovedit ca t:rc~,.P~t:m po!1t1ce. 51 m anu rcvo·
probleme pentru c~ bme ~ecat biirbatii, sarcin~\eu_sa--5 1 '.ndeplmcasca in bune con:
a 1zate sa u. d1mpotnva. sacnt1cate, atunci c . ·tii\i ale statulu1
de ~anse intre femci si bflrbaii impieta realizare~ altor pn~nevidentiat acelc
comunist romfrn. Nu i~ ultimul rand, conside_ram i~portan~ fist acestea.
In ~od consiam rr,~:~hu,~ sa _punem capat cu h~~-cr,ectrntate. Insist asupra acesic,'
parnd si de stat locul ; s~ aq1onam ca femeile /ra_re m~nta\1til.\ilor rerrogra~e •. PUncte de specifici tate nationala, dad. au ex1stat ~1 care a
ce le revin \n socierare ,"'°Ii se cuvine _ nu ca
·
ra:•.
ocupe Ill activiraiea noas1ra de
oare, c1 ca drept ~i o raspuoJere

Se impunea mterve
de feme1 at3t in via a niia ~latului pentru atr
p1u de reprezentar I act1va, cfit ~1 in ce agerea unu1 numar cat mat mare
e prm cote respect§.nd a polmca, prm stab1hrea unuL pnnct ~ -1 Jin2laprilie
pnnc1p1ul rep rezent31ii proporpona.Ie
32_ 1b1de,'.'· 47.
p. Conferinta Nationala a fen>" or
30 Ibidem p 49 \~uv.~n~area Jui Nico\;ie Ceau::;cscu/amai 1978. P· 3.
78 . m Fem eia. anul XXXl • nr. ·
 p0L1TICI EGALITARE. CONCEPT, APLICARE, EF ECT E PROMOVAREA FE MEI I iN ROr-.-lANlA COMUNISTA
209

. Juna aprilie 1945, Romania Libe:a anun!"_alegerea primei femei primar.

6.2. Legisla\ia In d ina Georgescu, v icepre~edmta a Apararn Patriotice a fost aleasa .
I xan r 1· • .. r ct• ·31 in
Ae de prirnar al loca 1ra111 -, a~ are1 . ~ s1tua\1e d1ficila o aveau viiduvele
· - · '

pas 1~1boi. De~i Jegea succes1unu se mod1ficase in iuni e 19443s_ permit:ind

6_2 .1. Premisele egalitiiJii de raz la ino~tenire In mod egal a sotului supravieiuiror cu ceilalti mo~tenitori
Asieurarea cgalitAtii lnrre bi'irbati §i fen~ei _e_ra u~a dintr: teme!e programuJui intra~a .. duvele reprezentau In cominuare una dintre categoriile cele mai dez-
1,,al1. va - b' . ·b - . - -
de iuvemare propus de t~i§care~ ~omu~1s~a tmedtat du?a m?mentul 23 august t' - . te rara aJutoare ane§tl su stant1ale ~1 ma1 pred1spuse ~omajulu i.
1944 ~i ie§irea din ilegahtatc. Pana la ca§Ugarea a!ege~Ilor ~1 ~doptarea primei avaniaJa
,cestora
ii se ali'i.turau ~i categori ile de lucrarori disponibiliza1i din industria
. ct· .. I • -
constitutii comunisre in 1948, principa!ele ac~e leg1s_la~1ve mernte sa stabileasca ' ament. In aceste con q11 este e aborat de catre Confederat1a Generala
un reeim juridic egal pentru barba~i ~1 feme1 au pnvit dreptul la vot ~i elimi- de arnlc·ii· un contrac t colect iv de munca ce stabilea at3.t conditiile, cfit ~i cace-
a Mun • - - p · ·· b ·
narea"' restriqiilor refer iroare la intrarea ~i promovarea in cadrul diferitclor {lori ile sociale care aveau pnontate 1~ a~gaJare . .n~rn ce tre mau__s~ primea_sc~
categorii profesionale. ~ slujbii erau orfanii ~i \'.'1~uvel~ -~o~ul~r -~n~aJ~(1, urmau f~~t11 . mternat1 ~'.
Legea electorala a fost aprobatii de Consiliul de Mini,tri din 13 iul ie 194 6 de-iinu~i politici arni fas ci ~u , m\al1zu ,_ort~~11 }l vaduve le de razbo1~ ~re_cum ~~
,i promulgata la 15 iulie 1946, sub titlul Legea 560 privitoare la alegeri/e solicitan~ii proveni~i d in industna de razbo1·'9 • Acest ~ontract vene~1 sa mta~e~sca
pe,uru Adunarea Deputafilor. De§i erau pastrate ~i prevederi a!e legislatiei controlul asupra mi~carii foqci de munca , comrol_ mc_ep~t ~dat_~ cu homrare_a
elecrorale din perioada interbelica, noutatea adusa de acest legislativ era liirgirea Ministcrului Munc ii ca toate loc urile de munc_a,_arnt drn _mst1tu~_11le de sr.u ,"~~~l
considerabila a bazei electoratului prin includerea pe lisla electorilor cu drep- ~i din intreprinderil e panicul are. sa fie ocupate pnn 111tern~e~1_ul oticn\o~ ~-e mun~a -
ruri depline a funqionarilor publici, militarilor si femeilor 33 . Articolul 3 a! E,aJ'itate·i fem ei lor cu bJ rba1ii in ware sferele v1c111 economu.:e, sociale,
legii preciza: ,,Femeile au drept de vot si pot fi alese in Adunarea Depuratilor" - ' · · R · · . ct· 1948
politice a fast slipu lara pentru prima data in Conslltu\ia ~mame i 1~. ·
in acelea~i conditiuni ca si b8rbatii " 35 • Vorbind in cadrul dezbate ri i proiectului de Constitutie refent~r la noutattle pe
Legea prin care se instaura votul universal incheia o prima ctapa in care care acesta le aducea in sunutul fcmeil or. Liuba Chisinevschi spunca:
mai ~seserii date alte prevederi in vederea obtinerii unei egalilil1i de statut a
:emen cu ~iirbarul in plan profesional. Primul semnal important a fost numirca . . - - . • . .. asf1 a popul:qici drcia in multe (5.ri
1~ februane 1_945_ a primelor doua femei magistrat in justiiia romJneasdi. in Fcmcile reprcz1ma o ~h:1 _p::ull ~1 m.ii nu~1~r~. via a cciav:ncasdl [... ] Noi insane
n~ ~ sc_ recun oa:;; lL" a!Jlll_u~.me a_~e a !ua_ pa~: . : dci:mc de Evul Mediu, pe care le
1 1 1
d~scur5ul oficia\ tmut de Lucre~iu PJtrJ~canu ministrul Justitiei acesta a pre- c,1lau211n de altc pn nc 1p 11 decal de pr rncipllk _ _ . ~ wate drumuri lc sunt
c1zat: ' '
aplica rc !?.irnurik de dcnll)cra~ic burgheza. La nOJ 10 t,lf<I. '

Una dintre revendicarile prin · I· 1 . _ .. d" • ~ . . - . .. - ia Liberti. nr. 216, 12 april!e 1945. p. I:
rile de baza ale democra iei cipa ca ,e mi~can! munc~wre;.sti, una dinrr~ rc~1en _1ca- .i7.:,Pr11n:: ll'rndl.' pn 111ar d in R~nrnma _- 111 R1:11.w~·1vloschi, akas~ in 1930 pmnarul salulUt
deplinei egalitati (pc la~ cc~onse~\ente,_ a r~mas_~an~ m 1.iua d~ •~z1 !s1~u_r,1rca In n.:a!t~;ltl'. prima fe meic pn nur ;l tost Luiu ' . Leuea
Asistiim astazi la p d _ nom ,~, social ~1 poli tic) mire feme 1 ~• barb<1il [... ] Buda du~ jud1.:\u l Vas\ ui . . , ,· e uicor au fosl rcglcmenrnte pr~n im""ti-
un mo est mcepuc'6. 33. Dre~turile succl!suralt: ale su1ulu1. s~pr~~ ~~ ului supravictu icor. c_arc a abr~6;~)- fub
--c---- n_r. -'!91l 9_4~ pc 1~tru drl.'p tul_ iJ_c mo~t~ni.re a a. s~cccsiune (arl. 6_79 ~1 art. 68~cosebit de
33.In 1918, Marea adunare de la Alba I . le ~lt d1spoz1111lc li111 Codul c1v1\ n::fentoare .I a s01ului suprav1qu1tor er~ u a ultimul
t
,w •
,w

sexe. Ac:as'.a dccizie nu a fost in :- uha ho_tar~ '_'~IUI direct, cgal, secret pc1~11:u_ am~t:. lfil]Jeriul CoiJului ci vil , simatia succes~ralala ca de sotul defun~r num~1 _P o!!resiv
e!ectora!a ~m 1926. Prima data /a prelua'.il. nic1 in ConstituJia Jin 1923, 111c1_ 1_n !cg~,l
~efavor,1bi!::i. Astfd , el dolJilndea 1~o?emr;i: e:~tul Legii asupra 1 j~~~~~ ~~[:ptional,
legea data m 1929, de guvernare:n~ fe~nc1l~r le este permisa panic iparea poli11ca est~
i.:olatera\ de gradu! al doisprezcc_e!ea. ,ar p ral de gradul al patru!_e~- concurs cu dcscen-
::tute~ _exercita dccat la nivelul co1:~~iulu1 Nationa l Taranesc, Jrepl de vOl_ care_:~-
pol1tic, Ars Docendi B . lor - Alexandra Petrescu Femeia in 1111a3 11 ~~ succe~iuni din t 921, dupa ulum~_lw c~~~tin uzufruct daci'i venc~ 11 ~uimc: de most~nirc
34. Ar~~~:si lege electoral_a p~ec~z~u:~s~\~ 20_~8.: p. ~I. ' ?"
ad~~·a saraca avea dreprul !a o cota P . enden\i avea dreptul la eXi ia a !Hi ac1uahz:nii
~dun~::: 6: Sena_t S1 Adunarea De~~~t;;le dm Constitutia Rom.ii.niei din n~1nie 19.~~~
nesc, Editurt~ta\1\_or~ Scnatul fiind desriino~, sc vo~ considera ca se refera ~un1a,111,i-
1:n11_1~efunclU!ui, iar dacil. nu e~au_d~~1rat de drept ,s11cceso;~1!. t
si Pltna Proprietate - Franc1s.c _D.;ak.cure~ti , z002. PP_- lll-i,~~cf" . in Romfinia Libera ,
. w

39_, Ccomp\etata, Univer~~! .Ju~1d1c, ~~oncracmlui coJecnv den .. .

35. Mo11i1oruf O'fi _udr1ga-Mavoz. Bucure~1i 1~;8- Vasile Budriga, Sistenwl elec/1\1 ro
_ 1~1al, CXIV (19 46 . ' , p. 7. ~rum se vor face angaJanl,: in baza nurnai prin ofo:11 le pubhce de
36. ,,Pnmcle feme 1 magisira. d. ), Partea I, nr 161 d' . . 4Q •· 408. I decembrie 194:, . p. 3. an,,aja personal
\t mRornii.nia", in Ron; . _in 15 1ulte, p. 7267. ~ s. · ,,lntreprinderile de toatc cacegoriile " 0\ 4 i~lie J945.
umia Liber(I, nr. 171, 19 februarie ! 94J- P·
P!asare ··_ in Romdnia Liberci, nr. 289 '
 p(}LITICI EGALITARE. CONCEPT. APLICARE. EFECTE pROMOVAREA f-EMEII IN ROMANIA COMU/\ISTA
1IO
.. e frmeii. femeia poate deveni orice, de la_ me.ca1_1.ic yana la ministru Je-a dO
ua este mai substantiala, fiind con\inuta de capitolul XI M
., _ - .. unca

-o- -· . . . .=
. ., -
desch_is . . · 1 oporului. din r{mdurile muncnonnrn $1 tilr.1:nimii i : Ye~eni cea . a femeJlor . Aruco 1e 1e 83.9., reglementau stnct reoimul d 1
cr~scand d1·1~ sa~uo~neroie clocotitoare, cu con~tiin\a !impede, femei o~mee~e1 cu lurg . rilor ~1 . ~ . ~ . . .. ~ e ucru
onzont po 1uc, cu c ni de Sta~i. une .1 r oravide m sensul repart1zarn acestora la munci mai U'-oare f" •
al_ salariului, rnterz1cerea muncu pe ttmp de noapte arat pemru angaJ·arele
Concrer. egaliratea intre to!i ceraie~ii 1a~·ii era sri~ulata. i~ articolul 16 . . sc aderea
,.d C3t ~1 . pentru ceI e care a1·aptau. . .,.1ot pentru proteJarea - gravidei•, dar ~i
ccraienii. rnra deosebire de sex, nat10nalltate, rasa, rehg1e, grad de · ,,1'Gt1 ara' 1 e, · se acor_d a un conced1u_ · p_renatal de 35 de zile ; unul
..., · 8 1· · d ·1 I · · CU!tur , rodusului de conceppe, 1
sum egali in ~ta !e~n . Aru~olul I re ua ~,eve. en e eg~1 ele~t?rale din 194/,
'Psmatal de 45 de zile: cu pos1btltt~tea prelung1rn pana la 55 de zile. Dupa
_ToJi cetate~n, ~ra de?seb1.r~ ct~. sex, n_at10n_~Iir_ate, ra_sa, r~!1g1e, grad de cu~
mra, profesmne. mclus,v rn1hrarn, mag1strat11 ~1 funq1onaru publici l
~ uarea !ucrului, angaJatele care alaptau aveau dreptul la pauze speciale de
.• I S I -'"'
tu! sii aleag:i ~i s5 fi1e ale~I rn toate organe e tatu u1 -. Articolul 21 . ·
, au drep ~e ~mte de ora la fiecare tre, ore lucrate. Pentru femeile angajate care aveau
referire direcca si explicita la egalitatea in drepturi a femeilor cu b:- bfa~~a i~~;iji copii cu v§.rsta mai mi~a de ~oi_ ani, se :cordau con~e~_ii pentru ingri-
,.Femeia are drepcuri ega!e cu barbatul in toate mediile vieiii de stat ec ar alJ_i: .. ea copilului bolnav47 . Proteq1a spectala acordata mamelor ~I vutoarelor mame
social. cultural. politic side drept privat. La munca ega!!,_femeia ~re ~nomic, i;~sese unul dintre punctele impo:rante ~le ~ropa~an_dei comuniste in~intea
salarizare ega!a cu blirbatul"43. Relatiile7iicaarul familiei r ~ d e leeeri!or din J946 ~i era o cop1e a masun lor s11111lare luate de Unmnea
deCodt!! fa;1iliei, eraUl"egleri1entate prin articolul 26: ' u tenor ~i ~o;ietic3.. Daca prima mli:-.'Ura referitoare la femei , si anume acordarea unui
~alariu egal \a munca egala , este ceea ce se poate numi o politica de includere,
Cas~toria ~i famil!a se bucurii de proteqia Statului. Mama , precum !ji co iii ana ;iabilind..egalirntea de ~anse intre angaja1ii barbati sau femei , m5surile privind
_la vars~_de 18 ~~1 se _bucura ~~ proteqia deosebitii, srabilita prin lege. Pfrin ~ au ~ Lelo_r mame s~.:__~~~ ri de _e:cludere_, deoa~~ce produc _un
~cel_eay 1~datonn fata_ de cop1_11 nascu~i in afara ciisniciei ca .'ii pemru cei niscu i dezechilibru in e2.alnmea de sanse. Scoaterea dm munc1le considerate ca fimd
mcasatone. Sunt valab1le numa1 actele de stare civilJ incheiare de organele Statulu) ~~ sana. .talii .. , chi ar'.>dac a \egea prevedea pUstrarea salarizarii initial~.
ex1stenla unui nomenc lator al meseriilor inlerzise femeilor deoarece punea~ in
Aceste linii generate au fost v • • ..

regimului comu~isr, mici modifi ~va~trat~ .~ 11 toate ~onst1tu111lc date in Limpul pericOl sanaunea acestora . in special cea reproductivii, interzicerea_~ucr~lui pe
anicole~s. can aparand doar m gruparea prevederilor pe iimpul nopiii , toaie araia ca , in realitate, femeile riim3neau in ochu _le~isl~!o-
rului Slrillls Jeo a1e de condi1ia !or biologica. Esle important de subllnrn.1 ca_e
v~ ;rcvederile Codului muncii din 1950, cu mu~l inaintc de iste_r'.!
6 -2 -2. Codul muncii demograricU a rcgimulu i Ceau~escu, c;\nd grija penlru sanatatea reproductn a
a devenit
, o JJri or~atl! a Miniscerului Sil.nfiLiitii. .. _ .. smct
u IJ.sa paqn ·
. te1mice
Prev~d~rile cup rinse in primul Cod .. . .
mul Juridic general al d ~ al munc11, eel d111 1950 reol emenrnu reg1- In 1972 cste elaborat un nou Cod al muncit, care 11 . !or contineau
t I · Restul arnco1e
V ..

- es,asurarn muncii I . • , ::, d d .- · - . . - .

~unca, nor~ele de produciie, condi .. sa a~iaute..: mcheie rea contractelor e ccat Jumat,ue dm lungtmea cornla a tex u u1. _ . . pe diferitele
n.my~I de ?d1hna, pregacirea rofe . tnl~ sa!anza_rn, durma timpului de lucru, drepturile ~i obiiga\ii\c - fiecarei categorii de lu~raton m ptartcd, e includere a
ra · - . denle cu carac er
cizan suplimentare in acest p si?nala, proreqia muncii. De~i nu sc fac pre- mun de acLivltarc. ln acest concext, pr~ve . 1950 a Ieoii. in artico!ul 2.
~e sex_. Doua sum mentiu;.~ns_, arncolele legii se refereau la ano-ajati indiferenl f~meilor sum mai substantiale fat3 de versiune~ dm .:,
In_ c_apnolul privind salariza~e: Imp?rtante care privesc direct o:~ngajaJii femei. similar cu prevederile constilutionale, se preciza ·
plan un salariu egal, fara sa se fac'~ anicolul 33 specifica: . La muncii egal;1 se va . . inflnia fiirii nici o i11gddire sa~ dco_sc~
- - - _-- . a vreodeosebire de v5.rst3, ~ex sau natio,{.1Jirate"J6. T~1uror cetf1~enilor Repub lici i Sociali~t~ R~e ;ste ~arantat drepwl la ~unc:J:. av.;c
41. C~11.\·t1111ria Republicii Po hire_de sex , national ital~- ras.1 sau_ r~l!g1e: dome;iul economic, tehm~o-~~1mt1~e:
42 . Jb~dem , p. 51. 'Pllhire Romane, 1948 Pos_1bili1area de a desfa~u~a o ~cu ~it~tc in re!!litirii profesionale ~i aspira1Illor
43./bidem. p. 52 _ , p. 29. social sau cullural, pomv1l apmudintlor: P_ .::~
44. fbidem caruia, in funqie de nevoile intregii soc1ecat1 .
45. Ve;,i Co. ( .
· . ns_ /1/f{ra Repuhlicii s ·.
Cm1Stttur1a Repubticii ?c~allSle Rom{mia E . . '1 .
46. Legea nr 3 cupri - Soc1ahste Roma, . , diturJ Po!iricJ Bucure~!i l969 art. 17--5. ~ . . 1 1Rep 11 bficiiSvciafiste
nr. 50, 8. iunic I;:~1d Dreptul Muncjj ;l/ 1~86, an. 17-23. , , . 48. I em. p. 596. . . •nia. B11/e11n11l Ojicw a
.:i " p. 593. ' 11 ermut Oficiaf al Rep11bf;cii Popufare R01 11 aiie. -Couu_l ~luncii al Republicii So~iall 5lC Rom~169 _
Roma111a, nr. t40 , l decembne 1972 , P·
 PROMOVAREA FEMEII iN ROMANIA COMUNISTA
pOUTICI EGALITARE . CONCEPT. APLICARE. EF ECTE 213
112
deosebiri de sal_arizare intre femei ,; barba(i la munca ,i pregatire egale
De i decrernse egalitatea in munca a tuturor cetatenilor. legislatoruJ a . 10c la ·n codul munrn dm 1972 , artrcolul 84, se aduc precizari clare ,~- .
. 1 . • revina asupra drepturilor egale de care de bucura angaJ·a,·· s,~.
tll ne\•01a sa . . tll fern . tot pr\ de salarizare conform carora: P I rnd
imr-un articol separat. arttcolul 14. e1 ,ondrl'' e
Salariul rari~ar de in~ad~arer se aco_rd~ in rap.on cu gradul de indeplinire a sarcini-
Rmeii i se asigura largi p~~ibilitftti de :firma~e in conditii de deplina ega]i
Jor de munca: ~stfel ~n~at sa :o~suttue _un st11~~l~m pent~ cei care i§i indeplinesc
social.i cu biirbatul, benefic1_md. la m~n~_a egala cu acesta, de o retributie e ta~e
in bune condJJil sarc1~ile .. Ce1_care ~b~m re~lizan deosebite in munca au posibili-
de mli.suri speciale de ~cr~ure. Femen 11 ~~s~e garantat dreprul_ de a ocupa !~-la,
funqic sau \oc de munca, in raport cu pregatirea sa, pentru a-s1 aduce c . 1~c 1atea sa realiz':_ze -vennun 1:1a1 man: iar ce1 ca~e nu-~i indepl inesc obligatiile de
la dezvoltarea produqiei materiale ~i a creatiei spirituale, asigurindu-i-s ontribu11a munca urmeaza sa suportc m mod direct consecmiele acestei neindepliniri53_
condi1iile necesare pentru cre~terea !}i educarea copiilor4')_ e totoda1a
Ar fi putut, de exernplu, o feme ie angajatli in industrie, unde se lucra de
Liber~atile ?rantate in partea I a ~odului _Muncii s~nt in fapt negate <le bicei pe principiul unei norme stabilite la nivel de intreprindere in conditii de
prevedenle con1mute de_par,'.ea a II-a, m special de _cap1tolul VII, privitor la :u,ru normal ,i neintrerupt, sa aiba acelea,i rezultate in produqie daca ar fi
~Munca feme,lor il unenlor ._Comp~ranv cu t~xtul dm I 950, Se diideau garan- beneficiat, de exemplu, de pauzele de alaptat care insumau douli ore din timpul
(U _suph!11entare _p~1vmd _~gah~at_e~ m dreptun pentru angajatii femei, fiind
total de lucru? Limitarea muncii pe timpul nop\ii antrena la r3ndul ei diferenJe
e~u~:e ..m ace~~~1 un_ip ~1 mgrad1_n!e puse sub urnbrela generoasa a protejiirii de salarizare intre feme i ~i barbati , primelor fiindu-le din start refuzat sporul
sanat_at~1 fem~u: Art,col~l 15, ahmatul I, relua preci zarea conform careia in de 15% care revenea lucra10rilor pe timp de noapte. Nu in ultimul rand,~-
Romarua sociahs~a feme1lor le este garantat dreptul de a ocupa orice funqie drarea apriorica in munci mai u~oare ducea I~ diferenie de salarizare, remune-
sau ~oc de munca, remunerarea fiind facura conform principiului la munca ~~ conform aceluia~i Cod al muncii, articotul 82, aliniatul 2,
~ga~acu biirbatul, retributie egala." 50 • Aliniatul 2 venea cu ment"iunea"ca femc- M\imi.nd searna de complexitarea muncii, rilspunderea ~i gradul de solicitare pe
Ile mca~r~.re in munca se bucura de masuri Speciale de ocrotire a sanfi;a1ii ~i care acestea le implica •·s.!. O ac livirnte mai putin solicitantli antrena automat
ded condttnle _nece
.. sare ·mgnJifll
··· -- ~1- educarn
- . . copiilor." •In fapt, aceste masuri1 plasarea pe o treapta mai joasa de sa larizare. Nu insistlim suplimen.tar asup~a
a u~eau ~es1r_1ctn_ suplimentare comparativ cu legea anterioara faia de incadra- reticen1ei angajatorilor, in special a celor din industrie, de a folos1 f~mei in
~ea eme~lor m diferite activitati. Se men~inea prevederea interzicerii locurilor :ictivitatea \or, motivft nd ca masurile speciale in cazul angajatelor gravide per~
e munca ce presupuneau co d1·1··11 a ~ - . . turbau serios activ itat~a de ansamblu a intreprinderii datorita permanente1
indicate medic I n v tamaroare, grele, penculoase on contra·
interzicerea muanc·~ent~ femeile gravide sau cele care alaptau. Era extinsa rota\i i ~i a i_~stabilitli1ii pe~sonal~lui 55 . . _ i\e erau indepartatc din
"pe trmpul nop1ii. . - ·1 . De~1 cahlicatc pe anumne pahere de acuv1tate, feme ..
acele angajate care ocupau fu .. In urntap e mdustriale, fiind cxcepiated~ar rnescria pentru care e rau preoruite si puse in activitilii pentru ~a~e nu a:,reaudm~1
femeile din servic··,
foqa majora. in realitate ~
. nqu de conducere sau funqii cu carncter tchnic,
11 e sanitare ~i d
.
- - .
e a5istenta socrnla, sau pentru cazuri!e ue
fiind folosit probab·l r' _emeile au continuat sa lucreze ~i in turele de noapte,
ramuri de produq· I a m,atul d) al articolului 153 conform c:1ruia ln unele
. .,
e . ::o u pur ~1 s1mplu mca ra e
,xpeneni.a, 1~ici nivel_ul ct~ cunostint_e nec~sare sau _era_ lunar de comisiile de
ca muncnon necalitica1P6 • Aceasta reahtate, seSIZ~ta ;- ·1 de proteqie"
fen1 · · . , -
e1_ 11_1 d1feritele intreprinderi57, arata cu~ .
mcma1 masun e
1•~u blirbatii ctar ~i in con-
I
munca pe timpul I~ose tutea mentine, prin Hot3riir~a Consiliu!ui de Mini&tri, const nuiau o piedica majora in obiinerea unui v~□1t ~ga .. ct·recte Ln participarea
- . Ptn pemru fe ·s1 · st ~ i~a une i cariere profesionale, ambele cu miphcapi 1
masunle de incurajare a natal" _ .. mei · Prin articolele 154-158 erau Iargne
~iului prenatal la 52 de z'l n_atu. El~mentele de noutate emu prel unoirea conc~-
POhtrca .
htatea de I
a ucra cu jumate1~ a celm po5 t nata ibl·
1 1 . 1 :::o •
la 60 de zile precum ~1 pos
Astfel d a c de norma · - . . • ·;2
d . e prevederi au co . . pana cand copilul imp\inea 6 am ·
e salanzare intr-un sistem c nstnun_ unul dintre motivele aparitiei diferente lor ~
- -Ibidem p 1177 -
~ are aphca grila unica ~i care in teorie nu ar fi Jasal )4.fbiden/ · · . i'i motiva reticenta fata
55 u . ' P- ll 76. . . dat revistei Femeia, ~. catendaristic
49.Ibidem, p. ll?Q . n director de fabrica, inrr-un interviu acor ·torilor, intr-uo singur a11
SO.Ibidem, p. 1183 ·
SI. Ibidem .
~~ an?ajarea feme ilor pe fluctuati~- r:1arer~t:~:i~: pledlri.
56_F; nd _inreg istrate 600 de noi angaJ~fl la 9 zo.
52. Ibidem: 57 eme,a, anul XXll nr. 2, februane 196 , P·
-Femeia. anul xxv: nr. 3. martie 1972 · p. 6-
 POLITlCI EGAUTARE, CONCEPT, APUCARE, Ef.ECTE PROMOVAREA FEMEII iN ROMANIA COMUNISTA
215

principiilor constitu\ionale in vigoare, anicolul l statua egalitatea

conform o•i in cadrul famtl1e1:
6_2 _3_ Codul Jamiliei "dintre s ,
Jeplin8 • _
. cod al familiei a fast amanata pana in 1954. Dupa.
Elaborarea unm nou . " d d adop , ubtica Populara _Roma~~ statul ocro~q~e ~as~tor_ia ~i fam!lia ~i apiira inter~-
. . . ct· s-a consrderat ca acor area e drepcuri egal ·
tarea Consuru~1e 1 IO 1948 ' - · d , " e Pen, lfl ReP mei ~i copilulu1. Fam1!'.a. are la b~~a casaton~ liber consimtita. intre so\ i. In
tru femei ~i biirbaii a instituit automat SI ega!Jtatea : e .ct:eptun intre soti In scle ~: dintre so~i, pre:~m ~t m exerc1(ml drcplUrdor fa~a de copit, biirbatul ~i
cadrul familiei. Astfel, cteii nu scotea raportunle de 1amrhe de sub regJemen. rela\. drcptun egale .
fcme1a au
tarea Codului civil ~i nu abroga in mod expres an~m1t~ ~e~te ale acestuia, noile
principii constitutionale au condus la ab~·ogarea 1~npl1c1ta a ~nora dintre ele: , 1 letarea acestor preve~er~ vene~ anicol~l 2, :~re preciza c~ r~laJiile
disparitia regimul data!, exercitarea de catre feme1~ ~ dreptunlor depline, fara ?
In c.0 ~e bazeaza pe prieteme $1 af~.~trnne rec,~roca 1~tr~ me~1brn e1, c~re
necesitatea autorizatiei maritale58 . Regimul scparapet de bunuri, de~i a r:i.mas defanulte_ :- i acorde unul altuia sp nJm moral s1matena]f>· _ Dm pre~1edenle
sunt dator.1. sa-$d ua articole decurg restul reglementiirilor privind leg1ferarea
in vigoare pana la punerea in aplicare a Codului familiei, dupii adoptarea acestor pt ime o . . . -
Cons;im1iei din 1948 a suferit §i el anumite corective aduse de practica judi- .. in cadrul famd 1e 1. . . . . .. .
ciara, pe baza principiilor enun{ate de legea fundamentala. Astfel, in pofida rel~ill!O~ ·n a ra onu ril or patrimonia\e dintre s011, pnn d1spoz1{11le ac~~cu1 co~,
lnpnvl i I PS · iunea a II-a, anicole lc 29-36 promovasera u famrlre de lip
regimului separa!iei de bunuri consacrat ca regirn matrimonial de drept comun. · Caprtol ul 11 , cq · · · · " A ·1f I
pr;ctica instante!or judeditore~ti, pornind de Ia principiul const(tutional al in • • e ei•al itate, pri ete nie, afeqmne aJutor rec1proc
, ~1 ~ e,
no_u, mt_emeiat\ pi ;g:;:; s-au starornicit principalele indatoriri rec iproce_ ~1~tr:
pn~1 arucolcle - ~ "- bl' oatia acestora de a supona chel!uielile casmc1e1 ~,
egalir.ltii sexelor, a statuat regula regimului comuni ta(i i de bunuri. Notiunile
noi utilizate erau acelea de ,,patrimoniu conjugal" ~i ,,comunitate de fapt", prin sot1, care consr~-~ 111 o i_=- p emisele realizilrii lor armonioasc .. erau gos-
ele urmarindu-se consacrarea comunitatii de bunuri, precum ~i recunoa~terea obliga1ia de spnJm maren.al. ~ . d r ". , obJ ioat iilor de natura personala
contribu\iei sotiei prin munca in gospod3.rie la dobcindirea acestor bunuri 59. podiirirea in c?mun . a sop~o r ~'. i.n ep inir;_aa instftuic regimul comunitri!i i de
Doar imervenria praccicii judecatore~ti s-a dovedit a fi insuficienca, mociv dintre sot i. Pnn arr1co lui ..,o
alrniatul (I~ ct· d . ti sau numai de c:1 cre unu!
pentru care Codul familiei a fast adoptat prin Legea nr. 4 din 4 ianuarie 1954, bunuri, prezumc.lndu-se ca orice bun doban n e~~ce 'conven1ic comrara era
modificat ii completat prin Legea nr. 4 din 4 apri lie 1956 ,i republicat in dintre ei in tirnpul d1sato ri ei csce bun comu.n. . n. 1 Prin aliniatul (3) al
B11/e1i1111/ Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956. nula se prcvedea prin a\i niaLUI (2) al aceluia~ t ar.u;~. ·de bunuri devalmase,
., . . - . I ,.,ala a comumtatn Cd I
Ulterior i-au fost aduse modificari prin Decretul nr. 779/l 966 (publ icat in amcol ului 30 se rnsuru1e prez LH11 !12 e=-, "f" d necesaril dovada. 0 u
Bu/etinu/ Oficial nr. 64 din 8 octombrie 1966) , Legea nr. 3/1970 (pub Iicata in pemru apanenenia unui bun la comunita.te ne.mai 11.n b!igaroriu $i imutabif''.
Buletmu/ Ofic,a/ nr. 70 din 25 iunie 1970) ii Decretul nr. l 74/ 1974 (publicar fami liei a consacrat Jstfel un regim 11wmmo,'.w~ fl/l/C, 0 abilit3(i erau scipulace
m B11/e1mu/ Oficial nr. 108 din 1 august 1974)'". Acclea~1. pnncqrn
. . .. de egl1\1t,ne
. , . , . -111 dr"ptun
. 1.: •
~1 respons, . 1 ·ciza
1 1 1 seqiunea a II -a r.rc ~
~i fa1a de ·cop iii minori. Articol ul l dm Captt·o·uf: ta' de copiii lor minon, fa~a
-c------- ca :tntbii pilrint i au ace\ea~i drcptur i ~i !n~at~nr~i~ afara cJ.s:itorie i ori infiap.
58.In regimu\ separa1iei de bunuri f . . · I cu a deosebi dupa cu m ace~tia sunt din casat?:1e'·nteresul copiilor"-1.
obliga\ia de a comribui la su ~r iec ~re SO\ p~st_ra drepturile a.supra bunurdor S,1.\rai Ei exercitau dreplurile !or parintesti numai Ill 1
~apu! familiei, iar fcmcia era:U ta.~ea chel~~1el1l~r ci'isniciei, B:irba1ul era ~or.is~~ IC
mcapabila ~i nu l~i putea exer/us.i ,,pucc.n1 mar_11ale" a barbatu!ui. Ea en:_1und~c.c~ .. . Scarlat 5erb:i11escu, Cod11/
preala.bile 0). in regimu l dotat~ dre~tunle decat in baza unei ,,a utori za{ll m;.1r~1~I Ja ~ J manic 2011. precum.s1 63. ..
?un~~il.e dotale dec:;11 cu incuviin :~:1a nu P~tea lace ac1e de dispozitic cu pr_i,vt~w.:a lam'.l~e~index-fam.htm l. acccsat l_a -: Sti intificii, Bucurc~11..~:ra 5liin1ifiCJ. Bucure~u.
Just1\1e1.' ~unurile dotale imobile ~ra:a isot~lu1 s.au, in caz de refuz. cu incuv1ll~• [Lil 61 fw,11J1e1 comenrar Ji adnowr, E?i_c~r ,wr ti adnorar. Edi ..
de ad~m1strare, de folosin1a ~i de di. n~l.1enab1le. Ferneia m<irirari'i i~i pii?mi ct. pbul · Scarlat Serb3.nescu. Codul Jamiliei camel · //le!!:al.dncis.ro/fanulie;
bununlor sale consri tuite ind ll. spoz1t1e asupra bunurilor parafernale. In sch1~ . 6) 1963, P- U. . . nline la adre~a hct~ .in fo~nnularea cc.lor d~ua
b~rbatului, acesta trehuia sa oo:1, p~ c~re fe1~eia le transfera in adminisr rarea ~i tOlo~in!a -. ~odu/ familiei, material dispom?~1.,Jll. Singurele d1fe~~~t oficia!e a statulu1 roman,
59. ;bt~tle dimre soli , Hamanniu B~t~e11na.- Adnan Alexandru Banciu Raporwri!e parruno- lnd_ex.-fain.html , accesat !a 20 mar·u,. ~ modificarea denu . curc~li,
,, idem, p. 5. "' ' cure~t1, 2011, p. 4 _ ' a.n 1c:ote imre editi ile consu lrnie prncs Editura Stiintifici!, Bu
60. ~~ntru a~e~t -studiu am folosit vari· ... · in 63 ~1 nu forn1UJiirile de fond . . . . , me11rar ti ad11orat,
· cartar Serbanescu. Codul Jamrltei ' 0
goare pana '" decembrie I989. mar'.~;~~ ~~mplerara si adno1a1a a Codu lui tam::i'i:'ro/ l96,
ponibii Onlme la adresa Imp: //legal.d 6i /. '• p. ll.
. b1de111_ P- 275.
 pOLITlCI EGALITARE. CONCEPT. APUCARE. Ef<ECTE
1l6 PROMOVAREA FEME!I iN ROMA:\"IA COM lJ/\ISTA
21 7
.•. 111 ; Conform Codul Jamiliei din 1954 c' ,
Reefemeutarea dnm 111 · . . . • asatori 0 de lei. Situa\_iile P_'.'ntrn care_ se aplica aceasta decizie erau i ' ,
c • • tea unuia dintre sotr, pnn declararea Judecatoreas . . a se 1, 20 ba excep\1onala: ahenaJ1e sau debilitate m· 1· nsa de natura
d"sfacea pnn modr . . ca a rn
.: . d·nrre soti sau prin divo[t. La cererea de d1voq a oncaruia dintr or- · Jegra . _ . - . . ~ mta a a panenerului 1 1
~a, I rat d1sparut pnn hotarare JUdecaroreasca definif ;- - - .. so,u
!!! unu,~ I • fi destacuta prin hotarare judecatoreasca, daca din ca e S0ti, ra dee a . • fu iva, sotul paras1se tarn
casatona putca 1 ~ ~ . . . . . ..,' uza Uno e eel putin do1 ~m, ~ese con~amnat pemru temativa sau complicita1~ la
motive temeinice, cominuarea casat~ne1 nu ma1 e~a cu~put~nia pentru Ce! ca/ de . _cte-6mor rmpotnva so\ulur reclamam fusese cond .
cerea desfacerea ei. Temeinici~ motivel?r s~6;prec1a. av~and I~ :edere interese1~ entauva . ' amnar pemru mcest.
I .. sexuale cu persoane de acela~1 sex sau lace! putin trei ani de . h. ,
copiilor. dad aces1ia existau ~1. erau mmon . . 0 ~nma mod1f1~are a Procedu- re\attl - . ~ . . me 1soan:
sau suferise con<lamnan c~re msu~iau eel putm 3 am de inchisoare1>1_Procedurile
rilor de divoq a fost adusa pnn DecrE_!d779 d111 8 05!':_mbne 1966, pentlll de divot! au mai _fast modrficate_, rn 1_97!,. ~ri_n Decreru/ I 74 diu 30 iulie 1974.
modificarea unor dispozL~H legale pn~1toare _la d~ rt, care 1 ~ ~ e l e . nsul reduceru termenelor dmtre mta11~an de la ~ase luni la trei luni. Acesre
masuri de descurajare/impiedicare ~ d1v~qulu1. ~omentu!._promulgafiiacestui in s;ifidri nu aveau s5. influenteze decisiv conditiile in care se desfa~ura pro-
decret nu este deloc int:implator, I~ I octombne 1966 hind dat ,i Deere,,,/ mod
77011966, prin care avortul era scos 111 afara leg11. Starul comunist roman dorea ce ura de divoq ' numAru! casatoriilor
. _ dest'a.cute . r5miin3nd in continuare la un
. •cl sdizut. Supravegherea stncta a Statulu, comunist roman Fata de acesr
ca. pe langa suprimarea dreptu!ui la intreruperea voluntara a sarcinii, sii dea ;~~omen social reiese ~i din grija cu care erau urmiirite variatiile numerice de
~n plus de smbilirate si mediului care incuraja na§terea urma§ilor, Jamilia. Jaan la an. Dupa 1966 , Anuaru/ Sw1istic al RPR a inclus rubrica divoquri in
Inasprirea condi!iilor privind divoqul s-a fiicut prin modificarea articolelor 37
capitolul dedicat evolu,iei po_pula\iei" . . . . . _ . .
38 ii 39 din Codul familiei. Modificiirile contau in faptul ca divoqul, conforn:
Oublarea rnasuri lo r na1a hste cu o leg1slat1e foarte restncuva a d1voqulm l
anicolului 37, devenea o masura exceNionala pentru desfacerea casatoriei. pe
esce departe de a fi o inovatie a guvernul~i comuni_st._ ~asur~- fusese p_aten,tatll
langa cea narura!a. moartea unuia dimre soti. Procedurile lega!e pemru de~fa-
~i folosita cu rezultate mulwmitoare in Unm_nea S0~1et1ca la nnJ!ocul a_m_lor ?O, 1
cerea casa.1oriei erau ingreunate, desfacerea casatoriei depinz.ind de motive bine
dar ~i la sfflr~itul ce lui de-al Doilea Razbo1 M~_ndial,_ ?1_omentc sensibile .cand
inte~1eiate, gravitatea raporturilor dintre soti fac3.nd in mod vadit irnposibila situatia demografica nu se 111cadra in parametm stah1ht1 de staml comumst.
conu.?uarea c~satoriei pentru eel care so!icita desfacerea ei. ln analiza situatiei
re!auilor mamale, similar cu prima varianta a Codului familiei , instanta tinea
com de ~Urata mariajului §i interesele copiilor rninori prezenti in fami!ie.
P~ocedunle :~au !a r3.ndul lor lngreunate (termene pemru razafindire, impacare. 6.2.4. Plenara Comirewlui Central al Partidului ComuniSI
dma~te man m Ump intre infa.ti$3.ri) tot din dorinta de a de;uraja evemualele
tema~ive de _des~acere a casatoriei. Pronun1area horar.lrii definitive de divorJ
Ro11tct11 di11 18-19 i1111ie 1973 cu privire _la_ cre~tere~,
era ~1 ea amanata cu doua I , d I - ,
fiind rb w •
.
um e a ramanerea dcfinitiva a hotariirii de d1vort,
rol11/11i femeii f11 viafa economicii, pol1t1ca ~1 socw a
rea - el, eral~ ~uma1 la cererea sotului care obtinuse divoqul ~i prin prezenta-
a serv1c1ul de stare · r A • • • •·
a tdrii
legalizate dupa h r ,. CI~J a und e se mche1ase casatona - a une1 copu . .. articipJrii feminine in toac~
curaja O rata otarare~ de divoq ramasa definitiva. in Jncercarea de a des- Prima masura le~i slativa co ncreta pentru cre~ter~a. P fi c Hotararea Plenare1
corespunzatoamare a d1voqialitcitii, legislatorul a marit <:i taxele de rimbru doineniile de ac~i vitate si indeosebi in eel polmc_a d~s l8-19 iunie 1973 69
. re procese!or d d· I· C011 · -. •C nist Roman in
fiind stabilita de c't
-1
e ivort. Suma varia intre 3.000 si 6.000 de ei, Htetului Ce ntral al Partidulu1 omu . . 1 care ar putea fi grupace
(an I · noua- pun ere prmcipa e de ferne1· ,i~ rea 1·iza rea
al r_eclamantuluiM. a re pre~edintele tribunalului in raporr cu v;nitul net lunar exa V). Rezo lutia conirne !ui ·ucal
astfe]: Punctele l si 4 priveau cre~terea rolu. JR rna'n prin sponrea produc~
In 1969, prin Decretu/ 680 . . I ~ • c umst o ' • · -
d.e d1~_0'1, fiind recunoscuta i du~~ ocrombne se aduc modific3ri la procedura ~ anurilor economice stabilite de Parudul 0 ~ d aceasca este maJoncara. S'
t1vic .. - . . domennle un e
snua\11 speciale. Pe aceasr' bnuwt1!ttatea unei demers de durata in cazul uno~ a111 toqei de mundi femirnne ID . . ,·ia i
me 1· a aza p . --- . d I de procedura ~
n meau termenele de gclnct· '. entru ~ase situa{ii bine definite nu se 1~ ~
1a1 CJ\ 1 .
67 - ------- d·s ozitii din Co~. lad!vor\, B11/eunuf
ire, iar taxa de timbru era redusa substaniial pana . ~ecrecu] 680 pemru modific_area unor ~i~pozitii legalc pr~~1w;:~. PP· 835-836.
-::----- ecr_etul 779/ 1966 pentru modi fie are~ u_nornr 106. 7 octombm I
65. Minis1eru1 Jus1i1iei C d
66. ,,Decrctu! 778 em' o ul/amiliei, Editura .. . . -
68.o/e1~ 1
al al Repub!icii Socialiste Ro 11w 1~:~rv;Jul 19?6-1989:n din 18 _19 iu~~e 1973_ cu
Ojicia! al Re l~l" ~ mo_d1f_icarea unor di!. S1_11.~t1f1ca, Bucuresti. 1959.
69 21 Anuaru{ Sta1isric al RPR pentr~ . Comun1s1 Ro_n~a . ocialii a 1ln1, B11/e111111l
;,ail
p ic1t Socw/Hte Romfinia ; 0 z1t11 legate privitoare la divor(. Buie! · "P!~~_ara Comitetului Central al.. ~f!i~u!u~conoinid._, P?lH!C~J.1 5
' · 64 , 8 octombrie J966. pp. 458-460.
6'flciat
1\ i_re la cre~1erea ro\ului remell 1a~a nr. 96. 4 1ul!c 19
in ',
al Rep11blicii Socialisre Romam '
 l'OUTICI EGALITARE. CONCEPT. APUCARE. EFECTE PROMOVAREA FEME[] iN ROMANIA COMUNISTA
~18 219
_. · femei in acele domenii industriale confonne cu aciiuni pentru _traducerea in realitate a Hotiirarii din iunie 1973
cooptarea de angaJa11 • . b . • .b. • nomen.
.. _ . feminine Toate masunle tre u1au sa a1 a m veder de srructura ~1 prevedenle stipulate in hotarare . . . Aces1 plan
clarorul acuvuat1 1or · . :-- . . . _ e .. spe. pastra . , noutatea fond stabilirea de
cificul feminin"' al angajatilor, l~cunl~ de mw~ca ,,~n~1enaJ~le sa ~e adecvaie cifre ~i procente pr~c1s~ ~enr_ru ~!"qterea numaru!ui angajatilor femei in diferite
femeilor". iar .,pregJtire~ ~rofes10na!a,,a femetl,o~ §I ms~~1r:a no1lor rneserii rarnuri d~ produq1e §I mst~tut11 ~le st~t~lui. Un rol importan1 in realizarea
sa se raca prin forme potnv1te acesrora . lntra re~ mtr-o to~~a de munca sala- tanului ii aveau presa , ra~10ul -51 televmunea. care trebuiau sa desfa.soare o
riatfi era in mod explicit plasata sub spectrul une1 preocupan deosebite Pentru P~pla activitate de populanzare a profesiilor si meserii!e in care se pot u- •
'"' -- ·1 · . ct· .. an0 aJa
s:in.itatea femeilor. sau cahflca fen~e, e, precu.m -51. c~n it11le de promovare profesiona!a a acestora.
Realizarea planurilor de politica demo~r~fica reprezinta cea de-a doua idee scopul era obt.mer~a un~1. o~p.mn de masa, care sa lnlesneascil ~i sa sprijine
centrala con\inuta de aceasta hotlirare, regasmdu-se la_ punctele 2 ,i 3. Organelc traoerea feme lior 111 act1v1ta11le economice, sociale §i culturale11.
~i orn:anizaJiile de partid, precum §I conducerea umtatilor economice trebui a Horararea din iu~ie 1973 ~ste imponanta prin prisma efectelor produse pana
sa asigure acele condi~ii de mundi ,,incJ.t femeile sii-si poata consacra un ti au la diderea regimulm comumst. Spre deosebire de alte demersuri simi lare, eel
tot mai mare cresrerii si educarii
•
copiilor, indeplinirii obliga1iilor ce le revmpm mai apropiat in timp fiind eel din I 967, de data aceas ta. obJinerea de rezultate
In calitate de mame si sotii". In plan concret se dispuneau 13.rgirea retelei inva,. concrete a fast arent urm3rit3. Ministerul rvtuncii avea sarcina de a organiza
µmanrului prqcolar, norme flexibile de lucru pentru tinerele mame si O gama aqiuni de control, lndrumare -51 sprijinire a diferitelor unitil.ii economice pen-
mai variata de servicii care s3. suplineasdi indatoririle casnice ale feme ii ca tru indeplinirca cifrelor de plan, dar ~idea imocmi rapoarre periodice care sa
sa\ariat/mama/so1ie. arate daca arragcrea feme ilor ca rre anumite domenii de activica1e se realiza
Dqi toii autorii cares-au ocupat de problema participarii femeilor in viata conform planificarii din 1974. Raporrarea intocmita la sfaqitul semestrului I
politica comunisra citeaza aceasta hotar.ire ca fiind definirorie in crester~a al anului 1976 arata ca ponderea femei lor in Lotalul pcrsonalului incadrat la
implidrii femeilor in politica, doar un singur punct, al cincilea , se referea nivelul economiei ajunsese la 35.4 %. depii~ind cu 0,4 puncte procentule esri-
direct la o panicipare mai mare a ferneilor m:irile planificate. Depa-5iri ale ponderii planificate au fost inregistra1e in
domeniile deja feminizate · Industria U~oarii. Comequl lnlerior si ~niun~a
in calir~re~ lor ~e membre egale ale societ.1.tii, de comunisti, de cet.1.teni , la condu- Centrala a Cooperati ve\or Me~te-5ugare-5ti. La polul opus se situau intreprmde_nle
ccrea \'.tqu social-~~liticc, preocupftndu-se de promovarea in munci de rilspundere ce tineau de M inisterul Agriculrurii -5 i Industriei Alimencare, al Transporrunl_o~
a f~m~ilor cu p:egaure po\icica ~i profcsiona!a corcspunziitoare, cu spirit organiza- ~i Telecomun icatii lor. :11iini sterul lnd usuiei Chimice si Ministerul ~nergie i
toric si gospo<laresc, care se bucura de autoritate in rii.ndul oamenilor muncii. Electrice. DatoritJ rezullatelor muliumiroare obtinute, deciziile luate m u~ma
Concret se hotClra sporire b .1 .~ . prezemflrii raponului au fost de a se cont inua ac liv itatea de- atragere a femeilor
ducerea miniscerelor cemr a n~em n ~r fei_n:1 m comi cetele de part1d , c~n- in produqie pc baza planului in vigoare la ace! moment, _pr~ncipalele ?rntoa~e
or•a · -- 1 ' elor mdustnale ~1 mtreprinderilor in conducenle ale aqiunii fi ind dirijarea cu predilectie a invii.tJmintului carre ramunle de,-
~ mza111 or de masa ~i ob t • ~ . . '
structurile de •ct . Se~t1. In pnvmta funqiilor de conducere pentru ciiare ~i irlrgirea re(elei de crqe ~i griidinite 71 . . . ~ d. ~
alegerea u u· paru ~ ~, d~ stat, conducerea PCR nu fiicea dec8.t .'ffl recoma11de ~ . .. . olH1ca rezultatcle erau LS
n t numar ma1 mare d ti . ~ I Pe planul promoviirii in funciu de aurorna~~i~ului Cum in hotarftrea din
judetcne, municipal x • ~ emei in funqii de secretari ai comirete 0~
• - e, ora,eneiu ,, cornu I ct · · d·n11 cutate de catrc oruanele de conduce re ale pa · I femeilor in
~1 v1cepresedinti ai consiliilor o .na e e part1d, precum ) I ca pre~1~ t 18- 19 iunie 1976 ~u erau stab ilite cifre concrete pentru pre~~;e:itele paliere
erau stabilite cote precis ct p pul~re JLideiene, municipale, ora~ene~n . Nu
diferitelor organisme ; e prezenla a femeilor ca mernbre sau la conctucere~
nd
ra ul membrilor de part id ~i in functii ct: con.duc~r~/:a!t sp~ccaculos. in
d~cizionale, in imervalul 1973-1976 nu s-~ mr_egi~rr~ ciiv3. a crc~terii nive-
institutiile care trebui~u ~-stul ~u~nctelor atlate in hotarfl.re vizau organele ~1 ciuct a prezeniei tot mai substan1ia . le a f.em eilor
. m. v1aia
f a~ii de conducere
' . .in \
sp~cial Consiliul Nation:~
bu1~u folosite.
~t;am _rractica deciziile prezentului doc;ment, [n
eme1lor, precum -Si metodele de munca ce ffe-
luJui general de pre2atire, promovarea feme~lor rn u~c s1are de fapt venea in
atal

Panict, c.lt ~i in st;t imilrzia sa se produca. Aceasra __.

ln 1974, MinisteruJ Mu .. . .
Sanata!ii imp ncn, Mrn1steru1 Edu · .. ~ . · renil
~
w

d. . . r~una cu pre1edinte!e C . . c_at1e1 -}I Invatamamului , MuHS - continuare: ANJC). fond CC al PCR - si:qia
in Romania ~1 Consiliu! Natio I ons1huiu1 Central al Uniunii Sindicatelor . Arh1ve[e Nationale: Istorice Cen1rale (in dosar 4/1976.
=--:---- na a! Femei lo 1• pie,:

-----
70. !bidem, p. 5_ au elaborat un program coni 7J Organizatorica. dosar 12/1973. ff. 48-5.5. M. islrtl - corespondc:ntii,
--Arhiva Ministc:rului Muncli. fond Cabinet I m
nt:nunierornt.
- -
 POLITICI EGALITARE. CONCEPT. APLICARE, EFECTE
.!20 PROMOVAREA FEMEII iN ROMANIA COMUN!ST A
controdic\ie cu celelalre planuri de aqiune ale PCR, in s_pecia_l cre§terea Procen . 221
de femei in roralul personalulu1 angaJat. Unul dmu~ pnnc1palele PUncreluiu, rerea proportiei f:m_eilor prezenre atar in randurile a . . , ..
ere\ . de ctecizie au capatat substan1a la sfar<itul a ·1 • p rudulur, car ,, m
propagande1• coniuniste era tocmai accesul ~ .la funq11 de conducere pe baal, po
ztlil . ,
panii in decembne I 989. Daca politica de
m or 70 pa 5r • d .
' ran u-11 con-
participarii in produqie. Dupa cum':" vazur dm raportul prezenrat de Minisre !a ·stenta . . .. promovare a fem ·1 r.
SI d ar justificarea une1 s1tuap1 de moment. nimic fi . e1 or ar ii
Muncii creirerile in foqa de munca au avut lac conform planului. Plec· ruJ fast O • · fi · ~ . .. · nu ar ' mot,vat meniine-
. ·r•· stare de fapt conducerea de partid stabilejte ln §edin'a Com·•nd de
Ia at:eas . chiar 10tens1 1carea e1. m cond1{11le in care dem . . .
. . , . . , _ ~ ~ Hetului rea ~1 • •_ , • - • _ ersun 1e s1milare din
Politic Execu11v dm 24 decembne I 976 prorectul de hotarare cu pr· . celelalte stat_e sociallste de\ernsera luera moarta la PU!ini ani de la demarare.
. . . 1v1re la
promovar~a un~i numar .m~, ma.re de fem~I ~~ secretan, _sec~et~ri adjunqi i pentru N1c~l~e Ceau~e~c~ , promovarea rudelor in funqii de conducere nu
membri ai comltetelo: §I b1rounlo_r orgamz_ap1lor de pa_rud din mtreprinderf a inceput ~i mc1 nu s-a l1~nat la cazul unic al sotiei. Sum bine cunoscute
insritutii ~i unitiiti agncole, eel putm 25 % dmtre membn. Motivarea oficiat ' arierele de succes ale fra11lor Ceau~escu. Ilie Ceau~escu a fosr oeneral-loco-
deciziei a fast ,. importanta tot mai mare pe -care o au femeile in viata soc· a~a ;enent , doctor in istorie, ocup3.nd funcJia de ~ef al Direqiei Orga,~zatorice din
Iii noastre socia!isre, participarea !or tot mai intensa atclt in sfera produ~e~a: Ministerul Apararii Nationale, sec retar al Consiliului Politic Superior al arma-
maieria!e, ca, ~i in activitatea politica, sociala §i culturala". La inchei iiei tei ~i adjunct al ministrului Apararii Niitionale. De~i aparent funqiile detinure
discuJiilor asupra acestui punct, Nicolae Ceau~escu a precizat: ,, Este O ;re~ nu-i ofereau putere decizionala insemnata, in realitate Ilie Ceausescu contro la
cretizare a sarcinii ca trebuie sa promovam femei , ca altfel dim::i.ne cteziderat~~ intreaga politic5 a cadre a Ministerulu i Apiiriirii. Marin Ceau~escu a lucrat ca
Aceasra este in_ fap: prima ~1asura pentru stabilirea unor cote precise de repre~ ~ef al agentiei rom3ne~ ti de la Viena. Ion Ceau~escu a ocupat, lncep.ind cu
zenra.re a _ferne1lor m func!11 de cond~cere. Cifra de 25 % reprezenta propor:tia 1972, funqia de subsec retar de stat al Ministerului Agriculturii. Nico lae
feme1lor m cadrul mern?nlor de part1d la ace! moment ~i se situa cu eel puiin Andruta Ceau~escu a comandat in grad de general-locotenem 5coala de ofi1eri
zece proce~te peste medm prezentei femeilor in funqii de conducere la momen- de securitatc din Bucure~c i. Militia ~i Serviciu! Secrel. Florea Ceau~escu a
t- tu! r~s~ecuv,_maxim 15% .
detinut o func(ic de conducere la zia rul Sciinteia. Nici sora sa, Elena Biirbulescu,
I .:ana la c~~erea regimului comunist, conducerea partidului a manifestat o riimasa profesoa ra in Scornice~ti, nu a fost uitata, ea detin3nd functia de inspec-
g~IJa deoseb~~a pentru prezenta femeilor atat in cadrul partidului cat ~i la ror ~colar general al jude1ului Oh. Fiui mai mic al cuplului Ccau~e~cu, Nicu
mvelul funqulor de conduce
S d .
r· ct ' . •
re. mta e 25 % dm totalul pozi\iilor de decizie Ceau~escu, a de(inm funqia de pre~edime al UTC , fiind mcmbru in 1_m 1~1eroa~c
-a ovedIt a fi unul dintre d ·d I .
bila fiind inre!.!ist - • . ezi erate e eel ma1 greu de atins, o cre~tere noca- consilii , la nivel ul Minis cerului inv,Wimintului, organizatii ob5teW $1, nu m
~ Dorinta Jui Nie" I ratca m randui membri!or de partid pana la 36 % in 1989. u\cimu! r[md, su pl ea nt al Comitetului Politic Exec:utiv 71 .
0 ae eau~escu era ca • . . -
fie eeala
~
cu reprezentarea acesto ~ propoqrn feme1lor membre de part1d sa
1
Aparitia acestei hotJr.iri a fi ra 10 ~ota/1 ~opul~tiei, a~ic~ 50-51 %N.
de a motiva ascensiu e J" . 0st exphcata pnn donnta lu1 N1colae Ccau~escu
f.
guri ale panidului7s ~ a 0 lt~ca a sotiei sale Elena C~au~escu in primele ran- 6.3. lnvatamantul
luare in considerare. ~p icatia ar purea fi una valid3. Credem insa ca trebuie
C mar mulre asp t i . . I
elelalte tari comuniste ct· b ec e. n prunul rand contextul internapona · Si . , . . . .. . . . r in:l.nd PCR, nici Jegea care gi~a
Ungana, · Bulgaria ~i Iu In .locuJ cent ra J ~I· est-european Uniunca Sov1et1c,
· · '1, nu [,u cu resru l mitiaovelor leg1sl auve apa t .. 1948 Timp de patru am,
an·11 '70 · . 1
gos av,a, au ad - • . ' • tI funqionarea invap m,intului nu s-a modificat decat m r~elor din perioada
or , mamtea Roma • .16 optat masun s1milare chiar la mcepu u ~co I . ·r tea pe baza no .
, a a rorn,1neasca ~i-a continuar accivi a D . Riizboi Mondial, au
=----
73. ANIC, foad CC at PCR .
.
niei · De~i incepute in 1973 demersurile pentru uue b ·
apa
y •

r ehca. Imediat du pa mchelerea ce

• !ui de-al 01 1ea
trucrufll 1nva(al
.•
.. . " - nJnrului m sensu 1cre5-
t .d .
74.ANlC, fond CC al PCR - seq~a Cancelarie, dosar Pi/I .~ut preocupari pentru modificar~a s . in fa1a ce/or ceoretice, aces e '. ~1
75. Mary Ellen Fi.sher W, - seq1a Cancelarie llos 251 976, f. 6. ;en1 POnderii studi ilor politehnice 51 pracuc: Jui care nu a fosr aduptat mc1-
and the Promotion," ome~ in Ron1anian ' P -~r. 1979, ff. 65-67. !isJ11, uand forma unui proiect de lege a invaiama.~tura a!fabetizarea mas iv~ a popu-
Stare, a11t1 Pan . of women , in Sharon L ol1t1c_s. Elena Ceau~escu, Pronar: II,
Od~ra. Problema majora care {febuia rezolvat:~ ~i ridicarea niv~lulm ge~era~
Ideea a fost re(u~1_E~s1ern ~urope, Duke U ·. Wol~h1k, Alfred G. Meyer (eds.), HiJ/11~7-
lat1ej in spe . I latiei fem inine, prec d PCR cu ocazrn Confennte1
ilor_ in spaiiul pu~~ ~' de ~1ana O!teanu in n1v~rs1ty P:ess, Durham, 1985, PP· !25;1;~- de c , y c1a a popu - . - ·1e exprimare e
76. Vez1 panea a fl- ic r~manesc al anilor '7Qa;,r1c0Jul sau ,.Strategii de incegrare a e Ultura. Acestea erau ~i pnontati
a. capuoJuJ 8. .
,fie Vrenica, aucurc~ti, 2002 .
~ T C ufescu. 0 biogro •
1 homas Kunze, Nicofae ea "i
 POLIT!Cl EGALITA RE. CONCEPT. APLICARE. EFECTE PROMOVAREA FEMEI I iN ROMANIA COMUN!STA
223

. . octoinbrie 1945. O prim3 miisura concreta a fost_ infi tn , femeilor care urmasera o forma de ,colarizare era de 70 0, - ct·
· nala a 01 • • • • '" . m me m1
Naponale drn. . . ursuri profesionale sera\e organizate de lvr . Jar,, oaPo dep3.~ea 38 to' procente ma1 m1c1 fiind consemnate ~i in acest
iln'ii{iimiinftlllll i11w1cao1esc, c . . . d'f -i:- . • . inistellJI
r.-tuncii pemru muncitori si ucemc11s_ Cea ma1 , ,~1 a_ §I m acela§1 timp strin. ru~;:~!tenia C?-7!": ,( Basarabi~ (20%)" . . caz
• bl • de rezo\vat la ace\ moment era lich1darea anaifabetisn1 I . penprirna lege .a inva\~mantulu1_ darn de guvernu\ comumst a fost la 3 august 1948.
oenrn pro ema d . l U . .. F ·1 u U1
Stipulata ca atare in progra'.nul :cR, ar §I_ a nmnu em~e1 or Antifascist~ . lul I supula ca top ceta\en11 Romame1, _md1feren1 de sex, nationalitate,
din Romania. campania nat~o~1ala de alfabe~1zar_e a_ d_eb~tat 1~ mod oficial Pe Ar1~co reJioie, aveau d rept egal la educaiie. Invaiamantu! era Jaic, oroanizat
16 decembrie 1945, c:ind mm1strul de at.unc1 al lnva1amantu\u1, ~tefan Voitec
rasa s~u de s~at. De-5i organizar pe patru paliere diferite: pre~colar, ele~ientar
,c1us1v . d. . . b. ..
a rostit la Radio Romania conferinia cu ml~! ,,Pentru \1ch1darea ana\fabetismu'. \oala de ~apte am), me _1u -5 1 s~penor, ? ligawrn ~amaneau in continuare
Jui". El a subliniat ca propoqia neitiutonlor de carte era mult peste mecti {~ imele patru clase pnmare, iar gratullatea se apltca numai pentru ~coal a
celorlalte state europene, aproximativ 5 milioane de cetaieni pB.na Ia v3.rsra d: doar p~;- Una dintre prioritatile absolute cuprinse in acest ac1 normativ a fast
gener~ ~-rea cursurilor )i ~co lilor. spec iale. pentru lichidarea . _ analfabetismului.
5ode ani, reprezentand 48% din populatia totali! a iarii, iar 80% dintre locuitori onwmza
pureau fi considera1i ca avcind un nivel de cultura insuficient79 • Nu se faceau in~sectiunea a V~a din !ege, a_rt~':_olele 2~ SI 26, se ~'.ec1za ~a , pemru p~rsoanele
referiri specifice la propoqia analfabetismului in rdndul femeilor. Malerialele cu v.irsta cuprinsa lntre I 4 ~, )) de am. urmau a t~ ?rga~1zare cursun ~e al~a-
propagandistice referitoare la ,,conditia femeii in Rom.1nia ", publicate pana ta belizare cu durata de 1-2 ani. a.vanct ~rograme _anallt~ce ~1 _manua:e s~e~1ale. Ii~
urma absolvirii aceswr_ cursun se e!Jber~ o d1~loma ecluvale~ta pnmilo'. _dot
caderea regimului comunist, vorbeau despre un procent de nqtiin{ei de cane
ani de ~coala generala. In practica era ech1va!at m~regul curs ~nmar, ~e~m11and
in randul femei lor, la nivel national, dupa eel de-al Doilea Rilzboi Mondial
care se ridica la 70%. Data fiind sursa informatiei, cifra trebuie privita cu atentie:
continuarea eel pu1in a sco !ii de culturii generala~3 ._? aten!ie s~eciala a ~osr
acordarJ ridicarii ni velului de pregiltire al popula11~1 m g~~cral ~1~l muncno-
Cu 1oate acestea, ateniia ,i amploarea pe care UFAR-u! ji ulterior UFDR-ul
rilor in spec ia l. Sunt infiin(a!e .. facuhilt ile muncu?resu .' sub t~rma _uno r
le-au dat cursurilor de alfabetizare si cercurilor de Iectura. dedicate strict popu-
cursuri sera le de spec ial izare in cadru l inviltJm,intulu1 su~~nor. ~aca c~:santul
latiei feminine ne pot arata ca situatia reala nu era cu mult diferita fata de
cifrele propagandistice80 . Singurele dare concrete pe care ne purern baza apre· detinea diploma cle bacalaureac. dupa- abso 1vtrea_:' · f:ac·ult1!H
' . munc1torqll
.. 1 ct cto·putea
, ani
sustine examcnul d~ stal. Pnn . amco . Iu I 14 se in fnniau ,colir· spec1a d.. e absolventii
e .
cierile vin din interbelic ~i arata discrepante majore ac§.t intre ~co\arizarea
fetelor ~i baie1ilor, dt ~i intre situatiile prezente in diferitele provincii iswrice. Aceste ~co li ofcrcau o diplo mft ec hivalenta cu cea a ~co 11 . me 11 'ntru inviitJ-
l , cnul de admuere pe
Daca la recensamamul populatiei din 1899, procentul nesriutori lor de cane era av~nd ulterio'. clrep.tul d~~l sc pre"zenta_ ~ exan:forma in facu!tJ!i muncitore~ti'.
~e 78 ~, iar in r.indul populaiiei feminine de 90%, in 1912, doar o cotfi de mamul supenor. Orn I 9:-'· ace:~t: ~coil se ~ra~ , abso lven{ilor au urmat ~,
) 3 % dt_n totalul populatiei masculine continua sa fie analfabelii, In timp ce pemru ca in \ 955 sU he clestimtate. M~Jonratead·ct •cc at:.1c in mediul pre-
. . . . l . tfilO fl cadre i acu ..
pro_µ~rtia femeilor Tara studii, de~i In scadere, a ramas in continuare semnifi- cu~sun~e urn v:rst_1are: dev~rnnc cerce _, •Mui i au detinuc ulterior funq 11
~niversuar cat s 1 u111 verstta r. cadre cehrnce. ( a. si Ana Mure~an
cativ;, .c~ 78 ~c procemes1. P.ina in 1930, propoqia analfabetilor in totalu! ' . _., - • -. . -" Elena Ceau~escu, c 1 ~ - . .
imponanre aiat Lil parnd . cai ~1 1n stat. amt._ • 1 licic propriu-z1s, m aJu-
fno~oua~11e1 a _sca_~ut la 43%. 0 imbuniI.tatire neta a silUatiei putea ti observatn
e provmcule Vechiului R o
o propoqic de S?'¼ d .
~
~bat, atat Munrenia, cat ~i Moldova inreg1s1ra~
· · d fiind ex.em pie in aces t sens. Pe J..inga invatama ~m pt ra ra frecven(.1 pc langii
torul act ivi~t ilor de p·1rcid s-au inst itu it si .cu rsu_n sera c I <:colar 1948-1949, au
Transilvania (68 39":)
0
e &tmton_ de carte p ·
• raceme ma, bune se 1nrcg1s - · trau in ricee, t111alizate
- , lncepand cu anu -J
cu dipl oma de bacalaureat. . ! de claselc V-VII1,-1. .
Ohenia (49 5) ,·,'Ba"' rebspect,v Banat cu 72%. Sub media na{ionala se aflau fosi create cursuri sera!e ~i pentru invJtiirn~_nru nire universitare ~i specia-
, ' sara ia (38 1) C . - . . f-
ferem de reoiune proc 1 .' · a tegula generaJa. in rnediul urban, 111 1 . in cadru l sistemului universitar s-au !n~11~tat ce bili sa sustin3 dezvolrarea
d
eoseb1re.
deb mectiul
'
. 1 ~tiutorilor ct e carte se situa in jurul a 8Oat1°, spre
emu
l1z:iri no j8S menite sJ. pre2 3teasca spec1al1~ll ca~a planuri!e cincina!e.
femeile au cominuat ~ra , cu doar 50%. in totalul popula1iei ~colarizace, ec 0 . _' . , . ~. · la prevazute 10
=----
78. Florin Diac o iuo - _
sa reprezinte o minoritate. Daca in mediul urban, media
nonuca s1 m specia l cea mduStna
------ .
.... vol 1
I . srrategia modem1:.am, . .
8? c--- e11im1 R1m111 $1
20?4, p. 17_ . ne a 111v(l(t'imflm11/11i ro111fl11esc modem vol II, Oscar Print, Bucure~!l, --E~_eorghc !~cob, iV~~Jdemiwre - Eu;:~. 199.5,
PP· 61_-_65 .. a i111•a1amG11111/11i ro11ui11esc
79. lbidem, p. 18. ' · 83 _L ttur~ Umversiiatll .. Al.I . Cuza , d florin Diac, 0 ,:;tone
80. Vczi panea I, capiLoluJ 2 egea mvatamamului din 1948, apu .. ,oo4, p. 210.
81. ~- Colescu, ,,Staristica ~tiutor" .. 84 ill~dern. vol. 11 , Oscar Prim. Bucure~u. - . . , i Craiova. ~-a creat ~n
din 1912"', in B11feri1111/ . . ilor de cane in R • ·. - • Ja1iunr1 ss:~1dem , p. 14. . . . . e a1uonomic l:i r:m~~~:~a:gu Mure~. In anul 19.>8
Stat1s11c al Romfmie; ~mama, dupa recens.1mamul popu 701 in
in~ .fast crea1e doua no1 ~nsututee1are limba magh1ara
'scna III, vol. XII, nr. 40, 1915, PP· 651 - tnul ltlcdico-farrnaceuuc cu pr
 POLITICI EGALITARE . CONCEPT, APLICARE, EFECTE
"4 PROMOVAREA FEMEU iN ROMANIA COMUNISTA

-- . . bl- 1 riu de 1colarizare a variat in funqie de posib"t · __

N- \ul nunim o H!.a O
ive
1 lta\11
I _ a -i nfrastructurii unita\ilor de invii(iim:int ~i a Pteg- __,
Tabelul ?.
Evolu~i~ numi'irului de cadre didactice
,, de elev, ,n Romania (1938-1989)
rea!e de dezvo_ car: . f t te pedagogice ~i univers itUti. Pr inm ] prag a Fi a11r11 1!13&
drelor didacuce rn ms I u ~ .., . . . Ost ce)
ca
de sapte clase de .mva-i;-nrint
a ' general ~ .tre1 supltmentare
. . s1 . .de ~coaia rned'1e_ In.
Cadre ~
195)6 s-a revenit la o durata a studnlor ltceale de p~ttu ani,_~entru ca varianta dldactk:e ok,t
care a ramas ~i este in vigoare _sa fie_ cea c_u opt am de stu~11 ~e1~e_r~_le ~i Patru 1.8[9 90.787 18.887
ani pentru smdiile liceale. S-a m_rent1onat mtrodu_c~rea ~bliga!1~ttatn_~ i pentru gimnazial 39.935 1.575.477 137.786
studiile liceale integrate. insa masura nu a_ f~s: -~1c1odata pusa in apltcare. Tot 2.891.810
f.nv:Wim.intul liceal I0-37t
In 1956 a fast introdusa obligati:7itatea rn1x1ta1:1 ~co lar~ pentru inva1amantul 88 .537 l7.0t9
~i profesional 818.942 44.4[7 1.650.848
!?.imnazial, urm3nd ca Jn cursul hceal aceasta sa se~re_~lizeze treptat. Pentru a inv8Jam3ntul 2. 194 26.489 tl. 166
pregari numiirul necesar de cadre didacrice au fast 1nf,mtate 16 inst itute peda- superior 151.885 tt 696 l64.507
!!O!!ice noi.
- -in 1960, in mod oficial, toata popu latia ,colarii corespunziitoare varstei . Anuarui Statistic al Romfmiei, Comisia Nationala pemru Statistica, 1990, p. 136;
estc cuprinsa in inva!amantul de ~apte ani ~i se pregatea trecerea la inva1a. i~;:n· Diac, O isrorie a in viiJQmiimului romfmesc modem, vol. II, Editura Oscar Print,
Bucure,d, 2004, pp. 378-406.
mintul general obligatoriu de opt ani, modificare operata In anul $COiar
1964/1965. Legea inva\amantului se modificii in 1968, varsta de ,colarizare inca ·din 1938 , situatia statistica arata ca fete le reprezentau aproximativ
scade Ia 6 ani, -iar invatamintul obligatoriu de culrura general a urea p.i.na la jumatate din nurnarul elevilor atit la nivel pre~colar, cat ~i de ~coala_ gener~ll'i.
10 clase 86 • Aceas1a lege marcheaz:1 si distantarea definitiva de modelul sovie- Din pacate, cifrele de care dispu_nem l_a acest mome~t nu fac a ;-d1ferent1ere
tic de organizare a invaiam.intului . incepind cu anul scalar 1966/l 967. sum stricta Yntre ciclul primar ~i eel gmmaz,al, cunoscut fimd fapt~l ca rata a~3?-
create licee cu profil industrial, agrico l, economic, pedagog ic cu o durata de donului ctupa finali zarea primelor clase primare era mult ~-a1 acc~ntuat~ m
cinci ani. incep.3.nd cu deceniul al ~aptelea al seco lului XX, lntregul proces cazul fetelor decat in eel al baie1ilor, mai incurajari de fa~tlie sa-11 contmu~
de inva.1amam se subordoneaza nemijlocit cerin~elor de consrruire a stamlui sludiile. Aparent i i procentul de\inut in totalul popu_la1,ie1 icolar_e la mvelu
. I i 1 ea acesteL c1fre trebme imut cont
social ist. Necesitatea detinerii de specialisti ca re sa stilpfineasc:1 mai multe ciclului liceal era unul subsrantrn · 0 eva uar educa ie similara la nivelul
limbi striiine a dus la infiintarea Iiceelor cu predare In limbile eng leza , fran- de faptul ca invaramantul secundar nu oferea fetelor o l ._
-- . t"v pentru care urmarea cursun
ceza, rusa, germana, spaniola ori ital iana. Tot in acest sens, pentru a garanrn curriculei cu cea din licee le penrru baieri, mo 1 "b"I I pu!in ctificil. De
un numar di.r ~ai mare de muncitori calificati ~i tehnicieni in economic,
I · ·
or univers1tare cteve nea un demers, dacl:i nu 1mpos1 1 ,femei ce si acestea can-
rapo~tul_ n_umenc intre liceele de cultura generala ~i ce le de specialitat~- se altfel, din numarul total al studentilor, doar un sfert ~rau 1 Dupii Primul Razboi
'.11°~ifica m favoarea celor din urma, doa r In anul ~colar 1971 / 1972 tnD<l tonate in facu lta\ile cu profil umanist - li tere, tSIOrt:, drept;I catre specializiirile
mfii~tate 43 de noi licee de specialitate penrru ca in anu l ~colar imcdial
Monct·iaJ, un numar mai mare ct e candidate ~ s-au
_
10 rep
Jiile detinute erau departe
urmat~ru l, numa_rul total al liceelor cu pr~fil tehnic ~i indus trial sa reprczintc tehnico-~tiintifice si in special medicina, msa pr~por s clausus pentru can-
,~ . - cxf fi -n
70% din lotaluJ mstitutiilor de invatamant liceaJ87_ d
~ P~~Itate,
. -d
si~uatie intre1 inuta ~1 e -~p
licarea unm numem
unism, situatia nu sufera m l tea

--
dictain femei, In pr imele doua decenu de com . 50 umiirulde fete care urmau
se·
.rnn1ficative, cu ctoua exceptii. La ruve·1~1anuiU1l9,n
. ia nu se va mai repeta _pa-niiin _
c1cJu1 liceal era superior celui masculm. s1i;:;Jerii unui numar marede_1~surur~
decembrie 1989 iarexcedentul s-adatoratdesc. ff rate pentru a acopen mtr-u
e~1s~au in Romania patru cenrrc . • . . . Ja~i, Pedagogice cu durata studiilor de ctoi aru, in nn Odatii deficitul acopent, H
T1~1~oara}. ~upa rcforma din 19~~1v_ersnar_c cu 33 de facultJ.{ i (Bucure~n, CIUJ,foclll· tunp . dre d1dacuce, -,, ·1or ,ar proporpa
t.111, muhe dintrc cle in ccmre uni/ 1~ penoada !948•1952, S•a ajuns la 1_29 de ,1un:~,
cat mai scurt necesarul de ca t rilor ,i inva,.ton ' 44 6% in
ltecut I 'tire a educa O ·ungand la , '
;,:ns1a:;a. Pe1ro1an;) _Daca in anut :snare nou-create (Cra;ova, Gala1;, Targ~ ~_489- fern . a un regim normal de ?reg.a elevilor de liceu, aJ duca{ie, numiirul
86 Sla a ~Juns In anul ~Colar 1948
. Fl?rm D1ac. op_ cit._ vol fl
f olar l 938-1939 numarul student 1lor era dt: -
- 949 la 48.676 de studen\ i.
196~tlor descre,te din nou m randul bilea accesul egal la er. 1950 erau de
87. lbtdem. p. 2!S. · · P- 171. SJud - Ca urmare a legii din 1948 care~ semnificativa, astfel ca ~e comparativ
a entelor a lnregistrat o creitere nomtn a cursurile uruverstta
Proape trei ori mai multe femei care urmau
 POLITIC! EGALITARE. CONCEPT, APLtCARE, EFECTE
226 PROMOVAREA FEMEII iN ROMANIA COMUNJSTA
227
ra ortul cresciind Ja patru,. un deceniu mai tiirziu, in 19 199.096 ·························· ·•·•·•·•·····
cu anul 1938 P 60, 97.955 49,t
p qional ,creiterea a fost cu 7, respect1v 8 puncte
, . procentuale.
" . . l.779.208 856,305 48,t
rope . , rocesului de alfabetizare a popula\1e1, larg1rea mfrastructu " Jiceal 93.255
fmahzareap . · - - · 1·d7 ru 1950/1951 52.944 56,7
colare eneralizarea §i obligativ1tatea. mvata1:1an1u m e. ' respectiv 8 ani tehnic 99.257 15.464 t5,6
'· ,_gt fectele in deceniile iapte 11 opt, cand popula\1a icolara femitun·
~
-~!"Pe::r!';iou_r_ _ _+5~3;;;.o";rn::;:;----fl;-;7 ';.4i06;';-----fl~2~ ,8:..__ _ -j
,,-au ara_ta e er1·c de cea masculina pentru toate nivelurile de studii sem .' pre~co t~_--+3'-=5~4'-'
ar
se aprop1e num . . •. n1- -- ,,',un~~
1 .6~77'-c:---l-'t"-77"-.'"83"5cc----l-'5::'.:0," -t-----j
JI
ficative fiind propoqia in randul studen\1lor, ~3 %, o creitere nommala cu general 2.346.343 t.tOS.895 47,t
40_000 de femei care urmau cursun umversnare m anul _icola~ 1970/Ig71 J;ceat 25l.t44 tt2.2t8 44,6
t960/1961
te l1.nic 127 .224 34.684 27,2
raportat la 1960. Trendul ascendent s-a men\mut _11 c~1ar mtens1ficat, astfel
incii.t in anul icolar 1989-1990 fetele reprezentau.Jumatate dm numaru1 total -~su1p~ err-:io~r:___ _ t,7~1.f98;;9;;;-_-f,'~~;;;~~~~~~J1--+ 3~5~i]:i;--- - -j
de elevi ii studenp, indiferem de nivelul de srudu. Atmgerea parita(ii nu era ____ Itp,rressl':co~l~ar: ___ _ +4;:,4~8;'.2":44c;:;-_ _F,~';;-;;- -f , ~ -- ---i
general 2.941.265 1.435.548 48.8
lipsirii de importanJii, ariitand ca, eel pu(in la nivel educational, incetase com- liceal 505.891 260. 733 51.5
(970/1971
portamenrul discriminatoriu la adresa fetelor, ele promovand ciitre nivelurile tehnic 195.941 27.313 13,9
superioare de invaiamant in propor(ii egale cu biiietii. Creiterea nivelului de superior 151.885 65.353 43.0
pregiitire poate fi constatat la nivelul intregii popula!ii, in cadrul unui proces prqcol ar 935. 711 461 .084 49.2
mai Iarg de modernizare a societii\ii. Consider ca impactul asupra popula1iei ge nera l 3.308.46-, 1.610.063 48,6
feminine a fast unul mai profund, influen\iind nu dear simplul nivel de cultura, t980/!98t liccal 979. 741 465.596 49.7
ci modul in care femeile au inceput sa se perceapa pe ele insele. in decursul a tehn ic 13 9.758 45.836 !~:~
douii genera(ii, populaJia femininii a trecut de la grupul cu cea mai mare rata
a analfabetismului la unul care dadeajumatate dintre absolvenJii de studii medii prescolar 835 .890 t. 408.785 48,7
~i superioare. Generatia nascuta in plina perioad3. interbelica, de~i a beneficial general 2.891.810 670.982 49.8
1989/1990 li ceal 1.346. 315 114.516 37.6
de pe urma cursurilor de alfabetizare §i a numeroaselor ~coli create special
tehnic 304 .s 33 48, !
pentru ridicarea nivelului general de cultur3, a p3strat mare parte din traditia
superior 164 .507 79.487 140.
} patriarhala in care crescuse ~i se formase ca personalitate. Chiar -5i asa, tocmai
. . . . . Comisia Na11onala pentru Starislic:i. 1990, p.
aceste femei au fost primele care au intrat masiv intr-o activitate salariata. Cea Sursa: Anuanll Swusuc al Romame,. .
?e-a d?ua generatie, nascuta dupa eel de-al Doilea Razboi Mandia! ii in special de mlisuri de excludere, ~!sun~ car:
m arm ':~·'60, ciind politicile egalitariste au fast dublate de o propaganda Miisuril e de includere au fos t dub late rt hnizarea inva1amanrulm , m~su~
putermca ID ~~:st sens, a deplisit mare parte dintre prejudecatile legate de s-au manifestat cu predileqie odata.c~ .,po I e avea drept scop apropierea mvat:
prezenJa feme 11 m spatiul public ,i de rolul sau social. Mixitatea ,colara, pre- • AI sov1et1c care . icatea concre a
\ ,~1prumutata din inv8.tftmanru - ele I-VII (VIII) , de ac~1v ·zau in mod
giitt~ea egal~, reprezentarea in toate sferele de attivitate au constituit piesele lamantului de cultud generala, clas ~oace cursurile ceorence v1 ractice
unm rnecarusm de constructie pentru prototipul femeii in comunism. d fa - • . · · ricultura. ,, . · la orelor p ,
es a~urata 111 mdustne ~1 ag I api'ireau IO curncu p glHirea se
egal elevii, indiferern de sex. Diferen\~-:r pentru clasele V-Vlld. ; : rolurilor
Ta?elul. 4: Evolufia populaJiei ~colare totale lu 1 I I IV ,, ate I .. - ·1or ,, toto a
$l femmme pe nivel de studii (1938-1989)
cru manual pentru c ase e - . 1 supra ab1hta!I· i{iati. •m cam . plarie strun-
fllac:ea conform
· · · · Patnarha
une1· v1zrnm . e a Baietii erau m regB.tite ' pentru
de1inute de barbati ,i femei in soc1eta1·te.. pe cand fetele er!u ~reasca, sa con-
Nl..i de lhldli 1 ----~Po;p~ul~•~li~·•~i<~•~la~r!a~----- g- · • • · · mascu me '
~_ne ~1 alte activit3.t1 Upt~ ".
x oase Sa ga
ie Ele invll.{au sac ' .
Total Popu1a11e ~••Iara
pre~colar femininA Yntoarea posturA de mama ~1 sot . ss . ·magini grac1le a
general ~~;;:~477 43.578 t .
eq1oneze diferite obiecte ve
stimentare . . . ,, a une1 ,
bTtB.{i fem1rune '
..
bui 5a, se ingnJeasc
a
193811939 55,3
J;ceat 49 .287 756.966 48,0 bezvoltarea ~i cultivarea unor..a I 'e f~ilii de care va :~iilor liceale sa tina
tehn;c 39 ,250 20.308 ferneii care crestea in ideea unui vuto~aliziirii in timpul s
41.2
16,l -- faceau ca de multe ori alegerea spec1
... 25,9 ...................
g---~
&.Ibidem, p. 134.
 POLITIC! EGALITARE. CONCEPT, APLICARE, EFECTE
228

· de compatibilitatea unei viitoare cariere cu viata de familie .

ma1 mu 11 . b' • , !I ma-
putin de preferintele reale ale tinerelor._ Cele ma1 me va~u!e ernu liceele teol
retice, din care s-au desprins u_ltenor ltceel~ de matemat1ca-ftz1ca, precun, ;
cele de filologie. Foarte _apreciate_ erau ,, hceele cu proftl tehntc, in speci!J
cele pedagogice, economtce ,1 samtare,_ c_a:e ofereau la abso~v1re garantia unei
slujbe onorante in societate, dar ,1 pos1b1htatea mar crescuta de a continua Capitolul 7
studii superioare in specialitatile respective. Tinta era accederea ciitre O carie:~
de functionar sau intelectual care garanta un program de lucru stabil, de 8 or Munca ,, eliberatoare"
sau chiar mai redus in cazul cadrelor didactice, perfect adaptat unei vieti : ·
familie in care femeii ii revenea aproape ln exclusivitatea responsabilitat:
sarcinilor domestice. A§a s-ar putea explica feminizarea rapida a specializart Premisa de la care pornim este aceea ca natura ~i calit~tea intr~rii popula.ti~i
lor in domeniul pedagogic, sanitar, economic, filologic. Trebuie avut permanent minine In viata activa au influen1at direct ~artic1~area m.functule d~ dec1z1_e
in vedere ca astfel de specializiiri nu reprezentau decat eel mult 30 % din tota- fe . - · Proiectele economice ale reg1mulm cornumst au favonzat actt-
lul ofertei educationale §i ca un nu.mar impresionant de eleve se regaseau in la mvel po 1rue. . .• d
. a salariata in defavoarea statutului de feme1e ca~mca. Treptat, oar _noto-
specializiirile industriale !i agroindustriale. v_1tate adusa de locul de munc:i a devenit importanta, ponderea _gospodmel_or
Apetenta populatiei icolare feminine pentru profiluri teoretice , i mai puJin ~1eta:a I partidului ~i implicit in diferitele foruri decizionale sdizand_ d_ramau~.
pentru cele vocationale sau profesionale, care preg3teau muncitori calificati ~i mca ru ~ . de inerea unor func1ii de conducere, acuv1tatea m
tebnicieni, credem noi, a int§.rziat in mod natural cre§terea numarului de femei Rezultatel~ m pr~du~~1e, I a recum cea a femeilor sau de tineret co~tri~u:
in riindurile panidului !i implicit in functii de raspundere . Prioritate pentru a cadrul une1 orgamza111 de mas ? fil t"bil sa atraga atentia orgamzat1e1
deveni membru de partid o aveau muncitorii, in special cei cu vechime in iau semnificati v la definirea unu1p_ro t susc~? , t o posibila carierli politicli.
. . . t·ruJie pn ma treapt,1 pen ru ...
produc~ie, urmati de cei cu o vechime mai redusa, iar ultimii vizati, cu perioada de bazii dm respecuva ms 1 · • _ fi are ~i respectate dec1zule
in continuare vom analiza in ce mas~ra au _o~t necmesau ·,nfluen\at acestea evo-
?e stagiatura :ea mai indelungatil, erau funqionarii ~i intelectualii , categorii . ·· · ia acuva cu
m care se regaseau un numar insemnat de femei. privind cre~terea rol~lut fe me~t m ~1~ i daci aceastli participare, prin natura
lutia generala a foqe1de munca fenunme ~ re politid egale cu ale
~i calitatea ei, ofcrea angajatelor ~anse de promova
colegilor barbati -

7. 1. Catre munca salariata

.. fast deschis timid inca
. ~ piata muncu a · · t aturii
Drumul ca.rre o mixitate general_1~ata ~e le angajate in po~i.1ie ~1 m_ag1s~ e~i i~
din 1945 , anul cJ.nd i~i fac apa_npa ~r\rr_me emarinli si domennle t~hntced.e munca
~ . . · t nte in avta , . tins3. de ,orta
aIatun de piomerele exis e . M ndial proportta a .1 din Rom:lnia
pragul celui de-al Doilea RlizbOl Io mai semnificative, femet ~ agricultura
f'. • . _ . _ dintre ce e . rte Iucrau m .:
emmma salanata nu_ era snice. Cea mat mare pa. t incepurul deplasaru
~rau d~parte de a fi. simple_ c:zarii Rom~ei a favon:eile form3.nd incli ~i~
iar pnma etapa a mdustnal I ciitre manle ora§e_, f~ d tria textiHi, cat ~1 at
POpulatiei dinspre mediul .rura 1 crawrilor at.at dill m ~sa modistelor". Cel
• . · ntatea u categone ,, . ..
Penoada interbeltca maJ 0 . d bine cunoscuta . medicata si serv1cnle
atelierelor de croitorie, a1ca~m fi rninizat a fast as1stenta
de-al doilea domeniu de activitate e
 pOLJTtCI EGAL!TARE. CONCEPT. APLICARE. EFECTE MUNCA .ELIBERATOARE"
230 231
. . 1 R stul forJei de munca feminine salariate se regasea • " femeilor care intra in activitatea salariata Datele a at' ct·'
de aJutor socia:. ~o~eniul financiar-bancar. Simultan, dezvoltarea u Jn_cactn,1 tota la a . . . · r a 11eren1e
adm1mstrat1e1 11 m ., ne, reteJ cifra otiale priv(nd ponderea prezen\e1 fem1~me atat 1n randul lucratorilor din
de ~co I1. medii destinate fetelor a facut ca §I m cadrul corpului profes
oraJ sa
e ;ubsta . ciit ,i m totahtatea for\e1 de munca salanate. Raportul prezentat d
• 1 dustne, D . . C e
creascii proporJia profesoarelo.r angaJ~te . ~ iD h Gheorghiu- eJ cu ocazia ongresului al II-lea al PMR mentiona
Traditia interbelici\ a c~ntmuat 11. du?a 1945. Sectorul_ economic care Gheorge · •· "l I l ' · •
• femeile ,,1,1 ocupasera ocu ega m soc1etate, m decursul primuJui
cuprins eel mai mare numar d~ feme1 pani! la .caderea reg1mulu, comunist a faptul ~• 300.000 de femei fiind angajate in diferite ramuri de activitate", in
fost agricultura. Stati~dcile oficiale nu surpnnd_ 1~tregul tab!o~ al celor ocupa a e1ncmal: industria alimentara ii a bunurilor de consum'.
in agricultura. rarann care prestau munca fiz1ca proprm-z1sa, fie ei mernb i~ specia m -i · · d · • · •
Evolu!ia foriei de munca emmme a ep'.ns m pnmul rand de pnoritatile in
·
ai intovaraiirilor, Cooperativelor Agricole de Productie sau Gospoda .. 1r, nomic , i soc ial ale statulm comurnst. Femeiie au mtrat cu preciidere
, b . ·1 .. d' n, or P!aneco . ·ct . • ..
Agricole Colective, ~~ figurau m ru ~1c1 e pn~!n. 1or~a de munca a anuarelor . industria bunuril~r de. ~onsum, re~pectiv m ~stna _u~oara -~~ ahmentara,
staristice. Dar tocmai m cadrul aceste1 categoru, 1mediat dupa razboi f. . in e cu tradi!ie ,n uuhzarea forie1 de munca femmme, 11 m sectoarele
reprezentau jumatate. Procesul de industrializare ~ tarii §i nevoia ct."
foer;e~: sectoarductive" , sanatate ,i invaiamant, datorita largirii retelei icolare ii a celei
muuc! au ~rodus t'.eptat _un dezec_h1hbru de ~en m lumea agricola, femeile nepro Atragerea in viata acuva
;anitare. · - a feme1·1?r casmce
· s~a pro ct us.y~n• a Ia sCa~-
a3ungand ." _reprezmte 1, __ chiar s_a _depaieasca 60% din totalul Jucratorilor itul anilor '60. Dupa acest prag temporal, m cadrul nmlor angaJan , genera(1a
~anuah, mtunp ce mesernle tehrnc,zate erau detinute in proporiie de 90% de ;,scutii in cimpul j i dupii eel de-al Doilea Razboi Mondial, _b:neficiind de pe
b_arbat1. fa1stenta a_:este1 s1tuat11 era semnalata de Nicolae Ceau1escu in dife-
ntele sale mterventu: umia masurilor egal itariste, detinea o propoq,e de 90_%. Hotararea CC al PCR
d. · · 1973 vine pe aces t fond. ciind si ngura pos1b1htate de creitere a numii:
m mme . . d' I I d ma1
rului anoajatelor era atra2:erea in activitate a feme1lor dm me rura ,_ ar
Ill
Tr~b~ie sa recunoas:em, ?~sigur, ca suntpi anumite domenii de activitare unde este
: brne sa iuc~ze baz:baJI. In loc sli-i trimitem pe barbati in munci usoare, s1!.-i indrep-
ales a c:snicelor. Totoda~ preocup3rile demografice ~i grija fata de asigurarea
asi s:-r: mun~~~ mai g~le, unde se cere un efon fizic mai mare. fn schimb s~ locurilor de munca penrru' inrreaga populatie masculina__ activ~ au condus la o
. ct· domenu considerate ca ., mas-
fi ~ a corr<litu ca fe~e!le sa ocupe locurile de munca unde, din punct de vedere po\itic:i coerenta de scoarere a Fernet 1or m ace 1e . . ~ . ·ne" precum
vizi~, nudse ce~ efo~n deosebite. Uneori insa astazi se int3mpla invers. Nu mai . - " a a cahtaplor ,emrn1
or esc e agncultura unde mun ·1 culine" prin tradi tie. Cartea Jucata a o~t ce " . ~ d blatii de un discurs
de produqie propriu-zisa la c- CI e usoare sun~ facute de_ b~rbati,_ iar acrivitat~,a
• amp, este executata aproape m mtreg,me de feme1·.
atentia, riibdarea , grija, imprumutate dm sfe:~ ? nvata, :u biirbatul. Politica
retrograd privind inferioritatea fizicil a femen .m raport .. de activitate a fast
. .
de exc ludere protestonala " . ·1 d" anumlle domenu
Hotararea CC al PCR din iu . . - . . , a teme1 or m . ,70 unui nomenclator al
evolutia foqei de munc~ f .. me 1973 nu a produs mod1fican substantiale m . - prm
cons fi!Il{Ita . adoptarea ,m pnma · parte. la arnlor PA a:- la ciiderea reg1mu
. 1m·
panii in 1989. Atragere:, em,~ne dm agncultura, propoqiile ramiinand srabile meseriilor ce puteau fi ocupate de femei (anexa V). ana ederilor acestei legi.
in planurile de masuri al emei or ca~re mdu5t rie nus-a ridicat la cote le indicate co111unist toate anoajarile s-au fa.cut cu respectarea p:etv economice legate de
- • • e guvernulm rnuncile 1 . . . . 1 ' Preocupare '
natalis ta a fast dublata- de cons.iderente smc•ar a celui masculm • ·m
0
ramanand majoritar indel m· . . '. . ce e ma1 pembile din agncu tura .
P. I e 1cm femmme 11
r.ime e planuri anuale §i m . I : . ·
Productivitatea ·
muncii si ev1tarea ~omaJ·u1u1 m genera • in soc1etate
. ti rneii . ·
vtza o
const1tuit principalul imbold :' a es reahzanle primelor planuri cincinale •~ lllod special. Le ois la{i; privind cre~terea rolulu1 ed stat, nu in ansamblu!
nu numai. Desi datele statis/ ntru sponrea prezentei feminine in industrie ~1 . o . • toarele alese e . d unca
sponre a cifrei salariatelor doar m sec t ponderea fo11e1 e m
nu privesc decat sectoarele ice car~ ne-au stat la dispozitie pentru anul 1948 domeniilor de activitate. De~i a crescut const~dn_c,at la nivelul celorlalte ~tat~
administratia nefiind incluse productive - invaramamuI asistenta medicala ~i f · . . · t nu s-a n 1 · I I Umunu
enumne in totalul populatie1 salana e . f;;t mai putin la mve u . ·1
!i 1956. Procentual, modific;•.r pot observa modifica~i!e produse intre 1948 . . . d E t jl cu aw I I angaJa\t or.
soc1a1tste din Europa Centrala 11 e s '. de 51 % din tota u ' tele
n e nu sum semnificative importanta fiind insii Sov1et1ce,
· • unde proporiia feme1-1or salanate ..
era .
I ·1or '70 11-au cun
oscut e1ec
:---- ' M" . I m1JJocu am
I. Sabin Manuila, Recensa • . asunle de stimulare incepute a fi 1 atinsa.
Profesiuni p X mantut General al Po . . in deceniul urmator, dar paritarea nu a os
2. Cuvinta' . . 'PUlaJtei Romdniei din 1930, vol. VJl ·
;conomic;e:i t;;;~a~ului Nicolae Ceau~escu c . .
trll Lircratur:i
Libera, anul XX~~l.11. a I.11.rii, Plenara CC al p~rlvi~e la rolul femeii in viaJa poJi~c~, ~ Edirura de Stat pen
'nr. 8913, 20 iunie 1973 . 'dm 18-19 iunie 1973", in RomanW ~ . . Munciroresc Roman.
· Congresu[ al II-lea al Part1Julw
Politica, Bucure~ti, 1956, P· 34 ·
 Tubclul 5. E vo/11/iafor/ei de 1111mcl1Jemi11i11e (1948- /989) ~

~
C

6,6 23,8 142,8 26,9 - I B

9 ,5 45 ,0 14,5 39,2 16, 1 16, 1 59,2 25,7 61,3 25,2 ~
/37,l 787,8 25,5 9,9 23,2 14.1 40,9 18,2 22,5 54,2 64,l 24,6 C
25,3 8,6 23,0 13,5 41,5 19,9 23,9 54,6 77,0 26,7 ;!
45 ,3 814,9
26.7 850,0 24 ,7 8,7 23,2 13,1 40 , l 19,8 24,4 55,4 65,3 24,7 1:\
1959 (')
1960 27,1 866,6 26,3 6,7 12,7 7,1 38,l 34,8 23,5 55,6 27,7 65,5 27,6 0
942,2 26,8 7,2 ll ,8 7,0 37,8 35,9 24,9 55,5 30,1 64,8 27,6 z(')
1961 27,4
m
1963 27,5 1.045,6 26,6 7,1 l0,8 6,8 39,6 38,8 27,3 56,4 29,8 64,2 28,2 ;'l
1964 27, 5 l.l08,2 26,5 7,3 10,6 7,2 40,9 39,8 27,7 57 ,2 32,0 64.6 28,8
?;
1965 27,8 1. 178,9 26,8 7,3 10,8 7,2 42,2 40,5 28,7 57,5 32,6 64,9 29,8 r
1966 28,4 l.265 ,2 27,8 7,7 10,9 7,6 43,6 41,6 28,7 58,7 33,3 65,5 31,1 ii
>
1967 29,0 1.334,5 28,9 7,7 10,6 7,4 44,2 42, 1 28,0 59,7 34,5 66,4 31,8 Fl
1968 29,7 1.385,9 29,8 8,0 10 ,9 7,7 44,0 42,6 26 ,7 59,9 36,5 67,0 31,8 .,,'"
1969 29 ,7 1.439,8 29,9 7,7 11 .2 7,8 44, 1 44,4 26,2 64,1 36,5 69,3 31 ,6
...,'"
(')

1970 30,2 1.522,5 28,9 7,9 11 ,9 7,7 45,2 46,5 27,6 60,3 38 ,9 69,l 30,9
1971 31 ,7 1.670,9 32,2 8,3 14,2 8,2 44,6 46,9 26,7 61,1 39,2 71,3 31, 7
"'
1972 32,2 1.806,5 33,3 8 ,5 14,0 8,3 46,5 48,5 29,l 62,0 38,7 71,5 /32,3
1913 \33,0 1.924,5 34,l 8,5 l 7,7 8,7 46,5 50,7 31,3 61,7 39, 1 /71,7 /32,2
\914 \33,0 h.060,3 135,2 8,7 14.3 8,8 49,0 50.8 31,0 63,3 /37,2 /72, 0 133,5
\915 \34,4 \2.\80,0 \35,1 \s,s \5,0 9,1 49,7 53,1 30,8 62 ,3 /39,D { 73,5 /34 , 4
\q16 .\'l5 A .... \'l.'ld.'l,9\'J"l ,o ...... \9,2 .... \ 1S.4...... _ 9, S ........ _ 49.8_ ..... 53.9 .....-. 31_.~ -- ··--· -------· '64,3 _ . f:39,6 ___ /72.3 __ /34. 7 ____

1-;9=;7.--·7;;:s:ii ----"TE4os;4 --137::s --------,9:3---· ·n;.u;· ---- ..,-9·5 --------1·.si:,:2-- ---- 54,7 3 1 ,6 . .... -- ' "64-: 3 -. -- \" 39:3--·' .•\"73".<i---- '\ ':i;ii; :i;;-- --\.
1978 36,2 2.536,7 38.9 9,7 16.6 9 .7 49.4 ss.s 3 1. 5 63.9 4.0,6 73.4 '?.5 .4.
JO.I 50.0 57 ,'2 31,8 764 ,4 4\ ,9 74, ,5 36,\
I 1979 36.9 {2_677,9 139,5 111,4 16.4
10,3 50,7 57,6 33,0 64,8 142,S 114,5 \36,9 \
f /980 137,2 /2 . 746, 7 40,J 11,5 16.1
40 , 7 JI ,6 17,3 10,5 51 ,4 58,5 32,9 64,6 42,S l74,4 \31,3 I
//981 137,7 /2.807,4
12. I 18,9 10,8 51,4 60,2 33.4 64,5 43, l 14,5 \ 38,4 \
1982 38,2 2.878,4 41,1
12 ,3 19 ,2 11 ,4 51,9 61.0 32,8 65,l 42,8 15,0 38,9 \
1983 38,6 2.910 41.5
12 ,2 19,9 11.6 52,6 61, 2 33.8 65,2 43,2 74,S 39,3 \
1984 39,0 2.950,5 42, I
12,3 20,4 11 ,8 53.9 61,8 35,5 65,3 43,8 74,7 39,6 I
1985 39,4 3.027,5 42 ,6
14 ,0 21,8 12.9 53 .4 62,S 36,2 68,2 44,0 75,4 42 ,2 I
1989 40,4 3.238,6 43, I
* Exprimat in mii. ,::
C
Sursa: Amwrnl Statistic al RPR/RSR pentru intervalul 1956-1990. z
I?
Tabelul 6. Evoillfia perso11alului didac1ic, din ca re per.rnnal didac1ic Jemi,rin (/930-1990)
)cl
i950/~I !9&0161 _ 197 _!II__ 1980/81 1989/911 5
I I 19311" 1938 --·- "'
I
i
I l J
TAL . 87 .21 1 42.968
\ Pre~colar I
\Genera\
I Licea\
I
I
I
I I
55.215
l.819
39.935
l0.371
5.826
67.146
5.127
!
l00.089
!
l37. no
12 .533
93.794
\I .467
j
.!
81.572
12.533
57 .642
5.856
!
206.823
18.887
137,786
23.140
:1
r,;,

126.723
18_887
88_147
12 .052
J
258.632
38.512
156.817
46.500
173.02 1
38 .512
109.017
20.617
511
I J
229. 138 159.694
31.293
141. 732
42.519
l.898
31.293
!02.876
21.682
6 80
J >
1:J

\1'chnic 896 13.472 10.243 2.769 13.585 3.761 2.2 11

1 Suncr\or I 2.194 8 .518 8.917 2.695 13 .425 3.953 14.592 4.364 IJ .696 J./63 I
* Cifra con\\nc atat personalu\ care acti va 'in c ulturli, cit ~i p e rsonalul au x iliar din institutiile de inva1am.i.n1 .
Su rsa: Sabin Manui\11., Recensdmfmtlll Genera l al PopulaJiei Rom{miei din 1930, vol. VII: Projel·ilmi , p . X ; Anuarul S1ati.1•fi l.' al Romiiniei
1990. Comh,ia Na\ionalli pentru Statlsticli, Bucur c:!iti , 1990, pp . 146- 147; Recensdmimtul popula/it!i di11 21 J t!bruarie 19.56. S1r11cturo
u,cial-economic4 popu laJiei, Direc\ia Cemralll de Statisticl, Bucurc~ti, pp. XIV-X V.
g
 POLITIC! EGALITARE. CONCEPT, APLICARE, EFECTE MUNCA "ELIBERATOARE"
234 235

ana" 1a sfariitul celui

. . de-al
d -
Doilea Razboi Mandia!. in anul 1945
. . SUD( numue
.
7.2. Meserii feminine - rneserii feminizate prunele doua feme1 }u ecator, tar zece am mai tarziu, peste 500 de femei
p brac
1111
, au roba, numarul~ total . activau in domeniul i·usri·
al celor. care
1 . 20 d 11e1. n·ct·1-
Meseriile feminine au avut continuitate ii in perioada postbelica N . d .se la 2.239. Dupa a 11 e am, c1fra se tripleaza. Procentual evolutia
in principal la industria textilii unde, inca din anii '30, femeile. re e referirn : : ~e la 14 % la. 35 % in. 1977, ~i'.re care__au ram as con.s_tame nu do.'r pin ala
aproximativ 60% dintre angajati'. Dupa 1948, ciind recensamiintu! prezentau caderea re~1,.mulu1 comumst, c1 ~~- m _p:1m11 am _a1 ~r~~t1~11. Similar cu situa-
din industrie indiea o prezenta de 59 ,3 % a femeilor in ramura textil" angaia1110, . intalnita m cadrul altor profesn, i1 m domemul iustipe1se observa prezenta
a ereseut neineetat pina spre 73% la sfariitul anilor '80. in domeniu~'. ponde.rea
l"
unui plafon de st1c ·ra, preze?t~ tem~run··affd 1~n mat· numeroasa in specializi'irile
alte ramuri feminiz~te au fast _industria chimica ii industria sticlei'. ~nd ~st "'l: care se bucurau de un presug_m _ma~ red~s m cadrul profesiei : notarii publici,
nm numeroasi! se mregIStra m sectorul tertiar: comert, celecomun· P ~Zeni, ·uri~ti _ care in fapt erau as1m1lat1 mat mult unor funqionari publici §i mai
menta\ie publica. ica1u, ali- Jutin tagmei justi\iabililor - , i avoca\i. Semnul fem iniziirii justi(iei a fast dat
. De dep:'11: ~el _mai de~ aduse i~ discutii activitati feminine erau eel ~e numirea Anei Mure,an la conducerea ministerului de profil. Transformarile
tmeau de mvatamant ~1 sanatate. Inviitiim:1ntul este unul dinrre domen~- ca:e din timpul regimului comunist ,i-au cunoscut efecml dupa 1989, c:ind scara
care se poate observa eel mai !impede fenomenul de feminizare .• lie '" de valorizare a diferitelor profesiuni din justitie s~a inversat, avoca!ii §i notarii
de eel de-al Doilea Riizboi Mandia! femeile nu d - . Dei1 mam1e ocupind daca nu prim-planul valorizarii simbolice, eel pu(in pe eel al potentei
I I . . . epaieau 40 % din tot I 1
persona u m d1daetie, cantonal in special in icolile de f . au financiare.
deja la reeen.siirnintul din 1956 cadrele d'd . s _1~a1e e:clus1v fetelor, in domeniul financiar, femeile reprezentau, incli din 1948, 30% din perso·
colegii b3.rbati in inva1amantul re I i. act1ce femer 11 depa~eau numeric nalul bancar ~i 35 % din eel angajat in asigurari, pregatit in ~colile de c~meq
lieea] se poate vorbi despr t· p ico ar i, eel general. Pentru inviitiirnintul penlru fete. in 1956, deja procentul depa,ea 40%, pentru ca in 1977 shiunga
. e a mgerea unei paritati c fi .
ump. La polul opus se afla inva am~ . . are a ost menJmuta in la 62 %. Prezenta cea mai numeroasa se inregistra in r.lndul con_tab1hlor,_ cu
invii]iirnantul tehni 1. amul tehmc i1 eel superior. Dacii pentru . .• · · , ,·1or care la rnvelul amlor
. e, prezenta ma, redusa a cad I d. d . peste 75 % dm total. precum ~1 m categona ges110~a .'. · . . imna-
exphcatii prin partiala inchidere a dam . . re or I act~ce fe1:1e_i poate fi '50-'70 necesita de cele mai multe ori doar studn medi1, uneon _c~iar g .
reprezemare in categoria 1 emului pentru populapa femmma, slaba . ' . . .. b · ·n cadrul Mm1sterulut de
z1ale. La conducerea diferitelor mstttutn ancare $I 1 1S
glise~te justificarea dec§.t ge?era a ~ cadrelor didactice universitare nu-~i
.
re crutare, •mclusiv in speciar pnn _mentmerea unei· po 11ttc1
· · · d1scriminatorii
· Finante se atlau economi~ti, licen1ia1i ai institutiilor supenoa:e de pr~fi · pre
.1 de _ _ . 1 · comumst feme1le nu au
din efectiv, precum ist . izan e un~e studentele reprezentau peste 60 % deosebire de justilie unde pfina la caderea regimu UJ . ·ct . f sionale
u . . ona sau geograf1a D " . devenit majoritare in' cadrul categonei . . fl te In varful p1ram1 e1 pro e
a a . , , meile au depa~it
,
ruversttar, multe dintre ab 1 · aca nu intrau in corpul didactic · fi d · -cate a amlor 70 , ie
nice erau dmJate. .. so ventele ce fiicea d d
clitre inst" tu I
. - . .
u ova a une1 pregattn ceme1-
. in 1~an1e, incep<.i.nd cu cea ~-e-a . oua _Juma . ostuniversitare, devenind astfel

feminina s-a apropiat de 50 c;;\ te e de cercetare, domeniu unde ponderea numarul brt.rbatilor cu studll umversttare SI P • d ·m·Iar cu jus-
• Jiu "I de conducere In mo s1 I
Cea mai spectac l - . ., . ma1 eligibile pentru detinerea nc1n or . 1:b a a ariitat ca femeile
inre . • . . _u oasa lntrare a Ferne· 1 • . i-1· .
11a, revemrea . . bazat pe p1ata I er •
• gIStrat 1n Jus1J11e ~i finanre P 1_or in cadrul unu1 corp profesional s-a la un s1stem economic • . ple functionare mtr-un
ct° • _ • ai mult decat SJffi . • ""
~n mod ~oit doar angajaJii cu ~tude~tru c1f~ele prezentate in tabelul 7 am ales m domemul tmanc1ar-bancar erau m . d . succes canerele m bo1w
A

mteresa m mod . • 11 supenoare x . si 5le111 bancar controlat de stat, ele connn~an u-§I cu .8
at· special. In domeni I . . . . ' Caci evoluJia acestui grup ne ·1 . • edml de afacen .
mgerea unei p . - . • u JUsttt1e1 ch. d - Ct e comerc iale private, precum S1 m m
semnifi . • antat1 In ansamblui '. iar aca nu putem vorbi despre
icativ, m special la nivelul m ~ategonei, putem totu~i constata un salt
ag1straturii d 0 . . .
-:---:------- ' memu emmamente mascuhn
4. Sabin _Manui!a, RecensO.m.
Pr?fes1uni, p. XII. antul genera[ al O ..
5. Ibidem. p 'Pltiafiet Rom!miei din 1930, vol. VU: . PopulaJie-structllrll sociala-
6. ::i•nsa_mdntu/ Popula/ie; din . .~ . . . 7 iamwrie 1992 , vol. n . . 1994, PP· 718-720._
nom1ca, Directia Cenirala d5 ian~arie /977, vo] . . · Recensamantul populaJJel dill_ Statistid, Bucure$:1•. E'< crt, Bucure$U. 2001.
e Statistica, Bucure : II· Popuiafie-strucwrii soCia!il- 8 economicii, Comisia Na~ionala ~en:wJiafemeii ill Romama. . p
itJ, 19 80, pp. 610-613. · Yezi Elena Zamfir, Gi.t:i.lm Zam ir,
 POLITIC! EGALITARE. CONCEPT, APLICARE, EFECTE MUNCA .. ELIBERATOARE~
236
237
11abe1u1 7 EvoluJia angajaJilor c11 sflldii superioare (1956-1992) stituit elaborarea unei grile unice de salari ,
l-3 contarifare minime ~i maxime pentru fieca zare m ~are erau prevazute
•• 1977

..
1966 1992 ·vele . , . re categone de m · - ,

~
c-...... !11 • de domemul m care act1vau. S1abilirea incad a .. . unc1ton, In
runflic\1:a in functie de studii ii vechimea in munca. i~ ~1• a s~lanulm de bazii,
Total Feminin se ac - l r ·• - . omenml mdustnal eel
111111 Femlain 'lblal Feminin Total
IFeintnt, _bine remunerat1 erau ucratoru dm mdustria minie - . _ .. • .
[1181 d r ra §I extracuva dec 1
doroeniile prepon erent mascu me. Sect_oarele feminizate nu se aflau baza I;
~
irarnidei salarulor dm m~ustne. lndustna chimica se afla ca nivel de salarizare
Economi~ti ~i 21.685 6.774 43.538 10.980 41.092 17.328 59.105
asimila\i
36.617 fn prirna treim.e a gn~e1 , m t1~p mdustria textila_~e afla in prima jumatate, cu
15.713 2.299 12.369 2.013 19.697 6.965 16.527 venituri peste mdustna m_ate:1alelor de construqu sau silvicultura, domenii in
Juri~ri 581)
lngineri ~i arhi- 26.351 4.027 69.134 12.439 96.406 25.733 213.436 65.225
- ,are predomi~au _angaJat11 barbat1' .. _
In domennle mtelectuale, salanzarea unui profesor era similara cu cea a
1eqi
26.245 9.549 35.844 14 .380
unui economist, \inand bineinteles_ cont de treptele specifice fiecarui domeniu.
r..-tedici 18.537 5.004 54.677 31.745 Similitudini in salarizare ex,stau 11 intre domeniul juridic §i eel medical. Pana
S11rsa: Rece11sdmiint11I populafiei din 21 Jebruarie 1956. Structura social-economicii a la ciiderea regimului comunist, aceste echilibre in salarizare au fost m_entinute
populafiei, Direqia Centrala de Statistica, Bucure~ti, pp. XVIII -XX; Recensiimfmtul indiferent de evolu\ia populatiei feminine in cadrul angaja\ilor.
populafiei din Jj manie 1966, vol. VII, Partea a II-a: Populatia activa pe ramuri ~i subra- in plan social, inca din anii ' 60 s-a creat o adevarata isterie privind ocupa-
muri ale economiei naponale, Direqia Centrala de Statistica, Bucure~ti, 1970, pp. 2-4; Jiile intelectuale preferate, conform sondajelor realizate, de 90% dintre elevi
Rece11siimci11t11l populafiei din 5 ianuarie 1977, vol. II: Populafie-structurii sociak1-eco110• ~i familiile tor. Prestig iul unui domeniu cre~tea direct proporti~nal nu d~ar :u
micii, Direqia Cemrala de Statistica, Bucure~ti, 1980, pp. 610-613 ; Recensilmiimul popula/iei
venitul realizat dar ~i cu di fic ultatea de a accede la respecttva profes1e, m
din 7 iamwrie 1992, vol. II: Popu!aJie-structurii socialli-eco11omicii , Comisia National~
pentru Statistica, Bucurejti, 1994, pp. 718-720. conditiile unei ~oncuren1e acerbe la examenele de ad~itere p~ntru inviW'.im~n-
tul superior. Profesoru l, medicuL juriscul ori econom1s_ml, barbat sau feme1e ,
~iteratura feminista vorbe~te adesea despre pierderea in prestigiu a secto- erau figuri pri vi te cu respect de imreaga societate romaneasca.
rulm ca~e se fem.inizeaza. Pentru Rom.inia, in timpul regimului comunist, dadi
ne refenm la domeniile discutate mai sus, nu am constatat un fenomen asemii-
n~tor. Observatia se bazeaza pe analiza a trei elememe distincre·. Parasirea de 7.3. Prezenta 1n pozi(ii de autoritate
catr: ~opu~atia masculina a domeniului respectiv, evolutia salarizarii inainte ~i
dupa ~nregtSlrar_e~ unei majoritati feminine in r&ndul angajatilor ~i . nu in uili- . . . . cea a decidentilor, intr-o des-
mul rand, prestigml social al profesiei. ~recerea ~m tab ara personal_ulu1 "de execup~c~nr erea treptelor atAt din punctul
Doua sunt segme t I - -• la~urare hreasca a procesu lu1. prc:supune pa g__ 1 de raspundere, cele doua.
d nee m care se constata intr-adevar o absenta mascuhna de vedere al precratirii profes ionale, cat ~i al functn or -tire inferioara compa-
e aproape 100% invatam· tul .
sonalului med· A. an preicolar 11 asistenta medicala la nivelul per- 1 -- · ~ - d - fabricii cu o prega -
m. ceasta stare ct f . - - - · ul s e~e fund mte rco nectate. lntran . m ult mai puJine ~anse di:_ a se e:•-
r3.nd traditiei patr,· h I e apt s-a datorat, cons1deram no1, rn pnnl rativ cu muncitorii bftrbati , feme1le aveau m mult mai mici, daca nu ch1ar
' ar a e conform , · 1c
pentru ingriJ.irea b. Carern emern -
este principala responsa b"la
1 de~Jia in acti vi1atea depusa, in ~onsecin!il ,~nra nivel national, p:ina in_ 1977 '.
mem nlor famT 1 iei· §1· educarea lor. In aceste domenn erau
A ..

considerate mai pot • . tnftme, de a deveni ~ef de ech1pa sau de tu~a- marul mai~rnlor ~1 tehmc1_~m
nvue calitat·l " -- de
educator ori asistent m d." - I e specific feminine, un barbat pe post femeile nu reprezentau mai mult de 10~ dill n~ metalurgicA, a construqulor
p.listrata, de o maniera e _1cal fond privit cu neincredere. Aceea§i viziune era lor 1· . - p ntru mdustna ade zece persoane.
- _ . .. ma1 atenuata §i t . . A .., - Anrul de,man~lusiv in industria texu1a. e . t "lor femei nu uece • ntinuare m
pnmar, par_mtu, aflati in postura de' pen ru cadrele dtdactice dm mvat~a e · · - "rul ma,, n d scazuie mco ·
la _ ~1m ~1 cea extractiva, numa . andu-se exrrem e
penlru cop1lul lor. Pentru I a alege, preferand de multe ori o invatatoar n.tvel national, in 1966, cifrele menp.n riratea ~i calita1ea
tua~a nu putem vorbi despce elaite_ ~omenii care tineau de activitatea intel~c- ~ . . d retribuireadup!can
1 ·- reoparas
. n pnvmta salarizarii c fi ire a profesiei de ciltre anoajatii b3rbaP- 9. Vezi Legea nr 57 din ?9 octombrie 1974 prt~~iembrie 1974. n-a. Pop11iafia acrivd
bu1~ s.a. fie egala pentru ~n :~ o_~m Co~stitutiei ~i Codului mu;cii, aceasta rre~ IQ muncii, Bulerinul Oficfai al RSR, nr. ~3~966, vol. V_II. p,arte~;deS~1istidt. Bucure~ri.
pemb1htatea muncii presta~/t' feme, ii barbati la munca egalii in functie de . Recensi'imii11tul populaJiei din 15 ,~1~rueio11ale, DireCra Cencra
. unerea in practica a acestui prin~ipiul egalitar Pe ramuri # subramuri ale eco1101me1 ,w/
1970, p. 6.
 MUNCA "ELlBERAlOARE"
POLITJCI EGALITARE. CONCEPT, APLICARE, EFECTE 239
238

_ di .. remisa promovarii de la simplu muncitor la 1ef de tura . . la putere a regimului N_icolae_ Ce~uiescu a g~sit o situa\ie incerta
In ac":'te con tu, ~terior sii justifice o funqie de decizie in conducerea res""~r, de vent_rea litarii privind populat1a femmma salanata. In absenia unei Jegis-
servtClll pentru ca r S. t . ¥'-'-liVe1 ,,n polinca egaca re sa reglementeze
rente . . . ..promovarea angajatilor. . femei la conducerea
intre ri~deri/institutii, era putin probabt a. mgura ca egone care putea da in
mod ~ea!, inrr-un timp scurt, _persoane de conducere era cea ~ mtelectualelor:
1iii coe _ prinderi §t mst1tu\11, acest proces era lasat la bunul plac al
;;r,ritelor intr~nducere in stat ii in partid, in majoritatea cazurilor barbati.
inginere, economiste, med1c1 on profeso_a~e. Pen~r~ aceasta categorie PUtea
01ganeior de \ost reluat permanent de Nicolae Ceauiescu in interventiile sale:
interveni un nou scurtcircuit, ,i anume spnJt~ul poltt1c. Preforab!l pentru liderii cest aspect a
comuni,ti era ca persoanele de co_nducere dm ststemul_ soc1ahst de stat sa fie
A A ct· ele §i medaliile, am remarcat ca, dadi in intreprindere aproape 80%
,i membre de partid, ori dupa vemrea la putere a lm N!colae Ceauiescu, PO!i- {runanaorl.or 10• 1 acordarea decora{iilor s-a intci.mplatca proportia sa fie aproape
tica de cadre a partidului a presupus reducerea treptata a proportiei intelectu- ~unt f~m~i , :ro~u~\i barbati 14 [ • . •]. Este ~~just ~a in intre~rinderile unde ~0% di~
alilor in favoarea muncitorilor, dorindu-se reintoarcerea catre ,,clasa muncitoare"1i 1nversa me alc3.tuit din femei, d1rectom, ~efiI sa fie tot1 sau aproap: tot1 bi1rba11
Concret, cifra femeilor aflate in pozitii de conducere retlecta in intregim; perso~al eSr eoaiitatea in drepruri sa existe nu numa_i_ in ge_neral, _c1 s~ se m~re~
mentalitAtile vremii. La 10 ani de la instaurarea regimului comunist, introdu. [... ] sa facem ca Ao, trea11a viata sociala ~i politica a tarn1~_ Va rog sa-m1 perrmtet1
cerea unei legislatii egalitare §i dublarea foqei de munca feminine salariate, ria!izeze con.cret m mile. o~ntru a aduce un cald omagiu femeilor, mamelor, acel_oi:,i
sli folosesc ~1 accst P.~ J P. d area tinerei generatii, in toate sectoarele de acnv1:
doar 8 %din totalul personalului de conducere erau femei, procentu] fiind invers
care i~ na~te~e~ coplll~~a~r~ e i~claboratoare, in invatamant, in ~ctivita1ea ob~teas:a
propofjional cu importanta ii nivelul de putere presupus de respectiva funqie.
tate - _1~ :abnca, pe Oo , u uternica !or personalitate, cu ~nflacararea propne
La nivelul administratiei de stat centrale ii locale, din 19.020 de pozi\ii de si pohnca - s~nt prezent~ c i% nemfi.suratfi. la tot ceea ce reahzam, la tot_ ceea ce
conducere, angaja\ii femei ocupau 1.261, respectiv 6,6%. Prezen\a femeilor femeilor .. ad~c~nd o ~ont~,~~~ate vi itoare ! Cred di barbatii nu se vo_r su~ara dad
in funqii de conducere la nivelul unit3.tilor economice era practic inexistema, vom reahza m mtreaoa ac~ . . . orija stHi sublinicze mentele . '
atingind in eel mai bun caz 2,5 %. Singurul domeniu in care se manifesta nu le aduc ~i \or un omag,u . E1 au smgun,:, .
incredere ptivitor la capacitiitile manageriale ale popula\iei salariate feminine .. . :- area lenarei Comitetului Cen_tral.. dm
era eel cultural, ele ocupii.nd un sfert din totalul pozi\iilor de conducere. Trebuie Prima masura conc~eta a fast hotar ci~i precise diferitelor ins_t11ut11 d.~
facuta precizarea ca cifra relativ mare se datoreaza deschiderii unui numar 5-6 octombrie 1967 prrn care se trasau sar articiparca femeilor m funqu
impres_ionant de camine culturale §i institutii de invaramant pre§colar, in care ~tat dar ~i organizatii.lor de masa pentru a ~:eit~ ~ational al Femeilor, care era
99% dtntre angaja\i erau femei, lipsind posibilitatea reala de a numi un barbat de decizie 17 . Rolul principal revenea Cons! tu_ ut 1, a populatiei feminine pentru
. ._ -· 1· ·co-profes1ona a I estor
la conduce~a respectivelor unit3.ti. in domeniul sanitar, de exemplu, de§i per- chemat sa mtens1hce pregat1rea ~o !ti zonele de activitate 18 • Efec~e ~ a\nre-
s~nalul sarutar mediu era preponderent feminin conducerea revenea in propor- a facilita promovarile acestora m toate A sea primele cresten filorl
- . . . • · ratea romanea , ral de conducere
tie de 85 % ~iirbaJ~lor, mai numero§i la acea e~oca in r§.ndul medicilor 12 : ~asun s-au facut sunpte m so~t~ . 1977 Pentruorganelecent.. e conducere,
~ Un decenm ma, t:i.rziu §i la o dublare a foqei de munca feminine care activa gtStrate Ia recensamantul popula\tet dm
· · · terele m ·
· ct· 8 040 de functtt de_
· mmficatlva s
. , -a
m sect~nd de stat, reprezentativitatea femeilor in funqii de conducere a urcat
cu un smgur punct proce tu 1 ~ . .
ale statului . aici inclu~flnd. ~1 01101 \iv 11 %. 0 mi~care ?1 8' se e roportia a
847 erau ocupate de feme1 , respe~ . . tiilor econom1ce, ~nd PDomeniile
in categoria fu .. 1 n a ' pana la 9 %• Creiteri timide au fost inregJStrate ·inreg1strat
· .
schimb la ndqn or de conducere din administra\ia de stat pana la 5 %' in la mvelul centra Ie IOr "q 6mstltu .
d osturi ex1stente •10 s1stem.
..
1977 s-a atins
, con ucerea un·tlit'J . ' . cre,cut la 13 8 % din totalul de 9l .SO . e Pfost agriculrura, uocte m operativelor
femei. in agricultu " d 1 ~1 or ~conom1ce, doar 1 % dintre directon era_u
la conducerea coo;•• ~n ~ % dtn popula\ia ocupata era formatii din femet,
60 care au inregistn1t cele mai mari cre~ten al:lui aflat la condu_cerea_c:edicalJ., cu
putin de 9% dintre ~~a iv: or agricole de productie ele erau prezente in mai
un procent de 27 6% din totalul pers~na u!turli arta, aststenta
de produqie ,i ~nitatile de inva1amant, c ,
,.femeia cu sapa ba'rbzutnl, reflect&nd llltru totul expresia populara din epocii, 38 .4% dintre directori, femei1 9 •
• au cumapa"B. • a si social-politictJ 0
::--- .. - via/a economic
11. Co~~resul al XI-lea al Partidului . . ~
-N1c0Jae Ceau!jescu,
rolultti Jemeu m
Cresterea . . Bucure~ti, 1980, p.
41.
Polu1c~. ~ucure~ti, 1975, p. 69 Cornun/Sl Roman, 25-28 noiembrie 1974, Ect11ura Romiiniei socia/isre, Editura Poliucii,
12. R~cen~limamuf popufaJiei din 21 ieb . . . :5./bidem. p. 28.
D1req1~ Centrala de Statistica B ruarie_ 1956. Structura social~economicii. a populaflel,
13.Recensa"!ii~tu/popufaJiei din j5 ucur~~tJ, p. XIV. .- 6. Ibidem , p. 36. . ·e 1967, PP· 7-9. uni sociala-
:~-Fe,11.eia, anul XIX.' nr. 11,oo1embn vol. II: PopulaJie-sm,ct
~;{oanrur~ i' Subramuri ale econom"/:/:1:.1966, vol. VU, Partea a II-a : PopulaJia ac//1-'~
1 19· Vez1 panea I, cap1tolul ~·- . 5 iamtarie 1977, ti. 1930, P· 600·
' p. · a,wnale, Directia Centralu de Statistica, Bucure~n. . Recensi'imiintul popula[1e1 dm sracistid1. Bucure~
economici'i, Directia CentraJj de
 MU NCA _[L! BERATOARE~
POLITIC! EGALITARE- CONCEPT, APLICARE, EFECTE 241

m . 1· fe nwilor in cad rul acestor meserii, dimpotri va. in 1956, doar 19 femei
' s-a meminut pana la caderea regtmu_ UI comunist. Cif
Trendul crescator d ' t stare generalii, Iara a detaha repartitia res teJ_e ;ntrarea d re ca mecamc de locomollva , alaturi de 8.267 de barbaii in trans-
. . prez10ti! eca O • Peer, ~~ - I . -
sia11s11ce nu_ , func ie de importanta realil 11 de sectoarele economiee. Du - er'"ul naval ji f1 u~ 1al, ca person_a _pe nave,_lucrau 130 d_e Ferne1. reprezentand
velor poZ!lil 10 . .1 1d. documentele de arhiva care ne-au parvenit d Pa port . d 7 % din ro talul angaJ a!1lor. N1c1av1ai1a nu a mcuraJat prloiu femei
· •0 prmc1pa m . , ar i" ipul'n e - . . I I . . . . ,
cum reies~ 1 w omovarea femeilor s-a reahzat cu preclidere in d 1 [11.a . 34g de membn a1 persona u ui nav1gant, doar cmc1erau femc i. ma i
d. relatarile de presa, pr d l . . om,_
in d ctivitate feminizate, pleciindu-se. e _a prem1sa .unet reprezentari dintre ceiciit in perioada inrerbelica. in l 966, se observa o cre;tere in cadrul
nule e a I muneitorii angajaJi : intrepnndenlor cu prof!! textil, alimentar Pupne de\ului navigant dm · avia11
· ·e la 67 de te· me1· ·mcadra1e, dar c1·fra
· mecamc1-
··
P ropo[Jlona e cu . ··1 • d I ·1 , ,
.mdusma . cosme1·eelor
1 -
in cadrul inst1tu\11
. w.
or,ct·m ecursu am or 80 fem ei·1e person~ocomotl v::i a ramas fixa ta la 20 de indivizi . 0 scildere semnifica ti va se
1 A • A • • • ,

au fost numite atat la conducerea de umtat~ me _1ca e, ~a"t §~ m ~u~~!Ule sanitare Jor d~ -a in rand ul femei lor marinar, numarul acestora inj uma1U \i ndu-se.
. egistreaz
jude1ene. Un fenomen asemanator a fost 1rueg1strat 11 m msl!tu\ule_ finaneiare inr marina ~i mai rarz iu in reteaua de transport subteran se poate vorbi
ii comerciale, unde femeile au aJuns la co_nducerea banc1lo:, directulor econo- pentru adev3rat tabu al prezentei femini ne la drma mijloacelor de transpo rt ,
mice, intreprinderilor comerc1ale. I~~ust~ia grea, p~ec~m ~1 sectorul construc- despr_e un , lor in aces te pos turi fiind interzis:-i in tirnpu l regimul ui Ju i Nicolae
tiilor au ram.as in continuare domem1 stnct mascuhne . funq1o narea .

Ceause~cu. delul stahonov istei sov ietice, Romcinia primilor an~ de comunism
Dupa mo d · J , · ·deea de
era g_ata sa furn izeze la rfmd ul ei primele exe~ pIe c acest. tt?. _nsa~1_1 . -
7.4. Sfidarea tradi{iei sau femeia buldozerist stah; novism nu co incidea cu domeniile pred ilectc de ac r.1vuate fem m1~a,. 0
. r r - ., • o asistcnt.1 med ical5. cu rit lul de stahanov1s1e nu se pormeau
mva\atoa1e s,iu ' · v ~ • b t a femeii care
Dupa eel de-al Doilea Ri!zboi Mandia!, pentru a ilustra politicile egalitariste tiparulu i. Era nevoie de exem plificarea elocventa a onei rue. o I
- bv b t lui bul dozerul macaraua. strun"'u.
promise in cadrul prograrnului electoral, propaganda comunista a inceput sa miinuie~te , cu iscus!1:1~ egala cu a ar ~ u, rea unui n~ mil r semnificativ de
0
•

sustin3 nu doar intrarea femeilor in activitatea salariata , ci, mai mult, alegerea Nu a exi stat o pol111ca anume pe mru atra::,~ • . -- ·50 a exis-
. .. . . ct· I pu iin la mceputu 1,m11 1or ,
unor domenii recunoscute pentru ·caracterul lor masculin. Transporturile sunt angaJate fcme1 in 111dus1na grea, ar. ce ) .. . ,, a feme i!or care
· i:· . •111 mese rn mascu 1me
un bun exemplu. Fie ca vorbim despre transportul aerian, feroviar sau rnaritim, tat o preocupare pentru cal 1 1carea · . '.'. d •ni electrice Dinamo.
. ~ . , . d" . d t'pul F·1bnc11 e ma~ ,
prezenta femeilor in aceastii activitate tinea de pionierat , de exceptional. ~Junge_au sa lucrcze m mtrep r~n 1.: ~i e 1 \~crau efectiv in industri a ~re~ ca
Articolele privind activitatea femeilor pilot ln timpul celui de-al Ooilea Razboi In 19:,6, . m'. m;:i ru_l tot al •:I fe n~c i!? r care oari ere. se ridica la 32 .881, Ill um~
Moadrnl, b~ne cunoscuta escadrila alb3 21 , sau a primei femei din marina era~ momaton, trezo n . sudo~·1. top1t~~1.. st~u:~·arelor din sanarnte atingca ace:a~i
numer?ase m presa vremii. Ulterior s-au adaugat ~i ~tiri despre primele fe mei ce, !a momernul respc:cu v. tota lltdtea an.:: J • • V... . t Ii tehnic, num<1rul
mecamc de locomotivan. Cifrele nu au confirmat o politica sustinuta pentru cifrau. in ciud·1 unui acces \imita t a! fete lor ~n inva!a_mar:l~ cons iderate a fi
i, . , ~ . .. . e ale industne1 g . t ·nct
emedor care luc rau 1n J numne ~ecroar . .. 1 mentio naLe reprezen a
20. ,,Omagiu femeii" in R • · · 1 4· prea pu1in fe minin~ s-a mentinur constant. in meseru e
Om • t .1 ' ?mama Ltberli, anul XL, nr. 11740 8 martie 1983, PP· · .'
19s/~u /my 0 ~tade .2 m_a lor", in Romiinia Libera , anul XLIII, nr. 12547 , 7 m~ri;e 20-25 % d in num f1 r~l to ta l al sa\a ri atilor24_ . ;- a fast eel al fc meii trac~o-
7 ma~i~ 19s7, t
~~ 3 10; :1: :erneil~~ tl ri i"~ i~ R~m{mia Liberii , anu_I X~V, nr. 131 ~1'.
nr. 13167, 7 manie 19g7 eilor ta.ru aleasa cmstue", in Romiinia Libera, anul XL
U o nda comumsta
. n alt slogan tra nsmis de propa:::a _ sa prczinte cuce nn le 111
. . • domemu.
rist. La inccputul anilor '50. presa se grabea
21 .,Escadrila alba", nume d;td 3 vo
~tte in alb cu O cruce ro~ie : 21\ans~I itahan Curz10 Malaparte datontii av10~elo~1~
infilntata in 25 mme 1940 p cata pe fuselaJ ~• pe anp1 a fost o escadnla sa de
feme1 Dm formula m1t1ala :c;pul era transportarea r1iniit1or cu av10ane pilot~: d1a
Russo, Virg1ma Thomas, Vir m:adnie1 au fiicut parte Ana Mana Ddi.gescu, Maria

nenta s-a redus la doar tre

i
N1colae, Stela Hutan Palade Eh:utescu , Smaranda Bra'. escu, V1cton a Pokol~o(llPo-
Vulcu Dupa mtrarea Romii.me1 in r1izbo1, pe
ceJe doua frontun, ma, m~lt~ee~bre Escadnla a transponat de-a lungul razbo1u~~1l~ca,
22 D1c!wnarul personahtiiJ1lor fe 500 de soldat1 r8.rut1- George Marcu, Rod1ca 98-99
.,Darza", in Feme,a, anul 1II mmmedm Romiima, Meronia, Bucure~u , 2009, PP
' nr 4, apnhe 1951, p 6
 MUNCA _ELIBERATOARE··
POLITIC! EGA LITARE. CONCEPT. APLICARE. EFECTE
~-r!:
sta este o ilustrare elocventa a faptului ca regi 1 . .
. : in land anicole ,.comributia _fem_eil~r ~a cule~ere~ r?adelor Patriei "ii •v Acea . mu comumst dm
:xpunau d . ~ 43 . d t·emei tractonst ~1 cmc1 comb men . In 1966 . 0,gan: a fost coerent dm punctul de vedere al ideologiei urmac 1· 194 .
1 l 956 ex1s1au ) e . . . . . , nurna, ania nu d . . .. e. n .,
n · . . · ca• ise la 277, pe alee npun de ma~ cm agncole lucra ct _n,1 Ro"' . O fereastra a tuturor evemn lor profesionale pentru fem · E 1.
deschIS e1. ga itatea
acestora se mJuma 1 . - • 1 - - n 1nc- :-- :-- . A • •

~5 de k mei. Aparitia invatamancul~1 medrn ~gnco ~r tehrnc ~ dus la cre~tere a ~-a Jrepruri le indem~a sa ~eara mtra ~ea I~ p~ofesmrn rezervate pana in ace!
mi'irului de feme1 nu doar tractonst, dar ~1 manipul a ,o d ar blirbaplor. F1ecare noua banera depafitii era pe laro redata ,
.. ~
w

spectaculoasa a nu . . . . ator Pe orneotO .. d .. -~ m

toa[e tipurile de utilaje pentru nd1ca~ ~1 tr~nsport. .C,:urs~n pentru manevrarea rn oinile revistelor f~m1,~1~e , ar_ ~-1 m-p~esa sc nsa na~mna la . In paralel erau
acestor urilaje erau urma_t~ in n~od obhg~tonu de toti_ elev~1 acelor Iicee, diploma pa, . fapte le ermce ~1 cucermle s1mtlare ale feme,lor sovietice. in special
de absolvire fiind _cond1t1onata de obtmerea ~erm1sulu_1 ~e ~onducere Pentru
acesl rip vehicule. In ~ara!el, t.oat_e ma r~Ie ~anuere ale ta1:1 as1gurau cursuri de
•
descn~e "i fem ei cosmonaut. Efervescenta se atenueaza dirre sfar~itul regimu-
~~ . . . .
. . Gheornhe Gheorgh,u-DeJ , pentru a devem o simpla h1mera odata cu
IUI Jui ~ . N" I C p . . f . . .
.

.
calificare pemru feme1, de ob1ce1 cas_mce, care doreau sa lucreze pe astfel d renirea la putere a illl 1co ae ea~5escu. _ a~t1c1parea emmma m mulre dm-
util aje alaturi de soiii ~i familia lor26 • In aceste condi ti i, Ia inceputul anilor ,90e ffe aceste activ itUJi a ramas _Ia stadml de pmmerat. _ ...,
ex istau 17.995 de femei in activitate care aveau meseria de tractorist ~i mani~ Propaganda privind cga l_uate~ de Janse'. exem?lele feme, lor care fa~use:a
pulator urilaj greu. rier3 in domcniile intcrz1se ~l nu m ult1mul rand un 1ratament egai nar m
Femeilor Ii s-a permis sa fie ~oferi pentru transportul in comun. in special ca I de cultudi oeneral3. taceau ca multe fe!e sa i~i doreascl'i o cariera la care
icoa a o . . • • .
in ora~e, o pane insemnarii a vatmanilor, ~oferilor de autobuz ~i troleibuz au le era refuzat accesu l, intrebandu-se asttel cat de reala era egalltatea de sanse
fost femei. inRomfmia comuni sta. 0 c ititoare a rcvis tei Femeia, Maria Atanasiu. se adres_a
redaciiei cu intrebarea .. De ce o fa ra nu poate ti marinar? "._ Discursu l_foloslt
arata in mod explicil ca. pe rnru ce i niiscuii in ani i '50- '~0, barte~ele ~utoimpus~
privind accesul la diferite meseri i sau funqi i existau mtr-o masura mul.r mai
7. 5. Meserii interzise
mica raponat la genera~iile anrerioare. Eleva expl idi ce o impiedica sa profeseze
in meseria dorita :
Daca pemru muhe dimre specializi"i rile in domeniul ind ustrial interzicerea
~c~lariza_rii fetelor putea fi solutionata prin spec ializare la Joe~! de munci'i, - . . p~ ru ca su!ll ra,a. iar mcscria asta c
A~ vrea sa va spun de c~ nu pot Ii mannar. t:nl des re coalitatca sexelor, dcspre
e_xis_tau ~1s~ct~are in care ne~colarizarea fetelor echivala cu imerzicerea respec-
nve1 profes1um pemru fe · Est . r~z~~v~ta ~xclusiv bJ.ictilor. Se vorb~~te ,n~~!~uor a:estor;, dar cftnd e vo~ba d:
. .
S tanst1c, _ me1. e cazul transpo rtu lui naval , ae ri an ~i ferov1ar. calna_illc tctc lor. desprc ri:cu noa.;aer:a calH_'l{_il udori arti~ti , wt a$a eu v1sez sa
ex1stau numeroas - ~ .
.. _ .1 . e angaJate m aceste sectoare. Ele erau repar tizate m pracuca ... A~a cu m altii viseaza sa lie medici, 5 ' . usoarc? Vcti spunc
~~t1vnat1 e_care su_stmeau desfiisurarea acti vi ti:itii , ~i nu activitatea in sine 90¼ fiu marin:1r. Vi.::\i spuni.: d e mcsaie grca, da r alce!e su_nt : iat~t;le nu au acces la
m taxatoarele dm autobuze . .
dispeceri , insotitoare de b ~1 tra~vare, co ntrolori, impiega1 i de m1~care,
. ca e nec~sa rft mult:i rczistcnta fizicJ. Cci ca~e- au d~: 1
5 . cl:sc sa fac gimnastica?
lnstitutu! de marinfl au co nstatat d eu nu ~1iu sa i_~oc, sfia val~ c.u ~tea in frunte? [.. .]
mijloacele de transp . ~rd · Daca doreau .sa fie ele cele care conduceau Au constaiat ca am rau de mare'? [-· •] oare biiit:IH
_ d fi b.Jiat , ~tie ma1• mu Ite. Am
or 1 !O 1
on, civi!e Sau comerciale, se Ioveau de un hotarit rUspuns .
de fapt . nu creel cJ. un bJ:iac, prin simp la cal1tateA e ala Lcfterescu, despre Pu~ca
;5. ~Egale in drepturi ~i in lndatoriri'' . .
-6 . .,M-am d~s. la conduccrea ~antierul. _m .Femew, an~! y, nr. 8, august 1953, p. ~--. :i
citi1 intr-un numar al rcvi stei Femeia despre ngc ·r sa ajungl ofiter in man~a
~u coech1p_1era Jui bitrbatu-meu i u1 ~1 a~~cerut sa flu calificata ~i cu buldozemtl. !. Dumitru. despre felu l in care Angela Lcftcre_scu a_ r_e~!1ararc unde scrie cii feme1l_e
no w • , cerand sa 1
• ;-

astra. A mers cu Consr itupa in mana , i noi, aJ1e fete care vrcm rofcsiunea
sil ftm man-
~:\cu . Mana, neva~lii.-sa, sa sc :aif~c;a~u:a, El lucra cu frate-s8.u, Pecre, _d~r mn ~~e.
; ~~ nd esc ca mine. Altfel de . ~ ea[ ... ] Lucra m singura pe ma~ma [..._] . ~u ~ot fi marinari ! ? Oare este ne~csar ~:~ DREPTUL s3. ne aleg:me~ ca revista
pn~u patru copii, din noua _. . cc ~1-ar fi adus Gheorn.he Buciitaru, seful bng:ide1.
~a1s1ru. o fa1a este betonisra ;~11 ~re, doi biiieti ~i douit fe te tot pe santier? vnul e
dar~.wsa procedam la fel? ~are
orna? 5;tiu ca nu sum un1ca Fata i~
"~! !a
~u :iruaiia aceasra. De a~ee:,a durea acesr
sc ris pentru ca pr
ngureanu_~i pe nevastii-sa, t~h ~u- i-ar purea cineva convinge ~a se fadi «stabili" pe [~n Femeia ne poare sprijini , ne poate sustine. V-am
sau pc sot11 Pavel?., - nic1ana mecanica, em . .. . . areca RitflLr,
Bu!dozerista la Gru ,,Va_ vede1i practic' d P ecamcn I?s,f~t Marg M r1i na;- luc:ru ~i ... sper sa ma in1elegcti2 •
7

(ed.J, /OJ imerviur~~l//de san_here Oltul inferi~~ So ~!ta,, r_rnfesmne? Elena sil: Ti11c\l
n6zui11re, Editu ra Par _f~me1 - i111pli11iri oµ1 ·, .latma , m Caro! Roman, _va_ chitOfi,
ltlca, Bucure~ri 1978 Ill/I /, respo11sabilitc/Ji, temert. IJlf
' • pp. 54-59. 1~ · , b ·e 1973, P· 5·
e1a, an XXVL nr. 9, septem n
 MUNCA _ELJBERATOARE-
pOLlTICI EGALITARE. CONCEPT. APLICARE. EFECTE
245
2.u
e ofiieri activi, prezen\a feminina in rii.ndul ca ct·ct .1 .
. .
In fa1a une1 po I i
J't'ci obmze nici rev ista ori alta instanta nu au
, . . . A d .. . . Plltut sa ·1W' d - I S . n I aJ1 or declara11
. M • Atanasiu care 1 conform arh1ve1 ca ernre1 NatJOnale d ,.A' . o Jlll 1 . rme ·era urmatoarea: a ecunrate ca ofiJer O .
aJute pe aria . . .!8 e 1v1ann· i\l pe a . . : perauv, au fast decla-
ad(ll ·se 49 de candidate din 185 de cand1cta1i (26 4rc) L M. 1..
nu a studiat aici pentru a devem rna~mat . . . - a, adrn• . . · ~ · a I I!1e au fast
in cazul femeilor din marina, des1 _n~ ex1sta o puterm~a traditie a prezen . ~te adrnise 32 de feme1 11 290 de candidaJi barbaJi31 p
cJarate . . . entru trupele de
f minine in acest sec1or. existau totui1, 111 1977, 12 feme1 comandan1i d le: de ·rate departamentele Paiapoarte, Pomp1en ji Penitenciare. nu fi
secun , . . . ct ~ - . au ost
~ l2l de ofiieri navali fcmei. Femeile au reinceput sa fie primite in in ~ nava r,cute P
reciziin pnvtn impart1rea pe sexe a candida! ilor declaraii actm·1 . o·
- _ _ 11. m
~~ marinli incep:ind cu anul universitar 2000-2001. SI!tute[e
dosare
le de personal se cunoa~te msa ca prezenta feminina era mai numeroasa
. p .p . .
Reglement:iri J~gate de _siguranta ~tatul~i au fa.cut c~ ?evide~ta clara a tuturor , ctrul servicidor aiapoane 11 emtenc1are.
angajatilor, inclus1v feme1 , ~~re ~cuvau m ~~drul Mm1s~~rulu1 de Interne ~i al
-~ Fortele armate ·mtr~u- su.b aceea~1..10c1·ct e~ta- a secretului de stat, astfel indt
Armatei sa nu fie facut~ pu?ilc~. Pana la apa_n~rn u~o~ studu monografice dedicate le statistice care sa tnd1ce clar propor11a femeilor In rii.ndul militarilor de
celor doua imponante rnst1tutu, acesre date vor ramane necunoscme publicu! . date a' lipsesc. Primele informa\ii disponibile sum cele din recensamii.nrul
caner · , • . . .. .
. Mini~terul de lnterne a primit fem~i _print_re angajati! sai inca din 1945 _~~ ula\iei din 1992, cand sunt tnreg1strate 816 fe me, m1htar de canera , la un
Janga as1gurarea departamentelor adm1ntstrat1ve, nu pu11ne au fosr cele care ~:Criv total de 39.193 de militari 31 . Prezenta feminina in r.indurile armarei
intrat ca ofiteri activi, ini1ial in Corpul Detectiviior, trecftnd ulterior In dife;i~ rom.lne nu era o noutate, propaganda comunista construind sau intiirind mitul
tele d~~a-~tameme. a!e mi~iste:u.lui, in special in cadrul Direqiei Generate a femeilor care s-au atlat aproape de Gampul de luptft. Paniciparea Rom:iniei la
Secunta{11 Statulu1 ~1 al Dlfeq1e1 Generale a Penitenciarelor, pentru inchisorile eel de-al Doilea Razboi Mondial a presupus doar mobilizarea barbalilor.
de f:mei. Cat prive~te intrarea ca ofiter acriv, acest proces a inceput imediat Femeile au fost fol osite, pana In 23 august I944, doar ln serviciile medicale
dupa_ momentul 23 august 1944, figuri notorii, precum Tamara Dobrin fiind militare, in radiotransmi siuni ~i aviaiie. Dupa rupcrea aliantei cu Germania, in
anga!ale ale ~cestei st~u:ruri 29 • C~rcetarea dosarelor de urm3rire aratii ~ pre- armaia romina au fas t acceptate ca vo luntari si femei. Fenomenul nu a fost la
~en~ deo:ebn de acnva a ofitenlor femei In cadrul aceslei instillltii, fiind fe\ de amplu precurn eel d in URSS ori lugoslav ia, dar a existat. Douii excm"ple
imph~ate m toate operatiunile desfa~urate. Direqia Generala a Penitenciarclor in accst sens sunt Viorica Dunca33 , care a de1inut gradul de oflter, cond ucaoct
avea Am corpul siiu de angajati numeroase femei. Activitatea acestora se desfa- un batalion de anilerie . ~i Viol eca Mar inescu-'\ inainrntii la g~adul d~ scr_gen~w
~~1:8 •~ c~d~: serviciului medical ~i in penitenciarele destinate femeilor precum major a serv it ca Ioqii to r de comandat de batalion. La incheierea raz~omlm,
· Unele au devemt cadre
mc1 una dimre e\e nu a fast re{ inuta Lil cadru 1annatei.
• • ' y •

~1 m tnstltlltnl~ de reeducare destinate minorilor delincventi de!inand posmri

. . . . in 1974 locotenent-co 1one 1
e conducere m serviciile unde erau majoritare·'o. in 1986, I; concursul Scolii ale Mm1~terului de Intcr~1e. V1oleta Manne.scu e_ra eorat victii civilc, in profe-
28 · Arhiva absolventilor Academiei d . w • • •
de Secuntare. Cc! elalt~ toste combarnnte s-au remt =. 1d lupra Revenirea
line la adresa http: //www.anmb re manna ,,Mircea eel Blllr~n". material. dispom~il on si · . · . · · , ct ~zen1a Jor pe campu e · ..
um ce nu ma1 am ,mea u cu nlmtc e prt:: . d .. · finalizeazii studnle
la 5 aprille 20!1.
29 · Arhivele Nationale Istorice C·
· o/ro/flles/despre/absolvcm1/t_ absolvenu .php, accesa[
fcmeilor in cadru l armatei ronulne arc lac in. 19 ?~·
can_ ~11 1
t pana !a cade-
. priina pro motie de cadre act ive femei 35 · Milttar_n femei au av~i!,or de pregiitire
Cadre, dosar D/18 7 ; Arhiva c~~i~c (~~ ~?nt_inuare: ANIC), fond CC al PCR - sec!i~ re . . . ly ·na as1gurarea cursu . ·¼
TAMARA-3568. ersnat 11 dm Bucurc~ri, fond Cadre, dosar DOBRIN ~ reg1mu\ui comunist, ca p nnc 1pa a sarc'. . . ·t dar si in fabnc 1 •
rn1\itara pemru tinere. cursu ri organizarc in umversHa i. •
30. On~nsa Constantin Brezeanu ~i-a ince . . a _ . dosar 74/ 1986.
d~cnlografa in 1949, Ulterior a fo· put acuvitalca in Miniscerul Afacerilor Intern_e_c ~ . ireqia cadre $i invri{amant,
dm s~:tia Cadre Politice a Direc ~~troi~~vata se~ a Biroului Evident:1 Cadr~ PohllC~ · A_rh1va M111isterului de Interne. fo nd D . · Id
Coloni~lor d~ ~unca. Din aceasti fut 0 !llice a Direqiei Generale a Penicenc1arel~~ !i fl. 22-24.
32.Rece11sd11ui11wl popufa/iei din 7 tmwarie _J9_9~,
I JI. Pop11lt1fie-structuro socw -
;~~urc;,i,
1994. P_. 804. I IX nr 8
:e;ca~i~~ro~lu1 identifi:ari {infind de ar~c!1e a fo~t trecura_ in I 956 ca lucr_il.tor _ope~an;all
pana in 7;;rel~r c_a d_ircctor al lnstitutuluiSsecu~1ta1e. Revme ulterior in D1recpa Gt.:ne ii. eco,wmicQ Cornisia Nationala pencru S1au~c1ca\·11eristr. in Fe111e1a , anu . . ,
Stan M. _6, mamtand p3.na la gractul pec1al de reeducare pentru minore. Bucure-~us 33.Elisabeta Moraru , ,, Vec~rane ale riizbolului anti ! ?$-29.
a Pe;i'r 1h~1l Bumbe~. Diqionaru/ o d_e loc?tcnent-colonel - Mihai Burcea, Marl /e 34 au~ust 1966 , pp. 4-5 . ,.. ·n Pentru parrfe. nr. 9. 19:\ia~/. in Apiirarea
Sfete~ :n:~~~elor. Ap~~atul Cenrrat ti;~or $t anga!atilor civili ai Direc/iei Gene~;la 35 :Mi~u Neagu, .. Profil contemp~~n ·~ei ale Annacei noa 5cre P p . .
de Munc- ./s Serv1c1u\ Sanicar di11 o· 1~89), Polirom, Iasi, 2009, pp. ll5-i19 . .. lo( . :n:11~
promoiie de cad re actl\e fe fi er in rezerva. av~nd s~rc'.na
Cadre di~~. ide~n. p. 413. Stcla Soveja \req,a Genera]a a Peni tencian:lor si Colon_" jul 36 ~ rrie1, 17 occornbrie 1973 , PP· l-~- b Jvire e.radul de O I b nitali de garz1 p:nnot1ce
Direqia Gen1;ec11t laga_re $i Colonii d~ :ote~ent-major, a fost -$efa Birou I in 5erv1~in . deve\e aces tor cursuri primeau dupa a_ ~o sa ;rganizeze su u. fanterie. transmisiuni.
ra a Pcnnenciarelor ~i Colo~~~~, St'fa biro~lui _l ~11 Serviciu! Cadre c:a, in cazu! izbucnirii unui conflict rn1l1tar. rnai m1.1J1e arme - in
r de Munca - ibu/em, p. 418. la locurile de munca. Pregiitirea se tacea pe
 POLITIC! EGAL!TARE . CONCEPT. APLICARE, EFECTt
1.46 MUNCA ~ELIBERATOARC

. tri nu accepr~u femei. Calificarea_ ~reb~ia obtinura in fabrica. ceea ce

7_6_Obstacole in politica de prnmovar~ feminina ~a1~na din start mcadr~re_a pe cea ma1 Joas~ treap~a de salarizare }i imposi-
sau duplicitatea discursulw comurnst 1~-~atea de a promova s1m1la: cu un cole? barbat, mtrat in fabric.a in ace la~i
btll care urmase cursunle de profi\ 1mr-o §coala profes ionala.
■Pd" . ct ··ct -.
~Promovarea cere pregiltire, .dar ~i_ lncre~ere i'n fort:le proprii. Consider ca ii . ' rivinta existente1 unor omen11 e acuvnate mai potrivite pentru femei.
crebuie fiicut ma i mult. Consider c~ tre~u1e fa.cut ma'., mult pentru stimularea In P da comunista a urmat acelea~i interese economice dictate de priorir:1-
increderii femei i in propria sa capacnate, m fortele sal~ , spun~a ~lena Harisiad propa~;n.telor planur i cincinale. in anii '50 ~i '60. planurile de dezvohare
imr-un interviu dat Ecaterinei Oproiu pe tema potenJralelor p1ed1ci atunci ciind iile di e_na includeau toate domenii le de accivitace) prioritaie av3.nd tlezvo!rarea
econom1c -. . . . ff d . w

femeile ocupa pozitii de autoritate. Primul pas era dorinta de fi cftt mai activ . dustriei ~i a infrastructuru, rncA 1 o mesene 11n co?s1de.rata prea _?ea sau
~i de a detine funqii de conducere. Implicarea nu se poate face decar in ace!e in . ·ra Aceasta a fast epoca m care s-a consacrar 1maeinea femen ca bul-
Jucruri care sum privice ca fiind potrivite propriei persoane, dar ~i in funqie nepot~ivi tr.actorist sau ~ofer de cursa lunga. Exemple de ~ucces ale femeilor
dozen 5l. - · Jtoare erau ne 1·1psne
· ct·m
de benefic ii, fie ele materiale ori emotionale pe care respecriva activitate le aduce. . 1-t •i de ccrcetatoare. muncnoare sau agncu
mmer a a ur - . . w - I' I - - -
-

Cum i~i vedeau femeile din Romania rolul in societatea ,,soc ial isra multilateral
dezvoltata", care le garanta egalitatea cu bilrbatul? Se vedeau av3.nd roluri egale
indiferem de dorneniile de activitate si participare politica sau interiorizasera
exisrenia, unor secroare de activitate feminine in care era mai ,,potrivit" pentru 0
femeie sa lucreze. Si odata cu acceptarea tacica a unor atribu1ii adapta te femeilor,
cum era privita irnplicarea in viata politica? Rilmanea ea o prerogativa masculina
sau, dupa cum sustinea propaganda comunista, ,,paniciparea activa la realizarea
idealurilor comuniste" garanta aprioric un ,,important rol politic"?
Prezenra in activitatea salariata ~i in cadrul unor domenii conorate pozitiv
la nivelul societl~ii constitu iau Fara indoial a premise serioase penrru o ac tivira1c
c?nsistema §i in via1a politica. Simpla partic ipa re lmr-un domeniu nu garanta
1
~ vizibilitatea necesara pentru o potential.a nominalizare in funqii de conducere
la ~ivel de stat ~i-~anid, cele doua sectoare fiind str5.ns legate, condi!iom1ndu-sc
recipro_c. 0 _poz111e de autoritate intr-o intreprindere sau inslitutie de srat nu
0
putea ob1rnuta Iara sustinere politica, iar propuneri!e penrru ales ii la nivel
local ~1 central se faceau in funqie de experien{a ~i abilitatile dovedile de
potenti~lul ca nd idat in plan profesional. 0 prima piedica in devenirea politid
a femeilor a fast tocm · · · ··
i . _ ai ace 5t 515t em de se leqie. Statistic ile arara ca angaJat 11
resa vremii, in spec ial in rev1stele ~vand_ drept tmta umca pub 1cu temmm;
tirerior, obsesia demografica a reg1mu l~1 Ce~u~e~cu a. facm ca ac~e_mu l s~
cadli mai mull asupra funqiei reproducuve ~1 ma1 putm pe o _pam~1pare a
femeilor In scctoare!e de activitate care pre_s~pu~eau .un efort fiz1c. mar deose-
bit. Maria Stf'inescu. membra in Birou.l_ Cons_1 l1_ul u1 Na(~ona.l al Ferne1lor, declara
referitor la ex istenta anumitor rneseru pocnvltc feme1 lor .
• - - . . l rebuie sa treccm chiar U$Of peste cxis1enta unor
S! totu~1. ca sa ~1_1~1 rea~1~t1. 'u _r . " cc !e favorizeaz:i sau le indcpaneaz,i de
d1fcrc_n~e ps ih~:t1Z1 ce d1mr~ .·sexe. cct:a e arelc sau u~oarc. Cunoa~!t:\i ca strm:tura
anumne mcsern. ~e und~ dc,,m pentru el 1ri rofcsionale care solicitli. cform! greu :_
mascu li na cstc _ma: prop1cc l~no.r pr~~cup,idi~·uea Je marfuri in comeq, ~le. N~-m,
munca la a~ataJC. 11~ ge~1~re m subE1:r,lll:\ farli sale dc1ermin pe coare. Jn_s~l~unb,
prop~n dc: igur de~:lt s:1~u?~ez_d~mern1~a.ri care solicita o mai mare sc~1s1b1lna~c.
fem~tll~ Ii SI.! po lr'.v~~tc ~S IC.) :1.cd ~o~uc s ord inc ~i compecen1a. M.i retcr la elcc-
u~unnta. un trava lm mern::ul os : ; 1 m1.:-<1l o. •
tronic;i mecanica fimi. op1i cf 17 •
, , "mplare de vorbiware, ele fi?ran~
Ramurile ind usrria le nu erau alese la 111.ta h _ 'se cre5terea prezen1e1 f?rtei
- I omumst otara
. d deja fusesera trasate dlfec-
Pnmre domeniile pernru care stalll c
~tn
w

em~1 tra_u plasat1 -~e la baza piramidei profesionale fie in v3.rfu l acesteia ca de niunca feminine. lnterviul are Joe in ~978, "n economie (anexa IV( I
specia l~ll cu stud11 superioare c - • - ' fil de
echipii ori de atelier ·. _a~egona rna1~tnlor, tchnicienilor, ~e tor \iile de plan pemru cre~terea particip3ri1 feme1l0~ i pe canale diverse. Pn~1~
feminizate precum .erda m~sculm.a m proportie de 90%, inclusiv In secroarele Mesajele puterii erau transm1se · ca.ere popu ape de invaiaman
. planul _ - · r a [ispeciali-
I se
'
torii diferitelor Ill ustna
intrcpr· d . text1la ·_ Inte ~pe Iat1· asupra acestci rea 11tat1,
• - · direc- er~ sistemul educa1ional prin introducerea m ic3 Pentru ca in acest. e :~rul
in primul rand fe~~-tn- au of~nt tre1 explica1ii. - zan1 A ·v iratea econom - . rele fere - m c
o~ ce lor mai cerute 1? .acu . i\or _ in acesr c~z une caror principala
b3rbatilor Multe d·1 1
e ?t~au m fabrica cu un nivel de preo-iitire infenor PUtea Lntluenta direct dec1zia subieci Tere profeswnaia a a profilului
ftecarei ~coli existau cab inete de ~o~s1 ~ elev astfel incci.t a!egcreca demersul
· mtre speciahzarile ri ::, · - de
- - ~co 1 or profesionale ~i ale cu rsunloI
a.nna c~imica, aviati,e. cai ferate. Cursamelc r . - . . . .. a i] Of
rnisiune era de a resta aptitudinile f1ecaru1 at ~ai patrivitJ.. Pentru
~1 re~ularncntclor m1litarc, invatau sa ut' . -t ~bu1au sa-~1 insu~eascii prescnpt1zle le=-. ei la terrninarea studii lor o-imnaziale sa fie una c - . 1978
romane, urmau ~edin\c de preg<ttire mei~:l~c~e a~amentul ~i tehnica din dowrea ~~n~:/. .t;J Bucure~II. ·
nr. 7. l977, p. 27. ca-,. Jn caden1;1osra~e~te'·. in ViaJaMilita ---- . . emei. Editura Politica.
37 · CaroJ - - - - Vas ile Tincu. JOI interwun cu fi
- - Roman
P. 45. '
 MUNCA .. ELIBERATOARE-
POLITICI EG:\L!TARE. CONCEPT. APLICt\RE. EFECTE
248 249
Oll este cu nimic inferioara biirbatulu· d _
. c ul c'il ,,ai convinoawr. in sprijinul comisici de orientarc profcs· r meia . _ . 1, ar ca pemru - d
sa ,1~ un , 1 .:- · • .. 1ona1~ 1e • carierii trebu1e sa se ima com de confi .' . in rumarea feme-
· · p'irin\ii ciirora le erau adusc la cuno§tmta evaluarile . . . a ·1or u1 ' . ormai1a tiz1ca -=i d
erau cI1ema\t ~1 , , • .. . 1n1tiaJe 1.. • are se poate ob\me un randament bu .. d . " e ace 1e dome-
fiind solicitali sale sustinU pentru ~mele copulo:. Ancl_1etele realizate in rand , 1111 1J1 c • - . n m ustna tcxtlla a\' -
nidl electrotehmca §1 mecanica fina h. . . · 1mentara.
- de clasa a Ylll-a araiau ca doar 10 % duure e, doreau sil devina· U\ e1ectro . , .. , c lnl!e (msa duar anumite sec-
eIev11or . . . _ .
. • aJ·o,,·,a,ea fetelor donndu-~1 o canera ca 1ntelectual sau ma.car fu
CLlOn. _m
1nun-
Ilcti-
t0are). 01n 233 de mese.rn pentru care se asigura calificare in colile . . f
< • • • • doar 83 erau considerate ca recornandabile fetel . d. § profesi-
onar. In urma intervmnlor reahzate de ps1h~lo~ul Georgeta Dan Span . ona le , . . . . or, 1ar mtre ce\e 123 de
1 calificJn ale ~co l1\~~ tehmce, doar o tre1mc erau adaptate muncii feminine. La
rei~ea ca in alegerea profesie_i pr!ncipalul cr~1tenu era apro~i~rea loculu~ ~~
muncJ. de domiciliu ~i doa~ o mmontate a_avu~ m~vedere rent~b11I~atea profesiei ace! n1oment nu ex1sta un nomen~la~or al mes~riilor care puteau fi adaptate de
Pemru multe altele. hotararea :usese \ua~a la mt~mplare ~sau 11~p111se de fami\i~ fen1ei. Acest nomenclator ~- f?st msa creat_ la mceputul anilor '70, cuprinz.i.nd
intr-o anumit:i direqie. 0 alta problema era d1ferenJa mtre 1maginea de s' ini1ial circa .600 de _domen11 ~n ~a~e :eme1l~ puteau activa. in ciuda egalitatii
pe care femeile ~i-o construisera §i realit3tile slujbelor in care intrau, mai a;~: de ~anse sup_ulate 10 legea mvatamantulu1 , din interventia reprezentantului
ln cazul munciroarelor3 8 • Minisierului Jnva~amantului descoperim ca prezenta studemelor la faculra~ile
O a doua cale prin care se putea ajunge la toate categori ile de popula\ie era de chimic industriala era privita ca problematid deoarece absolventele ajung:eau
presa scrisa, radioul ~i televiziunea. De cele mai multe ori erau invitate ~i nu In iaboratoare, ci pe teren, in ~amiere , exploatUri miniere. in siderurgie.
intervievate membre din conducerea Consiliului National al Femeilor, care Directorul din ministerul lnv~Wim3ntului le repro~a p:irintilor cU-~i indeamna
detineau eventual ~i funqii in stat. Discursul lor era unul stereotip. in primul fetele catre aceasta specializare pentru care exista o concuren\:i acerba. iar dome-
rind erau trecure tn revista toate realizarile statului comunist roman ~i in prin- nii precum industria alimentara nu-~i acopereau nici planul de ~co!arizare-t0 .
cipale eel~ infiiptuite sub conducerea lui Nicolae Ceau~escu , care, in accepti- Nu se in1elege exac t ce ii nernuliumea pe imervievat, faptul ca femeile erau
unea vorb1toarelor, avusesera drept efect obtinerea unei egalitJ.ti rota!e lntre prezente (cu rezultate foane bune in ac tivitate) in dife~ite _posmri_ solicitan~e
femei ~i barbati. Imediat erau date exemple ale prezentei fe minine in diferite din punct de vedere flzic. ~i/sau ca reu~eau sa fie adm1se m numar mare, m
sectoare de activitate, in special cele feminizate: industri e alimentara : texcilil, defavoarca contracandida\il or barba!i. la un profit mai potrivit, conform rcto-
comert, a~isten~a sanirara ~i lnvaiamant, exemple care nu ararau nicicum ob\i- ricii comuniste, unei foqe de munca preponderent masculine. .
nerea une_, egali.lii)i .de ~anse. Participarea la luarea deciziilor politice era mai in al doi\ea dnd. multi dintre factorii de decizie, tributari .unm_ mod de
rar Supus~ ate~11e1_~1. dacli totu§i aparea in discutie, tara excep{ic erau amimite 2.ancti re patriarhal. nu se stiau sJ dec lare public incapacitatca ternetlor d~ _a
acte!e !egisla.tive, m special Hotararea Plenarei Comitetului Central din iunie ~onduce sau chiar de a lucra in sectoare care presupuneau un nivel de 1e_hn:c.1-
197 ~ ~1 .ult:nor cea din decembrie 1976. in anii '80, exemp!ul viu al policici- 1ate mai riclicat. Fcmcia era e2.alft in drepturi. in rcsponsabili~:iti doar pana 1_TI
lor ee:alnanste conduse de
al c:i.;ei cul
· .
. • re_gmm 1comumst erau realiz5.rile Elenei Ceau~escu,
momemul in care int ra in comPct i1ie direcca, cu adevarat ~gala,. pentdru ~
. . ·1 1 t Jui invat5.mant dm ca ru m
?~;;:
. R . t se c?n st nuc~tc m paralel cu eel al sotului silu 3,i. 11e domft de un bft rbal. Responsabt u sec oru . ct· fabrica
n :vis~ Fe1~1ew reprezenta canalul eel rnai propice pentru a ajunge la un prinderii Electroputcre Craiova, vorb ind despre feme~le munwoare d~~leniul i~
1 . . . _ . ~ ,• 1 1· educaiionale pentru
n~::~ c:: mai ~1a~e de femei. in pagini le acestei reviste in cadrul....,fiecarui
, au ammtne progres I I' , A . ' • • - •
c sc01ea 111 cv1clcnla caren1cle pro esiona e ~ 1 • · ni ded.t biiieti. Nu
care lucrau - scoala profesionala nu ~colariza ca e ectnc~eolu\ii concrete pen-
prejudecii\i pr . d. e. e ~ea izate de feme1 m depa~1rea d1tentelor d. - ., . • - :-mint nu propunea .
ivm mtrarea lor m v13l , · - . •• . . • · dl oar ca responsabilul sectonil u1 1nva1a f I era in ~colile de menaJ ,
specific In car" 'e .1 a acuva, stud11 soc10lon1ce pnv1nd 1110 u
• .., 1' me1 e vedeau p · · • 0 _ • .· tru remedicrca situa~ie i. da r considera ca Joc~l ere or sunt a131ea nein~elegeri
m familie, dorinta de crfe . art~ciparea lor atat la locul de munca , cat ~1
,.unde sa inve\e sa faca prITjituri, ca nu ~tiu, ~1 de aceea
zentau pozitia oficialla t C1Ji°~are. In paralel erau incluse materiale care pr~~
,,mai pmrivite pemru r/ at·~, u~ comu~iSl referitoare la exisrenia unor 1nese~J1 f::tn1iliale ".11 . . fi meile care fie refuzau de
Un ultim factor. la fel Oe important, privea exclus1v :rinta la responsabilitatea
Ministerul inva~amam 1~ei · In manie 1966, Marin Dorobantu~ la b - . fie renuNau cu u~
~ 1' spunea ca, din punctul de vedere al 'inteligentel, un mceput o funqie de conducere,
38. Geo.rgeta Dan-Sp.inoiu, Facrori obiec( ,· . . . .. .. -::---__ . I ,. in Fe111eia. anul XIX. nr. 3. n1ani c
cen_et~re co11creli1 de psiholo ,ie foe· 11w1 !ii s11h1ec111,1111 imegmrea profesio11afii aJem~//.'.
39 ~oc:alml! Romania. 13ucurc~:i j97~ila a condifieifemeii. E<litura Academiei Repub\lCII 40 Elis,tbcta Moraru Ce profesiune sii aleagi'i tete e . . :l ul XXIII
41 1966, p 5 . ,. . ,. steimpropriefe111ei\or·:-,inFe111e1a.,n , . . .
. E~~:u~n~~a!po~n!c, Uti/izare; eflci;11~~-a1;.~.1~l~.. ·11ia,
cm1e1 Rcpublicii Socialiste R : u'..1elor de muncc/ feminine In Roma Ileana Magur.l . .. Curiozirn1eJ tehnica c
o1nama, Buc:urc~ti, I 975. nr. 3, manie 1970, p. 5.
 MUNCA ~ELIBERATOARE-
POLITIC! EGALITARE. CONCEPT. APLICARE. EFECTE
250 251
.1 r in posturi de conducere, din cate . .
. :-- investile din motive familiale: sotul Ii interzicea sa fe111e1 o bl. . gona feme1!or
cu care tuseser(t ~ ~ . ~ • ocupe . ferneilor o ,gate nu numa, sa execut . . _ . care execura in cate-
· sau chiar sa ramana inu-o act1v1tate sa 1anata in f .
V _ • • •• • •

. f aoria ct· ·· · · e, c, ~1 sa 1a de · .. , .,
re~pecuva -~nq_ie_ sau ba:rani ce necesitau ingrijire speciala. Fa~a incta':11lie !:) ari erau con 110 mdtspensabile pentru cizu . Aceste trans¥
ex1stau coplt m1c1 _. . . , .. . .. . 01a1a form ·· 1· - · · ~ 0 transformare · 1-
dircctia obtine.r11 e~a ~tatu mtre .sexe-i-i _ soc1a a reala in
femeile salariate din Roma~ia a_s11mlase~a o vpoz1~1e d~e 1~fe11ornat:_ nu penrr~
Al3.turi de. mtenonzarea unu1 componament care le i .
ca ar fi fost in realitate mm pU!lll cap~b:le s~ co~duca, c1 pentru ca erau con, .. de cteciz1e, procesul de seleqie a cadrelor . .! nea departe de poz1-
) ~tieme de reaqia ostil.i pe c~re o :or_ mtampm~ d1.1~ parte~ su~ordonatilor, atilt \l1 1e _ .. comnbma la rlindul 1 · I
cntizarea subreprezentan, feminine. Ascensiu . . . u1 a per•
biirbaii. c3.t ~i femei. Toate m~ervmnle lu~te d1_f~1 itelor ~e~~1 aflate in pozitii Jlla n . .• nea m 1erarh1a polit"c- ·
Jc 01ai multe dmtre cazun msotitii sau precedat3. d . i. a era m
de autorilate meniioneaza ne1ncre~erea. $I osulltatea - vad1ta cu care au fost ce I f . I O e constru1rea unm parcurs
intJ.mpinate. Viorica H~rnagea, _pnmar mtr-o comuna s~burbana la mijlocu] ascende~1t pe p _a~ pro ~s_1~n~ . r, o ~astfe~ ~e cariera nu putea exista tara dorin a
anilor ·10. declara refentor la ct,ficultatea pentru o feme1e de a detine O func- de imphcare )I m ac.L1v1tat1. cu tema poht1di. Pentru qaloanele inferioare ate
functiilor in st~t, _cx1stau ~1. ~~ncursuri pentru ocuparea diferitelor posruri de
1ie de conducere :
conduccre. MaJontat.ea poz1t~ilor de auto:itate se ocupau insa prin numire, la
E .greu ! C~ sa .fac? sa_ bocesc ~a actic_,a: da ~aca ~-o~ av~a .oa~1enii incredere in propunerea organulu1 de ,rart1d r~sponsab1l la acel nivel. Cu car funqia presu¥
mme c/J.+S teme1e? La mceput s1gur ca s-au mtat p1ez1~. Im1 z1ceau Mai feti punea un grad d~ auton~a.ce m~1- mare, cu at3.t recomandarea ~i propunerea
imi ziceau domni~oara. Chiar la plenara, Gand am fast prezemata, unul mai bat!?• depindeau de un llder pol111c ma1 important. ExceptJ.nd caile oneroase sinoura
s-a exprirnat, dar nu cu riiutate: crcdeti dumneavoastra ca cc n-a putut sa faca ~n cale sigura de a obtine promovarea profesionala viza activitatea cat m;i ·int~nsa
barbat ~ar u~a o ~,a fata copilul 1:ista? La incepm nu credeau, dar poale ca acum.~ in cadrul organiza_liilor ob~tc~ti , frecventarea cursurilor ~i ~colilor de partid,
po ate ca acum ... -.. in speranta de a at rage atentia organizatiei de part id sau eel pu{in a organizatiei
de femei din unitatea respectiva . Chiar ~i a~a. decizia cUdea de cele mai multe
V~rbind. despre femeile in funqii de raspundere, Maria Bradea, membrii a ori in responsabilirntea unui bUrbat care vedea femeia mai degraba in buca1arie
Com1terulu1 Central al PCR ~i ~efa ComitenJ!uijudetean de femei Timi~, declara:
decat pe un scaun directoriali 5 •
Sistemul de seleqie a cadrelor de conducere, interiorizarea de ciitre femei
~ai sa vorb_im iar noi intre noi, tovara~a. ~i sa recunoa~Lem: mulLOr femei le place
a unui complex de inferioritale coroborat cu subzistenta unui sistem patriarhal
sa fi¥e ~urnne in funqii de raspundere, accepta, sunt m<lndre in sedinta d·ir pe
urrna, m fata greut3.\ilor, dau inapoi. Greutl'itile de acasa, grcutAtile ~uncii.' L; auzi
de giindire au facut ca singurn pos ibilitate reala de a promova femeile in func-
mereu: ~Eu nu pm f:ce fata tovara~a" sau ,,n-am timp pemru trehurilc astea ". Si a~a tii de raspundere pe linie de stat ~i de partid sa fie aplicarea unui sisrem de
e, n-au t1rnp, dar fata pot face Fen ·1 • reprezcmativitate bazal pe cote.
subapreciazii [ ... ] Eu am lucn· ~e1 _e n¥a~ .mcredere i.n ~le, s~lll prim~_lc care se
de greu sa erect in forta lor [. at. 1.3 ,~m pe. hme de f~me1 SI am mvJ.tal ~1 ~u destul
Cand ~re~e~te f . ..] Sti\t, cand g,e~e~te un harbar se spunc: A grc-51t mnul...
~ 0 emeie, se spune: Ce rnai, cap de femeie ... Nu i se ian.:i u~or1 3.

I
7.7. Studiu de caz. Faria de munca feminina in cadrul
Erau insa ~i voci, atB.t in pre ;- ~ . . . domeniului medical. Reprezentare. Promovare.
tionau in privinta lip . d sa, cat ~1 Ln hteratura de specialitatc, care aten-
Ecarerina Oproiu a /e 1 e re~rezentativitate a femeilor in func(ii de decizie.
. Ost una dmtre ele At' . ·1 Efecte
~1.in ar~ico!ele ~i cUqile coordonate . · a~ m ruh.rica din revista Fe111eia, ca
te1 une1 adevarate egart~. • ' Jurnahsra rcvme mereu asupra imporrnn· R • . .
d 1 1 care a privilcgiat intrarea
i sarcinilor domestice $i it ai1 m~re fen:1eie ~i b3rbat, cu imp5qirea echitabila a
f oinania nu a constituit o exccppe de la ~o ~ u fatii de ceilal~i: asistent3
•• ¥

., recerea feme1lor din posturi de subordonare in categoria en1ei\or in acele domenii care presupun arenpe ~1 grip ware precum finantele
11led\c· 1- . • _ _ • 1 Oacli uncle sec . .
sa . a~'. as1stenta sociata, inv~taman . Doi\ea R3zboi Mond1al,. as1stenta
42. Ecaler_ina
Oproiu. 3X8. Plus i11Ji11i1 . u JUsuua s-au feminizat dupa eel de¥al 'fi feminin. Pentru intervalul
~ fa?r~ca <le textile din Bucurec( ul, Ednura Eminescu. Bucuresti I975 p. 144. La llledica\a a reprezentat intotdeauna un teren spec1 ic
1abnca izbucn . ~ 1, propusa pent - "' ' . TC pe
lrcbui ;a ,. C$le in lacrimi spun<ind .· N ru a lace parte din conducerea U . ,.
in Cnrtenra~ie~nd eu pcntru loatc·' - Soft,;· Su pot. N:are sa ma asculte nime_n! ~1_.~_:1
~ . . -.~ inCarreoJi'lefor.ed.cil. ,:-r:~brie 1969.
4S Ecaterma Oproiu Doua intrebi1n cheit: ' • anul XXII. nr. 9· s p
43.Sandala Ffi or... , p. 90. coqaru-Paun, ,,Munca-demnU isca!Jtura. •Niki losub Pot •f;~eile sa condud.~. in Feme10,
aur, .. Da, avcm . p. 5. ' ,.
voca11a fericir]j•• • C
• in arrea ferefor, ed. cit., p. 98.
 POLITIC'I EGALITARE. CONCEPT. APUCARE, EFECTE M UNCA .. ELIBERATOARS-
252
253
1945 _198 9 a reprezemat domeniul de accivitate non-p~oductiv_ cu cea ll1ai a hotariiri, cea din 1973'° §~ cea din 1_976" , decretase nu doar egalitatea in
pondere a femeilor, in med ie 7:j% , dubl,u comparatlv cu mvelui nation::a;~ doLJ ruri ~i ~ans~. a feme11 .c~ barb~tul, ~1 ~, o promovare imensiva a feme ilor
femeilor salariate , care a vanal mtre 30 ~1 40~. Aceste propoqu nu su,u. ~
,drePtoate domenu le de . acnvnate. ft mat . _.,ales accesu l acestora la funciiile de
d I C reprezen1ative daca se ia in considerare 1mportanta funqiilor deiin insa 1n re pana Ia atmgerea une , pantat1 mtre cele doua sexe. Daca la consri-
eo . . ct· . Ute de ,onduce . . S . d
feme i at.it in plan orizontal, med1c1/personal me tea 1 secundar ~1 auxiliar . . Cons i\iulu1 Samtar upenor, e exemplu , s-a urm.3.rit atent respecrarea
'-i in plan vertical. proportia femeilor in diferitele funqii de conducere ~·' ca~ 1uir~~
;Jes in acele poziiii care confera prerogative decizionale importame. 1 rnai parrtalil.. in cadrul
___ ..stabilirii componen1ei
. .. acestuia, la nivelu! conducerii
Minis1erului Sanatat1~, ace~st pnn_c1prn nu a fos: respecrat. Ascens iunea femei -
La inceputul anil~r '50, procentele, tin.and c~m d~ s_ex, pemru grupa Cadre- ct· sistemul med1cal, in tot mtervalul [94)- 1989, a fost permisii ,; chiar
lor medicale cu stud11 supenoare erau de ~3 % bar bat'.,, doar 37 % femei. Doar
0 treime din medici erau feme1, d1ferenta lesne de mteles datorit;l intclrzie ..
~or
1ncuraJ
1
\ra in funqi i cu responsabilitiiti locale sau te ritoriale (conducerea dife-
ct· .. I . . d ,, .
. \or unicati sanitare, a lfeq11 or samtare JU etene) -. La mvelul conduceri i
cu care femeile au fost admise ~n..ciclul super!or ~e in~vata~~m, dar ~i traditi~; ~~ ·srerului sanata~ ii, d in totalul poslurilor, 200 erau de executie ~i 50 de
pr:in care tinerele fetele erau dmJate cu predilect1e catre f11Jere umaniste .
intele exacte fiind considerate prea putin potrivite ,,specificului ferninin"4,~ §t t m~ucere. Acestea din urma erau ocupate in proporiie de 90 % de biirbat i.

cadrul aceleia~i profesiuni se constata o segregare a diferitelor specializari t ~~ar $i atunci cand sc regaseau la cond~c.erea u~ei ~ire~t ii,_ resp~ns_abi!itar~a
acesteia privea stric t buna funqi onare a rn1msterulu1 (d1re~p~ hn~n.c~a:~· d1~eqia
masculine ~i feminine. Studentele optau pentru specializari cu notorietate ma~

I
secretariat) , nici odata acti vitatea de coordonare a r.etele1 ~1 acu~11a1u samtar~.
re~usa ._precu°: ~1edicina generala, dermatologia sau pediatria, in timp ce
in posturile de exccu~ ie. in sc himb, ponderea femc1lor se aprop 1.a de cea de l,1
c~1rurg1a, spec1allzar~ care ar fi u~urat o eventua!a ascensiune profesionala, a
nivelul imrermlui sistem sanitar, peste 60 % din personalul an?Jat. ..
:amas un sector specific masculin. Num3rul femeilor medic a crescut in tot
in imerva!ul I 945- l 982 ~ gura fe meie care a o~upa0 nq~~ .~~ 1~1s.tru a
mtervalul 1945-1989, insa paritatea a fast atinsa doar la sfar,i tul anilor '80".
fostFiorii:aBaodasa r. Accea~ i siiuaJie de lnt<ilne~te 51pentru poz1t11l~.de a~J un~t
. In cazul _µersonalului medical cu stud ii med ii, femeile reprezemau un covar-
~nor ,82 % m 19~8, proportie care nu a suferi t vari atii semnificative pina in
si
aTministrului secretar de st<H In Mini sterul Sanatatii , cu trei ex~ep1 11: ~]!~~ 1-~
So\omonescu · care a oc upm funq ia de sec rernr de stat in Mim 5 le~u~ ~anata~u
1.9s9~s. La mentmerea acestei situatii a comribuit infiin{area invillb'im:lntului
din 1976 pc1nJ' in 1979. poziti e prelua1a ultenor · de L·ct·I ia ora 'dean pana
. m 198)
. 1 1'
hcea~ s~ita~. in care peste 90% dintre cursanti erau fetc 49 • Feminizarea masivii
nu a 1m?iedica_r insa o diviziune pe criteri i de gen a muncii. Femeile din sistem $i Yiorica Ciob5nere. ad1. unct al m1.111stru. Iui., pnnc
. iPalul responsabil
. 89 lap mve •e u
.. . . . ... d, "feintrci985 , 119. rezen,
au cominuat sa ocupe pozi1ii clasice de caregiver: asistema medicalil in°riji- m1msteru lu1 cu 1mpleme marea pol1t1cn i;moc-ra ic . d. 1de directie53•
d" fl . ~ . d f .. lor de director a June
toare, pe c3.nd b3rbatii cu stud" , o ma1 numeroase se mreiu stra u 111 ra n uI unq n
• • • A •

11 me II a at1 m sistemul sanltar erau plasati cu . form principiu~

d'I . .
Pb~ 1
.eqie m poSruri ce presupuneau competente specific mascu line"·, de Consiliul de cond u~cre al minisceru lui, des i era alcJtult con b . din afara

l
o 1ce1 manevrarea confeqiona
Pe r ,, d',F
st insorita · d ·
' .
v • .
"
rea sau mentenanJa aparaturii medicale.
anga 11 erent1erea sarc in· 1 ·
. _ . . l or ~ a a$teptanlor profesionale m1x1tatea a
1
. •
lui conducc rii cul ective prin care se impunea prcze.nta.unor it::it:r membri
Ministerului SJnlltft(i i. reprezenranii ai angajatilor dm ststen.1~ulta eu~litate de
ai difcritelor orn.ani z,qii sindicale ~i de masa, ~u oferea _mad\,i medi; femeilor
I osruri de coin• de rnegalJta{1 ierarh ice. Femeile, cand $i daca era~ prezente in - . b . , funq1c de penoa , ..
~ ucere, ocupau poz·c
oa_rte rare §i de ce/e mai multe o/i · ·d
ll cu imp~rtan1a ~~cizionala. redusa , fiu~.
d1cat, existenta a.::a-n . 1 . ~~ d!E_ f unctule de la mvelul eel mai
~anse fe meilor. Din 38 d~ mem n, 111
..
d
[ ? D' nrre aces tea oar o
prezente nu dep3~ea c1 tra de 10- -· . 1 .
treime erau med1c 1,
Rcsml proveneau fie in
ct·
de obicei di rccrori in direqiile sanrtare Judetene.
. Chiar daca nu, exist
mu. um11uct· u, ·:,.,
cvlaton a t"·
. .__ tle s t'tc 1-" 1md evidenta in acest dom e~
nu urcau in scara ierarhi:: d 1r:ct1~e sau indicatii precise ln acest sens, femeile . . wnisl Roman cu privir~ Ja
doi ~i trei. 0 ascfel de situ ~~at pana la anumite pozi1it, de obicei in e§aloanele :S----:- . . . Central al Parudulu1 C?n
0. Hotar,\rea Plena re1 C~i~t!CC ~~lut onomica din JS, !9 iurnc 1973. pu
blicata in Buleumtl
a ie nu ar fi trebuit sa existe intr-un stat care, prin cre~terea rolului fe mc:11 m.v,~\a ec .. r corespondenta/
46. Direqia Generala de Statistica, Anuarul H . . 51 Oficial at RSR. nr. 96. 4 i~_hc i 9d7~abinetul ministrulu i munw. dosa
P·. S9 .. · mw,c al Repuhlicii Populare Romania, 1958· Arhiva Ministerului Muncil , fon .. . ·ude enc se anau in toial
:7·8·
D:req~a Genera/a de Sta1isrica, Anuan
Direqia Genera/a de Statistic" A
. .
,t Sla:lS!lc al RPRIRSR 1960-1989.
j'.) 1976 , nenumermat.
-. Pe plan national. in 1988. lac
. onducerea direqiilor sanrran: J 1 .
. . 1Minimului S:i.niltJtt.
p. 57 a, nuarutsrar1sric IR, • .. ' , · I 958. 28 de femei. .. . cinuare: AMS), fond Cab1necuenumerotate: ANIC .
49 D' ·. a epubhrn Populare Romanw , 53 . Arhiva Ministerului sana1ai11 (m con ,.. 711981 , dosar J0/!9SB , n
. ireq1a Genera/a de Statis1ica A
. nuarut statistic al RPR!RSR, 1960-1989. dosar 9/1 977 , dosar 25!1980, do;;;at8 9o, dosar 357.
fond CC al PCR - scqia Cadre.
 POLITIC! EGALITARE. CONCEPT. APUCARE, EFECTE
r:indul personalului medical secundar ~i auxiliar, fie din r3ndu!
. de baza, fiind
muncii ,. , profes,a . cea de muncHoare.
' _s·mgura prezenia
garantalil i~ randul ~~11.s,_·1·mu,_ · a I m1111s t ~-ru I~u· er~ pre§edinta
I . de conduce,~
vicepre;edmca Cons,lculu'. Na11onal al Femeclor. Func!ule mfenoare ocupac ''."
organizatia de provemen1a le put.eau p~rm1te a~cesul ~n~ cons1Itu, dar le irn e_1n
dicau sa acceada in cadr~I Com~r~lltlm Erecutn:, dec1 m~r-o pozitie care :ie-
conferit anumi1e preroga[lve dec121onale. ExcepJia a constituit-o sfar§it 1 _r fi
'80. dnd_ in ,comiceml faecuciv al _minister~lui au fost cooptace /re~~-"-'
Vion_ca Ct~ban~te -~a _adJ~nct al 1~m1str~~u~ §1 A~eta Crocan ca pre$edint:-1·
Com11e1ulm Unmnn S111d1ca1elor_ dm_Umtatcle S_amcare, Elisabeta Joi ta, ct/ a
tor adJunct al Dtrect1e1 farmaceunce §I a aparaturu med1caJe. precum ~i E e~-
Erhan , director adjunct al Direqiei plan-finante 54 _
in comisiile de speciali~ti ale ministerului, organizate pentru 21 d
r1zar_1
· · ct·n · , ·1 · e
1 ent~, erne~e n~ed1c _s~- reg.lseau cu prec3dere in cadruI specializarilor
~e~1cale ma1 ap~op1are 1m~gmn_de ,,_fe~1~ie mama" , ~i anume, In cadruJ comi-
s1e1pemru ocronrea ~1ame1, cop1lulm ~1 tmeretului , cinci femei medic dintr-un
total d~. 27 de _me~bn, precum ~i in comisia pentru afeqiuni neuro-psiho-mm --
la copu, tot c1~c~ prezen1e fnsa la un total de 17 mernbri. fn restul comisiil::1
prezentele femmme reprezemau doar excep{iiss _
-::-:-----
54. A~~. fond Cahinc:tu! Mi . . ·-
Mm,strului dosar mstrulu1 Sanarntii d .
55. AMS, fond' Ord ine1:1 19g~, dosar 29/1988, osar 32/198!, fond Cabi neru! Adjunc1u!ul
a!e M1ni.~terului Silnat:iti~cnum~rotate.
'O rd inul 235 din 16 .06. 1980 .
,,oarnen·1
f . '. o,
ern,n, 11a•
-Capitolu!
Reprezentarea feminina in structurile de stat
8
~i de partid
ugen1a
. 8.1. Membre de partid
spec,a.
in trasarea cvolui iei num erice a membri!or de partid femei se disting doua
segme nte ternporale evidente. Primul incepe inca din perioada de ilegalita!e a
mi;cari i ~i merge p3na la sfar~itul ani lor '50, fiind carac!erizar de inconstanta
~i preca ritatca su rse!o r care stau !a dispozitia iscoricilor. Incep;\nd cu eel de-al
'
treilea Conores al Pa nidul ui Munc icoresc Roman ~i p:inii la caderea regimu!ui
comunis t, ;reocuparite egal itariste ale guvernari i Nicolae Ceau~escu au facut
ca cifrcle pr ivind componen1a panidului ~i implicit prczenta_femi?ina sa fie
facute publice mai des. ~i ma i explicit. ca pane a propagande1 ofi~1 ale. .
Stabilirea unor c ifre cat mai exac te ale membrilor Panidulu1 Com~nist
Rom:in de la tnri in{are ~i pUna in 1945 s-a doved it a fi un demers de_osebn _de
dificil , iscfmd nurn eroase dispute in d.ndul istoric ilor 1• loan Chipcr. m 5mdml
. . PCR . • ic !940 erau inscri~i in miscare
I. Conform doc:rn!emdor pi1s1rate m :uhi~va . ' ; 0~~11 la sedinia activului cen1ral din
4.210 memhn. !n r:iponu l prez~nt~t di.; Iosif Ra "' 1944 artidul avca in wa1a tarn
4
25-27 ap ri!ie 1945 sc arJta cii. 111aint~ de_ 23 auguSI. 1 194 ppartidul avea circa 5.000
rnai pu\ in de 1.000 de membri de partid. _rn_~ctom~~ie 1945 ~umarul acestora ajungJnd
me~nbri. in fcbruar ie ! 9-1-5 ave.a ! 5.~0~. pana ~~b~f; 1 ; ;45 _ partidul av.:a peste 100.000
la )5 .000. La Confe rinp na(io~al_a dm o~~~embrie a aceluia~i an. efectivul_ a cresc~t
n1e1~1bri. i,~r In_ decurs., de o !una. in 1.un~ sicua\ ie statisticii Jncocmit::i de seep~ Org;~:~
~u J~ ¼ , :lJ ungand la .:i00.000 membn . . . stan iutui dinaime de 23 aug~s c_!94-l ~ i
zatonca in l 974 meniiona recunoa~tcrea a - ·"' . l . membrii e."1;clus1 dm pam~. cc_
numar de 5 ?37 membri. in aces[ numar net 11.n~ i~c u~imemu! incocmirii respecuvul~1
dececta1i sa~-care parasisera definitiv wa _parw "~ m~n 1944 ~i da1ele ul_1~ri_oare_det'. -
. • . . c· de Jos1f Ran., ie{ . .. 1 ·n ann razbo1ul u1.
rapon. D1ferenla mm: c,fra a~'.a~sa a_ . lipsa unor srar1scic1 ca': i . de I. 150 de
nute de PCR em: pusa de u1111 iscont "pecimpul de1entiei sale a dat ~1fr~st vehiculatJ
Eugen Cristescu . fos t direcror al SS j~::.i Cifra dt' 1.000 de i1u:;1.~n ;. i ·cori m~raficJ
. 1
~embri ai PCR inaime de 2~ ~ugu~~dului.· precum Ana _P:i~l.:~\0 ~!~~~e ~n:iin1~ ~i in
! 1
~e-al1i me mbri i_':1P?nant_1 81 _ f:Ca cifrei m..:mbrilor nu~carn
in JUru l aproximarn cat ma1 rea
 POLITIC! EGALITARE. CONCEPT, APLICARE. EFECTE
25D REPREZENTAREA. FEMININA IN
STRUCTURJLE DE STAT I
_. . ericii si compozi1ia ernica a PCR pentru int. eilor au reprezentat 13,5%'. Cifr _ 1 DE PARTJo
s---1u prn•md evolu11a num ~ . " ervaluJ m
1'9 ?!-195? amintqte un documel1l in care est~ aprec1at numa~ul membriiord fern . • . a reprezmtli •
,arii comumste, cat _i1 cele din Partidui Social ~tat femeil~ din cadrul mii-
- . -- r· ·i ·rnilor '30 la 2.500. .d1ntre
parlld pemru s ar-51 u1 , • .
care 300 te111ei . Alte . '
d ?'"' C1fre robiema orgamzat1e1 de femei, Ana Pauk . emocrat. In 1949 tratan·d
'- - . I =-ruJ femeilor aflate in pamd mamte e _.J august 1944 , P · d ~~~mm '
pnvnoare a numa . . fi . . . sun1 total nemuiium11e e proporiia femeilor de I . n1a Crfoun se declarau
cele oferite de srnrislicile lntocrn~te de PCR_ cu ~caz1~- con enru de rnecta!ii unde nu depii~eau 8%'. Dupii iase ani la C a mvelui Sln!cturilor de partid
mi\imniilor in perioada de ilega litate a p:r:1dul~1: C1fra_ ~elor carora Ii s-a •'ornulel, delegata organizaJiei de part\d C o.ngresul al II-lea al PMR, Aritiru:
recunoscut in mod oficial srngiul de prezen{a 111 ~~1 ~1d s-a nd,~a~ la aproxi1na1iv I" d" I I b . ra1ova aram ca i ·1
doaf 9 % m tota ll mem nlor organiza1iilor de baza Si e_me1 e reprezentau
5 _000 de membri, dintrc care 25-30% e~·au ~eme1-. In ~rma un1f1carii PanictuJui randul dekgat1lor pr_ezent1 Ia Congres, unde femeile ;e rtua\1a era ma1 bum! in
Social Democrat ~i a Panidului Co?rnmst, m februane 1948,_n?ua formatiune cei prezent16. Prec1zan_ ~r~vmd numaru1 total al memb~I:~entau 1~,9% d~tre
politica, Panidul Munciroresc Roman, avea l._057.428 m~m~n. I~ lunile urma- au fost !acute, dar cnt1c1le exprimate faJii d de parud feme1 nu
toare, corpul partidului s-a diminuat su~stanttal,_ astfe~ ca, 111 n?1embrie 19 48 , ferneilor "fu
rn nctn··ct e autontate
· arata ca prezenJa e~~--*~ • . usd a
acestora era ma1 aprop· ta
PMR nu depa,ea 900.000 de membri. lntre no1embne I 948 ,1 mai 1950, au de procentu I prezent m cadrul organizatiilor de baza - d
A

avut Joe verific3.ri ale membrilor de partid, 1n urma acestui demers fiind excluse
din partid 192 .000 de persoane. in_iulie 1950, componenta oficialii a panidului
ajungand la 709.476 de rnembri. In anii care au urmat, trendul s-a mentinut
descresciitor, chiar daca exc!uderile din partid nu au rnai a tins amploarea celor
din anii '48-"50. loan Chiper pune aceasra sclidere pe trecerea la un sistem de
evidenia a membrilor mule mai riguros, ceea ce ar insemna ca eviden1ele ante-
rioare nu erau corecte 3• La I iulie 1953, PMR inregistra oficial 585.087 de
membri ~i 577.480 doi ani mai tci.rziu, in martie I 955. incepft nd cu lunile
premergJroare Congresului al II-l ea al PMR, num.lrul membrilor a crescuc
constant, ajungand la 834.600 in 1960 ji la 1.518.000 la sfiirjitul anului 1963.
Pana !a Congresul al III-lea al PMR, statisricile s-au concentrat asupra
evolutiei strict numerice ~i componen1ei pe criterii sociale, etni cc, de varstii.,
pr~cu~ ~i a vechimii in cadrul mi ~carii. Repartizarea membrilor de panid pe
~m~nu~ sexului nu a fosr considerat ca suficient de re!evanta pemru a fi inclusa
?
m 1fernele d.3.ri de seama asupra structurii partidului. Aceas ra tace re ar putea
fi imerpret~ta c~ semn al unei prezenie mai pu1in semnificative a femci lor in
cad~l p~m du_lu1. Ipoteza este susiinuca de evolutia greoaic a Uniunii Femeilor
Am1!asc1ste dm ~omiinia, care, in timp ce partidul-mama reu§ca sil-$i dublezc
nu~arul ad~ren~i~or, ~u a Striins injurul sau mai mult de 200 de activis te. Lipsa
unei cult~n _poltuc~ (~nc!usiv a unui oponunis111 politic) sp iritul conse rvamr,
sau pur $I s1mplu_ md1ferenia Fata de fe nomenul pol itic ; u facut fara indo ia la
ca procentul feme1Jor sa nu ere - ct· ' ·1or
mernbri de part"d L . asca irect propoqional cu numarul total al 11~ 1
1
· a congre 5ul I al PMR , din numaru! total al parricipantiior,
-----
1in:ipul cclui de-al Doilea Riizboi Monct·· , . - des-
~hidere.a pemru cercetli.tori a fonduri l Jal cst_e !n~1 actual~ decdt oricftnd odara cu •rire
mto~mHe de ~ngaja1ii Ministerului de~; arh1v1stice ~uprmzil.nd dosarele de urJll~ ii.
2. Arh1v~le Na11onale lstoricc Cemral • tern: me mbnlor ~i simparizanti lor comun ~ ia
Organizatorica, dosar 8/1979 dosae (m conunuare: AN IC) . fond CC al PCR - sec{
3. Ioa~ ,Chipcr, ·:Co~sidcratii p;ivind :;:19~1, dosar_ l~/ _1988. . - .. in
Arhne/e Tota!uansmului, anu] VJ lut1a numcrica ~t compozi (ia ecnica a pCR ,
, nr. 21, 4/!998, pp. 25-4!.
ia
tantelor la Congres. ' 11 nu e eel al reprezeu-
Prima informa\ie ~ficiala privitoare la procentul femeilor in cadrui panidu-
Jui este cea prezentata la Congresul_ al III-lea al PMR cand, aliituri de celelalte
variabtle _pr:v~~d compo~e~ta part~~ului, clasa sociala, v.irst~. experienta in
cadrul m11carn, _este dam jl reparnpa pe sexe. Numarul membrilor ,i al can-
didaplor de pamd fe me1 se nd1ca la 17 % din total. Permanent erau adresate
de ciitre conducerea de parrid incurajari pentru sporirea numilrului de membri
femei si a promovare mai sustinuta a acestora in functii de conducere. Realitatea
arl'i ta insa ca Romania se plasa din acest punct de vedere cu eel putin 5 procente
sub media celorlalte state comuniste din Europa Cemrali! ,i de Est'. Odatii
ajuns la putere, Nicolae Ceau~escu a gJsit o situatie deloc imbucurl'itoare pri-
vind activitatea partidului in rftndul femeilor. Desi in 1950 se raportase atin-
gerea a 1.500.000 de membre 1n cadrul organizatiei de masi!, eliminarea Anei
Pauker si desfiin~area Uniunii Femeilor Democrate din Romania care i-a unnat
au reprezentat un re2 res important pentru implicarea politica a populatiei femi-
nine. Anterior mom~ ntului 1965, ca responsabil pentru activi~tea orga~tiei
de femei, Nicolae Ceausescu cunosrea si, rnai mule, ordona ~1 ~oordo~a d1rect
multe dimre proieetele principale ale Consiliului National al Femeilor, pnntre care
~1Cele privitoare la promova rea femeilor. Privite din acest u?g~~· dtscur 5unle
sale ineepand cu Conoresul al IX-lea al PCR asupra necesttatn de a acord~
~
inc re dere mai mare femeilor
in funcJu-- de conduc ere par continuarea
. • . fireasca
d
a pr enta femedor m part1d era e
2 eo_cupilrilor anterioare. La acel mo~ent, prez rintre cele mai reduse
I%, tar in totalul foqei de munca salanate de 27 ,8 %, P d I iiturii
dm spatiul comunist, alaturi de Iugoslavia. Nicolae Ceau,escu ve ea o eg
~ ~ . Partidului Muncitoresc Romin, Bucure~ti.
ongresuL Partidutui Muncitoresc Roman, Edirura
s_ 1948, P- 52. . ar 47/t950, r. 19. .
ANIC, fond CC al PCR - seqia Cancelane, dos • Ed. de Stat pentru L11eratura
6. Congresul al 11-lea al Partidului Muncitoresc Roman, ,rura
Porr
/. Ve 1. tcd• , Bucure$ti, 1956, pp 292-29 4·
21 Partea a II-a , capitolul 5.
 POLITIC! EGALITARE. CONCEPT. APLtCARE, EFECTE
258 REPREZENTAREA FEM!NINA, iN STRUCTURILE DE STAT SI DE PART!D 259

directi\ •mtre ,mp

. 1,care
. a po!iticii
. .. ,i activitatea
. profesionala, drept Pentru
seatnii ale Academiei .''Stefan Gbeorghiu", promovii.rile in partid se faceau
chema organele ii orgamzatnle de parttd care
de redilectie dm categona feme_dor cu un nivel de pregatire eel putin postliceal,
cu P fiind absolvente de studn supenoare, ulterior dirijate iit • ii
sa se preocupe in mai mare masura de promo~a_rea fe1~e!lor in m~unci de raspundere muJte·zatorica, asistenta sociata, culturala, organizatii de masa.~1 re sectmn e
de artid. de stat, in toate dorneniile de acuvu_ate, sa im_b~nl:i.tateasca indrumare
org~;parte de a um_ple simple statistici de pa_rtid: femeile, in sp;cial cele cu 0
co!tetelor ~i comisiilor de femei p:n~ru a. as1gura partic1p~rea tot mai activa:
femeilor in munca educativa,_ ~u_l_tural~ §1 s~~1al-gospodareasca, la munca intregu\ui calificare supeno~r~, erau dez~vantaJate v1zav1 de mtrarea in panid, lor fiindu-le
popor pentru infaptuirea pohucn part1dulu1 . ezervate categona mtelectu.alt~or, grup cu o pondernedusa in ansamblul par-
r_ tui. Situatia era acee~§I mca de la mtroducerea pnmelor procente de repre-
urmatorii zece ani ai regimului Ceau~escu au cunoscut numeroase Iuari d udu tivitate, in 1976. lntr-un raport privind evolutia politicii de cadre in
pozitie pentru O promovare mai su_st(nutii a fem_eifor atat in randui partidului'. ze:t~ul laii, pe anul 1977, se ariita ca rezultatele nesatisfaciitoare inregistrate
cat ii in pozitii de autoritate, culmmand cu Hotararea Plenare, CC al PCR din JU ~ det se datorau limit3rilor impuse de partid lil vederea originii sociale a
de JU '
candidatilor, accentul fl'un d pus pe ferne1. ~t. a~ncu . Ito_n...in u~a an~ heteIor
18-19 iunie 1973. Pe teren, rezultatele concrete intarziau sii apara, intre
Congresul al IX-lea ii Congresul al XI-lea, prezenta feminina in partid crescand realizate ln judet, s-a ~onst~ta~ ca pentru c~tegona cand1da~1lor d_m me~rnl rur~l
cu 4 procente, pana la 25 %. Daca proportional crejterea nu era una spectacu- femei le ar fi constitmt maJontatea, dar mvelul redus ~e ~c?lan~are. m_med1_e
loasii, nominal se inregistreaza un salt important, numiirul total al membrilor de atru clase, nu le facea eligibile pentru intrar~a m randunle parud~lut~
P re numiirul femeilor membre de partid, acestea ar fi trebu1t sa
de partid crescand cu un milion in intervalul de 10 ani, de la 1.450.000 la Pent~ - a cr_e~eo-raba din rftndul studentelor, data fiind calitatea de centru uni-
2480.000 in 1974'.
prov_ma m~,d ol . [a,·, Normele impuse de partid privind recrutarea se opu-
Introducerea principiului de reprezentare prin cote propoqionale in 1976 a versttar a JU eru Ut , · . . • d' ct· I
neau selecrarii candida1ilor din mediul umvers1tar, m fa:oarea ce!or mm~ m
fost semnalul eel mai clar pentru cre~terea mai sustinuta a numarului membri-
rural Consecin\a a fast nurnar general scazut ct~. nm ?1emb!1 de. parud 1:
lor de partid femei ii implicit promovarea !or in funqii de conducere. Dupa nivel~l judetului Ia~i . fiind ratata au1t \int~ a~ragern unu1 numar ma, mare d
c3derea regimului comunist, una dintre nenumiiratele critici care i-au fast aduse . ·d - · membri de partid'-.
a fast ~i aplicarea acestui principiu de reprezentare propoqionala, femeile care feme1, dar ~1 e 1aram, ca_ . _ 1 de femei ~i barbati nu a condus
au intrat in partid ~i implicit in pozitii de autoritate fiind alese nu pe criterii in fapt, intrarea in partld a unu1 numar ;ga ·1 membre de partid. in 1986,
:- ·f ei totale a 1eme1 or .
meritocratice, ci doar pentru a completa statisticile de partid. in realitate, la o cre~tere spectaculoasa a c1 r- • ct· d O 7 procente pe an, pana la
procentul a ajuns la 34,06 %, pa5crarr<l me ,a e '
progr~sia ~cestei intrari nu a diferit cu nimic de perioada precedenta, fiind de
apr?X1IDat1v un punct procentual la fiecare doi ani. Pentru a detine un control 36% in 1989' 3 • . . • • _ , ntextul blocului comunist prin
Cazul romft.nesc se md1v1duahze~~ m co d e ultima pozi1ie intr-un
mai pronunJat asupra acestui proces, prin hotiir3rea plenarei PCR din martie • . . d d :- decen11 a trecut e p .
faptul ca m ma1 pu\m e oua , 'd I . la cea ma1 buna reprezen-
!983_!-a '1:'bilit ca in mod obligatoriu 50% dintre candidatii de partid sa fie , . · · • adrul pattt um,
clasament al prezen1e1 femmme m c . d i-r,·le vecine ~i URSS, atragerea
tare •m cursul anulm· 1989. spre deoseblfe
f~~ei · ~a5ura poate fi privitii ca o promisiune in vederea atingerii intr-un
. A
e a
drul ·
partidului s-a reahzat m mod A

vntor ma, degrabi! indepartat a paritatii in cadru! partidului. Detractorii prin-

unui numiir cfrt mai mare de feme i_ 1~ ~ prezentativitate bazat pe c~te _a
cipmlm co~elor _au vlizut in acest procent o noua Iovitura calitativa adusa constant. Implementarea unui princip_LU e !e tu! acestei politici fiind ~ifer~t
ansamblu!u1 pamd_ului. Opinia este mai degrabi\ tributara unui mod de gandire ~ - · comumste, eiec .· · moza1c atat
patnarhal pnvmd impli f - • . '80 osc aplicat ~i in celelalte tan . . ala cauza pentru apa:1t1a unu~ . ului i in
. . . carea eme1 1or m viata politica La mijlocul anilor '
prezemate m specialtzarile t h · ' 0 '
9
populatta f:mmma _era icolarizata in propoqie de 99 % ii chiar daca subre-
e
pentru fiecare spatiu in parte. Pnnc1~l de implicare dife_nt al _pohu\e i~ului
de divers al rezultatelor a fost_grad. acest sens. Parnculantatea. glicarea

-
conduceau c:itre t ct·· . e mce, fetele erau majoritare In filierele car special lipsa unei politici suspnute m . coerente in promovarea $1 ap
s u u posthceale ~i universitare. Dupa cum rezulta din d3rile Ceau~escu a fast tocmai asigurarea un;t•e de gen.
Principiului de reprezentare bazat pe c
8. Congresu[ al IX-lea al Panidului . A ••

Bucure~ti, 1965, p. g3_ ComumSr Roman, 19-24 iu/ie 1965, Editura Poht1C:'i,
9. Co~~resut al Xi-lea al Partidului Comu . ·1uJ11 7/1988 ff. 1-16.
~
A • •

Poht1cl1, Bucuresti, 1975 p 69 mst Roman, 25-28 no1embne 1974, Edi . C ncelarie, dosar 8 97{i f 30.
JO. ANIC, fond CC al PCR ~ s~c i. C . ll. ANIC, fond CC al PCR - sect'.a c:nceJarie, dosar 1\~~1989.'f.· 13.
12 -ANIC, fond CC al PCR - sect~a Cancelarie, dosar 2-
ta ancelane, dosar 17/1987, f. 11. 13- ANJC, fond CC al PCR - secpa
 POLITICI EGALITARE. CONCEPT, APLICARE, EFECTE
260 REPREZENTAREA FEMININA iN STRU
------------- - ---- -- CTURILE DE STAT >I DE PAtmo
- 165 6 - ---- --. 261
8.2. in conducerea partidului ~
~
205
245
10
48
36
5
' -
·
1 -;11562~0,t--b--.+---±L_j
26 ~-~
~ 265 54 19' 5 163 50
8_2,1. Comitetul Central al Partidului Comunist Roman I~ 2s1 66 20 ·3 181 . 73 30 ·6

Conform statutului Partidului Muncit?resc Ro?'!n din ';~8:

principalul organ
1!2!2--- 23,0 192 79 :~::
. ANIC, fond CC al PCR - seq1a Organizatorica d
al partidului insarcinat cu punerea m pract1ca a _hotaranlor part1dului era surs~ufui Mwicitoresc Roman, 21-23 Jebruarie 1948 E,. osar l66/1944; Congresul
Comiretul Central, ales prin vot de Co?g~esul part1duluL ~omitetul Central, ftJrf'an, Bucure~ti, 1948, pp. ~35-236; Congresi,l ai'
I!-1;:u~ Pani~ului. Munci_toresc
conform statului, conducea intreaga act1;1tate a part1du~~1 m mtervalul dintre Rom> I Editura de Stat pentru Literatura Poli1ica. Bucure~ti 1956 Pa~1dulu1 Muncuoresc
congrese: asigura implicarea parh~u~u} ~n toat~ do~eru~le ~e ac~i~iate, inde- 80'1'1f~;a al Partidului M1mcitoresc Romiin, 20-23 iunie 1960 Ed·pp. Po87-_8?<J; Congres1~l
plinirea atat a liniei generale_ de pnontat1 a part1dulm, c:t
$1 sarcmI]e punctu-
al - 28 . C I l IX l . . , llur.i. h11ca, Bucure~u.
!961. PP· 1.z~-? , o,1~resu a - ea al Pamdu!w Comunis1 Roman, 19-24 iulie 1965.
Editura Pol1ttca, ~ucur_e~t1, 1965, _PP· 735~~3~ ; CongresuI al Xi-lea al Partidului Com11nist
ale pe domenii de activ1tate ~1 mteres, c~~ducea act1~1tatea ~m dom_eruul economic,
Romiin, 25-281101em~ne 197~, Ednura Pol'.uca, ~ucuresti. 1975, p. 69; Cmigresul alXll-lea
social-ideologic, cultural ii eel de poht1ca externa. Tot m sarcma Comitetului
al Parlidului Comwust Roman, 19-23 note~nbn~ 1979, ~ditura Politica, Bucuresti, 1981 ,
Central intrau conducerea §i indrurnarea activitiitii organelor de stat §i a orga- . ggz-898; Congresul al XIII-lea al Part1dulm Com11111s1 RomOn, 19-11 noiembrie 1984,
nizatiilor de masa si ob,te,ti. Atributiile se rasfrangeau si in zona de aparare :irura Politidi , Bucure~ti , 1985, pp. 734-739; Scimteia, anul LIX. nr. 14702, vineri,
na\ionala, ordine publicii si securitatea statului. 0 alta prerogativa deosebit de 24 noiembrie 1989.
importanta era organizarea ii controlul politicii de cadre a partidului, precum
ii al institu\iilor si organelor centrale de presa ale partidului. Comitetul Central
administra fondurile baile§ti §i bunurile materiale 14 • in intervalul octombrie ,,,----- - - - -- - - - - - - - -- - -- ----, ~
;
1945 - decembrie 1989, 283 de femei au fost alese in Comitetul Central al Mcrnbr i ptim . 1otJI
Partidului Comunist Roman, reparti\ia fiind inegala atat intre membrii plini ii c::J .\ krnbriplirj. t~m,,i
c::J Mcrnbr15Uplc-llli1.100l
cei supleanti, ciit ii in diferitele perioade de evolu\ie ale partidului.
c::J ;\ k mbri S1.1pk.1n1i. frnic i
...... ;\lcmbripllf'j . (-,m-,i. ~( ...,.d,)
Tabelul 8. PrezenJa membrilor de partid femei in Comitetul Central - Mc1Hlm :;upl~r.11. ic~, . <; \SC. ,!n
al Partidului Comunist Romiin (1945-1989)

Membri """' Membri supleanJi

'lolal [emej
1945 27 Total fe mci
1948 11,1 12,5
41
1955 12,1 16 2 12 ,5
61
1960 79 4,9 35 4 11,4 I>)
1!165 __ ---- _____ _121 ___ _ 6,3 31 6,4
___ 5__
_4,1 __ __ ___ __ 75 5 6,6__ _

14. Congresul Panidului Muncitoresc R • . Jui

Muncitoresc Roman, Bucure~ti 194 oman, 21-23 februarie 1948, Editura Part~du/ui
Muncitoresc Roman, Editurade S~t 8, PP: 224-:25;. ~ongresul a~ II-lea al Part1dt1 .
Congresul al Ill-lea al Partidului :n°:'-1 Lneratura Poht1ca, Bucure$U, 1956, pp. 864-~~5-• 1~5 19~ 1955 1960 1965 ~~ - • •

~u~uresti, 1961: pp. 709-710; Con u;;~;~resc Romfin, 20-~3 iun_Ie 1960,.Editur~ Poht~c;4 ~ - - - . ~ Comitetuf Central al Partrdulu1
iuhe 1965, Editura Poiitica B g . al IX-lea al Pamdulw Comumst Roman. 19 I Figura I. Prezenfa membri/or de Partid Jeme1 m
, 11945-1989)
Panidu/ui Comunist Roman '25 ~~res~,, 1965, pp. 805-807 · Congresul al XI-lea ; Comunist Roman
pp. 595-5_95; Congresu[ ai
Xi~-le;10i:mbri~ 19~4, Editura Po!itica, Bucure~ti: 197 i; D ~
. . ~ feminill3 care s-a
. aura figud poht1ca Membrele
1979; ~1tura Politica, Bucuresti, 198~ Pamduiu1 Comunist Roman, 19-23 ,w1e1:1br11i · upa momenrul 23 au rust 1944 , 8100 'n a 'osl Ana Pauker. . t
Comumst Rom/in, 19-lJ noiembrie 1984 pp. ~60-862 _; _c_,ongresul al XIII-lea al Parruh'\. tttt e · t Roma '' ff d au acuva
ct Pus la conducerea Partidului Comurus . le care 1n liberate ttn '
' Editura Pohtica, Bucure~ti, 1985, PP· 6Z9-63 e Partid eliberate din inchisori, precum ' 1ce '
 POLITICI EGALITARE. CONCEPT, APLICARE, EFECTE
262 REPREZENTAREA FEMININA iN STRU
.., cruruu DE STAT SI DE PARTio 263
. . JR aniei in cadrul diferitelor organizatii paravan (Apararea Pat, . aodatul , celelalte doua pozitii fiind ocupate de .
pe t_entonu ?~ ,
Umunea PatnoUca, J
A'utorul Roiu) nu au fest cooptate initial in grupul d'totic~,
A I C . trtgent JO dachescu". Gh1Zela Vass ,i Elena Lascu
_ . d' Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe posto , h1vu Stoica Ni 1 Jot Ghizela Vass s-a nascut in 22 aprilie 191 21 1 . • . .
akannt m . ch·• h. 'U h . ' coae
Ceau~escu, Miron Constantinescu, Ios1~ . i~mev~c 1, ~o ~-n Georgescu, Ion unistli a racut parte din sindicatu] textil a 8§1. lnamte de a mtra in miicarea
Gheorghe Maurer §i Vasile Vaida. Const1tmrea une1 orgamzatu a femeilor a0ate corn • 33 d . , mesena de baza r,· d
asll In 19 evme membrii. a MOPR (A. nn cea de cro-
sub umbrela partidului comumst a fast factorul de coagulare pentru activu1 it~'\1 i~ cadrul PCR. Dupa 23 august 1944 Jut~rud1Roiu) ii in acelaii an intra
o11c1 . . . a m ephmt func\ii im n A

feminin al partidului. . . . . . artid, la nivelul mumc1pmlui Bucure,ti, in 1948 este numita . po ame_m
Astfel incii.t, la conferin\a na110nali! a part1dulm dm 21 octombne 1945 , in
Comitetul Central al partidului, alaturi de Ana Pauker, ca membre cu drepru .
depline au fost cooptate Constanta _Craciun _,i Elena Tudorache", vechi ::
cunoscute militante comuniste in penoada de 1legahtate a parndului.
Elena Tudorache a aderat Ia PCR in 1927, activand ca Secretar Judetean de
partid in Bucovina in 1935 ii in Bucure§ti in 1936, in perioada celui de-a!
Doilea Razboi Mondi al s-a afiat in URSS , fiind instruita pentru a indeplini
misiuni de spionaj pe teritoriul Romiiniei. Sarcina ei era de a stabili, dupa
ajungerea pe teritoriul Romaniei, leg5.tura dintre grup §i partid. A ramas mem-
bra a Comitetului Central in intervalul 1945-1948, devenind ulterior ieful
Direc\iei Organizatorice a CC in 1949, dar ii al Seqiei de Industrie Uioara
panii. in 1952. Ca membru supleant a fast aleasa Liuba Chi,inevschi, cu un
trecut militantist eel putin la fel de important, condamnata in procesul de la
Craiova, alaturi de Ana Pauker, la 9 ani ii 9 !uni de inchisoare.
in 1948, in urma fuziunii cu Partidul Social Democrat, grupului initial de
militante comuniste i se adauga §i Eugenia Ractaceanu, cea mai cunoscuta
activista din Partidul Social Democrat, initiatoarea in 1930 a Uniunii Femeilor
Muncitoare. Locul Elenei Tudorache este luat de Olimpia Tenescu . Spre deo-
s~b1te de celelalte femei prezente in CC, Olimpia Tenescu, de,i cunoscuta in
r~dul comun:§tllor c_ef:ri~ti, nu s-a rernarcat prin ac{iunile intreprinse. incepe
:;e. :u adevarat act1_va ~upa 23 august, c:1nd se inscrie in mi§carea sindicala,
11 m cea de femei, fiind aleasii secretara a Comitetului Central al UFDR.
Proporjia femeilor in Comitetul Central, chiar daca nu era foarte insemnata,
eprezema procentul populatiei feminine aflate in partid. Aparitia organizatiei
urnce de feme1 ~1 nomin 1-
ru· _ . a izarea membrelor CC in pozitii ministeriale conSt1-
1au tot atatea premise pe 1 . -- d
O
autoritate politi a El' . n ru evolu11e ascendenta a femeilor in funcp1 :
c • tmmarea Ane1 Pauk · d r· • • · · d asa
au avut un impact . er ~1 es untarea orgamzat1e1 e m .
negativ asupra prez I · , · • ·d JUI
Printre noii membri atra~i in CC e~ ei. emm1ne in conducerea partt u ·
este la randul ei indepartara.
dus la un procent de re
19
feme 1le hpseau. Mai mult, Olimpia Tenescu
m 54 · Acestea sunt circumstantele care au coo-
prezentare a fem 1·1 ,. · re-
zentate intr-un total de 61 de . e or m CC de doar 5 %, cu tre1 rep
membn. Doar Constanta Craciun §i-a pa strat
15. C~rneliu Craciun, DiC[ionaru/ comuni . 16 E- - - - -
Pr1mus, Oradea, 2009, P- 508. zanfllor din noaptea de 23 spre 24 august J944,
POrganizatorice ,i pre,edinta a Comisiei de verificare a abdJulnct al seq1e1
I -- mem n or de pamd
Reiita, ief a_ seq1e1 pemru. munca in riindul femeilor a CC al PMR. Ulterior
a ocupat mat multe funct11 m sec11a de relatii externe a Comitetului Central al
pl,lR.
Aceste alegeri ar~ta r~ticen~a de a promova in fond de conducere al parti-
dului membre care sa fi tntrat m mi~care ulterior momentului 23 august, fiind
preferate i~ -~ontinuare.., luptiit?arele d~- ?erioad~ ilegalitii\ii. Beneficiarele
acestor poz1p1 ocupasera antenor alegem m Comttetul Central funqii impor-
tante in cadrul regionalei Bucureiti a PMR.
Pii.nil la sfar iitul anilor '60, numii.rul femeilor din Comitetul Central s-a
plistrat constant la cinci, dqi componenta CC a crescut treptat. Venirea la
putere a lui Nicolae Ceausescu si discursurile sale in favoarea promovarii
femeilor in funqii de auroritate s-au dovedit a fi , eel putin pentru primul dece-
niu in fruntea Romaniei , o simpla masura propagandistid, avitnd scopul de a
incuraja intrare"a mai sus1inut8 a populatiei feminine intr-o forma de activitate
salariata, sub mirajul promisei egalit31i. inclusiv in funqii de conducere. Pri_ma
miisura importanta in vederea crqterii implicarii femeilor vi~e i? 197~, cand
la nivelul Comitetului Politic sum numite Elena Ceau~escu ~1 Lma Cmbanu.
Aceste numiri nu au fost insotite de o cresrere a proportiei membrelorintadrul
Comitetului Central. Cu doar 10 prezente feminine, procentul membrelor s-a
p1istrat la 5 % _ O imbunil.trttire a cifrelor statistice s-a observat in r.indul mem-
brilor supleanii unde propor!ia a urcat la 16,6%, cu 26 de prezen\e. l
' . . C I al XII-lea Nominal prezen a
Momentul de rupturrt il constttu1e ongresu · 1a C~rnitetului
-
remmma
. . in partid a crescut cu 38 de partOfolii detinute · Componen
d. .. onia atinsa a
C h' · · aceste con 1\11, prop ·•
entral a fost largita la 245, dar, _c iar 11 m 1XI-lea ii al XJl-lea privind
fast de 20%. Difere ntele apiirute mtre Congresul a d onducere al partidului
Paniciparea feminina in cadrul celui mai larg orga~ .; ~ la mOtiva\iile ~i efec-
vin sa intareascii ipoteza pe care am formulat-o pnvl ~ 97 3 Prioritara la ace!
· cc din 18-19 mme
tele
mo
reale ale Hotiir3.rii Plenaret
. - fenumne ,1 ma1 pu
·
_ _ . . tin cre~terea part1c1pru 11
. • ,~·
. . I
?1_ent era sporirea forte1 de munca_ - . aterie de politici egahtanste a
Poh11ce, fiind eel mai probabil o alm1ere m m
--- . , la conducerea regiona!ei
• urol arulor 50 . (lg53) ~i ulterior
· leaa Lascu Iordachescu se afla la mcep al ontitetului reg10nal
Bucure~ti a PMR, ocup.lnd functia de secretar c
oraienesc (1957) ii raional (1960).
 n<ZENTAREA FEMININA iN STRUCTURILE DE STAT SI DE PARI1D
REP=
pOLITICI EGALITARE. CONCEPT, APUCARE, EFECTE 26l
a ... Al

...
_ . 1 din jurul Romame1. egerea membri!or CC _ PrezenJa membrilor de partid femei in Birou/ Politic!Comitetu/ Politic
Jegislatia tanlor comundis ~ Hotararea Plenarei CC din decembrie 197 6 ~in fabelul tecutiv ,; Secretanatul Part,dulw Comumst Roman (1945-198 9)

-....
ea latre1aru up
9
197. ven . ·m de prezentii ,emmma m cad ru 1 organizai1•-I,cand
, · · ••

-
. · procent m!lll 1or de Biroul Polllk
s-a msl!tull un
bazii, aefost spectacu
terea
·
.•
d 25 % De11 m org
anele de conducere procentul nu a fast atins
1oasii · Fara indoialii,
. .
. • ca aplicarea principmlm
acesta este
• f: momentu!
, ere1.
piistrat ,
m
de. cote .m avoarea cantitatii ,~1 nu
,id
;l]t
l"!J,JI
Membrl plini
remei
1 Ana Pauker
T
14,1
. •
aminrirea colecuva ~
. , 1a Congresul al XIV-lea, .m ·1no1embneI •1989,
i;; i-?--- ~Ana Pauker 12,1 5 0 0 5
. _ .. Pana d trendu!. prezente1. ~
I 20
~ E---
a cahta[n. 0 4 0 0 5
feminine in cadrul Comitetului Centr~I, s111:1 ar c~ c~ m_ ca.ru] partidu!ui, s-a Q 0 0
~ J!---

-
menJinut ascendent, insii nu_ a_ reu1it sa depaJ~asca 11 mc1 macar sa atinga Cota Q 0 4 Q Q 4 Q Q

-
1%0 9
de 25 %stabililii pentru pamc1parea femmma m organele de conducere la niveJ c---<---~ Comitetul Politic -
local ii central. . • . . • Membri plini ~ :.;'.
in r.lndul membrilor suplean\1, procentul de prezenta femmma a fast mai 10 0 0 9 0
insemnat, 0 ameliorare fiind resimtitii incii de la Congresul al XI-lea, cand
ffe 15 0 0
0 II 0 0 7
0
0 0
1%9 21 0
procentul a urcat la 16,6%. Similar cu situaJia membrilor plini, Congresu! 2 Elena Ceau~escu 8,6 13 0 Q 7 0 0
al XII-lea a dus la o noua cre1tere, pana la 30 %, cu 50 de reprezentante in 1974 23 Lina Ci obanu
grupul membrilor supleanti. Pana in 1989, prezenJa femininii in cadru! acestui 5 Elena Ceau~escu 4 Eva Feder
grup a atins 41 %, fiind cea mai insemnata dintre toate organele de conducere Lina Cioba nu Suzana Gfidea
Cornelia Filipa.s 17.8 18 Ana Mure$an llJ 9 Q Q
ale partidului. Chiar dacii nu lipsitii in intregime de importantii, calitatea de 1979 28
Alexandrina Gfi inu~e Elena Nae
membru supleant nu era insotita de aceea~i incarciltura de prestigiu ca in cazul Aneta Spo rnic
membrilor plini, singura !or responsabilitate fiind inlocuirea, in cazul absenrei, 4Maria
a celor din urma. J Elena Ceau.sescu Ghitulica
26 Suzam1 Gildea 15,3 10 Q Q
1985 23 Lina Ciobanu g
Alex:mdrina Gai nu.sc Ana Muresan
Elena Nae
8.2.2. Biroul Politic!Comitetul Politic!Comitetul Politic J Maria Bradea
Executiv ~i Secretariatul Maria Q Q
2 Elena Ccau.sescu Ll Ghi\ulicii II
1989 21 26 suzana G.idea .liJ
Comitetul Central alegea in fruntea sa douii a!te foruri de conducere, cu un Lina Ciob:mu
nurnar restrans de membri. Primul a fast Biroul Politic a carui denumire s-a Ana Muresan
schimbat in 1965 in Comitetul Politic, iar din 1974 in cou'iitetul Politic Execuciv. 44 ; Congresul
Ace st organ_asigura conducerea activitii\ii partidului intre plenare. La Congre,ul . Organizatorid, _dosar 16~~~~ui Munciroresc
al Xffi-lea m statutu! parfd I · 1i - · ·act Surs~ : ANIC. fond CC al :cR? ~.,~e1~:ruarie 1948, Ed1tura! r;::idului
Muncitoresc
com onen' C . . 1 ~ ~ 1 au ost mtroduse precizilri suplimentare pnvt , Pariulttlui Mtm cito resc Roman , -!
-36. Congre.ml al 1:-fea a . 887-890; Congres1~l
r _P ta omitetului Palme Executiv, care trebuia sii cuprinda, ca membn
P 1ru sau membn suplean•i · ·ct pe
Rom~n, Bucure!$ti. 1948. pp. ~3::, -:ra Politica, Bucu!e~u. I956di:ra Politicli, _B~cure~u.
du ta • t . ' ' pnm-secretarii comitetelor judetene de part! , . Rom,m , Editura de Stat pent~ Literal mtin, 20-23 iume J960: ERomiin, !9-24 1_ufle 196 !;
ra m regu 1u1 mandat Erau de I ti a1 al llJ-lea al Par1idul11i Mun caoresc Ro I Partidului Comumsr t Partidulw Comums
Comitetului Politic E · . . asemenea membri sau membri sup ea~ .. 196\, PP- 725-7? 8. Co11gresul al IX-te;/139. Congresttl al ~-~e;7~ P· 69; Congres1~!
Generale a Sinct· xlecunv. 11 pre1ectintele Consiliului Central al Umun~'. Editura Politica -B~cure~ti, 1965, pp. _7 - Politicll, Bucurest1, Edi~ Politita:, Bu~:t~;
icate ·or' pnm. -sec re t aru I Comitetului Central aI Uniunu
Tineretului Comunist Roman, 25-28 'noiembrie 1974, Ed1~raJ9-23 noiembrie !9"79: r Romcln, 19-ll no1e_ e~
11 pre,ectinta Consiliului National al Femeilor11 - a/ Xll-Lea al Partidului Comunist R01:~ al Partiduiui _co~;;";u1 LIX, nr. 14702. vm ,

--
198!. pp. 892-898, Congresul al XJ/5 p. 734-739; Scant
1984, Editura Politica. Bucure~u. 198 'p
24 noiembrie 1989.

17. Co~~resul al Xl!Nea al Partidutui . . ura

Poht1ca, Bucure~ti, 1985, p. 630. Conumtst Roman, 19-JJ noiembrie 1984, Edit
 POLITIC[ EGALITARE, CONCEPT. APLICARE, EFECTE
266 REPREZENTAREA FEMININA iN STRUCT
URILE DE STAT ~I DE PARTID 267

Cr,111frel11/fb1i1icfat rm;v ~
embrii a Comitetului _Central inca din 1965, prim-seer •
J.(l 6in.,,_'__
""'·,,_ _ _ __ - , tll ilor '60 al comrtetulm ratonal, ulterior de sector I e_ta.r de l_a mceputu]
-Mc:mbri rlini,to:,ul an · d a mumc1pmlu1 Bucureiti
ESMmflirlini.f•m• i
Ca parcurs, se ap_rop1a e celelalte membre ale Comitetului Central, utand
- Mc:mbriwrl•3111i.lOl31 justifica alegerea m organele de conducere ale Comitetului Central P

~
:= :::; ;:j~~:.~~~=\~.
1-
dr)
M'111t'ri S'J pieJll!i. fc:,ud. <;. (~- drl
La Co~gresul al_ XII-lea, a fost ~tins eel mai mare numar ,i ce~ mai mare
proport1e m a~elai1 Omp a membnlor de partid femei in cadrul Comitemlui
politic Execut1v, c~ ~mc1 membre plme 11 patru supleame. Ulterior, procentul
descreite treptat pana la 9 ,5 %, mult sub cota de 25 % previizuta de hotararea
Comitetului Central. Membrele alese la Congresul al XIV-lea din noiembrie
19g9 erau acelea~i ca in iunie 1973, Elena Ceau;escu ,i Lina Ciobanu. Numarul
supleantelor s~a mentinut co_nstant la patru, in acest grup observandu-se pre-
zenta constanta a tandemulu1 Ana Mure,an-Suzana Gadea.
in conditiile impunerii unei politici de rotatie a cadrelor, dupa cum observa
Adrian Cioroianu, exista in cadrul Comitetului Politic Executiv, pentru perioada
august 1981 - decembrie 1989, doua grupuri care traverseaza nestingherite
deceniul, grupuri conturate in jurul celor doi soti Ceau~escu. Primul este for.
mat din 14 membri plini din care facea parte §i Lina Ciobanu, vazuta ca argu-
Figura 2. EvoluJia membrilor de partidfemei fn Biroul Politic/Comiteml Politic ment pentru faptul ca rela{iile clientelare ale celor doi soti se intercalau, §i un
Er:ecutiv ;i Secretariatul Partidului Comunist Roman (1945-1989)
al doilea grup de membri supleanti, din care fiiceau parte Ana Mure,an, Elena
Nae §i Suzana G:ldea20 .
Dupi! cum reiese din tabelul alaturat, in cadrul acestui organ de conducere,
prezenta feminina nu a fost una constanta sau substantial3. Timp de 8 ani, intre Existenia unui grup feminin inamovibil la conducerea partidului tine n:1~i
mult de caracrerul regimului comunist din Romania §i relatiile ce s-au stab1ht
1945_ ii 1953, Ana Pauker a fost singura femeie prezenta in componenta Biroului
Pol!t1c. La plenara din 20 august 1953, Ana Pauker este inlaturata din Comitetul intre cuplul Ceau~esc~ si detinatorii altar portofolii importante. Avem in vedere
o blocare a mecanismelor de prornovare in panid. Toate detin3toar~le de por·
Central, pi!rasind in consecinta ii pozitia detinuta in cadrul Biroului Politic.
tofolii in conducerea partidului au fost numite in functii in ~ _doua JUm3t~te a
d:
Pentru urmatorii 20 ani, Biroul Politic ii ulterior Comitetul Politic a riimas
anilor '70. Ulterior nu s-a mai evidentiat in viata politidi mc1 o p~rs~n~htate
un basnon masculin. In 1973, la plenara partidului din 19 iunie sunt alese ca
politica feminina. Hotllnirea Congresului al XII•lea, ca prim-secretam dtnJudete
membre_Elena Ceauiescu ii Lina Ciobanu. Aceste alegeri au coir;cis cu hotiira-
~ea ~1:vmct cre~~erea rolului femeii in societate, fapt care a determinat multi sa• .mtre in alcatuirea Comuetulm
. . Po 11t1c
. . Execu t·v
1 , daca ar fi fast
. . respectati!, ar
1
1stonc1 sa aprecieze ca ma .. fi dus la imrarea unor figuri feminine noi in prirn·planul poht1c. Acest ucru
sotiei Secretarului Gener 1Sura ve_nea ~entru a justifica ascensiunea pol1t1c8 a
de rapida- a El . C a al partitlulu1. Fara indoiala, cariera politica extrem nu s-a int3mplat21 • • • • • membrii sai Biroul Permanent,
de rudenie c
ene1 eauiescu nu
ful .
r· · • I ·
poate I expltcata prin alt factor decal re atia
Comitetul Politic Executtv con 5t1mia dmtre . R a·n Biroul Permanent
u ie Statulm dar ·ct · - de c ct 1 1 Part·1du!UI Com um st om ·
a plasa intregul set al m~ ·{ c?nsi er hazardata viziunea reduc1iomsta on us de Secretarul Genera a .. ·ct . de stat adopta hotarari
S-a spus ca ii numirea ~~rt _o~egahtare in juruJ personalitatii Elenei Ceauiescu. asigura coordonarea operativa a activitatn de parllrut~olitic Executiv al PCR,
in aria de competenia ce ii era stabilitii de C~m1ted I Biroului Permanent, de
ci pentru a justifica la r•1: 11 1?ban~_a fo 5r facuta nu pe criterii meritocrauce, c" . . . ·1·· depuse In ca ru • d
cea din urma, Lina Cii~a:u1~1.p?z1tia El~nei Ceau~escu18. Spre deosebire.de aruia ii ~i raporta asupra acnv1ta 1~ ~ · meie Elena Ceau~escu, incepan
1 1
la crearea sa in 1974, a activat o smgura fe '
~ constru1se treptat o cariera politicli, filD<l
cu 1977.
18. C~isrin,a 1:!a~a Ol~e~nu, nStrategii de in . , al
amlor 70 ' m Cnst1na Liana Olt tegrare a feme1Ior in spatiul public romanesc ~ •. toria comunismului romfmesc,
Femei/e in Romania Comunistli - eanu_~ed.?, Elena.Simona Gheonea Valentin Gheo~ea, 20. Adrian Cioroianu Pe umerii !ui Marx. 0 introducere m ,s .
SNSPA, Bucure~ti, 2003, p. 32 studu de lstorte socialii, Editura U~iversitari'i Politeia- Cunea Veche Bu,cure~ti , 2005, P· 429 ·1 . dosar 72/1989; fond CC al PCR - seqia
19. ANJC, fond CC al PCR _-
- sect1a Cadre, dosar C/2080. 21. ANIC, fond Ccal PCR - sectia Cance ane,
Organizatoridi, dosar 1/1988.
 POLITICI EGAUTARE. CONCEPT, APLICARE, EFECTE REPREZENTAREA FEM!NINA iN STRUCTUR!LE DE STAT SI DE' PARf!D
268
269
in fruntea partidului, alaturi de Comitetul Politic Executiv §i BirouI Pennane
. funcJiona ,i Secretariatul, care orgamza 11 controla indepii· . nt pozitii de conducere la nivel local
al acestma, • • 1 . . r . . ..
hotararilor de partid, asigurand mace a,1 t1mp rea tzare_a poht1c11 de cadre
nirea 8.3•
seleqionarea. pregatirea ii repart1zarea acesto~a. _I~ed1at dupa Conferin; . sa de reprezentare la nivelul central _al partidu!ui se poate explica prin gre-
N r nalli a partidului din 21 octombne 1945 11 pana la 27 ma1 1952 Al LIP cu care feme1le erau promovate m funqii de ril.spundere in e<aloanelor
10 u1a1ea . .. d b - ct· • . . '
Paauera11
k 'ost sineura
~
femeia care a fiicut
. parte
. din .Secretariat,
. fiind sec' retar na
uiferioare, or~amzaln . e aza_ m mtrepnnden, ~omune, oraie, municipii, raioane/
cu probleme agrare". Piin_a in,decembne_ 1989, met o •!ta feme1_e ~u a mai fast ·udete. lJrmanre~ tr~1ect?mlor profes10nale ,, polmce ale pufinelor alese care
membru cu drepturi deplme _m Secretariat. 0 prezenta meteonca a fast Lina I . ns in anu 50- 60 m Coffi!tetul Central al PMR aratil. ca, alaturi de a!Ji
Ciobanu, timp de ,ase !uni, mire 22 mart1e 11 26 septembne 1984. au aJU_ importanti in devenirea politicii, implicarea ii gradul de autoritate atinse
De~i mai numeroasa dec:3.t in alte t8ri comuniste, prezenta feminina in func- fucton fi . .. . I .
la nivel local sunt ~e cmtom pentru rnve ul maxun ce poace fi atins in respec-
Jii de autoritate la nivelul organelor de wnducere ~le Partidului Comunist ·va grupare poht,ca.
Roman nu s-a ridicat la nivelul de cote stab1ht. Cu cat urcam In ierarhie, iar 11
Pentru intervalul 1945-1955 , prezenta femeilor in fruntea org~z~tiilor de
prerogativele funcJiei cresc in importanJii, cu atat ponderea femeilor in totalu! bazii s-a meniinut sta\ionara, la cd mult 9% dm totalul secretanlor". In cadrul
membrilor scade. Pentru partea de inceput a guverniirii comuniste, se desprinde
0 anizaJiilor, femeile erau de ob1ce1 responsablie c~ ~c11v1tlJlie de propaganda:
in mod evident imaginea Anei Pauker ca principal exponent feminin al politicii rg · torice ~i bineinteles cele le 0 ate de feme1. In 1956, prmtre acnv1~111
romane~ti. Un nivel de autoritate asemanaror nu a mai fast atins dec:1t de cuplul orgaruz~d mun~rati se cras~au 4.2t's femei, reprezent.ind 15% din totalul
Elena Ceau,escu-Lina Ciobanu. Opinia generalii a unei mase de femei care a de pa~u re 24 Ma·surile opentru diminuarea aparatului de partid au lovit in
invadat funqiile de conducere dupa venirea Ia conducere a Iui Nicolae Ceau,escu acestu1 grup • . . , • d I
primul r.ind in activistele care lucrau in cadrul sect1e1 pe~tru mu?c~ m ran u
nu este confir~~ta la o analiza'. statistica. Dimpotriva, in prim ii 15 ani de regim
femeilor dar ii in filialele Uniunii Femeilor Democrate dmRomama. Ambele
Ceau,escu, pana la Congresul al XU-lea, in ciuda discursurilor ocazionate de ' . bl • c ilor" au fost d1zolvate, responsa-
conferinte ale organizatiei de femei, hotariiri ale Comitetului Central privind s1ructuri de partid dedicate ,, pro eme1 eme :-- ma,· mic de
. d f: ., populare cu un numar
as~gurarea po~ulatiei feminine a ,,locului pe care ii merita in societate", situ- bilita\ile acestora fimd preluate e s atun e • d ' 1 mulului de func\ii,
. . '5 ]. . lei se dezvolta mo e1u cu
apa s-a_ mentmut la parametrii regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej, atiit ca act1v1ste remunerate- . n para . ~ tribu ii ~i in alte sectoare, precum
prezenta gen~r~la in partid, cat si in conducerea acestuia. responsabila organiza1iei de femet ava~d ~ . Al ar putea explica de ce un
.., . . . ·ca p1omen. sa s- 9
D~p_a srabihrea unui principiu al cotelor, care stabilea o prezenta feminina propa~anda'. a~tt~1tac~ orgamzaton_ , acrivi cilor femei scade pana. la 1;~5 ,
demuum25% ino g 1 d . . . decemu mai tarz1u. 111 1966, numarul . 1 1 de plaia ale parudulm- ·
b I r ane e e part1d, la mvel central ~1 local ponderea mem-
re or de pa~id in general ~i in cadrul organelor de conducere ; crescut. Trendul reprezemanct II % din totalul celor aflap p_e sta~e e I trasate o serie de masuri
ascendent dm cadru! parfd 1 • . . • IX I I par11dulu1, sun .
Incep,lnd cu Congresul al - ea_a . brelor de partid, cat ~1 pe~tru
Procente1e r,·nnd cele careI au
u lll s-a reflectat ~r in cazul pozitiilor de autontate,
I en·r· Cea ma1. buna reprezentare a fast atmsa
d"fi . - concrete at,lt p e ntru miirirea numarului_ m~~I r de partid. pana in 1973, clfca
la Congre 1 1 X
Central ~ulte~ II-lea, cu 23 de procente din lotalul membrilor Comitetului promovarea acestora •111 con ducerea orO0 amzatn ° ..
·ct ocupau functn ~ill orga nele locale
· nor, procentul a sc:-- . . . din totalul teme1
o CLncime . ·1or at1ate in parll t, ri ai orgamzatu . ··1or de baza. . ..La
d_in decembrie 1989 sa aun ii 1 ;zut treptat, pentru ca inaincea evennnente!or rau secre a orgamzatn1e
de panid iar 7 % dimre acestea e
A

106 638 de membre m ., , d

!I L_ma Ciobanu. in ca~ruf m:m,S _procente, reprezentate de Elena Ce_auies~u . ' . siona cu . . D fiecare dai.a can
buna, ajungiind la 41 "' • . bnlor Supleanr,, SJtuapa a fast senSJbil ma, Pnma vedere, cifrele pot 1mpre ' . de organizape. e
" m no1embne 1989 d . 700 a secretan
Daca pentru Comitetu! p I° . . e Part1d , dintre care 7 - c C esul al /I-lea
f 19; ongr, .
Ceausescu s-a putut con t t o 1t1c _Executiv, 1n timpul regimului NicoJae ::---_____ . elarie, dosar 47/195~, ~turii Politicli, Bucure~t1,
proceme atins in 1979 B· 1P
s a a un revuim
enc, cu un punct culminant de 2
o de 23.ANIC , fond CC al PCR- secp_a c;~~tura de Stat pentru Lile . .
El ' irou ermane t b al Parridului 1\t/1mcitoresc Roman, . Srructura soc1a/-econom1c/1
ena Ceausescu. 0 situatie similaraa fin ~ cun~scut o singura femeie mem r~, (956, pp. 292-294. . fi bruarie /956, wL (11956. p. XIV.
ost 1nreg1strata ,i in cazul Secretariacului. 24.Recensiimimtul populaJiei dlll ~ ~tatisticli, Bucurer~ dosar43/1957, dosar ~8/19~7d

:-,--_
, a populaJiei, Directia Centra~ii c:ncelarie, dosar~/~~ ••Partea a II-a:
25. AN]C, fond CC al PCR- se~tt~5 martit 1966, VO i DirccPa Centra
l~~ula£:c~::~~.
e
6. Recensiim{mtul populaJie.i d~; economiei r10/iona e.
22. Roben Levy, Gloria Ii decliderea Anei Pau .
Pe ram11ri ,5i subramun a
ker, Pohrom, Ia~i, 2002, p. 43. Bucure~ti, 1970, p. 2·
 POLlTICI EGALITARE. CONCEPT, APLICARE, EFECTE R.EPREZENTAREA FEMININA iN STRUCTURIL
270 . • . , EDESTAT~IDEPARr!D
. . le propagandistice privind participarea femeilor in ct· . tre membn sa fie femei'' . In toamna anuJui l • 211
PCR pubhca matena . . , . 1feri, 1 976 , 10 ,edinta Comitetului
. •iate ,i imphc1t m part1d, prezentarea nu era una un·, d~·(c Execut1v dm 13 octombrie, se ia in d.
t 1 sectoare de ac t1v1 'l • ~ 1,onn~ 11
e e. . esaJ·ului transmis. Atunc1 cand procentele se incad , po tarii Hotararii Plenarei CC din 18. 19 _iscuiie un raport privind situatia
la mvelul forme1 m . I d .. rau IU f''.~ec intat Comitetului Politic Executiv r 1Un1e 1973. Conform documenru-
.
limitele dictate de par u·d , gasim pentru
. respective . . e . omenu statistici
, , procen. 1u1 ,na . , eprezentarea I . I
tuale. Dacii siruaJia nu era tocmai conform pre:'1zmmlor facute, intalnim doar · de parud era una "multumitoare"'I d .. a mve ul conducerii de
cifre, farii o raportare cat reprezentau ac~Je date mtr-un total de functu existente. swt l'numeroasii la nivel local. Virgil Trofi~ a ar stat151'.ca arata o prezenia mai
put!O inliiturarea acestei situatii : propus gasirea de solutii concrete
in timpul regimului Gheorghe Gheorghm-DeJ, ~etoda ?e! m~1 des uzitata era pentru
evitarea oricarei men1iuni pri~ind prezenta femello~ atat ~n ra~d~l partidului,
cat ,i in organizaJiile de la mvel nat10nal, 11 cu atat ma, putm m functie de Pentru ca suntern la ~far~it de_ an, viitorul an ne apropiem de C f . .
secretar. Materialele propagandistice pentru uz extern, ed1tate dupii 1965 , aduc Partidului, cred ca ar fi bme ca, Comisia de C d C 0 ? enn~ Nalmnala
a _ _ y • • a re a omnetulu1 Central al
,i unele preciziiri in legaturii c': prezent~ femeilor in riindu_rile partidului ,i r,i.rtidulu1, tmpr~una cu sect,~ ~rgaruzatorica a Comitetului Central sa prezinte
implicit in funqii de autontate. In 1969, m lucrarea de hmba engleza Worn,,, SecretariatulUI m~t~ p~opunen dm vreme, pentru ca, cu prilejul diferitelor alegeri
sii promovli?1 fe~~11: 1_n co~ducere. Pen!r:u ca ctaca nu se face OtreaM organizata
in Contemporary Romania, avand-o ca autoare pe Maria Groaza, nu se precizeaza
0 sii ne _crez1m ca_ iar~~I ne ~cem ~utocnuca [... ] a fast OJipsii de preocupare con-
decal numiirul total al femeilor membre de partid, fara a se da ,i procentul creta, bme orgamzata, ca sa solut10nam din ce in ce mai bine aceastil problemi!A
care la momentul respectiv era sub 20%, cifra ce ar fi ctaunat demersului pro:
pagandistic al c8rtii27 • Cinci ani mai tiirziu, este editata o alta lucrare avand ca Experienta politicilor egalitare nu era in ace! moment una incurajatoare.
tema "Femeia in Repub!ica Socialistii Romania", de data aceasta in patru Iimbi Politica permanentelor incurajari ~i recornadari s-a dovedit a fi una falimentara..
de circu!atie intemationala: franceza, engleza, spaniola ,i rusa. Sum explicate in acest context, Petre Lupu propunea trasarea unor sarcini tangibile, far.1 a da
pe larg paniciparea feminina in toate domeniile de activitate, prezenta in viata ~i posibilele tinte ce trebuiau atinse:
activa, accentul fiind pus pe sectoarele feminizate, prezentate ca probii elocventa
a egalitiitii de ,anse de care se bucurii femeile in Romania. Ca dovada a parti- in ceprive~te promova.rea femei lor eu propun sa se stabileasca ob!igaiH concrete
cipiirii politice este aratatii prezenta in structurile de stat la nivel local comitete pentru c:1 se pot realiza. Laun moment da1, prin anul 1966, reu~isem sil ave~ femei
judetene, oriil;ene, ti. Pentru Marea Adunare Nationala este data cifr; exactii a in fiecare ora~ sau jude1 chiar in funcJii de vice-presedinte. Trepl~~ au d1~paru1.
deputate!or, proporiia, care la momentul respectiv nu depa,ea 15%, nefiind S-ar putea acum. pe ntru cii sum conferinte orasene~ti $i municipale s1 m_ 3~onunuare,
f'e~izata. Aceea,1 metodii a fast folosita ,i pentru a prezenta situatia membre- sii se urm 5.reascJ. cu perseveren1a pc-ntru cii acolo se promoveaza femei ·
or m _part1d, fond date cifrele, si nu procentele2s.
• N" 1 ,co 1ae
Ceau~escu preciza. referitor la
. Ex~ st enta ~nei cresteri timide, dar Constante a femeilor atat in cadrul par- La discutarea proiecrului de hotilrare, .
tidul~i, cat >1 in organele sale de conducere la nivel teritorial este data ii de adoptarea principiului de rep rezentare prin cote: ,,Este _o con:~:uzare a sarc1-
ntruemarudl. activfistelor care ajunge in 1977 la 5.415 reprezentand putin de o
n·11 cd, trebui e sa promovam feme1·, ca- ate1t 1 ram:ine dez1derat .
. b - comitetele de
une m c1 ra globaJa29_ ' Recrutarile pcntru m5rirea numaru - 1 . de feme1 mem re ,0
m .. d ' etar Textul initial pre-
Pe acest fond vine Rota • C . . . Parf1d, tre buiau facute mai a Ies pen Ir u functnle. e seerrara alte
. detalii. Milsura
1976 cu pnvue · · la prornovrarea om1tetulu1
. .., Politic Executiv din 24 decembrie
. . 1
organelor t1· orga . 1··1 area unu1 numar mai mare de femei in acuv1tatea vedea ca baza de seleqie predilectii sa fie muncitoare e, fast respinsa ca fiind
' mza 11 or de pa fd · · le a fosc propusa de Elena Ceau,escu, insa formularea a
judetene municipal a . r 1 , prm care s-a stabilit ca in com11ete
urile de,panid dine; ~r S~nesri_si_comunale, precum ~i in comitetele ~i biro-

- m repnu den, IDSlitutii ,i unitati agricole eel putin 25%

27. Mari~ ?roza, _Woman in the Contem .

de Roumanie. Women in the So . J' omama, La femme dans la Ripublique Sociaf1s

.
28 -Consihul Nai1onal al Femeilor dinp;ra? ~ife of Romania, Meridiane, Bucure~u. _19 te
0.

Socialista de Rumania, Merid' eta ist Repub_lic of Romania. La mujer en la Repubfica

?
:;-:--_
30 · .. Sedinta Comi1eLului Politic Execuriv al CC al PCR · m
,, • Scfinteia, anul XXXIV,
.
31 n~. 1~006, sdmbara, 25 decembrie 1~76. !Iii ca un numlir mare ~e ~e:i:: 1~:::e:::
. ~1lrg~! Trofin mentiona: ,.,~i_n ~ate~:il ;:djuncti" R3spunsu~ l~i~~~cput de sus, de

t
~.

1 ~ctt, de r3.spundere ca m1ru~tr1: mi ~nd cu Comirerul Ce~tra · sar 91 11976, t. 52.

in~e~entia Jui Trofin a fast: ,, Incepa R _ seciia CanceJarie, do
29. Recensdmtintul populaJie• . ian~, Bucure§ti, 1974. ., 32 a _rn1nistere ! " _ ANIC, fond CC al PC
economi a n· - 1
dm 5 1anuarie /977 ·a/a- 33 -lbi_dem. 0
c • ireq1a Centra]a de St . . , vol. II : PopulaJie-struc!llrii soc, J4•ib1de,n, f . 53. . dosar JZiiJ976, I. 8 .
a11s11ca, Bucure~ti, 1980, p. 254. ·I\Nic , fond CC al PCR - sectia Cancelane,
 POLlTTCI EGALITARE. CONCEPT, APLICARE, EFECTE
274 REPREZENTAREA FEMININA iN STRU
_ . B .. de exemplu procentul membrilor femei era de 42 . . CTURILE DE STAT ~I DE PARTIO 175
Daca m rm 1a, ' . d " ,2 % •
' . era de 29,8 %. JudeJele dm Mo! ova se plasau m general deasu, in
Cillara~1 de Ia nivelul
.
s1mplulm muncitor, susJinut ,
. . .. sa urmeze cu · .
·
A • • •

mediei nationale. Judetul NeamJ mreg1st'.a o part1c1pare feminina de 4/'a !izari ~1 nu de put~ne ~r~ ~tudu universitare, ma·ori rsun de cahficare, specia-
de Pe urma acestei po hue, erau barbati i . .J ..tatea celor care beneficiau
re Suceava 42, Vrancea 40. la!ul, m sch1mb, nu avea decat 33 d de ' 80 . . n mst1tut11 rnai I •
procen ' b ·1 d' C . . e Pt e a anilor , mtrau cu predilectie . '. a es m a doua juma-
nte prezenJii femininii ln randul mem n or m om1tetul JUde(ean de . o. tal , ca angaJat1 fe · 0 •
ce La nivelul municipiilor, ln 1989, procentul femeilor in comitetele Part1d''. ·roportantli de racolare, politica de reprez t . ' me1. ata fiind baza
. mun,c, 1 • en are pnn cot fi ·
6 %
pale, la nivel naJional, era de 38 , ,, iar propunerea pentru alegerile dint · , deplinit. Un alt factor unportant este pond . e a ost ma, lesne de
tn . . erea muncttoarelo · ct
lui 1989 era pentru 40,3%. Acelea!i cifre se 1nregistrau !i 1n cazu] com·oamn, d jdatilor de part1d feme1. Majoritatea organizaJ"l . r m ca rul can-
• • 11 or JUde\ene rapon
orilieneiti ii comunale. Itetelor ,area norme1 ca 50% dm totalul candida\ilor de part'd a . _au respec-
• A fd . .. I s fie feme1. In procesuI
La nivelul membrilor birourilor organizaJiilor de baza, procentul er de adm1t:re. ~n par I , mu~cit~m aveau prioritate ca numar. Re ula nu era
40,4 %, responsabilii cu miicarea cadrelor considerand ca acest ind ice a de respectata ,, m cazul cand1daJdor de sex feminin g .
, . • d repre. . ., . , penIru care cele mat bune
zintii_ i? mod corect ponderea ,eme, 1or m ca rul partidului. Responsabilii rap?rtun ar~tau m~x1m 35 % muncitoare in totalul candidatelor45.
pohncu de cadre nu doar urmi!reau atent evolu11a drfenJilor indicatori . Jn ~989, m com1tetele de partid din intreprinderi, populatia feminina repre-
int~rve~e~u dir~~t in ~tabilir~a cotelor ~~ reprezentare la fiecare camp~n~: zenta 10 medie. 38 % dm tornlul membnlor organizaJiilor de bazii ii 36 % din
legISlan~a, stab1lmd ~tat numarul portofolulor care reveneau diferitelor judeJe, totalul secretanlor. Proportrn diferea in functie de fiecare ramura industriala
mumc,pn, comune, cat i' rotaJia cadrelor. Cel putin 25 % dintre candidaJi erau la in pane ~i de prezenta feminina in respectivul domeniu. Pentru domeniile
prunul mand~t. Alternarea permanenta a persoanelor ii a numarului de mandaie feminizate, procentele erau mai semnificative, dar nu atingeau proportia anga-
racea pos1bila respectarea cotelor de prezenta feminini! impuse dupa 1976". jatilor femei. Diferenia era de aproximativ IO puncte procentuale.
GnJa pentru respectarea politici de cadre nu se manifesta doar in sensul Un alt element ce nu se incadreaza in normele statistice era o prezenta mai
cre~terii cu orice pret ~i pana la orice nivel a prezentei feminine in organele numeroasa a fe meilor in cadrul Birourilor organizatiei de baza si ca secretari
de conducere ale partidului la nivel local. ln cazul comitetelor judetene din ai acestora, acolo unde numarul angajalilor femei nu era semnificativ. Este cazul
regm~e al Aciiror pro~~ demografic ~i economic indica o prezenta semnificativa in special al sec toarelor vazute ca fiind specific masculine, precum construqiile.
a fe~eilor m~r-o acttv1tate salariata, era mentinuta ~i incurajata o participare Din propuneri le pentru alegerile din noiembrie 1989 se observa preocuparea
egala _a femeilor. Este cazul judetelor cu profil industrial axat pe producerea pemru ca prezenp secretaril or de organizaJii femei s8 fie propor_tionala cu foqa
bun~nlor de consum ~i industrie alimentara. Daca in schimb responsabilii de munca feminina din ramura respectiva. Lao prezenia de 40% in totalul for-
con_sid~ra~ ca prezenta feminina din subordinea respectivului comitet de partid lei de munca salariate , propoqia in partid era de 36 %, cu perspective reale de
nu JUst1fica o reprezentare . " creitere daca ritmul srabilit dupii 1983 urma sii fie mentinut ii dupa 1990.
rii fe ·1 "n pantara, erau luate masuri pentru reducerea ponde-
me, or. n.,lfel de exemple • 198 Ce) putin la acest nivel se pare ca statul comunist respecta promismnea
aceste douii ·ude e 8_ _ • erau m 9 Ora§ele Satu Mare §i Sibiu. Pentru
4351 d . J I a hotarat scliderea reprezentativitatii Ia 40%, respectJY facuta fe mei lor, ~i anu me ca intrarea intr-o munca salariata le va transforma
0• e~t pentru alte com1tete mu · · I
dintre membri44. mcipa e se propusesera cre~teri pana la 0
45 % in actori polit ic i avftnd drepturi egale cu b3.rbatii. Aceasta scare fapt : ste ct:
fi · . v a • t"d a casnicelor ~1 feme1lor
Ca secretari ai comitetelor de . . ,. . . . - con '.rmata ~i de propoqia tot ma1 sca~ut m ~ar I •. • otalul membrilor
tau _deciit ~9% din total, roe part,~ dm '.n!repnnden, feme,le nu reprezen pens,onate. In decembrie 1986, propor11a acestei categom '." I . d I
d • lul urmator fiin ca aceas a
retnbuiti. In institut"" p . entul IIlJUmatatmdu-se pentru categorrn celor : panict ajunsese la 8 %, prognoza pentru w_terv~eliman anticipa in lucrarea
D'' ,u, proporpa era m31· · 40%
11 erentele de reprez ta semmficativa, mergcind pftnii la 0: sa descreasca la 5 %, urmiind ceea ce Ecatenna .. de cemei casnice. De
a· ·1·e a categone1 1'
A ,.

§i oportunita1ile de avean re mtre mtreprinderi §i institutii arata in mare masura sa · . .

al' §t a~ume d1mmuarea pan~ I~ is pan 1 mau femeile pensionate ~i cele .~are
A

1 nsare ale ang · ·1 c-

oare, precum §i compo . . . 3Jat1 or femei in cadrul respectiveior se tfet, dm cele 8 procente, maJorttatea o for I ea ii ingrijirea copulor.
partict t . . z1t1a sociala ii . ·1 r de
eme1. In intreprinderi unde pe ~r':el de §Colarizare a membn ° ri se aflau in diferite forme de concediu pentro ere~ er u nici O profesie repre-
Promovanle incepeau de cele mai multe 0 Din totalul membrilor de partid, femeile care nu avea
-:c----- zentau doar 0, 33 %.
~-~:ec,
42. AN!C, fond CC at PCR -

. m, ff. 249.
.
foo d CC a! PCR _ ::~::: ~~ncelar!e, dosar 72/1989, ff. 230-234.
ancelane, dosar 18/1987, ff. 83-85. ~ . dosar 211 1981, ff. 72-73 .
· ANtc, fond CC al PCR - sectia CanceJane,

♦
 POLITICI EGALITARE. CONCEPT, APLICARE, EFECTE REPREZENTAREA FEMlNINA iN STRUCTU
276
. . RILE DE STAT 51 DE PARTIO 277
Cifrele statistice arat~ ca pr_eze~l~ femininii in fonqii de autoritate . prillla oca21e prntru ca~d1datele femei de a fi ales • .
local era uior peste media femuuna m cadrul part1dului ii mult p la n1ve1
1au fost alegenle du: no1embrie 1946, cand Fede e m forul le~ISlativ nati-
in organele de conducere superioare ale partidului. e,ie Prezenia o?" Rolllania a lansat m cadru! mai larg al I rat1a Democrata a Femeilor
d1D · I 13 d ·
ocratice pnme e - e candidate din istori
P atfonnei Blocul · Pa ·
u, mdelor
Tabelul IO. PrezenJa membrilor de partid femei fn conducerea orga • .. QeJJI . .. • e pentru a fi ales • Pa I
maniei. Afiherea polmca a femeilor candidat e'" r amentul

....
bazii, pe ramuri de produCfie fn august 1989 mzaJulor de
Procentul de femel
Ro •ei FDFR, incluzand membre ale Partidului Cera o_ repreze_ntare a compo-
Pn,centul
Procentul Proc,ealu) nen, . . Fl . omurust Roman (Ana Pa k
der.m.i secnlari al comitetelor
forjel de femeQori,, Alexandra Sidorov1c1,. onca .Mezincescu • Constanta Cracmn . . Ohmp1a. . Tenesu er,
membre Ill de parlid/propus a fi IOlaluJ llleaihrtar •'aria Bondar), Parudul Na\10nal Popular (Florica Bagd ' ) Pa . cu,
mund '" . R"d " . asar ' rlldul Socta!

·~
blrourlJe alins In alegerile din
feminine de P8J1k11 oeroocrat (Eugema a aceanu'. Mihaela Manase, Maria Sevastru, Mia Marian
de bul aoiembrle 1989
inva:tam3nt 58,3% 66,2% / 68,4% 68,2%
LenU§ Teodorescu, MarmToncmlescu, Janeta Maltus Safir, Victoria Bogdea)",
Cercetare- frontul Pluganlor _( Vernmca Togoe, Elena Livezeanu, Ana Barbulescu, Florie~
39,2% 39,8% / 43,6% 44,0%
proiectare Biaj) , din partea Smd1catelor, Elena S10ia ,i a Partidul National Liberal, aripa
Cooperative rararascu (Angela ~o~om, Manana Negufa). Succesul in alegeri a BPD a dus
Agricole de 44,28% 43% / 45% 57%
Produqie
ii Ia alegerea cand1da1elor propuse de FDFR.
Comert§i
in guvern, prim a femeie intra lnaintea momentului ca~tigarii alegerilor din
cooperatie 58 ,6% 60% / 62% 62 ,5% noiembrie. Ea a fas t Florica Bagdasar, iar conjunctura mortii nea~rep1a1e a
Industrie sotului ei, Dum.itru Bagdasar, detinarorul portofoliului de ministru al Siiniiti'iJii,
alimentarii 48 % 44% / 51% 50% 36% a propulsat-o ln locul acestuia, in iulie 1946~7. Urm3.torul scaun minislerial a
Transporturi
18,2% 12,9% fost eel ocupat de Ana Pauke r in frumea Ministerului de Externe, in locul Jui
Comunicafii 12,3% / 15 , 1%
60% Gheorghe Ta tarascu . deveni.nd astfel prima femeie ministru de Externe din
Industria chimica 36,1% 31, 37%
Construqii
40% lume. Funqi a de!inuta a arras repede aten1ia presei mondiale, revista Times
18% ll%
Industria ~oara 66,6%
14,0% dedicfindu-i coperta numaru lui din septembrie 1948, fiind considerata nu doar
74% I 77% 80%
lndustria un simplu ministr u de Externe, ci adevflrat trimis al Jui Stalin, ,, the Women
constructoare de 27,94% Who Tal ks to Stal in••,s _ · ·
21% / 24% 30%
nla§ini
in aleoerile di n 1948 numarul depucatelor a\ese In Marea Adunare Nat10nala
Sursa: ANIC, fond CC al p - cre~te la.::,30. Din ()' ru pu'i ales in 1946, deputatele comuniste ~i o parte a ce't°r
~l:ar~ pe frontul muncii cr;a:ar::ct~~ ;anc:t~rie, dosar 72/1989, ff. 1-97; ,.Angajare social-democra te oin fru nte cu Eugenia Riidiiceanu, ~i-au pastra! mandate e~
. • Itoare rara alta apartenen~a
ala=~~/.
l
98_8 ; .. ~re~nll la munca _ 'garan~~~a;t Liberii,. anul XLVI, nr. 13478, marti,
• m Scame1a, anul LVIII P 0 . lege, prm dezvoltarea economico-soci- I' .
. , .
restul pozttiilor fi ind ocupate de muncitoare ~1 agnc~ '
ct·n umunea Feme1 1or
- Democrate
•
1
, nr. 4478, rn1ercuri, 8 rnartic 1989. P~ 1t1c a. Din grupul celor 30, 17 proveneau .1 .. ~9 C posturi ministeriale,
fiind membre In Comitetul Central al orgamzape,_ · t
c nducerea ministe-
a1a1 Fiorica Bacrdasar cat , i Ana Pauker s-au rnenl'6nut "1-,e0 t949 ,i func!ia de
8.4. Reprezentare feminina . ~ ' . · I "nd dlll 1 apn ' ..
r~Ior unde fu sesera numne anterior, pre _ua d . d activirntea M,msterelor
pentru functii in stat vicepre§edinte al Consiliului de Mini~trl, coor onan
~ropaganda regimului com .
IIor in toate se umst a mers perm " . Agricultu rii i i Silviculturii.
tidului comu _ctoa,.rele _vietii publice. Du - .anent m direqia promovarii feme·
efecr,·va· la ~1st, m v1a1a activa un altpalmtrarea ca membre in r3ndul par· :--_ ul H nr. 4, l iunie 1~46. _
viata c ta ·· • e em · . .
central §i local I e .111• capacitatea de a . ent unportant era paruc1p~ea 46. ,.Candidatele noas tre" in Femeia Munciroared, ·nanvia\l·.. in RomOnia Libera , anul UL
panidului · ~plicarea politica nu mfluenta luarea deciziilor la mvel 47 p .• a incetat 1 '
·" rofesorul dr. Dum1tru Bagctasar . 1 disponibil la adresa
lativ .• comumst, ci ca prezenta . . Mera cuantificata ca participare in cactrul
, §1 m Guvern t m area Ad . · 48 ~· 591, 18 iulie 1946 . 1 ?0 septembrie 1948, : : :. accesat la l mai 20ll
liului de ministr' : o~g~nul executiv ~i ad .. unar_e Nat10nala, organul Ieg1~- · Time Magazine, vol. LII, nr. 1--: - 10 9263 ,760I4809ZO, ·
1 §I mimstere. mmi5trat1v, prin intermediul con51- http: //www.time.com/time/ma~::n~tr;d. ns.). . . 1948 PP· 12-13.
49 (,.Femeia care vorbe~te cu Stal~ · !nu! I, or. 2, aprilic= '
· ,,beputatele noastre" , in femeia,
 POLITfCI EGALITARE. CONCEPT, APLICARE, EFECTE REPREZENTAREA FEMININi\ iN STRucr
278
. . URILE DE STAT SI DE PARTJD 279
Tabelul 11 _ Prezen/a feminind in g1~vemele comuniste
• rivinta prezen!e1. femmine in cadrul Mar.. _. .
(decembrie 1946 - mart,e 1961)
In pa semnificat,va dm 1952 situatia 8 a . 11 Adunan Nat10nale, dupa

...
,.
.......-
~ w8Jllillt1'48
1,t-'T'(
~l'elrll
e,,.38
_...i.1947
Guvernul
Guffl'Dul Petru Gbeorgbe
Grna Gbeorghiu-Dej ~
15 aprille 1948 - 28 ianuarle 1953 20...,:i-
2 bmle 1!152 - 1957-21
19 martle 1957 lllartletfGl
,reidier~nstante timp de aproap~ trei dece~i~~~!mut stabila, procemele ram:i-
nan u cescu nu a antrenat o sporire spectaculoasa
di!JIPO proportia
I975,
' co boran
• ,emrea

• d •m consecinta cu un punct
1 d . . .
a O Ia.. putere
cea ~ triv3. 0 u~oara sci'idere a numlirului acest dumaruJu1 deputatelor, ci,
. N.
_ a 1m 1colae

ora e la 7l in 1965 la 50 m
procentual
Singurele organe cu ro .. a mimstra~1v in care depmatele femei au inre istrat
•

1946 Fiorica Bagdasar Fiorica Bagdasar

Fiorica Bagdasar - -ministru al -ministru al
Stela Enescu
ministru al
Prevederilor
----- creiteri constante c.a numar sunt comitetele locale. Dat fiind numarul m~e de
deputa\i ale~, ~a d1fentele m:,ielun de_ autoritate, judetean, municipal, cifra
minisrru al saoa,atii sanatatii Siiniit1itii femeilor alese m aceste f~run era la randul e1 una semnificativa, intotdeauna
Sociale
Ana Pauker mi-
nistru de Externe
- mentionatli in ~toate m~at~nalele c~ c..aracter propagandistic avAnd ca tema situ-
atia femeilor m Romama c~mumsta_- 30.000 sau chiar 40.000 de deputate la
1947 din 16 aprilie Constanta •vel national aveau darul sa 1mpres1oneze potentialul cititor care nu cuno~tea
Ana Pauker - mi- :~adul real de influen1a al forurilor locale. Deciziile erau luate la Bucure~ti,
Ana Pauker - minis- 1949, vicepre~e- Craciun - minis-
nislru de Exteme
trudeExteme dinte al tru al Culturii :radul de autonomie local fiind extrem de redus. Prerogativele consiliilor locale
Consiliului de ;riveau buna funqionare a diferitelor insl ilutii publice la nivel local. impartirea
Mini~tri sarcinilor intre deputatii femei ~i barbati era facu ta avitnd drept model rolurile
Sursa : Srelian Neagoe, 1.storia guvemelor Romimiei de la incepumri - 1959 - pdnti in
traditionale din familie. B:irba1ii erau responsabili cu tot ce insemna infrastruc-
zilele noastre-1995, Editura Machiavelli, Bucure§ti, 1995, pp . 156-178 . turii, construqii , asigurarea fondului locativ, pe C3.nd feme ile trebuiau_sa asi?°~e
bunul mers al insritutiilor de invataID.il.nt. cele de sanatate, proteqie soc1ala,
La eel de-al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Roman s-a facu1 aprovizionarea ~i gospodirirea localitatilor-50.
bilan\lll primului plan cincinal. 300.000 de feme i fusesera atrase intr-o formi Tabelul 12. Pre::.e,qa Jemininii in gui-emele com1mi.ste (marrie 1961 - marrie 1980)
de muncii salariata. Cifrele erau mulpHnitoare ~i, ca un semn suplimentar de
incurajare, numarul deputatelor in Marea Adunare Nationala a fost dublat la
70, mai mult de jumatate dintre noile alese provenind din r:indul muncitoarelor Guvemul Ion IGmernul
Ghcorghe
Ion
Gulffllul
lion
Gbeof'lbe
Gimn111 loa
Gbecqlle
~
=Mata
JI_.
1
~ al tarancilor. Florica Bagdasar este inlocuit3 de la conducerea Ministerului
S.inaliitii in 21 ianuarie 1951, iar in 10 iulie J 952 Ana Pauker este la nindul
~th=~•~=
17 martie 1965
~!~t~r Maurer Maurer . ::.
11 august 1965 - 9 d«embrie r, ,.;._
lffl -JI -,de
19111
~1 indeparta.tii din Ministerul de Externe. Piina la ~aderea regimului comunis1 1s decembrie 1967 ~ :~ 1974
m decembne 1989, nici unul dintre cele doua ministere al Siiniilatii l 1 de Cons1an1a Cr:iciun - Lina Ciobanu -
Ex~erne: nu a mai revenit unui ministru femeie. Din acest' moment, Rom;lnia pre~edintJ. a ministrul tndustriei
~e rn:cne p~rf'.:ct in linia celorlalte state comunis te din Europa Centrala ji de Comitetului de Stat U~oarc .
(lentru Cultura ~i (din29septcmbne
st, mcredmta~d politicienilor femei conducerea acelor domenii care erau 1975)
Ana (din 9 iunie
r:i~::a~e p~: fimdd mai apropiate de ,,calitatile innascute" ale femeii ji/S~U ~62)
Gheorghiu-D~·on2;r~nt forta de munca feminina. In guvernul Gheorg u: SuzanaG.idea
rninistru! Educa1iei
Ministerul Pr;v!deri~~u;~~i 1953 - 19 martie 1957), Stela Enache a coo<l si inva1Am.intului'
(din 16 iunie 1976),
Dupal957 r· d ale, iar Constanta Craciun pe eel al CulturJI.
, q e ~ ~ .. . .. .
dublata de O absent' . .1 cenu, d1spant1a femeilor din Biroul Po 11 . te
m- prc~edinilt _a
Consiliulu1 Cultum
..
11 Slmtar3. ~ ~ fllS ·
Exceptia a fost Constant C a . m randul minijtrilor guvernelor con_i.u • tre ~i Educa1iei _
iunie 1962 ii manie 196~ ; cm.n, la conducerea Ministerului Culturu, in a Socialisle (din
Manescu, 18 martie 1975. evmmentul se produce odata cu uuvernul )\,faner 28 a_~~~--~-~~?.~- --
·•. -28m · 0 .• ·uno
mm11tr1 femei, lndustria U o an1e 1980, c:ind douii portofoln revin terul ····· ···---... ., __ ··--····- -·· -----·-·-····· .--·-········· ····-····-·· ·········-··-····-··-1011979, ff. l-6.
Culturu, unde au alternat S l ara, condusa de Lina Ciobanu ii )\1101s
uzana Giidea ii Aneta Spornic. , ~ . a1ferneilorO!r,dosar
. SJAN Olt, fond Comiretul Jude(ean
 pOLJTICI EGALITARE. CONCEPT. APLICARE, EFECTE REPREZENTAREA FEMININA iN STRUCT
URILE DE STAT SI DE PARTID
281
Tabelul 14. Evolufiafemeilordeputat in cadrulM .. .
si al consiliilor populare am Adundn NaJionale

MareaAdnore

...... 'lblal delegall

414 30 7,5
1948
Tabelul 13. PrezenJafeminind fn guvernele comuniste 423 72 17,0 19,2
19;2
(martie 1980 - 22 decembrie 1989) 437 74 16,9 25
1957
465 81 17,4 27,08
Gu-1Coustautin Guvernul Constantin 1961
465 71 15.3 31
DiscAl.escu, Disdilescu, 1965
2lmallll82- 29 martie 1985 _ 22 d 465 68 14,6 33
1969
28 martie 1985 brie 1989 .._ 349 50 14,3 34,6
1975
Elena Cea~escu, prim-viceprim-mi- 369 120 32,5 38
1980
nisrru Elena Ceausescu, 369 125 33,8 40
El~na Ceausescu, prim-vice- 1985
din 8 aprilie 1980, pre~edint3. a prim-viceprim-minis-
prim-ministru Sursa: .,Deputate le noastre '·. in Femeia, anul I, nr. 2, aprilie 1948, pp. 12-13: .. Marea
Consiliului NaJional pentru ~tiin!ii $i tru
Tehnologie Adunare Na1ionala" , in Romiinia Liberti. anul XV, nr. 3832, 3 februarie 1957; ,. Lista
Cornelia Filipa~, \iceprim-ministru deputatilor ale~i in Marea Adunarc Na~ionala a RPR", in Romd11ia Liberi'i, anul XIX, nr. 5100,
din 28 aprilie, p~edinta a Consiliului "':lexa~drima Giiinuse, 8 martie 1961 ; .. Lista depmati lor alesi in Marea Adunare Nationa13 a RPR", in Rom{mia
pen?'1 Coordonarea ~i lndrumarea Alexandrima G3inuse, v1cepnm - ministru Libera , anul XXIII. nr. 6344. 10 martie 1965; ,, Lista deputa(ilor alesi in Marea Adunan:
Act1vitaJii de Aprovizionare $i viceprim - ministru din 5 mai 1986, mi~istrul
Na\ionala a Republicii Socialisre Romania". in Rom(inia Libera, anul XXV~U.: nr. _75~0,
Prestare de Servicii catre Po ulatie Industriei Usoare
4 martie 1969 ; .. Lista deputatilor alesi in Marea Adunare Nationala a Repub\1c11 S~1al1s1~
Din 3 februarie 1987. Romllnia" , tn Romimia Liberti. anul X..XX:111. nr. 9448; II martie 1975; ,.Lista deputa1ilor ale~•
Lina Ciobanu, ministrul in Marea Adunare NationaHi a Republicii Socialiste Romfuiia''. inRom1inia Lib:ra, anuJ XXX~~:
nr. 11001 , 11 mafli e 1980; ~ Lisrn depucatilor alesi in Marea Adunare Na\1o~ala a Repubhc11
Lina Ciobanu, ministrul Industriei Lina Ciobanu
U~oare ministrul lnd~striei Industriei U§oare
U§oare Din 12 septembrie 1987, Socialiste Rom{mia" . in Romiinia Liberti. anul XLlll, nr. 12558, 19 marue 1985 ·
viceprim-ministru al Guvcmuiui
in locu l Anctci S ornic
~=ri~:re~an, ministru\ Comequ\ui Ana Mure§an, ministrul Ana Mure§an, ministrul
Comerrului Interior Comeqului Interior
Aneta Spornic, ministru 8.5. Dublu rol - suprapunerea funciiilor
Aneta Spornic
secrecar de scat la Comi1etul de
Aneta Spomic · • ministru secre:ar de . . .. . te incep3nd cu mijlocul anilor '70
~i ·rnv'"~an·
a~, iu'1u~m1strul Educatiei Srnt al Planificarii,
"i , stat la Comitetul de C1frele atinse de femei in poz1tn de autonta 1 in respectivele functii.
Stat al Planificarii prcsedinli1 a Comitetului de
stat pentru preturi nu trebuie interpretate ca tot at3tea ~-erso~ne pr~~en e cele in stat, pe acela~i
~re~dintl a Comire'tuiui
e stat pentru preturi Din 17 iunie 1986, viceprim- Regula a fost aceea a dubiarii functnlor m _parltl, cul·,· corespundea Consiliul
. . . fd la mve aca I
ministru al guvernului nivel de autoritate. Com1tetulU1 de p~r 1 . Marea Adunare Nationa1~, prezen~a
Susana G;'i.dea
Susana Gfidca, presedintii a . popular Comitetului Central al part1dulu1, b' . de ocuparea unm ponofohu
presedinta a ' • ' . • 1·rade0 ,cei . .
Consili_ului Culturii ~i Consiliului Culturii si Educa1 1e1 10 Comitetul Politic Executiv era inso 1. . .. prim-ministro sau v1cepnm-
. nei poz1tn ca & ·1 t
---~1cEuducatiei Socialiste Socia\iste m~nisterial , precum ~i de ocuparea u re articiparea politic!_a leme1 or es e
Maria Flucsa. din 12 septeD_1·. m1nistru. Acesta este motivul pent~ cad/ ropaganda comun1s~, _care dubla
brie 1987 , ministrul Jndus(rtel prezemata in mod cu totul distorsionat em~inA in functii de dec1z1e.. .
Usoare in locul Linei Ciobanu practic in mod artificial prezenta :eala f ·ntre candidatele prezente m leg1s-
Sursa: Stelia N ----L_ Maria Bobu, din 3 octo?:brie La nivelul Marii Adunarii Naponale, pn i membre pline sau supl~":°t~ ale
zilele no n eagoe, lstoria gu 1987 - ministru de Just*e latu b · !989 40% erau i • in cazul corelat1e1 dmtre
astre - 1995 Ed' vernelor Rom. . . • ~ [// ra 19 85 - decem ne . ' . camunist Roman.
• Itura Machiavelli, Bue am~, de la fncepucuri - }959 - pana Comitetului Central al PafU<luJui
ureir., 1995, pp. 209-239.
 282 POLITICI EGALlTARE. CONCEPT, APLICARE, EFECTE Rf.PREZENTAREA FEMlNINA iN STR.U
CTURJLE DE STAT SI DE PARTID 283
ibrii uvernului ii prezenta feminina in cadru( Com_iterului Poli~ic Executiv Bniichescu, The.odor Burghele, Rado Paun 1i Victor C .
men g . d ,i nu post pe post, sunt cu atat ma1 ev,dente. In cabin ' roroovate m cea ma, 1rnportama poz·,i· ct· .. mbanu. Fernede nu au
suprapunen 1e, e, d • . . •tu! fost P - te m m1ruster d · · .
. e observa pezen(a la con ucerea anum1tor mm,stere a u •";stru ocupata de o femeia in Roma· . , , e11 pnrna funcJ1e
formatm 1985 ,s ... d 1 . nor de rn l iu ma a tOSt tocmai d . .
ersonaje care nu figureazii in poz1\11 de con ucere a mve1ul Comitetului sana ,
"t"a'ii in persoana Floricai Bagdasar •,n p . d
. . .
cea e muustru al
enoa a 1946-1948 F ··
P I m Maria Flucsa sau Mana Babu. Doar pentru ca nu ocup . act al 01imstrulu1 11 secretar de stat in Mi . t 1 8_ · .. unqule de
Centra 1 precu . . . .
funqii in conducerea Com1terulm Centrnl, act1v1tate~ acestor personaje nu
au adJ0 ~ ·i ·· ms eru anatatn au revenit
ex.ciusiv bar?at1 or, cu tre1 impor..tante exceptii: Olimpia Solomonescu care a
trebuie privitii ca fiind una cu un grad de mdependen(a mai mare fa\a de par. ocupat func\ia de _secretar_de _stat mtre l976 ji 1979, poziJie preluatii in j935 de
tid. Ambele erau membre pline ale Com11U1Ulm Central 11 ben_efic1au de acelaii Lidia Oradean. V10nca Cwbanete a ocupat intre 1985 ,i 1989 funqia de adjunct
cumul de functii care caracteriza 1i resrul membrelor aflate m guvern. Maria al rnimstrul~1 . poz1t1e dm care a controlat tmplementarea politicii nataliste.
Flucsa continua Iinia deschisii de Lina Ciobanu la conducerea Ministeru!ui Ultima feroeia care s-a alaturat conducerii Ministerului Siinatii\ii a fost Aneta
lndustriei u1oare. Numirea venea dupa o cariera de 30 ani la conducerea dife- Ciocan, din pozi\ia de prejedinte al Uniunii Sindicatelor din Unita\ile Sanitare.
ritelor intreprinderi industriale avand ca profil industria textila 1i o experienia Absolvente ale lnstitutului de Medicinii ii Fartracie, sectia pediatrie, ele
de 10 ani in functii ministeriale, ca adjunct al ministrului Comertului Interior devin membre ale Partidului Comunist Roman la scurt timp dupa terminarea
(1977-1984) ii prim-adjunct al ministrului Industriei U1oare (1984-1987). srudiilor, remarc:1ndu-se anterior acestui moment prin actiuni in cadrul orga-
Concomitent, o regasim in comitetele de partid de la nivelul municipiului nizatiilor de masii ale tineretului comunist. Nu s-au fa.cut cunoscute prin acti-
Bucure1ti, iar incepand cu 1984, ca membra in CC. Cariera in funqii de stat vitatea §tiiniifica ori stud ii postuniversitare in specializarea practicatli.. Momentul
ii de partid era dublatii de o prezen\a mai mult decat activii in cadrul diferite- decisiv In cariera !or a fost obtinerea statutului de membru de partid, episod
lor consilii de specialitate 1i organiza\ii de masa: membru in Consiliul National dublat de un activism puternic In cadrul diferitelor organiza1ii de masa. ~e.la
al Oamenilor Muncii, membru al biroului Consiliului Na\ional al Femeilor, simpli medici in unitiiti sanitare din mediul ru~l _sau mici ora~e de. p.rov1~c1e,
membru al Consiliului Suprem al Dezvoltiirii Economice 1i Sociale, membru au promovat in functii la nivelul spitalelor muru~1pal~ ~au a.I d1Te~t1e_1 sanna:e
al Comitetului pemru Problemele Consiliilor Populare, membru al Consiliului judetene. Toate au ocupat pozitia de director al ~lfe~pe1 sa_mtare d~~ JUdep.1~ m
Central de Control Muncitoresc al Activita\ii Economice 1i Sociale. incepand care activau. Aceasta pozi(ie le-a facilitat nommahzarea m Cons1hul_ Samtar
cu 1980 a fost aleasii ii deputata a Marii Adunari Nationale.
Superior, Comisia Na11onala de Demogra fite, S~c'etatea
• y
1 •
de Crucect· Ro~1e, unde
51
au ajuns pe rand in scaunul de vicepre~edinte, iar apm d~ pre~e mte · ct· ..
. · "bT · cadrul acestrn grup. Dacli. me icn
Implicarea politica este toarte vtzt 1 am~ r norninalizati doar in
J • sanatatu au 10S I
w ••

, • •
.6. Prezente feminine in conducerea Ministerului care au ocupat portofoliul MmtSieru 01 . I' ce a venir ulterior atin-
st 12
structurile nati onale de panid ~i de at, nomma trefunctiilor de adjuncr al
Sanatatii (studiu de caz)
gerii unui v,irf in domeniul medicinei, ocupanted:varat cursus honorum al
ministrului sau secretar de stat au parc~~s un a 1 locale de partid (secretar
Patru femei, singurele fem ·
Ministerulu·, Sa· ·1· .. d ~ e1 care au ocupat functii de conducere in cadrul funqiilor in ·1dministratia locala, precum ~1 m org~e e membru in Comitetului
( - ·-- .. . incareacnvau, ~ .d
na aJu upa 1948 fac 0b" 1 . . .
traiectoriilor profe • 1 ' tectu aceste1 anahze. Pentru retrasarea al organiza1iei de partid a umtalll sam~a-~e o ulare la nivel de comuna a~Ot ~
de cadre Prezent/1dona e am folosit informatiile prezente ln cele patru dosare jude\ean de partid, membru in consdule ~- p Comitetul Central al Parudulm
· ~n aceste evoluti· · . • · I judet. La nivel national au ta.cut parte I~ ala Implicarea in orgamz.a111Ie
r3.nd, oportunitatile ce se d h'd 1• am_ au?s ma1 mu1te aspecte: m pnmu
nist, efectele reale vizib ·tsc 11 ea~ ~!~~nor mtrarii in r3.ndul partidului comu~ Comunist Roman 11. drn .
Marea
Adunare Nation · . . d" Jiile preddecte
. local tret fond irec . . U . ea
intre fernei ii biirb~•i ,,· a'pe a e polmcn de stat in privin(a egalitatii de janse . . ~ tot la rove 1 , . d feme1 ~t mun
, , rezen\e1 egale • fu · · t Sind1cale ii de masa a mcepul Ro'ie Organizapa e . ns ·,n paralel
atins ~ste ~el al relatiilor intre structu . in nc~u d~ conducere. yn ~l~ ~un~ d . . .
e act1v1tate: Soc1etatea e
d Cruce " ' ~rora au aJu
. . Ia conducerea ca . b. ete- pre<=edinta
evolupa d1feritelor cariere §° ~ n~e de part1d §I de stat, relatu v1z1bile JD G ct· Romama, . · a cw an ,
explica{ia lipsei de reactie ~· m Cele _dm u~ma, dar nu mai putin importantil:,
enerala a Sindicate!or Ill 1 . Saniitiltii : v,onc Ciocan _ pre1edintii
cu promovarea in cadrul Mini 5te~. ud, cruce Ro~ie, Anera
poljtica demografica cornunist~~rpulu1 medical in fa\a tragediilor produse de C ·eta\11 e
a onsiliului National al Soct cis9o dosar
lntre 195~ 1i 1989, poziJia de ministru "" .. • pCR - sec1ia Cadre, dosar ,
de Vasile Marza, Aurel Mo O . al Si!natatu a fost ocupatii pe rand ~ 'nieifondccal
ga, ctavian Berlogea, Voinea Marinescu, Dan 1. A.rbivele NaJionale ale Roma '
C/89! , dosar S/357.
 POLITIC! EGALITARE. CONCEPT, APLICARE, EFECTE
284
. -· S'ndicatelor din UnitaJile Sanitare, membra in Comitetul Ex
a UDIWlll I . ., s· d" I . ecutt
al C00s1.1m. 1m- Naiional al umunu Generate
. . a . m tcate or dm Romania
. , secre~v
tar al Consiliului National al Feme1lor, Ohmprn Solomonescu - v1cepreiect·
a Consiliului National al Femeilor". .. . lnta
Pentru grupul femeilor prezente in functn de conducere la mvelul Ministerutui
Sanii1a1ii puteam vorbi despre un tip" de parcurs de excep\1e. Pe langa cumutu1
de func\ii ,i pozi\ii-cbeie - un adevarat srudm de c_az pentru" mterrelationarea
intre structurile de stat ii cele de part1d - , ele se d1feren\1aza ii printr-o el
ticitate profesionala remarcabilil, nu pu\ine fiind exemplele in care aria~-
competenra le-a fost extinsa in mod ~rtificial la domenii precum politica externa:
relatii comerciale sau educat1e · Olt~p1a Solom?~escu ~ ambasador extraordi-
nar ,i plenipotentiar in Senegal, adJunct al m1mstrulm Afacerilor Externe.
Viorica Cioblinete - membru al Comiterului de Conducere al Grupului Roma~
din Uniunea lnterparlarnentar, Ciocan Aneta - membra a Comisiei pentru
politidi extema ~i cooperare economicii internat,ional3 a Marii Adun3ri Nationale.
Lidia Oradean - membru in Consiliul Superior al Educa1iei ii inviiJamantulu/
52.Ibidem.
53. Ibidem.
_
Capitolul 9
Traiectorii, evolutii, itinerare.
Membrele Comitetului Central al Partidului
Comunist Roman (1945-1989)
Dincolo de cifre sunt persoanele reale care au activat in cadrul Partidului
Comunist Roman. Mentionarea obsesiva a doar catorva figuri feminine care
au fost in prim-planul vietii politice romilnesti a condus in timp Ia incetatenirea
unei ser ii de mituri. Fara a se tine cont de evolu1ia imerna a partidului, de
modific8.rile survenite la nivelul societaJii romanesti in cele peste patru decenii
ale regimului comunist, caracteristicile grupului dirgent {educatie, origine
sociala, natura activitatii si implic3rii politice) au fost atribuite tuturor rnem-
brelor de partid , fie ele militante Jn perioada de ilegalitatea a PCR ori ultimele
beneficiare ale carnetului de partid. 0 analizii in bloc a celor peste un milion
~i jumfttate de membre PCR rfunclne incii un demers imposibil, in lipsa unor
studii la nivel local, dar ~i din cauza dificultJ.tii in rea\izarea document3.rii ,
dosarele de cadre fiind in cominuare un Graal al arhivelor romftne~ti, pe cat
de dorit , pe ati:ic de dificil de atins .. Plec:in~ de l_a ~a~~ste ~~nsid_erente si ~o!i~d
sa reconstitui pe baze cat mai larg1 narura 1mpltcam pohuce s1. caracten 5t1c e
participJ.rii feminine in Partidul Comunist Roman, m-am oprtt_asupra m~m-
brelor Comitemlui Central al PCR, aviind ca repere cronolog1ce confennta
. . · · a la caderea reg1mulm comumst
na11onala a partidului din octombne I 945 l 1pan . . . d 283 de
in decembrie 1989 Grupul de studiu este unul consIStent, cuprmzan b
- . ulte mandate ca mem re cu
membre de partid care pentru unul sau mat md_ C ·ietui'Central al PCR.
1
drepturi depline ~i/sau supleante, au fa.cut parte m -~~ 1 •n realizarea acestui
. .
Pnnc1palul e m-am spnJtOI 1
suport documentar pe car I f!ate in custodia Arhivelor
studiu este format din l 90 de dosare personae a Cadre Din pacate nu 10a1e
N · , dCCalPCR-sec1ia ·
•11onale Istorice Centrale, ,on _ 6 d 'nfoma\ia fiind compleiatil cu
dosarele membrilor CC se regasesc m ace5 r 0 ~ ' 1. ale comunismului romanesc 1,
ajutorut diqionarelor privind cele mai importante gun
:------_ /710 Bl'll B/1661 , 81367, B/ 1658.
I. ANJC fondCCa!PCR-sec1iaCadre.dosarele: ~1512 B/1936, B/ 17 . Bill. 811787.
B/1 657, B/2ll, B/!656, B/1788 , B/347, ~t~\
1157 ,' C/298. C/808, C/811. C/289.
B/589, B/590 , B/591, B-593 , B/59 4 , Bl '
 TRAlECTQR
II, EVOLUTII, ITINERARE
POUTICI EGALITARE. CONCEPT, APLICARE, EFECTE
286 crie grupuri, caracteriza aqiuni c 1 . 2s1
des . . 1 • . . o ecuve difere 1 1 .
memorialisticii , presii, alte surse d_e ~~turii documen~ara. Privilegierea dosaru. i distnbUit_a or m mten?r_ul unui anumit g~ Rei° _e e mtre diver§i indivizi
Jui de ersonal ca tip de sursli rez1da m caracterul bt0g_'.'afic al ~tfentele tipuri
P alclituiesc , 1 parad1gma spec1fica folostta la redact aiJuJui ident1tar •ct
precum ongmea socialii vech· p. , uand elementele referen\i-
1 • mtruzmnea
. . , tmeampand . . •
de documente care-1 -s . . • area . cadrul partt um,
10 • fu d • . .
In trecutul b" 1 'act1urule mtreprinse
su 1ectului e d
acestora. Biografiile candidatelor, ultenor membrelor de parlld, autob,ografiile jvel rnult rna1 pro n 11 ma, mtim, oferind astfel d .. ra ezvoltata ta un
precum ii referiniele care J_e-au fost date surpnnd ~oate acelai1 patte_rn pe care-I 0 le mai indepartate. etalu care merg catre rudele
nurnim referentialul identltar comumst,_ smtagma ca_re fa~e ~efe_r~re la acele ce pin perspectiva veridicita\ii ,i credibilitiiJii a m· .
!n
aspecte considerate ese~~iale const_rmrea tr~cutulm fie~arm ~1hta~t comu-
n
e confruntlim cu un nivel de aproximare destit~ 1 ttp de Sur~a, fara indoiala
. . . e mare. Acc1dentele biogra
nist'. La baza sistemulm ,ctent1tar de up comum~t se a~a b1ografta de lip social v

flee p:ecu1:1 _ongmea socia~a ~r~a putin proletara ori implicarea familiei i~
~i ideologic, mai exact descendenta_ proletara §I _adez~une~ ~a m_i$Carea comu-
actiunt poh_uc~. contrare m1~c_am c_omuniste tindeau a fi minimalizate daca
nistii. La acestea se adaugau precoc1tatea revolut1onara, m1l1tant1smul clandes-
celelalte cntern pre~um vech1mea m organiza\ie ori activitatea politica erau
tin ~i eventual experienta inchisorii ca forma a represiunii politice.
suficient de substan11ale. Cu greu s-ar putea insa afirma ca infonnatiile prezente
Sinteza acestor principii se regaseite in autobiografia candidatuluilmembru-
in aceste documente ar fi fast falsificate in mod grosolan. Nu sinceritatea
lui de partid, scris8. in timpul procesului de aderare, text ce suferea ulterior membrilor de partid poate fi invocata, ci vigilenta seqiei de cadre care efecma
constante actualiziiri cu fiecare etapli a evolu\iei membrului de partid in cadrul
verific8.ri cu privire la datele menJionate in autobiografiilor institutionale. Ca
organizaiiei : intrarea oficial8. in mi$care, ascensiunea politica §i profesionala.
unnare, acest tip de sursa istorica prezinta un grad de subiectivitate mult mai
Acest tip de autobiografie, numita de istoricii francezi Bernard Pudal ii Claude
redus comparativ cu alte izvoare care pot fi folosite ln studiul istoriei recente ~i
Pennetier, o autobiograjie institufionalii., a devenit o ,,istorie personala" in relatia cu
mai ales a Partidului Comunist Rom:in , biografiile propagandistice, de ex.emplu.
partiduP. Avand ca punct de plecare o grila, numita ii chestionar, autobiografia Pledind astfel de la indivizi, ~i nu de la discursurile normative care-i privesc,
instiruµonalii permite atat urmiirirea individului ca obiect descriptibil, ciit ii
putern identifica noi chei de interpretare a comportamentului politic _pentru u~
implementarea unui sistem comparativ ce poate masura un anumit fenomen,
grup definit In primul rind prin raportarea la gen. Sc?pul ~ste scn_erea u~et
istorii sociale, dar ~i politice a femeilor cadre ale parudulm comu~1st, ava~~
C/890, C/891, C/892, C/893. C/894, C/896, C/889, C/ 1263, C/1284, C/1423, C/1426,
C/157, C/1902, C/1425, C/1760, C/1972, C/ 1977, C/2080, D/31 , D/ 116, D/183,
ca punct de referin1a o sociologie diferen\iata a rne~brel~r acest~1_c~tego~11.
D1187 , D/190, D/194, D/221, D/441, D/504, D/634, D/1 248, E/152, F/110, F/143, Mai precis, de a sublinia diversirntea mijloacelor de 11:11phcare pohuca, fari'i a

ti
F/139. F/144, F/145, F/286, G/972, G/109, G/112, G/ll7, G/122, G/214, G/656, pierde din vedere caracteristicile -. generale ale grupu\u1. .
tul de refeflnta era cand1datura
G/957. G/972, H/1 56, H/ 185, 1/403, 1/402, [/404, [/406, 1/560, 1/1409, J/11, J/41 , Daca. pemru toate dosarele s.ruct mte, . momen
.C .
· t Roman d1ferente nota b'l1 e
J/71, Kil, K/108, L/51. L/139, L/243 , L/427 , L/465, L/466, M/65. M/70. M/212, si intrarea ca membru in cadrul Parnctului omums . . , . 'ct·' ·telor membre
~;\ 22 , M/136, M/137 , M/169, M/404, M/434, M/724, M/ ll38. M/1347, M/1682, .. ct · ·1 te notoneta\1 11en ·
apar in privin1a funqiilor, domennlor e acuvi a ' . 04 1d analize a fost urma-
Nls;!\,~11692 , M/1694, M/1683, M/1687, N/371, N/395, N/466, N/516. N/574, . .
ceea ce m-a mteresar m mo ease it 1 . . une1 asue bTtiitii
ct ct b. ·n cadrul e
membrelor de
P/ 690 • Pl~~: • NIS 9s, O/Jll, 0 /320, 0 /319, P/16, P/35, P/230, P-232, P/425, P/426,
4
P/173 RllJO ~;~~S,s~~;!;
S/357 's1358 's1359
Pll007, P/1008, P/1357, P/1481, P/1534, P/1536, P/t723,
5'; 81 , S/l84, R/289, R/322, S/362, S/351, S/354. S1355,
rirea prin intennediul traiecwriilor ifltliv,duale a mo 1 ~erea in cadrul unui
panid ~i relatiilor personale intretinute de aceSlea cur·,f~e anahzli: varsta la
. b·1· ai multe catego .
S/41 T/4 T/74 T/238 T ' 1364 , S/425, S/692, S/882, S/1088, S/1227, S/1310, reg1m autorita~. ~:actic ~m ~t~- 1n m ruin artid, originea sociala_, mese~~a,
V/180, V/300, v'rnn,vis1~~4:/in~i~' T/293: T/314._T/129, V/173, V/177, y/176, momentul adez1unn , anul mtraru ca memb . p rt tea vechimea §1 funqnle
Mare~. Monica Grigore, Alina llin~a 1476 , Ltvm Ma~ms BeJcnaru, C lara Cosmi_neanu- nivelul de studii orieinea 0oeografic3, nat1ona i_a ··1' de masli fiind vizata
, • , ~ • • . • 0 rcramzatu e ~ ' .
Neagoe-Ple~a. Liviu Ple Fl . ' Oana lone\, N1coleta Ionescu-Gura, Ehsabeta ~etmute in cadrul partidulu1, 1mpl_1c~rea i:cte ode referint3 a caror evolu\1~ o
Dic/ionar, studiu introdu;t~, d ~~ca Dobre (coord.), Membrii CC al PCR 1945-198~-
1
tn primul rind oroanizatia femmma, pu O stfel de abordare pe~1te,_
2004; C?meliu Criiciu, D~cJ;on:~1~~a Ione~cu-~ura, Editura Enciclopedidi, Bucure~tt,
194_4,' _Pr~mus, Oradea, 2009 ; Gheo;mumza_11J1lor d_in noaptea de 23 spre 24 augus~
unnaim de-a luna:l intervalului 1945-1989 .. 1: ctar ,i a elitei Parttdulm
pollt1c1 JI de stat, generali # ierarhi !!1e Cn~~n'. P1ramida puterii, vol I: Oame1!1 Printre altele evictentierea evolutiei baze1 _s~c~: a~esta: criteriile de selec11e,
C , .. ct actre foiostta
!98~), Pro Historia, Bucure$ti, 2004 . n Romania (23 august 1944 ~ 22 decembrie
Prinmunist
. .. Roman ~i a politicu e c emporale de an a1·iza, -
0
2. Vezt Claude Pennetier, Bernard Pudai .
le monde comrmmiste, Belin, Paris 2002Autobiographies, autocritiques, ave1ir, dons
51p11le de promovare. r ·tat uei segmente t . • ales evolutia
In intervalul 1945-1989 am _cte_,rn• interne ale pCR, cat mat lea al PCR.
3. Claude Pennetier Bernard p d ' • segrnente care urmaresc atiit m1_,canle o re,te la Congresul al X-
communis1es d'in~titution, 19~1M~~39~cr~re son_ autobiographie (Jes autobiographies
' m Geneses, 1996, vol. 23, nr. 1. PP· 53-75- Prezeniei feminine in partid. Pnmul se p
 p0L1TiCI EGAL1TARE. CONCEPT, APLICARE, EFECTE TRAIEClDRJ
I. EVOLUTII, ITINERARE
288 . . , a partidului din 19-21 iulie 1972, .ciinct patriotice ,i U~unii :"trio\il?t:6. Pentru activitatea - . 289
, nn!a na!t0na1• 'd 1 . . . este d
inainte de Conie ire a bazei feminine a .p~rt~- u ~1 p;m m5rtrea nurna a~ Comun1st
. Roman,b cat,, al d1feritelor Orgamza\ii.
· depusa
·i· . in cadrul Partidum
atat 1.
primul semnal de Iarg I i Central beneftciam fimd m special feme rulu1 111a.jontate~ mem rel?r CC care au activat in ei;.1 iate §I c?°rdonate de acesta,
de portofolii ale Com1tetu uu A dou~ trania cronologicli este ~i cea mi,_ Prin. 1ui au fost Judecate ,, .condamnate la pedepse ~u ~oada de Ilegalitate a partidu-
· Elena Ceauiesc . a1 sub arceral a fast unul dmtre cele mai im mc~1soarea. De altfel, spa\iul
tre care }I erind doua decenii, panil la Congresul al XIV-lea al partidu : c . · · • portante rnedn de · 1·
IIlembn1or §1 s1mpat1zantilor comuni<::f fi . soc1a 1zare ~i formare
s1an1mla, acop 989 an·d dintr-un total de 145 de membre de partid al lu1
¥ _
8 - - . • I , Ie e1 barba11 o . f .
.
dm ·embne 1 c ,., · ese in conturate m aceasta penoada s-au mentinut d n eme1. Grupurile
~01 C I mai mult de jumatate se aflau la pnmul mandat. Ult' fiind cele care au preluat conducerea Panidul u~ momentul 23 ~ugust 1944,
Com1tetul entra ·, de acest arup al ultimelor alese. una romaDe§ti. Cele care nu au fost in inchisoare 3 ui . omumSt §I ulterior a politicii
pane se mtereseaz4 o - b u acttvat doar pe teritoriul Ro • . .
Se remarca a senta rnembrelor care au particip t 1 ~ . maruei.
boiului civil din Spania §i/sau in cadrul Rezist:nt~ ;o untare m t~pul rll-
viaia politica,, -nu a \inut doar de vointa
. militameloe1 r. Crance_ze. Part1c1parea
a §1 m cazul la
part1delor
9.1. .Primul val" (1945-1969) ,,burgheze , ;rnportam era gru~ul dm care fli.ceai parte, gradul de influen\ii al
acestuta~ legatunl~ m...,a1 de~raba 1~formale stabilite cu alti membri influen\i, de
Grupul celor care au facut parte din Comitetul Central al Partidului ComunisU cele ma1 multe on barb_a11. _Jocunle de culise si lupta pentru putere in partid
Muncitoresc Roman in intervalul 1945-1969 este alcatuit din 19 persoane au fost elemente1e de~mtont care au plasat unele militante pe barta puterii, in
dintre care noua au ocupate mandate doar ca membru cu drepturi depline, cinci [imp ce altele, ee l putm la fel de meritorii, au intrat intr-un con de umbra.
au avut un prim mandat de membru supleant urmat de unul sau mai multe ca Deosebirile majore se opresc aici, grupul celor nouAsprezece fiind unul
membru cu drepruri depline ii alte cinci nu au fast decat supleante. relativ omogen prin prisma celorlalte variabile ale cadrul de analiza. V3.rsta
Dupa anul intrarii in partid, se disting in mod evident doua categorii dis- adeziunii la partidul comunist este relativ sdizuta, media fiind de 18 ani. La
tincte, cea a membrelor care s-au aHiturat partidului inca din perioada de ile- momentul obJinerii primului mandat in cadrul Comitetului Central, majoritatea
galitate a acestuia (Ana Pauker, Ana Toma, Constania Craciun, Ghizela Vass, aveau intre 35 !i 45 de ani, doar in cazul Anei Pauker fiind depa,ita aceastli medie.
Liuba Chi;inevschi, Ofelia Manole, Elena Riiceanu, Elena Tudorache) !i a doua Din punctul de vedere al originii sociale, jumiltate dintre membrele grupu-
cuprinziind aderentele din perioada 23 august 1944-1946 (Olimpia Tenescu, lui apartineau mediului muncitoresc. Urmeaza ca pondere cele care provin din
Zoe R1garu, Eugenia Riidiicenu, Marinescu Aneta, Elena Lascu, Stefania Funk, mediul rural cu parin~i 1arani, in special \3.rani cu gospodarie mica si mijlocie.
Maria Ciocan, L~a Ciobanu, Elvira Cincii). Diferenta majora dintre celc doua Exceptionala este prezen1a Constan\ei Craciun. in dosarul de cadre, ca origine
grupun a constat Ill fonnele de activitate specifice partidului pentru diferitele sociala este inclusa 'in categoria mic-burghez.ii. Din autobiografie rei~se ca tatal
etape_dm evolu\ia ace_stuia (ilegalitate, preluarea treptata a puterii). Constantei Cril.ciun era directorul unei b3.nci din Constanta. De~1 blameaza
Mihtantele comumste cares-au alaturat PCdR in anii '20- ' 30 se disting prin activita~ile financiare conduse de tat3., acuzat di i~i teroriz.a familia pr~n ~pe-
formele d_e socializare specifice. Ele ,i-au inceput activiratea ca membre de cula\iile la Bursa. Constanta Criiciun men1ioneaza c_a pnmel~ aprop1en de
s~d,cat, m. special eel textil ,i feroviar. Odata devenite membre, au ocupal miscarea comunistii incep sa se produca in timpul hceulm_ cand, pe fondul
d11ente poz1t11 de condu crizei economice de la lnceputul anilor '30, ~face~ea tata~m ~au are mult de
p·ul • B . cere ,.m structun. ale partidului atat la nivelul munic•·
•·
1 UI ucure,t,; ca!
,i in teritoriu. De,i partidul deiinea o sectie special! suferit , fami lia fiind confruntata cu serioase ltpSun financiare ·
pentru ,munca · mdrandul fe me,·1 or ,, , cu excep\ia Anei Pauker insarcinata
• · ' cu
organizare 6. o - . . . . Partidului Comunist Roman ca ,,organiza\ie
a ~1 con ucerea ace 5tu·1 ' cu· rgani.za1ie de masa infiin\at~ l_~ 1~1~1.au:13 rtici arii Romalliei in razboi ca aliat al
pari in aceasta direc\ie . _ sector, celelalte membre nu au avut preo ,
de rez1stenta impotriva ocuparH tarn ~1 a P~ . ~ f. 1create in primll.vara lui 1942,
ARLUS' ,i in timpul 't't,vand cu preciidere in Ajutorul Ro,u (MOP~).:
ce UI de-al Doilea Razboi Mandia! in cadrul Aparan• ?ei:m~niei naziste". Primele ~ec\iuni ale org~~~t~:uil~:a Liberii. in cUISUI anului_ l~.
1ar ~ 1anuarie 1943 a editat pnmul n~ai:-~ zi rinci alele ora$e ale tl'irii: B~cu~su, l~S ,
1

4. Vezi capitolul 2. Unmnea Patrio\ilor ~i-a creat orgaruzatt 1 iil P pa 23 august 1944, orgaruza\1a a acuvat
Tuni$oara, Galati, Craiova, Constan\a, Bffiliov._Dup utul anuh.1i 1946. in perspectiva ale-
5. As_ocia/ia Romdnt'i pentru Strii w •
2 ient· leg~l, infiint3.nd filiale in toate judete~e- La ~:~~~a\ional Popular (PNP) -tl: Dragne.
bne ~1944 de un grup de ini!ia~!~~a Legall_mlor cu URSS, fondata oficia~ pe 1 : s-all
numarar Constantin L Parbo Al ormat dm dou3.zeci de imelectuali, prmtre ca scu- geriior din noiembrie, s-a transfonnat m Pa._rtt duse sau indrumate de PCR 'mAnalele
20
Scopul declarat al asociat•. exandru Rosetti, Grigore T. Popa Constantin Titel ~tee de .. Cu pri~ire Ia organizatiilt de ~as~ crea:/~:;, anul x, nr. 6, 1964, PP· 119· 1 -
priet~ni~ dimre Romania $:e~;~a cunoa~terea reciprodi. ~i p~omovarea legiitll~tlo:Ju- ?. de !scone a Partidului de pe /onga CC Cfl7?0 ff_ 1-8.
ccre m ,storia comunismul , S~ - Adnan Cioroianu, Pe umerii lui Marx. 0 mt;,9. AN!C, fond CC al PCR - sec\ia Cadre, dosar - '
ui romanesc, Curtea Veche, Bucure~ti, 2005, PP · us~
 POLITIC! EGALITARE. CONCEPT, APLICARE, EFECTE TRAIECTOR!I, EVOLUTU, ITtNERARE
290 . . 291
. . . roletara se regase,te ,, la mvelul ocupa\iilor de b _ . urie a fortei de munca feminine dispre aceasta regiune clltre . .
Acee"11 rnaJontate:bre CC. cu deosebirea importanta ca numeric di:• ale uJ]lP in special cap1tala Bucureiti, unde are lac ,· ·r: . prm~1palele
celor noullspreze rne. lor ,i cea a intelectualelor se reduce semm·r· eren1a ra~e, . • . . ~1 ep1 arua comumsta de
,. ·a munc1toare 'J 1cati 1 obicei dupa mtarea mtr-una ?'ntre manle fabrici de textile. •
mire categon .
•
a muncitoare, ,apte mtelectuale ii o singura r va o t,1ernbrele car_e au act1vat_m t1mpul penoade1 de ilegalitate a partidului s-au
doar doua pre~~~l~~;:~iul industriei textile ii de incaltaminte erau c:~nct (acut rernarcate m. pnmul ran~ p~m rolul de tehnice. La intersectia intre un
Muncnoarele la mica distant• de cele care erau cadre didactice fi Illa, secretar personal §' om.de legatura, a'.'este femei .a~igurau buna coordonare ii
numeroase, urmate ~ .. . . , le ele
- 'µtoare sau profesoare. Aceasta repart1t1e este. o imagme a prezentei foqei d desfaiurare pentru act1v1t!tea subterana a part,duim m numele liderilor (bllrba!i)
mva _, . . entru anii '30-'50. Singura profesnme .,tehnicii" ce se regas .' nrru care Iucrau. Dupa 23 august 1944, tre, au fast sectoarele de activitate
munca ,emmme P . . L' c· b eite in
interiorol grupului era cea de_ingin~r c~must, m~ io "an~ obtin~nd caJificarea pe diiecte pentru membrele CC : activitatea organizatorica, de propaganda ii
dupll ce activase timp de ma, multi a~1 ca ~unc1t~are m mdustna alimentara pr~re. Cat privejte funqiile detinute in stat, domeniile in care au activat sunt
Urmiind aceasta traiectorie profes10nala, 10 dmtre membrele grupului a· ~'.atre cele mai variate. Un .grup important a fost eel format la Ministerul de

I
unnat studii superioare, iar alte ,ase aveau diploma .de studii medii. lntr-u~ Externe, cu Ana Pauker de\matoare a portofoliului ministerial ,i Ana Toma in
singur caz nu s-a trecut de nivelul celor patru clase pnmare. Cat priveite inva- functia de cons ii ier general. Aceeaii Ana Toma a ocupat ullerior funqia de
µmantul politic, pe liingii cursunle scurte de part1d, 3-6 !uni ii un an i rninistru adjunct 1n Ministerul Comeqului Exterior si Ministerul Comertului
majoritatea cazurilor a fast urmata ,i Universitatea serala de Marxism-Leninis; Interior. Constan\a Craciun a fost ministru al Culturii, iar Lina Ciobanu a
alanni de Scoala Superioara de Partid .. Stefan Gheorghiu", Doar Ana Pauker condus Ministerul Industriei U~oare. Ofelia Manole a continuat ca secretar
a absolvit cursurile Scolii Leniniste de trei ani a Cominternului. Contrar opiniei linia deschisa de Fiorica Bagdasar la Ministerul Sana1a1ii.
conform direia rom8.nii erau minoritari in r3.ndul membrilor partidului comu- Pentru ocuparea pozitiilor de conducere in partid, din pun:=tul de vedere al
nist inainte de 1945, etnicele romance reprezentau o larga majoritate (14 cazuri) referentialului identitar, prioritare au fost originea p~oleta~a. ~1 pr~co:1~tea
raportat la cele patru etnice evreice ~i una germana. Constatarea poate fi extinsii intrarii in partid. Pozitia de membru supleant, cu o ma1 slaba mcarcatura s1m-
la nivelul intrgului corp al partidului, demonstra\ia fiind facuta in amplul pro- bolica se reoases ~te in mod egal in cele doua grupuri. Nu se poate afirma
tect derulat de istoricul Cristina Diac8 • acela~i lucru 0despre funqiile de1inute ln stat, unde grupul m~m~relor care a~
_ Ti.pul de referential care se desprinde este eel al militantei care, provenind activat anterior intriirii in legal itate a partidului au de_tin~~ maJ~r~tatea ~o 5t111 n-
. . _ . - ta inchisorn acn v1tatea m c an-
m ~nnc1pal dintr-un mediu dezavantajat, fie el muncitoresc sau 1aranesc, este lor de conducere. fapt care mdica _ca ex?enen "ntarit mai 'mult pentru Iiderii
oblr~atii~ s~ intre de la o v:1rsta relativ timpurie intr-o activitate salariata, in dest~nitat~ ~i pre~ociratea revo_luponar~ _au c~nei Ciobanu, celelalte membre
s~ecial _m mdu strie. Aceasta este ocazia intr3rii in contact cu ideile comuniste parudulm comumst. Cu exceptia notabila a_ L fu .. dec:i.t la nivel local, ca
~1 a?ezm_nea la mi~care. Primele contacte nu se realizeaza direct in cadrol care au int rat in partid dupa 1945 nu au de1mut ncr
pa_rtidul~i, ci prin intermediul organizatiilor de masa patronate de acesta , in directori de intreprinderi. ~coli sau inspectorate loca e.
pnmul ·ta rand
. Sindicatele' da r i 1· UTC , A'Jutorul roju ii. orgamzatnle
• .. cu carac1er
~Cu sctSL Dupa ,23 august 1944, toate figurile care intra in grupul membrelor
sunt ,1 actmste ale O · · · pCR
detin:ind fu .. rgamza1 1e1 de masa feminine coordonate de • 9.2. Ce! de-al doilea ,,val" )
principalul lnq1d1 de conducere la nive! central li local. Dacii pentru muncitoare
oc e sociahzare in I · . . · ntru (august 1969 - noiembne · 1989 . .
intelectuale spat· 1d . re atia cu 1de1le comuniste a fast fabnca, pe . 1 .. in cadnd part1dulm
. , m e contammare -.. . . . ~ · d rned1U
soc1al in cares , . a ,ost medml umvers1tar. Alatun e I hirobului de generaµ• 11 a fostele
. -au ,ormaq, conta tu! .. . ·cteilor Sfarlitul anilor ' 60 marcheazil. debutu sc Ghizela Vass sau Ana ornt, luat de
socialiste ~i implic't . c_ cu medu care favonzau propagarea 1 1 . • t"11 precum . L0 ul Ior es e
. . 1 comuniste im · entu u1
mil1tam al membrel d' • portant pentru explicarea angaJam 1 ~omu~ist. In ciuda unor ~xce~ _ tanul vietii de paru<l. _ ~ucatiei ~i mai ales
int:implator elev,· or 10 grupul analizat este regiunea de provenientii, De oc
. • n prepondere 0 t d' M M tenia
d:n
ilegal1s~e di spar treptat__ p~u;; teneficiare ale re_for~e1s~cietatea comunistA.
l• Dobrogea aviind d • Ill oldova ii Oltenia Transilvania, un a generatia nascuta in anu 30- 4 ' pozitie a femeiior in ~· e acestor membre
ca ideile comuniste ullna-. oua reprezentante_ Proximita;ea fata de URSS race,. ale discursului eglitarist privio<l_ ?? 0 ~Jandestinitare 5unt Srra:treaza intrebarile
I - s Clfcule ma'I I - . (t nia Experienia inchisorii ~i a rnuncn 1.0 in dosarul de cad;e ~gust 1944 ~i locul
mu t m eel basarab L esne m spatiul moldovenesc l' cu a a a
ean. arga p • . ·grare de P~rtid, de§i chestionarul ~~p;~:pusa inain_re ~e ~tit:r care dispar au fost
:--- rezenta a Olteniei se explica pnn rni
refentoare Ia activitatea pohUC 1 de referential ,de
8. Vezi http. //ww . Potentialei incarccrari. Elernente e
. W.ilegalisti.ro/graficl .1.
 POLITICI EGALITARE. CONCEPT, APLICARE, EFECTE
292
TRAtECToRtt. EVOLUTtt. ITINERARE
. It le noi conforme cu etapa parcursii de PartiduJ C 293
treptat inlocmte cu a e , ' ca la acea epoca. ornunis1 ta De Sabata, rector al lnstitutului Politehnic Traian vu· • ct· r· .
A • societatea romaneas . _ Cole . f 1 • . • 1a m IIIll!Oara,
R0 1!1"" ' 1 d , decenii scurse intro august I 969 ,, no1embrie 1989 191 rjna Dehman, ~e a catedre1 socro-umane din cadrui lnst1·1u1u1u· Ped .
fast alese in Comitetul Central al PCR. Dupa ~
£cate . 1 d IF •.. t agog,c
In cele ou,\ de diO Cluj, I)oma _van,. ecan a acultatn de S_tiinte Naturale ii Agricole, decan
membre de partt au . .. ~ t um am
ariitat in capitolul 8, cele mai _multe poz1!11 au_ os ocupate ca s~pleant, dar nu al f aculti!lll de B10log1e,
" Geografie. . .!t Geolog,e, Uruversitatea Bucure,ti.
' 0 altii
u1ine au fos t portofoliile detmute c~ memb11 cu dreptun depltne. Prin ce se schirobare important~ e_ste apantrn m ~umar r~Iativ mare a .me~i~ilor, juri~tilor
~aracterizeazii acest grup semnificat;v dtn _punct de vedere numeric? Varsta i rnai ales a economt§hl?r. _In cate~ona muncttoarelor, sch1mbanle au fost mai
relativ scazuta la momentul intriiru ~n par~td se ~entme, - da~ media cre§te de ~ utin spectaculo~s~_, ~iaJ_o~i~atea fii~d ~eprezemaca de textiliste ~i croitorese.
la 18 la 22 de ani. Doar in 19 cazun adezmnea vme dupa varsta de 31 de an; ~imilar cu situatta mtalmta m cazul m~merelor, s~ecializii~ile ,,ma~.culine" de
,i doar patru dintre membrele CC aveau __mat m_ult d_e 36 de am Ia momentul . 1 Iacatu~-montator, sudor, buldozenst sum mat degraba exceptn, prezen1a
primirii in partid. Rewrturile ascensmnu pohttce. ,1-au pterd~t tlexibiiitatea upu tora av§nd fiira indoiala o puternica incarcatura propagandistica.
caracteristica perioade1 de 1legahtate §I de consohdare a poz11te1 partidului, ace~ivelul de stud ii urmeaza indeaproape profesiile exercitate. Toate practican-
Intervalul dintre momentul dobiindirii carnetului de partid ,i alegerea in tele unei profesii intelectuale. detine.au dipl~ma de studii s~perioare. Se .observ~
Comitetul Central cre,te la un minim de IO ani in care au fast urcate diferitele 0 ridicare semnificativa a mvelulm de caltfi:are a m~n_c1to~rel?r. Chrnr dac~
trepte ierarhice la nivelul organelor politico locale. . la angajare nu erau absolventele unor cursun ct: prega~1re spe_c1fice'.. cele ~a1
Infonmaµlle extrase din sursele cu _caracter biografic, fie ele autobiografii, multe au urmat ~co li profes ionale, licee cu prohl rehmc, ~~oh med11 rehrnc~.
referate de cadre sau note de relatii, arata ca din punctu l de vedere al originii 0 categorie aparte sunt membrele care la baza..erau ~u~cno~are, dar _care 1~
sociale, mediul muncitoresc §i tiiriinesc scad In reprezentare, procentele pierdute 1 I cu activitatea in fabrica i~i continua studule, obtmand m cele dm urma
pa; ~oma de studi i superioare. Cele care isi doreau un astfel .d.e parcurs aveau
J:~,:t ;;~•;:~ P~::~.c:,:~
reg[sindu-se in categoria intelectualilor §i functionari1or, din care proveneau,
conform dateior detinute, 33,6% dintre membre. Trebuie sii ne ariltam rezerva1i ~a ctfspozi\ie doua so lu!ii , !nva\ama~tu'I~~!~::~:
in privinta coretitudinii intocmirii documentatiei care ne-a condus la obtinerea plerarea nivelului _de st~du m cadrul im_ata ·1or unlversitare in regim de
acestui procent. in multe cazuri, at3t candidatii/membrii de partid , cat ~i res- absolvirea cursunlor liceale la seral ~1 ~ cursun Elena Ceausescu ~i Maria
ponsabilii seqiei Cadre completau in mod eronat rubrica originea sociala, frecvenia redusa. Anum ite membre, pnm_rer care de un an a.caror diploma
":leleasa greiit ca fiind profesia de baza a membruiui de partid , i nu ocupatia Babu, au urmat cursuri inrensive de spec!a izarenei persoa~e cu diploma de
pann1tlor. Am sesizat astfe! de neconcordante in aproximativ 5 % din dosarele echivala cu studiile postliceale. Ele pennte;~ u niversitate. Astfel de cursuri
de cadr~ consu!tate. _Chiar daca mai redusa numeric in plan concret, cu sigurant:i ~coaHi primara sa faca intr-un singu.r ~n sa tu au.. de la justitie, economie,
. •·mara de domen11, .. . au
categona funci,onanlor se liirgise semnificativ Ia sfar,itul anilor '60 comparativ erau organizate pentru o. se_ne .'' strie textila etc. Aceste ~c~h mtens1ve
cu si~at,a existenta cu doua sau trei decenii mai devreme. Apelativul burghez invatamtmt si pana la ch1011e. mdu .. d n numiir redus dmtre memb:ele
sau mtc-~urgh~z este tot mai putin folosit, doar In doua cazuri facandu-se uz avut o ex iste n~a efemera, de ele be.neficun utul demonscrat fa1a de pa~ud~l
de aceasta clas1ficare.
Comitetului Central. Imp I.icare,•1 ~1~ arnsamen
~ . tul politic cea ma1· impor
· tanta h.msu-
"
Majoritatea chiar da - f •- I . . .. I ~tre Jnvataman ' . S fan Gheorg iu ,
profesia de ba;, se . c; un~ rag,Ia, o detineau membrele care, raportat a comumst l"ac1htau accesu ca 'd lterior Academia " t~ . d t ale
52 2% u lU\ie fiind ccoa\a superioara de part\ ., u. uri post univers1tare §I oclo'ct·.
e,;u ;~ri::::i::1 ' . _m~a rau m categoria intelectualilor si funqionanlor,
7•ca di~tanra grupul muncitoarelor cu 44,3 %. Aproape absente
'45-'69 . I re e, a caror prezen1a nu depasea 2 8% Daca pentru grupul
cu -1 .. . t5. cat~' curs . . h' land cu ce e m
ca.re organiza atilt scudn de lice; Ministerul Educat 1e1, ~c ~;;v 20 % au urmat
D1p\omele erau recunoscute d I 91 de membre, apro~1m . e ~i doctoratul.
, mte ecrualele erau e ' · - ·ce lnva1amanrul de stat. Din c_ele . lO% cursuri pos~niversn~ire politicli, fie
situatia se modificii radical '. prezentate in primul rand de cadrele dtdacu , st ct" · ~ ~ est re 0 1m iar rsun de preg ~ •
9
cele mai mu!te dintre m b 10 c_adrui lotului august 1969 - noiembne 1_98 ' u It de hcenta m ac_ °: ' ntral au urmat ~u ntral pentru preganrea
Toate membrele Com1tetulut Ce fie rnsururu! Ce
industria chimica dar fem re fi~nd de profesie inginere, av§.nd ca specia11zare • d Conducere, . - de stat. .
de inginere cu sp~cialita1t cea textiia ~!_alimentara . Se lnt3lnesc §i cazuri izolat~ Universitatea Politica s1 e .e ~i admirustra113 . rea fatil. de parud se
invatatoareie reprezentauea con~tructu, minerit, e1ecrrotehnic3.. Profesoarele ~1 cactrelor de conducere din econorm _ mbrie 1989, apr~p1e de i~i incep cariera
zeme ca membre sau m abprox1mativ o treime din toralul intelectualelor pre- Pentru orupu1 august 1969 - no1enizatiilor de ~asa, ~~neretului Comunist,
o . drul orga . I. umunea . ·1or
em re supleante ~ C . marcac A

.. Produce far.a except1e c~ drare in specrn_

Ill ID c dar in majonrarea c ~
~pan11a cad rel or didactice d. , , _ , Ill omitetul Central. Este de re re
de activist. Studentele erau J.Jl~a [U]ui Muncnores .' 1·i de masa §i profes1onale.
m pozitii de conducere. T: m mvata~antul superior ~i mai ales a celor afla. ·1 . a Tmere . rgan12a 1
~r muncitoarele in Urnune te in eel putin trei 0
_ · amara Dobrm - prorector al Universiratii Bucureitt, hnerele activiste erau prezen
 POLIT!Cl EGAUTARE. CONCEPT, APUCARE. EFECTE
294
TRATECfoRn, EVOLUTu. !TINER.ARE
. . daugau sindicatele, organizatia de pionieri §i llJ .
Celor mentto~ate ltlsFe a ,·ior cu reprezentantele teritoriale §i de intrep _at ales trll a ariita populaJiei feminine pot . 1 295
·1· I Na110nal a eme . . . - nnctere pen . . . ct . • . ent,a ele bener, •· .
Const
ff mpunctul de vedere al activitatii de parttd, se dtstmg m .mod evident ctoua· ea 11□1e1 trasate e part1d in d1reqia . U icu obtmute prin respec-
. . 1e de profesie ,i membrele
m ·i Acttv1ste care s-au ev1dentiat in pnrnu1
. car ensiunea politicii a mernbrelor din ae1. n alt element care a comribuit la
,, . . asc . ··1 ct • cesr grup a fosr ..
categon . I t le de natura profesionala. In cazul pnmulu1 grup funcn dru l orgaruzap, or e masa. Daca pent . o acuvnate depusa in
nd ca . ru Pnmul grup , ct· •
ra pn~ rezu rn et le de partid comunale, orii,ene,ti §i ulterior jud~tene it e regiunea dm car~ proven_eau a contribuit la devenirea s u i~t- S·a ~bservat ca
depnute m comue e .. d,., . . ,., erau
d •iea caz reparllpa pe d1feritele zone ale "r·· lor poh11ca, m eel de-al
. d . . iv ega Ia . Importanta~
.
cele de mstruc tor 'l,j secretar al sectnlor propagan .
a,
I .orgarnzatonca
d . §i de Pro~ 01 ' . \Q II este una relaf
tectie sociala. Ele coordonau act!vitat~a _comltetu u1 e par~,ct. in reia1ia cu re a fi aprop1erea de un centru urban putern·,c
paUplimentare pentru cre~terea nivelului
. in ustnahzat car i
de tcolariza I e o erea Jans~
Direqia Sanitara ,i institutiile de mvatam~nt §1 culrura. Odata ~Junse la acesi
s
Potrivit, · 'b•i·
. dar ~1- o v121 . 'f re, un oc de munca mat
I Hate ma1 mare pentru activistele orga . ..
nivel ocupau in mod automat functia _de v1cepre,edmte ~I Cons1hului popular
ji de pall·ct • ruzap11or de masa
la nivelul unde activau (comunal, orn§enesc JUdetean}- In to~te cazurile erau
pre,edinte ale comitetului de feme1 11/sau membre m Cons1lml National al
Femeilor. Profesionistele, toate absolvente de studn supenoare, nu erau at&t de
active in cadrul organizatiei de partid, fiind eel mule membre in comitetul de
9.3. Alegerile Congresului al XIV-lea
parrid jude1ean. Alegerea in cadrul Comitetului Central se datora Iara indoiala
nivelului de auroritate conferit de pozitia detinuta in stat. Ne referim aici la al Partidului Comunist Roman
detiniitoarele funqiei de director, director adjunct, rector, decan. Ele sunt mai
active in organizatiile de masa, in comitetul de conducere al Consiliului National Aparitia unor figuri noi in alegerile prilejuite de Congresul al XU-lea ,i al XIII-lea
pentru Stiinta ,i lnvatiimant, Consiliului National al FDUS, comiterul de con- al PCR a fast fireasca in conditiile cresterii semnificative a prezen1ei feminine
ducere al Consiliului Superior al Educatiei ii Inviitamanrului, consiliului Radio- in Comitetul Central al partidului, de la ll la 127 de portofolii. Aparitia celor
televiziunii Romane, ca pre,edinte al Consiliului de Coordonare a Activitaiii 66 de figuri noi in urma alegerilor din noiembrie 1989 nu poate fi explicat~
de Aprovizionare a Populatiei, Consiliului National al oamenilor muncii din dec:lt prin dorinta conducerii de partid de a irnprima un nou :aracc~r C?:111te~lu1
industrie, consrructii, transporturi , circulatia marfurilor ~i finante , Cornisia Central. Comparati v cu perioada amerioara, se observa modtfican acat ~a
Naiionala de Demografie, Consiliul Sanitar Superior. nivelul originii sociale a celor alese, ciit ~i al profesie! de baza. ~I~ prov~n
Dimre cei 19! de subieqi inclu,i in acest grup, in 39 de cazuri alegerea_ in majoritar din familii de 1arani , reprezencdnd acea genera{!e care _a patasn mas~v
Comuetul Central a presupus prezenta mai intai ca membru sup leant ,t ultenor mediul rural pentru a se stab1lt . . pe mane -1 Pa1 tforme
. mdustnale, Categona
8 de pro-
ca membru plin, pentru unul-douii mandate. in alee 44 de cazuri a fost ocupar .
tntelectualil . nq1onan
or 5i a fu . ·1 or s-a men1mut ca tmportania,
. • · ,. cu
8
- '
ta corecrirudinii
dt':ct un ponofoliu de membru cu drepturi depline. Pe baza variabilelor stabilite ~ ., .
A

- ·fr:- , unele md01e Im pmm 1

•

ceme, msa ~1 penrru aceasra ci a mem . tata" era exact ori2inea

la mceput,_nu am putut stabili un pattern care sa deosebeascii profilul membdlor . . · CeI mat slab _,,
repezen · - Din
datelor care ne-au stat la d1spoz1tie. ct·ncre noile membre.
cu dreptun _dephne de supleanti, caracteristicile fiind cele ale grupului exttns.
Referentralul idenfta · • ce w • • a cu doar 2) /C, I .
1 proletara , de sorg1nte m~n~H?reasc , intelectualelor si functionarelo_r, _des,
• r carectenstic acestui grup favorizeaza acele elemen punctul de vedere al protes1e1. ponderea
prez~me m~ propa~aucta comunista referitoare la pozi1ia femeilor in societatea 1 •erdure s-au impanu mtre
romaneasca · egailtat d ,. · · te se lllentine importama. scade la 38,4 %. ~Proce~te e piacrricultoarelor care urea
salariara fii~d f: . ea e ~anse m educatie, intarea masiva intr-o activna categona . muncitoarelor care aJunge. la ,a%
. . ,, cea a "activau cele 66 de nou-
.0 care
practic absent>: aavtor~z.ate ac~le domenii tehnice in care populatia feminin1l _e~~
l.(1 n enor ceJu, de-al D -1 ., • • jouu1 P•na la II .5 %. Profilul domeniilor de acuvuare d'e eel identificar pemru grupul
. • · prop1at
intrate in Comitetul Central se me?t•~e a. inva amam. indusrrie ce~tI a. t ~~
sociale proletare s . • o, ea Razbo, Mond1al. Importanta or o T M
o reconsiderare a epomentme .1.. ~' msa ev0 1Utia• structur11. . foqei de munca- ob!Jai\_ 1a
0
august 1969 - noiembrie 1989: mgmene, .. _!die. Media nivelulm de_ studu
Favorizate pemru a fit ztal re, ,ata_ de categona · mtelectualilor
· · anlor.r
,i a func110n slab reprezemate erau domeniile financrar ~1 Jlllf l r de srudii superioar~. Smgura
. ,i detinatoareleesefi m Cami( I
de pan,d .. etuIC entral au fost secretarele corm·tete . !io ~ I bsolvente O
ile de Stat. Elemenceie de unqul~r de conctucere in intreprinderile ii inStttu !; era ,i ea mai slaba. A scazut numaru a crejterea nivelului de jCO a fil tehnic
I nzare pen-
m11care pozitiva in acest reg,stru a : s\ ·enre de studii hceale _cu/~:,e dintre
inchisorii au fost inlocuite ~resttgtu date de rnunca in ilegalitate ,i expene;,,_
lie Ob(inuta pentru merite ct e c_apaalul sirnbolic oferit de un titlu sau o me 'u tru categoria agricultoarelor. ware a so v ut o sc5.dere similar~. ie ..., scurt
~
sau agricol. Studiile . - d absotvenri\ :l ceI putm un cu. "
politice nu au cunosc
vederea nici efectul P . eose_bue la locul de munca. Nu trebuie trecttt '.1
ropagand1st1c al acestor nominalizllri, incil un can,1 Cele 66 de componente ale grupulu1 tm
Gheorehiu •.
de Partict , dacli nu al Academiei .,Stetan -
 POLITIC! EGALITARE. CONCEPT, APLICARE, EFECTE
2% . "
. artidul comunist s-a P;odus pentru JUmatate dintre Cele
Aprop1erea de p - t de 21 de ani. In patru cazun, obtinerea ca 66
• - ·nte de vars a
1 . . . rne1u1u·
de feme.d ma, rverut. dupa, ,'mplinirea a 31 de am. Medml predilect de soc·ia1,za . 1
de part! a su t de Oactivitate sustinuta in cadrui diferitelor org . re
· te reprezenta . • aruza_
nu
.. dma, es • ,mp. 11carea
. subiec•ilor
, din acest lot filnd
. . restransa la O s·lllgura
Jn e masa, UTC au UTM, precum §i in orgamza11a de femei. Import •
strucrurli, fie ea s . . "d ct· , b . - . . ania
devme. acuvnatea
. . -m cadrul organizat1e1. de• part1 l m ,a·anca, l . mst1tutie.. Ori C•p,.,_ .
.
De~1auovec LID h" e de eel putin 15 am m cadru part, u
,. _ "' ,.,Ill, functule de!in ue t
anterior alegerii in Comitetul Central nu aveau o mca~catura de prestigiu sem. Concluzii
nificativii. Nu mai avem de-a face cu secretare §I pnm-secretare de comitete
judetene ii municipale, pozitiile eel ma1 bme cotate pentru acest grup fiind cea
de instructor in aceste structuri. Cele ma1 multe erau secretare In cornitetele Pe tot parcursul acestei cercetaTi am ca.mat sa ras d • . •
de partid din unitatea unde erau salariate. .. . . • • A .., • • _ pun m pnmul rand pro-
pwlo: m:reb~n legate_ de n~tura ~1 cahtatea paniciparii politice populaJiei
Stiind cii reprezentarea diferitelor categorn soc10-profes10nale in cadruI feminme m t1mpul reg1mulm comunist, fiira a fac: ape! doar la figurile de
partidului era atent reglementatii ii urmiiritii, putem trage concluzia ca Iiderii except1e, precum Ana Pauker sau Elena Ceau~escu. In lipsa unor studii secun-
Panidului Comunist Roman pregiiteau pentru anii '90 o reimoarcere ciitre tipul dare pe care sa ma sprijin in trasarea evolt1tiei organizationale ~i activita.tii
clasic de referentiar, in care ,.originea sanatoasi:i", proletara, dar si taraneasca, organizaJiei de masa feminine conduse de Partidul Comunist Roman, primele
cantlireau mult in dosarul personal al membrului de partid. Tipul de activist! mele eforturi s-au dirijat catre aceste doua aspecte. Am ci'i.utat sa arlit in ce
ciiutat pare fi acela cu un nivel mediu de studii, capabil sa urmeze o forma de grad masurile luate de Partidul Comunist Roman in privinta fonnelor institu-
pregiitire politicil, dar ale ciirei aspiratii politice sil fie practic nesemnificative. {ionale de incadrare a ,, muncii cu femeile" au fost sau nu adaptate la conditiile
Cantonatii in cadrul unei organizatii de partid din intreprindere sau institu1ie, nationale. Uniunea Femeilor Antifasciste din Romania ~i-a gi'i.sit model in
o astfel de membrii era cu atat mai dispusa de a prelua ,; propaga, fara prea Comitetul Antifascist al Femeilor initiat de URSS, iar Federa1ia Femeilor
multe comentarii, dispozitiile trasate de la Bucureiti. Democrate din Romania a fost reflecJia interna a Federatiei Internationale a
Ponrerul membrei de partid ales in Comitetul Central al Partidului Comunist Femeilor Democrate. Pe fondul procesului de stalinizare a RomAniei, a fost
creatii organizatia unici'i de femei , ~i anume Uniunea Femeilor Democrate din
Roman difera de imaginea stereotipa a muncitoarei inculte, activistii de partid,
promovara doar pe criteriul originii sociale siiniltoase. Inca din octombrie 1945, Romania. Nici evolutia forme lor de organizare a .,muncii cu femeile" dupi!
poaderea intelectualelor a fost una insemnata ele fiind chiar majoritare timp 1948 nu a fost punctata de noutiiti. Seqia muncii de partid in randul femeilor
d_e doua decenii. Similar cu funqionarea organi;atiei de femei , partidul comuni 5r nu a fast deciit un Jenordel romanesc, ajutatii de Adunarile de delega_te 11 un
!J-a de!emnat ca reprezentante in Comitetul Central membrele pe care putea Comitet al Femei lor Democrate. Aparitia Consiliului National al Feme,Ior iese
din linia comu na a celorlalte state comuniste, aratand ca priori~lltile economic~
~onta d~ _punct de vedere profesional §i intelectual preocupandu-se indeaproape
ale statului comunist roman s-au situat deasupra dorintei de mtegrare a une1
e p~ega,urea cadrelor. Nu se poate nega implicar;a politica in special in cazul
act1v1ste or, dar oare put fi ' d I? Pozitii comune ln tratarea ,. problemei feminine". .. . . x_
Cred mai degraba _ em a irma ciifr~eile faceau dovada unui e':'ces e z~ ·i La fel de importantii a fost 11. reconst,tuirea
. . eronologie, exacte
, . .m permu ..
Clarific
socio-pro'es· I c,a ~prapunerea d1fentelor funqii in organizatn de masa i ·1 - · · de masi'i. iemmme.
,, wna e e ••Ceau m II . . . ct . per- ri e care au avut lac la conducerea orgamzatiei
I el mai cunos-
ceptia unei O · u ma, VIZlbile pentru public de un e l1 d astfi l . . ·na in acest momen , c
panid. mmprezente feminine (de rau augur) in tot ce insemna viata e e o sene de aspecte gre§II specu 1ate pa _ . alegere in Comitetul
cut fi" . · C" banu a carei
p Und legat de personalitatea Lme, 10 ' d I a O consecinta a pozi-
Membrele de partid femei nu .· . niste _oliric a fost explicata din punct de vedere proce ura c 5 a viizut ordinea
decat colegii barbati 'Ji 1· erau ma1 bune sau mai putin bune profestO de !Iei _de preiedinta a organizatiei de femei, or, dupa cum - '
• · 0 ' erau produuI · • · resus
once, adeziune ~i ata~am unu1 s1stem care cerea, mai P .0 _ doband· ·· · - · ·
tat la buna functionare a ent _total_ fata de politica partidului. Impreunii au a\i In1 funqiilor a fost mversa. . au fost atribu1te, orgaru-
din Romania. unu, reg1m totalitar, aia cum a fost regimul comun1 _lndiferent de fonna sau denumirea oficiala care I· ist in realizarea dife-
za11a fi . . - de Part1dul Comun .. e
tit I em1nina de masi! a fost folosita d" tai colectiviste ale iarn, roam
e or Proiecte prioritare. Actori politici, cele m
 CONCLUZ!l
298
CONCLUZJI
. . . iste desavariite. Toate au f?st meta~orfozele femeilor tonr 299
eroine 11 profes,on I de regim comumst. Ca mtreaga politica a ta an, Spre deos_ebire de tarile din regiune, regimu] Ni I
in nici jurnatate de selcot. sa ferninina ii proiectele organizatiei de mas - lulu; activa pohttca de promovare pe principiul co ae <:eau~escu a mentinut
• fat" de popu a ,a ' . . . sa s-a . . . ct· cote Ior adaugand . ,. . .
cornumst a d , directii de ac\iune. Pnma a v1zat ndicarea n,· 1 u cftnd stat1st1ca nu m 1ca rezultatele a1:.te t J . ' . not ma.:.un atunc1
t 'n jurul a oua . . . . , . ve Ulu· .. '70
structura 1 • . olarizare al populapet femmme, m special cea din m ct· 1 tuate in am1 - , hm1ta superioarli de re r c1uda .milsu• n·1or pro-acuve
'80 . . ' pate. n .
1de cultura iqc 'd . e 1uJ pCR a fast de 36 %. P ezentare m randul membrilor
genera 1e educationale. Acesta a fast cons1 erat un Pnm pas
ral cu grave caren . .. b" b . .. Pen~
ru : . , ·etate a unei pozt\n egale cu cea a ar atulm. In al do'l 0 prezenta nu~eri:a~ mai semnificativa la baza partidului nu a insemnat o
tru ca~ugarea m soc1 . d . fi . r ea
rand or~aniza\ia de femei, sub ,mpulsul propa~an e1 o tctale_ comuniste, a repreze~tare pe masura m organele de conducere. Daca in comitetele ·ude ene
ol'!!.:UZa; aqiuni concrete pentru asigurarea, _daca nu_a unet pantii\i, eel Pll!in de la mvel local proc:ntele erau cele ale mediei In partid ~i uneori chiar tmai
a ~ei reprezentiiri feminine ma, cons1stente m poz1t11 d~ autonta~e. Am vazut insemnate, la _cen:ru_, m c~drul C?rnitetului Central si mai ales al Comitetului
cum, tara sprijin politic, un astfel de demers a fast sort1t qeculu1. Politizarea Politic_ ~xecutiv ~I B1roulm ~~estuia, p~ezentele feminine au rarrtas mai degraba
definitivii a Consiliului National al Feme1lor nu a condus la o explozie a pro- excepJ11. Cumulul de functu a facut msa ca la nivelul opiniei publice sa se
iectelor egalitariste. Dimpotriva, actiunile cu efect real au fost abandonate in formeze imaginea unei prezente feminine importante, in functii de conducere
favoarea unei politici tot mai acerbe de control al popula\1e1 feminine 1n vede- pe Iinie ob~teasca, de partid, in stat. Suprapunerea diferitelor domenii arata cii
rea realizarii proiectelor demografice ii economice. in realitate nu putem vorbi despre un grup mai mare de 30-40 de membre de
partid care de\ineau simultan eel pu(in iase funqii: CC al PCR, MAN, organi-
intr-un al doilea timp, m-am oprit asupra miisurilor egalitare ii a rezulta-
:raJii de masa ~i ob~te~ti , comitete judetene de partid, organizatii profesionale etc.
telor concrete obµnute la nivelul societa\ii, reflectate prin prezenia feminina
imrebarea care se pune la sf.ir~itul unui astfel de studiu este Cum a injlu-
in diferite pozi\ii de autoritate in stat ii 1n partid. in primul rand am aratat cum
enJat viziunea PCR asupra femeii ca actor politic realitClJi!e romlineJti ale
au inteles celelalte tari comuniste din regiune sii aqioneze pe baza principiilor
perioadei de TranziJie? Au avut mlls11rile egalitariste wz impact real, proftmd
marxist-leniniste la imbuniitiitirea statutului femeilor in societ3.tile respective.
la nivelul mentalului colectiv? Dad luiim in considerare doar prezenJa feminina
in linii mari, proiectele au fast acelea§i, diferit fiind modul §i coeren\a in care in viata politica - fli ra a cadea in capcana cazurilor exceptionale - , constatam
a fost aplicate. Stand comunist romans-a sprijinit tn demersul sau pe doi piloni ca o reprezentare in Parlamentul Romaniei de 11,4 %pentru legislarura 2012-2016
principali, legisla\ia (pretins egalitara) ii educa\ia. Prevederile constitu\ionale este departe de orice dorintJ. paritara. Reticen{a parridelor de a-~, desemna
privind egalitatea deplina a femeii cu barbatul au fost preluate in coata legis- organizatii de femei, permanent comparate cu organizatia feminin3 de ~a.s~ a
latia rom:lneasca. Dezechilibrele au ap3rut cftnd masurile de includere au foSI PCR este un indicator clar ca odata disparut sistemul care impunea poh_ticll~
dublate cu unele de excludere, precum blocarea accesului pentru anumite .' . . . au fast ce1. care s-au ma,· gan
• d"t1 Ia utilitatea
egahtare foarte pupm . _ ct·mentmem
b r . d
meserii, reducerea liberta\ii mariajului liber consimtit prin tngreunarea proce- unor asrfe1 de mJ.st;ri. Muire voci au folosit experienta comu_m st a, ia .0 izan
du!,Ior de di~ort ii mai ales prin obliga\ia maternitatii. Odatii introduse ace_st.' .. 1 . N · al al Femedor tocma1 pentru
in~aginea Elenei Ceausescu si a Consil~u ui. ~tmn rezen ei femeilor in politica
masun care _1§1 exercitau efectul exclusiv asupra popula\iei feminine, postbilt·
tatea aungeru egalita\ii de §anse a devenit caduca. a JUstifica o prezeniii aproape nesemmfic~t1va a plld la regimului comunist,
·cteamdelac ere ..
.. 7 a au definitiv date uitaru.
A _ _ •• •

Impunerea reprezent' .. , · • . . . . a fost romaneasca. La douazec1 §1 c,~c_,

- .• . am ,emmme pe baza unm prmctpm de cote ' Politicile egalitare privind parttciparea pohtica_,P r~·t'ce pe baza de cote pare
gluand1ta ma, ales pentru functiile 1n partid Niciodata pana la caderea regirnu:
1 comumst aut 'ta ·1 . · ' . ·1 jl lntroctucerea in alte state europene a repr~ezentlin_i poe~1organizatiilor de femei
Pentru pozi1,-',·1e don \1 e statulu1 nu au reuiit sii impuna conditii s1m1 are!·' sa schimbe pe viitor aceastii situatie, avand sus1mer
.
Unele rezuJt t e ,stat ' in .spec·la I ce 1e care \meau . •
de act1v1tatea profe siona "·1 infiintate in toate partidele dupa anul 2ooo. . fost sortite eiecului, un
a e au 1ost obtmut . . An aces · ul comumst au . .
caz prezenta femeilor in fun " pentru domeniile feminizate, dar me_, 1 Nu to~te milsuri~le luate de reg_1~ accesul egal la educa~i~ p_entru _femet ~1
Promisiunea discu I . C\H _de conducere nu s-a apropiat de pant~te. ·a1a exemp!u important m acest sens fim .. 0 ., femmma dupa I 989 a
activa va fi dubJa•' d rsu u, ofic,al comunist, conform careia intrarea ID_ VI ft . - , I n pohttc preze .., . . h'
. "' e o prezenta s· - - , . d edit a
tntrarea in viata activ3.. Daca m p a . a 'femeile si-au mentmu~ St c 13:1'
ma, aproape de adevar d . . im, 1ara m cadrul partidulm, s-a av Jui fast nesemnificativa in viata profes1onal , . Iurile de preglitire ~1 de ~emt
regim comunist P ' ar s1tua1ia nu trebuie generalizata la durata intr~gu i intarit pozitiile. Gradul de reu§ita_':olara, t:arile produse la aceste cap1tole
. rezenta femini a ,. . u ma
sciizuta decat in partideie comu . n . in P_C R a fost aproape tre1 ctecen ;,nesc atinse de femeile din Romania arata ca trans or le reale, oridnd un argument
~ . au fast one . ..
a fast constanta promovarii fe DISte d1~ reg1une. Particularitatea cazulu1 rom iiJo'• in Cele patru decenii de comurnsm d·(Jma a modern1zam.
meilor m partid ii urmlirirea atenta a proporl intr ~o discutie privind comunismul ca para lo
 CONCLUZII CONCLUZII
300

Etnie
Etnie

Figura 3. Membrele Comitetului Central al Partidului Comunist/Munci1oresc Romii11

decembrie 1945 - august 1969 Figura 5 . Membrele Comiternlui Cemmi al Partidului Cumunisl Rom011
,wiembrie _ 22 decembrie 1989

Etnie

Figura 4. Membrele Comitetului ~

august 1 Cem~al at Partidului Comunist Roman
969 - noiembrie 1989
 M:embrcle CC
decembric 1945 - august 1969
Mcrnbre lc CC Mcmbrclc CC 8
a ugust I 969 - noicmbric I 989 noicmbric - 22 dcccmbr ic 1989

.
,
•
·~
~
:~
0

taraneasc~

-~ Cl

£
,.s
~
t:N
""
■ intelectuale~ifuncjionare ■ muncitoare ■ agricul!oare

■ roma na ■ maghiara l!l gennaml ■ evreias ~

z>
~
tT1
 ANEXE
306
ANEXE
Bucurqti. II Aprilie 1953 307
Nr. 1088 LfVL DE MINISTRI
cONS~ G neralii a Treburilor 9 Aprilie 1953
Direc/W e ---------
lsiampi!a partial !nd~scifrabila]
Consiliul de Mim~tn fNSTRUCTfUN!
[indescifrabi!] -= =----======
Nr. J934 din II II 953 , ra organizlirii Comisiilor d~ Femei pe lfmgii Comitete!e Erecurii:e ale
aSL P Sfatunlor Populare.
Tovart1$i Mini~tri
.1 Populare, organe loca le ale puterii de star~~ in ac~1~$ ti~.~ ~e!e
mai largi
Sfarurile populare. ca Jargi or~a~izatii de m~s~a ale oa~1e~ilor muncii de la ora§e Sfatun e e massa ale oameni lor muncii de la oraie JI Sate, 1\1 spnJma mtreaga lor
11
~i saie, l~ i sprijina intreaga Jar act1v1tate pe part1c1parea acriva a inase lor la rea!izarea or!!anizat
ac~ivicate pe d partic1parea
.' . ac tiv-1' a masselor ]a realizarea si conducerea lrebunlor
~i conducerea treburilor ob~re~ti.
owe~ti· . _ . b . nute de c5.rre Sfaturile Populare, in aqiunile economic~, socia!
in realiziirile obtinute de ciitre Sfarurile Populare in actiunile economice, social-cul- in realmnle o 1:e ti. a comributie de seama a adus-o massele de feme1. munc,
rurale ~i gospodare~ri, o contributie de seama au adus-o masele de femei atunci c;i.nd culwrale ~1 gos pod ~- d or<•anizac pemru indepl inirea samm lor. Sure.de mu ~-e
c:ind ele au fosr atrase m mo - .:, d . ·e muncest.:: in institu~iile sanitare ~• de cop11.
ele au fosc mrase in mod organizat in lupta pentru indeplinirea acestor sa rcini. Zeci de
femei, pe 13nga ac ti,~iracea ]or !nl~~~f:~u~e1arca oraselor ~i satelor. la construi rea de
mii de femei muncesc in institutiile sanitare ~i de copii, contribuie prin munca vo/un-
contribue ~rin muncc1 volu~Hara s'fasoarii o imcnsil activitace in controlul o~~~esc, ct~.
1arJ. la infrumuse1area ora~elor ~i sarelor, la construqia de ;;co li , c3minc culturale,
cre~e. desfa~oara o intensa activitate in controlul ob§tesc, etc. scoli, cam1nc culturale, c rc i:· d~ r;etica eeta1eneasca. in care fcmeile capat'. e.<pcr::
Accste aqiuni consli!Ule o ,coal, pn ·rnumi,c domcnii de miv itarc, ceea '.e da pos_'\
en{li 5i reu ~csc sJ_ se spec1a l,1zez_e tdi;crite munci de ril.spundcre in Sfatunle Popular ,
in scopul asigurarii unei panicipari mai largi a masselor de feme i la consrruirea li1atea ca ele s:1 lie promov,itc in _ ..
socialismului ~i pentru a dezvolta initiati va creatoarc a acesrora in opera de ridicarc
in irureprindcri. inslitut ii ~i alte! e. - . _ u dat insli suficicn1a irnp?r~an{ii_a_mr~na~~
gospodareasca ~i social-culturala a ora~elor §i satelor }ifrii noasrre, consideriim necesara
Pana in prezent Sfat~r~le Popu lan.: ~!:cerali'i, n-au promova~ decal m mica_ ~as:itc
trecerea activit3.tii feme ilor de la orase ~i sate sub conducerea direco1 a sfaturilor
populare. masselo r de femei in ac t1 v 11a1ea lor_mu_ltd1 ducere in Sfatunle Popul~re ~1.1~ rea
·. . . funq1um e con C ilor in 3C{Jv 1ta
cadre _di n dn.d~l kmcilo r m munca sus1inutil de antrenarc a e:~:ivi[ate ob~1casca.
Pemru a~easra, urmeaza a lua fiinta pe langa comitclele executive ale sfaruri!or ramun de ,1ellv11ate. ~-'.u dus_ o tclor de ceta1eni i i in alte f~rn". d:sre 27.000 de dcp~-
pop~!are reg 10 n~le, raionale, or.'i§ene~ti §i comuna!e, ,,Comisii de Feinci" care vor avea conusnlo_r pcrmancmc. ,r conrne ulare au fast alese un numar d\~ o munca cfwi:a ,n
De,, 111 cadru l sl,11urdor pop ·r·u us activizare pentru a dcpura in opera de rrdicare
sarcma ~ea realiza O legacura permanenta si operativa intre sfarurile populare §i maSele
l~te, lmu~ i acestea th.Ill to~c__~n/d~<~ initiativa creatoare a_a~es~as1re. Accste !ips~n se
de feme,, amrenandu-le la indeplinirea sarcinilor de plan ii la aqiuni de interes ob,iesc.
randut femcilor, pcnt.ru a dt:Z\O:-t a ora 5elor ~i satel?r 1am :eincredere in capacHa1ea
Trecerea activitiitii fi ·1 d . . . ]are gospodJ.rcasc,1 ~i s.oc 1al-~u~~u_ra:~ mai pcrsistJ a1imd1_ne~ d:lioanele de femei in munca
1
: '?' dbaza de_ massaemci
y • or e la orase SI sate sub conduccrea stacun lor popu •
a ace,rora ii va constitui un mijloc purernic de antrenarca
ca
d:ttoresc mai ales taptulu 1 in. . ~ te ce Oreprczmta m
f~ineilor side subapreciere a una.sei or ·coresc Roman, pcntru
in•: or_ e_ Ferne, in activitaiea multilateraJa a Sfarurilor Populare in promovarca !or
ii lupta p~porulu i nostru. . 1 . Central al Partidului M~,:'.:ea ;o,ialismului ,i 1~
nq,um de conducere ii in diferite forme de activitate ob,teas~a. Pe baza indrumarilor Com1retu u1 elor de feme1 !a cons ord cu Comitctul Centra_
Pemru infiinJarea .,Comisi ilord F . ., • . Sf: iurilor a asioura paniciparea mai larga ~ ~;~: MiniWi de conm_n a~ sub conducerea din:cta
Populare. prupunem alatu l I e eme, pe langa Comitetele Execuuve ale a d ,, lupr/pemru apJ.rarea pacii, Ca.n:1!~u~ meilor de la Qfa~e ~1 sac
sunre1i de acord cu el. - ra u procct de Hot.lrjre, pe care va rug.am si.i~l semna{l, a UFDR a hmariit irecerea activ!lapl e . • ale
a Sfaturilor populare. • consfatutn
e i sate. se var org•~t: dclcgaiele !or
Bucuresci, 9 Aprilie 1953 .
• . c cartiere, comu~ ~are femeile vor a g oatli. Delega1ele
I. In acesr scop, m orai ' pe de case ,n 0 , mei va avea O deleo l- a Femeilor
femeilor pe srriizi, blocun. ~ruFiecare gruP de l ~e Adunarea G_ener~ ',ie,e ,i pre•
Pcntru ,,Adunarea Delegate!~~ ~i var fi confir:;:ac~a aceste adunan se ,a -
"?r fi alese pe timp de_ un ri sau satul respec .
din _canieru\ , str~I mai m\s ecciv.
~ed1nia femeilor din Jocul r p
 ANEXE
]08
ANEXE
309
d Je••arelc alcse vor constitui ,.Aduna.rea ~elegatelor'_', pe teritoriuJ res . comisiile de Fe~ei de pe l:l~g~ Sfaturile '.opu!are din regiuni $i raioane sumo ane
Toatc e ::- ti . Iese dimre femeile cele mai active, cu expenen1a in lllunca b Pect1i,,_
, ~toafe ale Co?11t~telor E~ecuuve respe~uve ~1 nu traseaza sarclni pemru Comiiile
. Delegatel\~~;iil1/ de activitate, mun~irnarc, st~h~novisre, tehniciene, co~ete~sca, aJU~ernei de ~e_langa s:a_t~nle Popula~e dm or~$e ~i comune.
din ro~re dm. . ·oviitiitoare (Tospodme, ere. atara de clementele exploar ttviste,
tiirli_nc1munc1roa1~,d,er/i mai' te;n:inice a muncii delegatelor In Adunarea lo atoar~. de 1V. - ~c1mle ~0~1snlor de Femt::1 de ?e lan!.!a comitetele executive ale sfaturilor
In scopul cuprm _ ~ 0 . r, vor ui ulare ora ene ti '. co~unale, entru mdrumarea i mobilizarea Aduniiri!or de
ana la 100 de delegate. care var repre~en_ta pana la!·. 00 de feme1. (Exeinplu: intr-tra o · a Sfatunlor Po ula
~ra'- cu 30 _000 de feme i, se vor constnu1 30 A~un_an de -~elegate). un ~
rvtobil12eaza ~1 md . _ _pri~ Adunarca _Delegatelor in toate aqiunile
Pentru a anrrena in muncil atftt de!e?tele, cat SI fe?1e1le care le-au ales, delegatele economice, culruralc, social~ ~1 g~spodare~t1 ale ~fatunlor Populare; la construqia ~i
vor fi impartite pe grupe de pro~leme,_ f1ccare ~ru~a av~nd o responsabila. Se pot fon:na reconstruc\ ia ora~elor: buna _rntretmere a fond~lm de locuin1e, ~alorificarea resurselor
grupe de probleme gospodare~t~, san~tare, _de_ mvat3m~~~• culturale, de aprovizionare
1 campaniile agncole ~' de colectare, auto1mpunere, alfabeuzare, buna funqionare
etc. Aces[e grupe se Jncadreaza m_ac11vul !argll al com1s11lor permaneme, ale sfaturilo;
populare _ pe problemele respecuve. _ _ . ~ .
a~coe1:11or ._j
ioca ,f
caminelor culturale, a unitii.\ilor sanitare ~i de copii. oroanizarea
o
gradini-
eJor sezoniere, etc. _ _ ._ _ .
Responsabilele acesc~r grupe vor alcatu1 colecl1vul de rnunca ~1 de sprijin al prc- ! Antreneazll fcmeile m com1s11le de control ob~tesc pent~ buna dcservire ~1 apro-
~edimei adunilrii respective a delegatelor.
vizionare a oamenilor muncii ~i pem~u c?mba~erea spec~lc1. _ _
Adunarea Delegate!or constituie ~n activ lar_g _pe langa Sfaturile Populare, in scopuJ indrumeaza femeile sprc produq1e ~l urmarc~tc callficarea s1 promovarea lor m
mobilizarii maselor de femei la reallzarea sarcm1lor.
munci de raspund cre. _ . .. . . . .
II . - Pe lfogii Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare regionalc, raionale Mobilizcaza fem eile pemru crearea de cre~e, cammc de cop11 . cantme $1 al1e msll-
orJ.$ene~ti ~i comunale, se vor constitui Comisii de Femei. '
.i C'lre sa u~ureze munca femeilor. . .
Comisiile de femei de pe langa Sfaturile Populare din ora~e ~i comune vor fi formate mvo:sfa~oara O intensa munca de lamurire In r,ind~ri le (<1r.1~c}lor_ mu~~1mare. pentur
din 11-15 femei dimre delcgatele cele mai active ~i cu expcrienia in munca ob~1casca, ca acestea sil in\e leag a fo loasek muncii_i~ ~ospodana colecuva, ~1 asttcl pe baza pro-
care vor fi alese in $ed in\a plcnara cu delegatele pe ora~e ~i pe comune. Aceste Comisii
de Femei var fi confirmate de Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare. priei lor [... } sa imre in GAC ~i inra\'a.rasm . · erarivclor si a-$i
indrumeazil fem eile pentru a comribui la buna funq1onare a coop
La re2iuni si raioane comisiile de femei vor fi alcil.tuite din 5-9 fcmei ~i numitc <le
carre Comiterul Execmiv al Sfatului Popular dintrc depmare, membre ale Com iternlui l'a!orifica produ sele prin co_op~ ra tive. . le conforinte dcspre siruatia politidi in1er-
Execuriv, activiste in munci de raspundere din cadru[ aparatului Sfaturilor Populare. Organizeazii. in cadru! ca~rn 11 elo r_c,ulmr~ Crin e despre prob!cmc legate de via{a
nationala. conferim_e ed ucauve. samtMe. i.:ont t
precum ~i r:mei cu munci de raspundere din cadrul organiza1iilor economice. social-cul-
rurale, dm 1mreprinderi ~i institu\ii. fcmei!or. . . ~· - lu ra entru pace, ajuta la educarea feme!lo~
~ r_egiuni. _raioane, ora~e ~i comune, toate responsabilele Comisii lo r de Femei de _ M_o~i!izeazJ_m_a scle l~i rg_1 ~e !en~t:I
ll~on;]is~u lui proletar, in spiritul dragostel ~I
pe Jang~ Sfarunle Popularc var fi cooptate in Comitctul Execut iv al Sfaturilor Populare m sp1rnul p:un o11 smu!u1 ~• <11 111t~r1_1a~
respect1ve.
rccun_o~tiinte i fa ta de ~niu~1ea ?ov_1e_u~a.l vie.i len\e i revolu1ionan: fatll de dusman~l-i~~
III. - Sar~inile Comisiilor de Femei de pe Ianga Comitetele Execu ti ve ale Sfacu.£i!Q!: AJma la t.:ducarea ti:incil? r !11 _sp1ntu cculaniilor, sabomri!or ~i a cu1uror unelrm
Po ular:_ re wnale i raionale, ora ene ti i Comunale cl:ts:1 , pcntru dem::iscarca chiabunlor, sp ..
d Urmaresc felul in care Comitetele Execmivc a;e Srarurilor Popularc subo rd ona[C du~manu lui imern ~i ex tern. _ _d mundi irimcstriale pe baza sarcimlor
~iucp;n~nca pentru ~~trcnarea ~i mobilizarca femcilor in rcalizarea sarcinilor de pla~ Comis iile de (emei i~i var incocmi planun e
,f aza constatanlor fiicut - ~ . . Sf; cului ~i care stau in fa\a Sfatului Popular._ cntru a analiza cum se desfasoara munca
Popular pc Ianga care func ione prczmta pr?pune~1 ~~om itctulu~- Execuuv al '1
Comisia de femei tine ~ed inte ~iluna~e·for de plan. . r convoca
p~mru _
. Studiaza sugesciile venit~ di~aza, 1mb~nata!1re~ munc1!. . . •. b~tesc
~i a lua m:1suri in vederea realizan~ sar~m1ulare prin Comisia de_ Fe~c~;:narilor de
~1 fac propuneri Comitetului Ex;as_a,m legatura_cu d1fentele aq1um de m_cc1e~on;azi1.
Con1itetele Executive ale Sfatu~ilor opevoie' cu toatc presedint~ ~ in le arur1i cu
pemru imbunatatirea muncii i fa~Ull\ al Sfa_tulu1 Popular pe Iiing.a care_funct 10 c en- 11

~edin\e lunare sau ori de dte on cs_~e n e~rru a rransmite sarc1m o

tru mob_ilizarca femcilor la lide . ~ro~unen asupr~ mllsurilor ce trebU1esc Juar P
Delegale, in vederca analizilrii munc11 sau p Ad nari Generale a
Stud1aza ~i propun Comiteruf~trea ac_estor a~trnni. . buiesc
luate pcmru caJificarea f Execut1v al Sfatului Popular masunle ce tre anumite aqiuni spcciale. Aduniiri\or de Delegate s~u /ora$e ~i comune
Pentru a largi activit~t~:o;ov~r~~ femcilor in diferite munci de riispundere- se Deasemeni. convoaca ~edi~ie_ ale~ sau plenare ale _dele~ate ~:1~uqii, inslim3.nt8ri.
v:>~ cr~a pe l~nga ele active for~:{1;ul~r de Fen~ei de pe langa Sfaturile Popula~~;1te, fe~eilo~ pe carrier, str~zi man s1n::~ilizarea in aqium man tco . . ~
~ri d_e cate ori este nev01e, pentru vor dcsra~ura la ora!je. carnerc.
~:an~1Amuncnoare, invaiatoare, os dm _ce le ma1 active delegate mun~!~o~re d~fsi:1 de
~ei In cunoaHerea diverse] g podme, etc. Aces1e active vor spr1J1m Con opu- Utoimpunere. etc.). rilie _ l Iunie ~.c. se mei a delega(elor !or.
nenlor ce lrebuiesc inainta~e ~~~~obJem_e ce le au de urm:1.rit ~i in inwcm irc~ ;r st .v: In perioada de la 2~ ~f
raz1, blocuri, ~i in sate ;;i u ~
e ale!!erea de cacre fe
-
tetulu, Executiv al Sfatului Popular respect!'-
 ANEXE
310
in masura in care grupele de !O femei i§i alcg de!egatele !or s
carre Sfarurile Populare Adun3ri Generale ale Femeilor pe canier~ e ~o~ convoca d
pentru confirmarea delcgatclor. ' st raz, rnarj §i sa e
in aceste Aduniiri Generale se va alege §i pre§edinta femeilor ct· 1
Adunarea Generala a Femeilor pe carrier, str;'izi rnari, comune fm OcuJ respecciv
1
de un prezidium format din delegatul Sfatului Popular §i din fruma sat~ va fi condu~a
niile de acrivitate. Va prczida dclegatul Sfatuiui Popular. §e din toate dorne-
Dupa constituirca Adunaril_o r Dclegatelor se va convoca de citre Sfatu .
plenara delegare!or de orn~e ~1 comune unde vor fi alese Comisiile de F nl~ Popufare
Sfac:urile Populare din ora~e ~i comune. emei Pe Ianga
In toata aceasta desfa§urare a alegeri i Adunarii Delegatelor §i a c ...
pe langii Sfarurilc Populare, Comicetele Executive ale Sfacurilo p omisulor de Feinei
str.i.ns cu comitetele UFDR, care vor asigura mobilizare r opulare var colabora
pentru ca pe baza experien!ei c.i.~tigate de p.i.na acum sa c~ tt~r~: mem_brelor UFDR
marea. organizatiei UFDR intr-o mi~care larga de femei ns~1b ULe efect1v la t~ansFor-
Sfarunlor Populace. ' conducerea d1recia a
le
Anexa II
HOTAAAREA
in legatura cu intarirea activitatii partidului
in randul femeilor
Consecvenr inv~W-ituri i marxist-!eniniste, panidul nosrru duce o continua munca de
promovare a femeilor in toare domeniile vietii po litice. economice. sociale ~i cul!urale,
sococind aceasta ca o sa rcina de baza in ope rn de construqie a socialismului.
Rczulrnrcle aces1e i munci ni le confi rrnii numarul me mai mare al femeilor incadra1e
in produqic, panic iparea lor din ce in ce mai activii in acJiuni Ob$CC~ti, promovarea
lor in difer ite posturi de raspundere in panid, organiza{ii de massii, aparnt de stat.
Pc 15.ngii. rczulr arele obtinute in accivitacca Par1idului In n1ndurile masclor largi ale
femcilor, mai sum .-si lipsuri.
CC al PivJR constat:1 ca exiscenla unci organizatii de femei. a~a cum es1e UFDR-ul,
a creat mul!or org:me ~i organizatii de partid mentalitatea gre~i1,i ca sarcina mu~~ii
intre fcmci cstc cxclus iv a UFDR-u lui. Ascfcl existen\a pc mai depane a UFDR-ulm :n
forma ei actual ii duce la sectarism. lne:us1eaza munca in rii.ndul masclor largi de ..femc_i.
invfttftnd din bo~ata experirnia a lJniunii Sovietice ~i 1inilnd cont de co~tli~ii~c ~m
1ara noastr:-t. trcbui; CJ. inrre2ul partid. organc!e sale ~i organizatii!e sale s_a ;uba ras-
pundcrca dircl.':tii pc:ntru intii;irea muncii politice de masa in ~a_n~ul_ fem~tl~r pentru
· . , · omidi polinca ~' sociala, pentru
a'.ra~e.rca !o r in num;ir d1 i:1ai ,~1,rn! m v1ata econ •r; a socialismului ~i apararea
p,irt1c1parea tot m,,i activJ a temeilor la opera de conSlrut
pkii.
~a-~ccst scop Com iceru! Central al ~'.'4R hot!;!~~: e langli cc al PMR. pc 13.nga
I. lnlnntarea de la l Manic a.c. a secpdor de 1' _P
com itcrcle re,., ionale raionale ~i orasenc~ti .de p~rtid. numi responsabili pencru
2. in birouri le ~ganiz;ciilor de bazli ale parudulu1 sc vor
3. ~unca _in rci.nd~rile femcilor. . . Generale a Muncii. in prezidiurnul u_niunilor.
~n comnetul exccutiv al Con'.ederapc1 incre rinderi ~i de seqii. se vor num1 respon-
m comitetele sindicale, comnetele de P
4. ~abi~i cu rnunca de f~rmi'i ( ?). in on:zanele ~i organiza1iile de baza UTM se
Iri b1roul Comitetul~1. Central ~T~~[fe fe;e. i oraaniza-
5. vor numi responsab1h cu munca ~ - r controleze feiul cum ?rg:~_nele ~ . - lic3
~~qiile de femei vor avea C~ ~a.rc!!l_a sa O uJare. UTM ~i i~su~tnle de st
(nle de partid, sindicatele ~1 sfac~r~e ~vfre la indrumarea teme1lor spre p
:~::c
~
i.:.
hotararile Partidului ~i Guvernulut c P
 ANEXE
312
ANEXE
ca!i ficarea !or profesion~il~- promovarea_ i_~ r~~~nci ~c ~a,spun~cre adm inistr . 31j
olitice. ridicarea nivelulu1 cultural, polmc ~1 an_t n:naiea !or m aqiun i ob~t:t1~e ~i 13 Sectia Organelor Co~duca~o~re d~ Panid, Sindicate!e ~i de UTM are sarcina ca
~eqi ile de fcme i vor ti fo rma<e la CC al PM~ din 1_5- 19 to~.. la con1iteteJe ;1'·. panii la I lurne a c sa puna 1n aplicare prezema hotarare.
nale din 5.7 rov., !a cornitc1e!e -~a1onale ~1 ~ra~ene~_t1 dm_ 3-.'.:I tov. eg1 0 •

Rccrutarca cadrclor pentru seq 11l_e d~ femei se v~ fa_ce ~rn ceJe mai bune acr . CC al PM R
din apa raiul de panid _$i _al orgamzat11lo_r d~-masa, s_1n~1catelor, _UTM ~i UF~;ste 14 Jan. 1953
Responsabilii d~ f~me 1 d1_n cadrul orgamzaiulor d_e b.az_a a!c Part1dului ~i din cact · c. 14
organi zatii!or smd!cale ~' ~e ~TM vor avea ca sarcrna sa contro leze ~i sa ajure ~I C.11re
aplicarea in pracuca a masur~l~r luat~ ?e
or~ane!e de_ conducerc de Partid / COM!TETUL REGIONAL PMR
oreane!e sindica!e ~i UTM, pn vmd act1v1tatea m randunle ferneilor. ' e
6. c;mitetele regionale. raionak ii ~raieneiti de partid var lua masuri ca activuJ i Pentru apli carea in viata. a Hotilr3rii Com itetului Cemrnl a! PMR in legitura cu
membrele existente ale. orgamza(ulor UF~~ dm comune, sate ~i caniere sa fj~ irmlrirea acri vitfi ti i pa~ti dulu i ii_1 ran.d_ul femeilor. veti !ua urmatoarele miisuri :
incadrate in mod orgamzat sub controlul ~1 mdrumarea organiz;qiilor de ba ~ I. Vet i urgema seleq1onarea ~1 venttcarea cadrelor necesarc pcntru infii01area seqii-
partidului.in acti_vitatea sfaturilor populare, prin comisiile permanenre ~i cani~:t:;: lor de fcmei la com itete le rcgionale. raionale si ora~ene~ti de panid seleqion.ind
cecatene~t1, comnete pentru pace, etc. in ac est scop ce le mai bune §i mai capabile activ iste din aparatu l de panid. din
7. S~ vor organiz: imru:1iri ?e ma~sa ale fe1~eilor, la care .sa panicipe toate feme ile sindican.· ~i d in UFDR. .
dm sat, comuna, cart1er, 111 afara de fem e1le exploatarorr!or. La acesre in tru niri se Insta iarea §cfclor seqii lor de femei la comicetele reg!o~alc de partid _s: ~~ tace_pe
va alege pemru fiecare zece femei o delegara. baza aprob.lr ii CC al PMR. iar ~ instruc~oarelor.sec~1e1 , ~e-baz~ hotara~'.1co~He-
Re~ponsabila d~legatc!or de femei sa fie in acela.<,; timp memhra a com item!ui exe. mlui re!! io na l de panid. La com11c1ele ra1onale ~• ora~ene~u. s~!el~ scq_ulor \Or fi
cut1v al sfatulu1 popular comunal sau ora~enesc, cu funqia de vicepre~ed inta, iar instalat; pe baza aprobJ rii biroulu i comitc1~lui_ regio~al ~c parttd, rnr a ~nstructoa-
acolo ~un~e nu su~t ferr~ei in .aceste funqii sa i se incred inteze provizoriu accasra rel or pe baza aproba rii birou!u i comici:tulu1 _rawna! s1 orasenesc ~e.partid .. , • ,
1
!Ilunca v1cepre~edmtelu1 comitetului exccuriv. i . ·1 1- de I? -14 Aprilie a .c. se vor 1i nc scd111tclc plcmirc ale com1tetelor n:c1onal~
n Zt e ela care
2. UFDR - ,·a panicipa int regu l acuv . rcg10na
. 1, ~.non
. · al si 1.w•iscncsc , UFDR ! §1
S. 1?!una Mai a. c., la Bucurqti, cu paniciparea delegare lor de femci alcse din comune .
1
~ Ora§e, se va organiza Conferinta Nationala a Femeilor din RPR la care se va alee fem c i fru nt a.se in muncil si activicatc obsteasca. ln acesr: sedmi.e se v_a._~re ~~:~
, - . . ,. ~.- ~ cccrea la noua forma orgamzamnc.i a i "{.
?lege un comitet al femeilor din RPR (numcle exac t ramanc a se stabi li uherior). Hota nirea CC UFDR m k ~atura cu tr_ ( ··pa si un delesw al comi1ccu!u1
In ace~t ~omitet var fi alese femei din toarc ramurile de act ivirare. munciroare. c;1rii de masa a femeil or. La acesre sedinte va par tci -
~am~ni ai. anei §i §t iintci, gospodine, etc. cu rolu! - pe p lan imern - de a mobili1,a ~egion~!I de p:m id . . fii , dun:Iri ale femeilor in ora~e. car-
emeil.e ~m ~PR !a lu~ra pemru pace, pemru imbun,1tJ \irea cond itiilor de viaf:i a lm rc 20 April ie - I _Iu me ~1. c. se, v_o~ d:~t:l: rtc~nform instruqiunilor CC UF?R).
~
mamei J\ c~pi lul ~t. Jar pe plan extern - de a mobiliza femci lc din RPR la lupra
~::c7 1
enre aq ium imrepnnse de Federatia Democrata Intei m-1 r1011,dJ ,l Fcmellor
Pop\ comHe! se Ya spnJmi pc com1s11 de feme1, ce var f1 c rea te pe l,in°a Sfaru ri!c
tit re. st r:1 zi ~i sate , pcmru. aleg: rc,1 ~~le;; ti de partid si organizati ile de baza al~
Comitclt: lc rcg ion.~~ e: raw:1ak , ord~~/ sfaturilc popularc, pemru ca aces_1ea s.1
panid ul ui vor spnJm~ comltetcle ~:ni ~ adumirilor Si sa fie alesc cele ma1 bune
pop~!:~: ~eg1onale ra1onale SJ orcf§enest1 , de legate a!e lcmcJ! or pc lJ n;a sl,11ur1lc as igu_re des tJ ~urarea 111 bune coo<lq .. maselc
om una!e s1 deleuate pe I 1i HC kmc1 ca de kga tc. d artid pcntru ca elc sa mobilu.:eze
accstea var avea 1 1 d .:, sare §1 u ite (la sate) §! su dz 1 (la ora§e) o,
aqium/c lmreprm~~ ~ ~ a mob,hza femei!e in aqrnnilc st.Hur J!or popu larc ~1in
Se vor eta sarc ini co ncrete mcm b~e.lor e p
lar-, j :il e fc meilo r la aceste adunar! ·
.. ,
ducerea indrumarca ~i m_ob1lizMa~e~ i~
Comuctul Feme1lor de ;miter~ul Feme1 lor dm RPR
tnternat1ona!e cu FDI;n t R sa asigure ed 1tarea rev1sre!o r de fcmc1 §I legJtunle
0 putern1ca redaqi c
.:, :- asioure con
3. Pencru ca sfarurile popularc saHo tirarea CC al PMR ~• a
mod pe rmane~c a dekgatel~;; i de femei pe ]3.ng:i fiecare comit
~n:i
· . C T ului de 1111s1n
;xecuciv al ~faru-
v-u In ace 5 l scop Com1tetu! Feme1lo1 drn RPR va org,uuza
IO Co ~1 0 seqie res rran - p_revede orgamzar~a de comi~nale orasene~ti §i cornunale.
ITI Hete!e rcgionale ~1 rai onale de sa pemru legatu11 mtc1 nat1onale ale
UFDR Sa fie incadratc in a ar pamd vo, avea gnJa ca ac11v1stele salamte " nlor populare reg10nale, ra ' . . i or!?anizatiile de baz~ al~
cultura/e, ,51 1n produq1e, fi~ca:tuJ de_ part1d sfarun popularc, cooperatie, ca111H . . ale orasene~t1 de part•~ § ele-ma i capab ile, acuve s1
II Pcmru preluarea bunu r l e dupa capacnatea c1 ~omi tete le reg 1onale,_ ra1on tc ~omisii sa im re femeile c .
reg1 une Pe l.i.ngi'i com 1ie~:1mob il e ~1 nnob1le al e UFD R se va consrnu1 In fiecare Parudului v~r veg~1ea ca m a_ce; ular. . . . vor indruma comi tetele re~1o•
B_ucure~c1 o com1s1c cenrraJ: re_g1onaJc de panid ca.cc o com1s1e reg1onala , iar Ja devmate. regmrnl u1. democra:o~afe, orilsene$H_de pa~!1doatii. cuprinde in mod_o~an~.z~t
12 ~arn lor ce va face propunen CC al PMR in v;derea rep,iru· Com1terele reg1onale: r_ai :-ce ·ti UFDR Jnca1ele ~~a -~r ii CC UFDR, astfel mc:n_pan~
·1;'t~ de Propaganda ii Agitatie a , - in
naJe, raio nale. orii.§ene§Cl $1 s: !~carea in viatii a hota~a1elor. in aces! scop. acltnstl!h::
toare ora~ele $i satele pen~ru c~ alegerea mru~or del;unci.
ruaric, un proicct de hot:- ·' CC al PMR va propu ne CC al PMR p,u1a la ~I Ju nie a.c . s:1 se t~rm~neaceastii perioad:I. in a]te
arare asupra presei de femei. lJFDR nu vor fi folosJte m
 ANEXE
JI•

Comitete!e regionale. rnionalc, orasenqt! UFRD isi vor ~nc~ta activ itatea nunia·
dupii ce peste tot ;u fost alese delegatele_ feme1l or., au f~sr_ constitune c~misiile de fe me:

:i
r l;inoa sfamrile populare regionale. ra1onale, ?'a~ene~li , comuna~e $I toate activisteJ
fem:ile membre ale UDFR au fast incadrate m munca concrera m mi~carea de tnas:
a femeilor. .
intreaga activirate desfa:surati:i pe~tru_ alegere~ ~ele~atelor trebu1e sa fie irnpletitii Anexa III
cu mobilizarea larga a femeilor_ in_acp~m pen~ru mt~~pmarea Congresului Mandia] al
Femeilor (realizarca planului cmcma l m 4 am, n~~bil1zarea mase lo: de femei in i11tre-
cerea socialistli, pemru calificarea, p~o~1ova_rea SI 1ndr~m~ rea~ferne1lo~ spre produqie,
HOTARARE
pentru indepli nirea la timp a campa~1e1 agnc~le d.e prtmavara, dcscluderea gr3.dinite- pentru modificarea instructiunilor aprobate
lor sezoniere la sate. aqiuni Ob$te$U, gospodare~ t1, etc.
Trebuie acordara deosebita arentie ca toatil aceasra munca sa se desfa~oare intr-un prin HCM nr. 1088/1953, privind infiintarea
ascutit spirit de vigilen{1i, astfel inc.it elemente exploatatoare, du~mane, sa nu se stre-
coare in adunarea delegatelor $i in comisiile de femei de pe langa sfaturile populare. comisiilor de femei pe langa comitetele
Comitetul Central al PMR obliga organele $i organiza\iile de panid $i pe toti mem-
brii partidului sa asigure o astfel de indrumare pol itica ~i sprijin concret sfaturilor
executive ale sfaturilor populare
popula re ~i UDFR-ului in accasta aqiune, !nc;ir lnfliptui tea noii forme organizarorice
a mi~c3.rii de masa a femeilor sii duca la i'ntirirea activitB.tii $i Iegaruri le partidu! ui cu
rnasele de feme i ~i la atragerea milioanelor de femei din tara noastra la participarea Consiliul de Mini~tri al Republicii Populare Rom,ine
activa la consrruqia statului de democra1ie popular.a. ~i apilrarea pacii.
h otara ~ te:
CC al PMR .
. . . . . a oroanizarca ~i funciionarea comisi ilor
7 Aprilie 1953
MM. 80 ex.
Arr. unic. lnstruc_\iunil e pn vmd tnfim~t\~
de femci aprobarc pnn HCM nr. IOSS~\~::i , -
m;dificl'i conform alaiurarclor instruc-

P.S . Dupa luarea la cuno~tin_tii, vii rugam sii ne inapoiati materialu !. Jiun i. care fac pane din preze nra Horararc.

Bucure~ti. \a _ _ _ _ mai 1954.

Nr.
- - - --
[i11descijiY1bii (probabif mw!at)]

~
e l:in!!ii comicetele
. . o or i a comisiilor de femci de
cu m·1rc la ale2c rea ~ ~ram rilo r ~
~ . 0 u!arcadat posibili-
·1or in cad rul sfa1u nlor p ·~a conducerea ~rebu-
Tn:cerea activita\ii ob$te~ti a feme i numiir mare de. fe~1~ 1 1lor l!Ospodiiresc in
latea comitetclor executive sa anuene:e. u.~iaciva acesrnra ~1spmru -
ri lor de stat ~i ob~ce~ti ~i sa fo\oseas~a in1 . zarzavaruri. in prcdar~a

aqiuni!e economice ~i socia]-cu l:u~; ~~ncractiiri de legu7:a~:1or, precum ~i .i_n munc1l_e

Astfel in indep\inir~a ~lanul~1 frumusetare a o~!ora~ mobi!i~t zeci de mud: f~:~e~~
cot~lor catre Stat, in acpun1le dei~,: ale sfarurilor popu:~: ale sfu.runlor popu~:reu~ numar
socia\-culturale, comitete~e :x:c~~ele comirere .exec~;mei, fapl care a dus
~u toaLe aceste reah~~r~, 'i mase!or Jarg1 de uriJor populare.
Prec1ar importan~a mo_b1~i::ar:rara aciiundor sfal
lttare de feme i sa ramana 10 ,

+
 ANEXE ANEXE
316 317
. . x ericn\a muncii de pana acum s-a dovedit ca este necesar-¥. une ri le pentru comisia de femei vor fi fa.cute d .
. -~e asemem_d1;::;Szatorice a muncii cu femei!e ~emru a face mai operativa l~bu. 1: _prof sfaru lui popular comuna\, iar fiecare propuner: p::~;d1me\~ co~itctului cx~-
ctJt!v a 1 votata prm vot desch,s
n~ta\irea fo~me\ oe:ecuti v ~i delcgatele de feme1. ~1 _pemru ca organizarea mung~:ura de catre deleg~te. ~ ..
d1ntr~ c~m nern d~ ii delimitari a circumscnp1u lor electorale, unitatii t . cu_ de 'frebuie as1gurat ca rn fiecare com1~1e sa fie alese cele mai active femei din dele-
feine1 sa corespun a n~ de masii a sfalUrilor populare. entoriaJe i:ratele satelor co~ponente ale comun~1. Astfel. se va asigura lcgatura dimre comisia
care stau la baza muncu
: : fe mei a sfatulu1 popular comunal ~1 satele compuneme.
Desfasurarea aleQerilor de delegatie si_ a comi:ii_I_or de femei . de Sc va avea in vedere ca de_legatele ce vor fi alese in comisiile de feme i sa fie dimre
Desfa~urarea alegeri\or de del egate ~1 a com1s11lor ~eA f~me1 de. la ora~e ~i sate utalC inv3t3toare, gospod rne. moa$e , etc. femei cu ex.pcrien\J, capabile ~i cu auto-
trebuie sa cons1iruie o mobil izare larga a mvas_el_or de fe rne1 _m }ur_ul actmnilor Sfaturilor d~~te ln 'randul mase_lor de '.emei.~ _ _ _ .
populare. pemru aplicarea in via1a a Hvo~~ranlor ~l~nar~1 larg1 t~ ~ ~C al PMR din r comisia de feme 1 va fi fo rmata dm :,-b feme1.
19 _20 august I953 , in ctomeniul dezvoltarn ec_onom1e1 ~~ponale ~• n d1ci1rii continue a Comisia isi va alege o resp?nsabi_la care ~ste binc s3. .fie deputati\ pentru a putea fi
nivelului de uai material ~i cultural al oamemlo~ munc11. - ~i viccpre~edintJ. a comnetulu1 executtv al sfatulu1 popular la ora~.
Alee:erile delegatelor §i a comisi ilor de feme1 se vor desfii..sura in \unile mai-iu . alea;~ecare dinrre membrele comisiei de femei ,,a \ine legatura cu delegatcle din 2-3
p;
a.c .. baza unui plan concret de aqiune intocmit de ficcare comitet executiv al s~:~ circurnscrip~ii elecrorale.
tului popular, iimi.ndu-se cont ca alegerile de delegate sa se faca in pri1nul r.i.nd in
comunele unde campania de insam:i.npri este termi nat:1. ~:
Gru cle de femei se var organiza in cadrul ~ircumscrip\iilo~electora~e ora~cne~ti
p . . din 8-15 femei care-$1 alcg o dclegata de grupa.
sau _ale rawanelo~ de o_r.l$ "f ·1 ct·n circums;rip\ia respec1ivii. Se va avea grija
in cadrul fieclirei circumscriptii electorale comunale, se vo r consti tui grupe de In ~rupe vor ti cupr~nse t~at~ em_e1~os1te ex loatamare.
8-15 fernei, care-~i aleg o delegatil de grupa. sa i~u imre. cl~m~nce exploatatoare_sf~~nei se vo~ organiza grupllnd femeile din ace.lea~
in grupele de feme i nu var intra elememe exploatatoare sau Foste exploatamare. In Capita la ~~ ? ra~e. gr~pele_ de aceca i stradli. in a$a fe l ca o grupa sa cupnnda
Grupele de femei trebuiesc astfel constituitc ca sa cuprindii numai femei dintr-o blocuri. din ciadmle apropiate sau d~ pe $
circumscriptie electorala. Astfci , daca o circumscrip~ie elecrora la are un numar de fcme ile cu domicili:11 ee l m~i ato~1at~ele mai active, cu spirit gospo~arcsc,_ cares-au
35 de femei , se pot forrna 3 sau 4 grupe dupa pos ibilitiitilc existe nte pemru cuprindc-
rea acestora.
_La con51 imirea grupe lor de femei se va tine cont ca sa fie alesc ca delegate eek
evide n~ iat in ac\iunile imrepr~n~~ ~L:
locuiesc in caruerc. dar lucn::aza 111 1
~:tim
Delegarele vor t1 a Iese di~ ft: me:lc_ mrile opulare. Muncimarclc ~• sa!~nate!e care

1
ii ~au intreprinderi. vor ~,~cu~nnse in~:~~
:- se va avea gnJa sa nu fie a .
mai bune_ fernei din circumscriptia elecrorala respectiva , femei ac live, bu ne gospodini:. pelc de fc;m ei. dar la akgcrea dclcgatdor_ d_c ~rup~i pe linia organizatii\or de parud
delegate accle sal ariate c;.JTC au $i alte sarcim ~te~ O
~ma~e m aqiunile econornice social-culturalc 5i gospodJre5ri. Sc va avca in vedere
d~ - 11e electorala. acestea vor
sa fie pro_pu_se ~i alese fostele delegate care s-au evidenliat in munca. $1 e m.1s,1 I •oatelor dmtr-o circumscr~p anenta a delega
_ Cu pnl~Jul alegerilor delegare\or in cadrul grupelor de fe mei sc vor discuca sa rci- ~ Pe mJsura alegern iuturor de e;bila care va as1gura legatura perm
n_\le ce _m'.m femeilor in ridicarea nivelului. gospodaresc al satului int re\ inerea cuhu- Ii mtrumtc ~1 vor ,1kgc o respons e urntul dm c1rcum
n o_r, largirea cultu~ilor de legume ~i zarzavatu ri, in cre~te;ea pas,arilor. in doim:niul
sannar, cultural-soc1al, etc
f
lei or de g1 up:1 cu com1s1<l de fen1e111 clecrorale vor colabora c~ di n dcoscb1 in moh1-
Respo11s,1b1 lel~ de c1rcu1_:1scn;:zolvarca difente\or problem $
De lndata cc in toate 1 pa
comnetul cxecut 1 [ sate e unei comune au fost alesc toate de legarcle de gru ' sc rip~ia elel.:torala rcspect ~va. 10 nile ob~,e~tl ea var fi intrumte de ca1re
alegerea cornisie:vd a/ atului popular comunal le va convoca in1r-o .idun are pentrll ltz.irc,1 nuse lor de teme1 m acti~r de circL1mscnPt1c, aces:u ale raioane\or ora$ene~u
~Adunarea pemr e ~mei pe l.inga Comnctul ExecutJv a! sfatulu1 popul<Lr respccu\ DupJ. ,1lege1ea responsabilel lor opuiarc orli~encsn s
am 3-5 tov $1 va u a eger:a com1s1e1 de feme, va fi condusa de un prez1d1u torn1<1 conlltetele execuuve ale starun p _ d un prcz1dtum forma l
1 - Dare~ de s ave_a urmatoarea ordme de z1 Pcmru a~~ 1 aleoe co011s1a de femet ct~ femei va fi co nd usa e
eama a com1s1e 1 d f Adunarea p~ntru alegerea com~si~~m;toarea de la a\ecrerea sa
- (expusa de responsabiia e eme1 de la alegerea sa
dm 5-7 tov , 1ar ordmea de 21 : :1v:tacn com1s1e1 de femei =-
2 - Alegerea noi , com1s11 de c~e:1;:e1 de feme1)
1 - Darea de seama a5 upra a isiei de femet) uu,
- Pnducr!!rea sarcin1lor ce uJar (expusa de responsab1la c:1 nu\ de munca al con11tcrulu1 exec
rt: '-Pf(.w • rcvm feme1lor, drn planul de munca al sfatu!Ut poP
2 - Alegerea com1s1e1 de fe evtn ferne1\or, d1~ pla sc)
- (facuta ci t prc:5ed inttlc sfalul . - Prelucrarca sarcm1Jor ce r opu\ar ora~enc
ui popular rcspectiv). (facuta de pre~ed mtele sfatului p
 ANEXE
ANEXE 319
318 pe baza acestu~ text. rarnas va\abil. am refacut ..
Propunerile pentru comisia de femei. var fi fa.cute de pre$edintele comitetului e Nu era cazul sa ma1 comunicam Hotariirea. ongrnalul.
cmiv al sfatului popular respectiv, i~r ~~ecare propunere va fi votata prin vot desc~~~
~ DIRECTOR SECRETARIAT,
de carre responsabilele de circmnscnp.t11. . . .
Comisii\e de femei de pe Ia~1ga comne~ele ex~c~ovc ale statunle p_opulare ora$cne ti [ii"/escifrabtf]
ale raioanelor Capitalei, v?r ~-1 formate din 7 pana la 25 membre, dmtre cele mai bin;
responsabile de circumscnpt11. ._ _ _ INSTRU(TlUNJ
Comisia de femei i$i ~a alege_ o res~onsab1l~ care e bm~ sa fie deputata, pentru a
putea fi aleasa ca membra a co~11tetul_m exec_unv al sfa;u1u1 popular respectiv. cu privire
• -
la
alege::
• to
:1:0:i:1:r:t,=c ...1
~ om1s11 or de feme1 _
Membre\e comisiei de fe~1e1 ~~~ pne_ lega:ur~ cu care un g:up de responsabile de de pe langa comuetele executive ale sfaturilor populare
circumscrip1ie, in _vc?ere_a as1gur~rn. unc1 legatun permanente mtre comisie, delegate
~i masele de feme1 dm c1rcumscnptte. t.- Trece~ea activita\ii ?bste?i a feme ilor in cadrul sfaturilor populare a dat posi-
Comisiile de femei de pe langa comitetele executive ale sfaturilor popularc regional
raionale ~i ale Capitalei se nu':1esc de ciitre ~~~itetcle executive respective. Ele vor ri bilitatea com1tetelo.r execuo~e s~ antren.cze _u~ ~u'.113.r mai mare de fcmei la conducerea
treburi\or <le stat ~• gospodarest1 , folosmd mqiati\•a acestora in ac\iunilc economice ~i
fom1ate din 9-15 membre. Dm aceste com1su vor face parte activiste ale sfaturilor
populare ~i din alte organizatii de mas.a, tovaril$e care s3. poata duce o munca efectiva socia\-culturalc.
zcci de mi i de fcmei au fost atrase in munca de zi cu zi a sfarurilor populare, dind
in aceasta direqie. contribu\iC preiioasfl in realizarca sarcinilor care stau in fa\a acestora: in \ndcplini-
0
Rcsponsabilele comisiilor de femei din Capitala, din raioanelc de ora~e $i din ora- rea la timp ~i in bune condiiiuni a campanii!e agricole. in buna aprovizionare a oame-
~ele mari sunt scoase din productie. nilor muncii ~i in actiunile de infumusetare a ora~elor *i satclor. . ..
Pentru a u~ura cuprinderea muncii de femei veti scoate din produqie $i responsa- TotodatU. acti vita1ea femeilor in cadrul sfatunlor populare a dat pos1b1hlatea ~r~~
bilele comisiilor de femei de la regiuni ~i raioane. Acestea vor fi incadrate in actualelc movlirii a nume roase fcmei in munci de r5.spundere in aparatul de ~tat. in umtat1
scheme ale seqiei organizatorice intr-un post de instructor, urm3nd a se ocupa exc\u-
economice. soc ial~c ulturale ~i altele. iar un num:ir .insemnat de. f~me1 au f~s1 ales~
siv cu munca de femei. dcputate in sfaturil e populare, pre~edintc. vicepre~ed1me. secretan ~1 membre 1n com -
Pentru buna pregi"i.tire $i desfii$urare a alegerilor delegatelor $i a comisiilor de femei
se var lua urmaroarele miisuri : 1ctelc executive. . . . . c ti\'C ale sfaturilor popularc subapre-
- ~~~itetele execut~ve __ ale s~aturilor populare rcgionale ~i raionale var organiza .sedin\e Cu toate acestc real 1zar.1._~n~.li:: cmnnete e~e d~ femei fapt care a dus ca un numar
cru cu pr~~edm~n comnetelor executive ale sfaturilor popularc subordonate, cu care cii1zli incfl impon:.111p .'.nob1\izar_n ma~e~or !ar~faturilor ~pulare.
vor prelucra 1mp~nanxa mobiliziirii maselor de fcmci in jurul sfaturilor populare ~i mare de femci s:\ nu Ile :i.tr:.1.se 111 acuvi:~tea s ~na acu~. s-a dovedit ca este ncces~r~

- ~:1 :~:~:i~~~i~t
formele de orgamzare a muncii in ni.ndul femeilor.
vor ~ ~hemati ~_i in~t~ctorii s~qiilor organizato_rice region~lc .si rai?-
. De asemc-n~a . di.n cxpe~1en~a.mu_ncu ~:J cu femeile, pentru a face ~ai operauv_~
nnbunfltflt irca tonnc1 o rga111za1~nc_e a n:u le de femei ~i peo.tru ca orgamz~rca .mu~cn
larg care sa a·ur:C~ei ~1 celc ma~ ~cuv,~te salanate, deputatc crcandu-se astlel u~ acc_1v lcgfltura dint rt:! comiti.:llll cxecuuv ~1 dele=-a~e . ··ior electonile. unitat1 cenrnnalc
Comitetele ex:~cuti~•ea~:ic la pr:gatirea .!jl desfa~urarea alegerilor dclegatelor de fen,~1. de fcmci sa cori.:spund5 noii delimitllri a c~rcumscnptn
un control permanent ~:falunlor populare reg1on~le, raionale ~i orii~ene~ti var or~amza - futun lor popu\arc. \ forma
care stau l:1 baza muncii de masa a 5 •1 . 1 ale!!.eri\or ce vor avea oc,
ex:ecutive ale sfaturil
M. . .
felul cum ~ecurg aleg:nle de d~lcga1e de feme i. C01~u_tetdc
or populare reg10nale var mforma ctrn 15 in 15 zilc Cons1l1ul de Ti1dnd scama de ce\e de mai 5us. cu pn cJU . ~
im~tn asupra desfa~urarii lntregii ac\iuni. " organizatorid a muncii de fcmei va fi urmaroarca · . . d 8_15
1. - La comune: na\e se vor cons11rn1 grvpe e
De buna desfa~urare a aceste· . . - . . . . . - - - - . . .. \ecrnrale comu
Jar regional, prin tovara ul vice I aqi~m raspun~e comitetul ex:ecuov al sfatulu1 pop~- I~ cadrul ficc::ire i c1rc.umscn pt 11 e atfl de grup5.. . a sfatului popular al
~ pre~edmte care raspunde de problerncle organizatoncc. fetnc1. care vor avea in trun_le o _ct:leguni1e aleg comisia de fe~:1comisiei de femei va
c Dele~atele de grupa de ~e~ei ~n~~ femei. ficcare ~e:1:'br:ccorale. .
DIRECTIA SECRETARIAT _0mune1 respective , formata din :,-. in 2_3 circumscnP\1 1_el. sa oaia fi a\easa v1ce-

:N:o:t ~ l°~'~':!o: ~~1~a~~ \!ne le!.!ltura cu de\eoatele de femc1 d . - fie deputata ca p

._ .:-_ . . . este b1ne sa
Responsabila com1s1e1 de fe~el f Jui popular.
Pre~edime al comitetului execuuv al s atu . e\or de ora~. se var
Ins~ruqi~nile au fost transmise . . . . ~.~ La orase: le orMene~ti ~i a~e ra1~:~e2:atii de grupa.
al Partidulu1 tov. Dalea i • prm Seqia Orgamzatorica la Comicerulu1 Central c ln_ cadrul circumscriptiilo_r ctect~;r avea in fnJ~tc_ c:~:c~oraJa-vor alege 0 respon-
Astazi ni s-a restitu.'t n zma de 15 mai 1954.
Onst1tui grupe de 8-15 feme1, c.a~~ntr-O circun1scnp\te
este cextul refiicut la CC~~~st. ~xempl~r prin tov. Nasia care ne-a comunicat ca acesta
pre~cdintilor ai sfaturilor po $\ nstruc~mnile au fast difuzate in ~edinta de ieri rovara~i\or Sab~~elegate\e grupelor de feme1
pu arc regiunale si Comitetul Femeilor Democrate din RPR tla de circumscripiie.
 ANEXE
AN'EXE
320
. t d circumscri piie, in ad unare, vo r alege co misia d propu nerile _pentru comisia de fcme i vor fi fa.cut 311
Toate respons~b1l~ ~ _e a raionulu i de ora~, com pusa din 7-25 n1emb e fe~e i a . al sfatu\ Ul popular comunal, iar ficcare e de pre~cdintele com't I .
ora~u\ui sau a r.t~o_nu u1. sa_u in r.1spunderc un grup de responsab ile de circ~e. F1~care cunv~ . dele2:ate. propunere ,..a fi \"Otata . i etu u1 exe-
im:inbra din con11s1e_v_a.'1v~ea(Je din r3ndul sau a responsabila, care daca este~ scr1p\ie. oe catlC . ~. • - . . prm VOl deschis
Trebu1e as1gurat ca m corn~s1e sa fie alese Cele . . .
Cornisia de r:me1 is\~rul executiv al sfarulu i popular respectiv. eputat - atel0f componente ale comu_ne1. Astfel, se va asigura::'" act1w_ fcmei di n de!egatcle
va fi ~i_membru 111 c~:zarii feme ilor la difc rite actiuni importame, comitetel : sfacu\ui pop~!ar comuna! ~1 satele cornponcnte. eatura d1ncre comisia de feme i
3 - In vederea rnoi . ~- d i 1 . eexecu-
rive ~k sfumrilor populare var orgamza ad unan cu e egate e ~1 masa de femei, o data Se va ~ve~ 1~1 \:edere ca de.legatele ce \'Or fi alese in comisi' . w
e urnte, mva~atoare, gospodme, moa~e, etc. femei cu ex . tle._de feme_, sa fie dimre
P' luna. · [ ·1 opulare se va [ · d_ p in rindul maselor de femei . pern:n\a, capab1le ~i cu auto-
ivlobi lizarea femei lor in aqium le s atun or p . ~ a:e pnn gru pa de fcmc i
Fiecare delegatii va tine ]egatura cu grupa eel mul t de doua on pe Juna. · rita~omisia de femei va fi format;i din 5- 15 membri.
Comisi~ \~i va al.cg: o resp?nsabi.la care es1e bine sa fie deputat ~nt
11 __ Desfiisurarea ale!!erilor de delegate" si ale comisiilor de feme i aleas5 ~i vJC:pre~ed mta a com1t~t~l~1 executiv al sfatului popular. . pc ru a purea fi
fiecar~. drntre ~1embrele com1s1e1 de femei va 1ine lcgaturacu delcgate!e din 2_3 cir-
Alegerile delegarelor ~i ale comisiil~r de f~mei ~e v~r d~sfli~ura anu l acesta in cumscrip\ll elec to i ale . . .
cursul lunilor mai ~i iulie, pc baza forme1 orgamzatonce sm1 plificate. Fiecare comitei ~ - Grupe!~ de te me1 se var organiza in cadru! circumscrip\iilor electora\e
executiv al sfarului popular i$i va intocmi un plan co ncret de aqiune. ora~ene~ti, sau ;:'.le ra ioanelor de ora~, di~ 8-15 feme i ~arc-$i alcg O delegata de grupii.
Alegerea dc\egate lor $i comisiilor de femei se va desfa~ura in modul urmator: in capitala ~1 ora~e . grupele de feme1 se vor orgamza grup;ind fenu:·i!e din acele~i
in comune. in cadrul fieca rei circumscripii i electoralc Comunale se var constitui blocuri. even1ua l pe etaje d in clildirile apropiatc sau de pe aceeasi stradli. in a~a fel ca
grupe de 8-15 femei . in grupele de femei nu vor intra elementc exp loatatoare sau fostc 0 ~rupfl sfl cupri ndU fe meile cu domicil iul eel mai apropiat.
exploatatoare. ¥ Oelegatele vor fi alcse dintre fe meile celc mai active. cu spirit gospodaresc. can:
Grupele de femei trebuiesc astfel consti tuire ca sa cuprinda numa i fcme i dimr-o s•aU evi1.kn1iat in aqiun ile int rep rinse de sfaturi le populare. t-.fo nci coarele ~i salariatele
circumscrip\ie electora\a. Astfel , dacfi circumsc riptia elecrorala arc un numar de 35 de me locuiesc in canie re. da r lucreazf1 in institu\i i sau intrcprindcri vor fi cuprinse in
femci. se pot fonna 3 sau 4 grupe du pa pos ibilit3t ile cxistencte pcntru cuprindcrca grupcle de fem ei, dJ. r la alegerea delcgatelor de grupa se :a_avea gr'.ja ~~ nu fie ale~c
acesLOra . delcga1t: act: le salariate ca re au si ahc sarcini ob$tC$ti pc hma orga mzat11lor de par11d
in cadrul $Cdintei de grupa a feme ilor pe circurnscriptie, va fi aleasii o delegata de sau de masa.
grupa. In grupele de fc:mei sc v:1 avea grijf1 sa nu intre e\emente exploaiatoarea sau fostc
Ca delegate de grupa var fi alese cele ma i bune fcmci din circumscrip\ia ekctorala
exploata~oare. .. . . . ri ie elcctoral:i. acestca vor
respccri_va, feme i active, bune gospodine, fru ma~e in aq iu nile eco nomice social-cul- . Pe m'.L sun_1 akgi: rn llllllrDr ddega~c: or d1111.~-~ c_i:cumscc a~~ra ermanenta a delega·
turale ~! gos~od_iire~ti . Se va avea in vede re sa fie propuse ~i a Iese fo stcl e delcgare care fi 1mnmne ~1 \'Or alc gc o respo ns:tbila ca re \a as1gura l g P
s-au ev1dentiar rn munca
tdor de grup:i. cu co1~ isi~ de fl;'mei. b deputatul din circum-
in cadrulw ~edi ntelor ~rupelor de femei pe ci rcumsc rip tii undc sc vor alcge de]eg:t- Rcsponsabil L·le de c ircumsc riptii t:lec torale vor cola 0: ; cu ~i in deosebi in mobi-
tc!e de grupa , se vor discuta sarcinile ce revin fcmei lor in ridicarca nivelu lui g.ospo- ~rip\ia ek1.:1ora!J res pcc ti va . in rczolvarca d_iferi1elor pro cme
daresc al s~ru_l~i, lntretinerea culturilor, larg irea cul turilor de legume ~i zarzavaturi , in
hi.area 1~1ase lor de feme i in ~q iunil ~ ~~~te~u.cri ie, aceastea vor fi intrunite ~c ciiir~
cre~terea ~as~nlor, in domeniul sanitar, cu ltural-social prenJ.tirea campanie i de recol- Dupa ale!.:!.: rc:- a rcsponsab1lelor de; clfcums Pt . ale raioanelor ora~ene~u
tare, trcen~ $I colectare. ' ::o
comitc tel e i:~i.:-c.: u1i v~ ale sfatur ilor populare ora~enc~u sau
De indata ce in toate t 1. . pl
comitetul executi v al sfat~~u~ e unei comune au fos t alese LOate de legatele de g:\\
1;~ !}entru a-~ i alege comi sia de femei. . fi dusli de un prezidiu format
alegerea com isie i de femei de pop~ la~ com~nal le va convoca int r-o aduna r~, Pecti\'. ~dunarca p~cntru a\cgerea comisiei ~c fe~e'. va l con
Adunarea pem ru aleoe pe l~n~~ cornnetul execut iv al sfarului popu la.r ~esp nae din )-7 tov., iar ord inea de zi va fi urmatoare.a_. . de feme i de la alegcrea sa .
b rea com1s1 e1 de fcme i va ti condusa de un preztdJU fort
din 3-5 tov ~- , 1. - Darea de seama asup ra activit:itii com_1s1 e1
l - D . I va avea urmatoarea ord ine de zi . (ex " • · · · de femet)
. area de seama a comisi . d . . ? · PUsa de responsabtla comis'.e' undi al comitemlui
{expusa de responsab'I ~1••e Ferne , de la alegerea sa.
2.- Alegerea noii ~om1 _a.~odrn1s1e1 ~e femei ).
3·: Alege rea comisie_i ?e feme1. . femei lor din planul de m
3 1s11 e feme1 e.xec · . Pre\ucrarea sarcmdor ce revm_ 0 ular ora~enesc)
.- ~relucra rea sarcinilor ce revi . . . . o u\ar un v. (fa.cut de pre~ed intele sfarului P P
respect1v. (facuta de presed intelc s n fen:i eilor. dm planul de mu nca al sfatuJu1 p p
fa tului popular respect iv).
 ANEXE
322

Propunerilc pen!ru comisia ~e te~1e'. vor fi facut~ de r:e&edi~tele comiteru .

cuciv al sfatului popular respecnv. F1ecare propune1e va f, votara prin Vot d lu1 ex:e-
catre responsabilele de circurnscrirtie. . . eschis de
Comisiile de femei ~e p~ langa com1tetele. execu,u~e ale sfaturilor P □pu!are ~
ne~ri. ale raioane!or ca~1tale1 v~r ~ formate dm 7 pana la 25 membri, dintre ce~ra~e-
bune responsabile de C\fCumscnpx1e. e rnai
Comisia de femei i~i va al~ge o _respons~bila care e_ bine sa fie deputat, e
pucea fi aleasa membra a con11teculm execut1v al sfatulu1 popular respectiv. P ntru a
Memb~et: c?misiei de fe~ei v~~ tine_ lega~tur~ cu ciite un grup de responsabi
circumscnppe, m _ve?er~a as1gur~rn- une1 legatun permanente intre comisie, de] le de
~i mase!e de Ferne, dm c1rcumscnppe. egare
421911.I 2. I 973
[5568
De acord
43
-
Anexa IV

_Comisii_le de fe~ei d~ pe liinga comitet~le execu~ive ale sfaturilor populare re io N. Cea11$escu

ramanele ~1 _ale ca?nale, se nu':1esc de catre _c~_mnetele executive respective. lienale, Tovaraiului NICOLAE CEAU5ESCU
fi formate _dm 9-1) m:m~:e, Dm aceste com1s11 vor face pane activiste ale sfaturtr Secretaru l General al Partidului Comunist Roman
populare §I alte orgamza1u de masa, tovara~e care sa poace duce O munca efe . _ ?r
aceastii direqie. Cttva m
va p~e~entam. " Pro_gr~~ul_ de_-~isu~ pentru cn:sterea panicipilrii femei\or la acti-
Responsabile!: com_isiilor ~e ~~mei _din ca~itata, din raioane!e capitalci (ofi din cete ~tea din 1ntrepn~der1 s_1 1nst1tutJ1 , ret_acut pe baza indicatiilor dace de Dumnca\'oastra
69 de Ora$e preva:..we 1_11 anexa tawt_~m pagmii.) sum scoase din produqie. in ~edin{a Secretanatulu1 CC al PCR dm 21 august a.c .
. Pemru ~ -~~ura cuprm~erea muncu de femei, veri scoate din produqie ~i res onsa- Programul cuprinde masurile ~i sarcinile de baza ce revin in perioada 1974-1980 minis-
b1lele com1sulo~ ~e fem~1 de ~a regiuni ~i raioane. Acestea vor fi incadrate in acfualele iere!or cconomice, organel or centrale de sinteza. consiliilor popu!are, sindica1elor. orga-
scheme ale seq1e1 orgamzatonce intr-un post de instructor. umiJnd a se ocupa • niz.1tiilor de femei . cemr.1lelor industri ale ~i intreprinderilor in asigurarea conditiilor necesare
de munca cu femei. · · exc 1us1v
parcicipilrii intr-o propo qie tot mai ridicata a fcmeilor in sfera ac1ivit1i\ii productive.
C P~mru buna pregiitire ~i desfii~urare a alegerilor dele 0 atelor si ale comisiilor de Potri vit prevedcrilo r din acest Prog ram. ponderea femcilor in totalu\ salaria\ilor in
eme1, se vor lua urmaroarele masuri: .:, ~ agricultura de scat va aj unge in 1980 la 4045 % fatli de 22% dt se prevazuse ini\ial, iar
- Comit.etele executive ale sfatur'J 1 . • .
de iucru cu pre~edin ii comite I or popu _are, regional~ ~I ra1onale vor organiza sedinte i; indusrria s5 punur ilor ~i ~osmeticc!or la 75 % fatli de 61 %. in industria chimica ponderea
femeilor va aj un~e 13 38 %. iar in industria de prclucrarc a lcmnu\ui (mobila) la 29% .
vor prelucra import~n\a mob\~'.~~~tcuuve ale sfaturd?~ popularc subordonate. cu care
formele de organi .. _a . maselor de feme1 m Juru! sfaturilor populare ~i Pe coral, ponderea feme ilor in activitatea din intrcprinderi ~i institutii va ajunge in
La aceste ~edinte :~\\:;c1~ I~ _randul fe~eilo~-. 1980 la 39 ,5 % f qii. d e 33 % in 19 74.
nale, comisia de femei ~i cel:t~!'i 1:s~ructorn ~eq11lor organizatoricc regionale si raio-
larg ~are sa ajute practic la re .1tir~tiv~ salanate, d_epu1ate, _creitnduAsc as1rc1 un acc_i\' Miro11 Co11srmui11escu
Com!leteleexecucive ale sfat:ril~r O a .';i_1 ~esfiiJur_area a!egenlo: d:_Jega1el_or de fem:1.
un control permanent de f 1 1 P pulare regionale, ramnale .';ii ora~cne$ll vor orgarnza @ !26.11./973
ex~c.uci~e ale sfaturilor po;u~ar:u: ~ecurg aleg~rile de d~lega1: de fc~1ci. Coi'.1'.1e1cle
Mm1stn asupra desfa~ur¥ .. , __g onale vor mforma dm 15 m 15 zile Consi!Jul de CATIEI MIN!STERUL
,J am intregu aqiuni. MIN!ST ERUL MUNC Ii MINISTERUL EDU sANATATll
SI iNV AT .i.MANTULU!
De .buna de~fa.';iurare a acestei ac iuni :- . . .
lar region~!, prm tovarasul vicepre~etdim/;spun~e comttetul exccuriv al slatulm po_pu- CONS!LIUL NATIONAL AL
o Ale_g~nle delegate!or ~i comisiilor de fi are_raspunde de problcmele organizato~1c~. UNI UNEA GE NERALA A FEMEILOR
a :ob1hz_are _larga a maselor de femei i~~e1 de la ?ra.';ic ~i sate trebuie sa consuw:e SiND!CATELOR DIN ROMANIA
_P area tn via1a a Hotiir8rilor P! .w ~uru] acxmnilor sfaturilor populare, pnn
m ve~crea dezvoltarii econo .. enar_e1 largite a CC al PMR din 19-20 august 1953, !iQ1A
material ~i culturnJ al oameni:•e1 nat1~na!e .';ii ridicarii continue a nive!ului de 1rai
r munc11. - . e cntru cre~terea part!~iplirii
8/75 ex. 24 mai 1954. cuprinzind unele ma~~n necc~~\nfre rinderi ~i instiM 11
femeilor in acnv1tarea di p ·d lui
. . cului Cemral al _P:iru u
Pe ~ ·· Plenare1 Com1te . ~-meii in n11a
Cornun~ru traduce rea in via{~ a_ Hot3.ran! rivire la crc~ten:a roJuJui t:
nist Roman din 18~ 19 1ume 1973 cu P
 ANEXE
324

_. 1. icii si sociala a tarii $i a in?ica_li!lor date de Secretariatul Co . ANE)(E

econom1dL P~ It ·c' unist Rom.in la ~edmta drn 11 augusr 1973, Minist T11Jte1u1ui
C tral al ra111dulu1 om . . . I . s· . . .. eru1 Mu . a mun.~i!, in pr_incipal, prin mecanizare 125
en_ I Educatiei ii invatiimanmlm, Mm1steru u,. anataiu, Uniunea Gene "'.'i,
M1msieru . R • ia ii Consiliul National al Fcmeilor au primit sarcina a rat, a efort ~1~1c sporn; a unor lucrari care se execura in prezent cu
- j~ ac11v1tatea de o~rotir~ a sanaiatii , asis1en a ...
Sindicatelor dm o_~ia:n program concret care sii asigure aplicarea in mods Pre,inte
co
nd
~cern 1
de p~r; 974 a m:l~urilor necesare pentru organizarea pregatirii p ~ia_lonat.
ca ponderea. fe~e1lor dm totalui salaria\ilo~ toc.1ala ~1 ~uhura tizica, s-a apreciat
fiind dete~mmat_a de _numaru1 mare de femei e \a men1me !a circa 78 %, aceasta
i~:epauci dm :numunca ·a femei!or, corespunziitor cerintelor economiei naiiro esionaJe nivel medm samLar :;;1 de deservire.- (pesie 80%) care exercita funqii de
s mcadrarea m
1 . . onaJe.
, in acest scop, ministerele: celelal_te_ organe cemral_e ~1 coml[etele executive ale 3_ in ve~er:a asigurarii calificarii numarului mare de femei ¥ •

consiliilor populare jude{ene §1 al mumc~pm~u1 Bucure$t~, fie~are pentru donieniul sau munca. m progra~ml_e~ab~rat, se propun ponderi minim~a~e urme_aza a fi mcad171te in
de acrivitate, au elaborar programe de i:1asun ; p~ aceast~ baza ~recum ~i pe baza unor diferile forrne d~ mvai~mam: programul e!aborai are d e cupnnd~rc a feme1lor la
0 pane, s.1 se as1gure mvelul de preg3.tire Profesionala' c;r:semen_ea, m \'.edere, pe de
analize proprii. organele cenrrale men11onate ~a1 sus au 1nt?cm1t programul de masuri
riilor, spec~a~il.liilor :;;I fun~tii_lor in care urmeaza a ti ·incad::i~n;aro~ cer.intelor mese;
anexar. La intocmirea acestor _progr~me s-~ Jmhut seama atar de ponderi!e femei!or in partc, pregat1rea de baza :;;1 varsta acescora.- emeile, rnr pe de alta
totalul salaria1ilor - care rrebme reahzate pana m anul 1980 - pe ramuri ale econo ..
4. Masuri le ce se p~o~un ~en_tru realizarea cresterii numitrului de fcmei ln propor,iile
nationale, car :;;i de nomenclatorul cu meseriile, specialitJ.tile si funqiile ce poc fi ::~
preva~~te se re.fera .1n.t1nc1pal la:_ -~rearea unui numar mai mare de locuri de muncl
curate de femei in 1oralit~te sau in anumite propoq:ii, elaborar de Ministeru/ Munc:ii
acccsib!lc feme~lor, as.1~ura~ea conct1111_lor de lucru, de proteqia muncii, igienico-sanitare
Minisrerul Educariei ~i Invaiam3.ntului, Ministerul Sanaratii, Uniunea Genera/a ~ ~i acordarea as1sten{e1 m_ed1cale f~me1_lor s~la_ria1e, imbuniiiiltirca condl\iilor sociale ~i
Sindicatelor din Romania :;;i Consiliul Nariona! al Femcilor, in colaborare cu celela!tc pe mru reduce rea eforiunlor femeilor in acuvnatea casnic:a, precum ~i pencru perfeqi-
ornane interesare.- onarea !cgisla\iei in acest domeniu.-
1.-Din analizele efectuate, rezulra ca in perioada 1974-1980, Iindnd seama de rirmu! de
dezvolcare a economiei nationa!e :;;i de evolutia resurselor de munca , asigurarca foqei
de munca la nivelul p!anului, se poate realiza numai daca va cre~1e num5rul :; i ponderea
femeilor :in tmalul salariatilor, dupiI cum urmeaza:
in scopu l valoriticarti integ ralc a po1en1ialului resurselor de munca feminine ~i
1974 1975 1976-1980 pcnrru asigurarea condi_1 iilor priv ind cuprinderea unui numiir dt mai mare de femei
- numiirul femeilor ce urmeaza a fi incadrarc
in act ivitarca ec ono micil :;;i sociala, se supune spre aprobare nProgramul cuprinzAnd
- mii persoane 177,2 197,0 I064,5 unele m:isuri neccsare pemru crqterea participririi femeilor ln activicatca din imreprin-
- % femei din numaruJ cotal de persoane
deri ~i insticu ~ii". - .
ce unneaza a fi incadra1e
- % femei in tmalul sa!aria1ilor
44 5
33:o
49 ,3
34 ,0
56,0
39.5
d:
Meni io nil.m c:i programul a fos r avizm de Consiliului Cemr~I ~~mrol Muncitoresc
al Acti vitil(ii Eco no mico-Sociale ~i Comltetul de Scac al Plamficaru.-
De mentionat ca in aceasta perioadi.i, un numar mai mare de femei vor fi im:adrare in
m~nciiinuni_~!ile ~i_nisrerului Industriei Construqiilorde Ma.<,;ini Unclte si Elcctrotchn~~ii Ml NISTR UL MUNC Ii. MINISTRUL EDUCATIEI M_INI_ST~UL
(c,_cc_a 80 mu), Mm1S1erului lndustriei Construc1iilor de Mai ini Grcle (circa 60 mi:). . SANATATII,
M,m,rerulu} Economiei Foresticre ii Marerialelor de Constructii (circa 40 nm)'.
SI iNV AT AMANTULUI,
Min]S(e~Ju1.
~ucure$tJ Industriei
(circa 25 mii) Chimice
:;;.a. (circa 62 mii), Consilului popular al rnunicipiulu1 Petre L upu Paul Niculescu-Mizil Teodor Burghele
2 nd
· ~n i epnnirea ind ica1iilor date in jedinta Secretariatului Comitetului Central al PRESEDINTA
PRE~EDINT ELE CONSILIULUI
ar11duiu1 Comunist Roman din 21 august a c s-au re·1n-1lizat posibilitatile tie CONSILIULUI NATIONAL
CENTRAL AL UNIUNII
crc§te:e a urmatoarele:
rezuJrand pon~erii femeilor in unele ramuri, fa~a 'de propun,er;le prezenrnte anterior. AL FEMEILOR,
GE NERALE A SI NDICATELOR
- in industria s11:pun ·i • • ! 1alul DIN ROMA NIA ,
salariaiilor va pute:1/~ $! cosmecicelo:", in anul 1980, ponde_re~_femeilor m 0
penrru economia fore~rtg~ la 75 % fata _de 61 % derenninata m,!ial ; .. meiJor Mihai Dalca Suzana Glidea
pemru acriviiarea d era, s-a decermmat separat o cre~tere a ponder!l f~ %
1
in anu! 1980 . .- e exploarare a lenmuJui de la 6% in anul 1972, la numa1 7'cru
: ~~-~c
indus1ria de p,re\
1
_seama .de specificul acestei activili1ti ;;i separar pen
in agricultura de s1 t a lemnulu, de la 26,2% la 29.0 % ; derea
fcmeilor in totalul sa~a~i P~ baz~ ~naJizelor efeccuate, s-a dererminat _ca P0 ;\,op,
unita1ile inieresare trebui~,;~~:~ •Jung~ in anul 1980 la circa 45-50 %. h'. a~::nizare
· gure masunJe necesare pemru o mm huna 0 .,
 ANEXE
326
ANEXA NR.
ANEXE
Jndustria celu lozei ~i hflrtiei 327
EA NUMARULUI DE FEMEI SALA R I ATE iN PER IOADA I fndustr ia sticlei, poqelanului ~i faia nte i
CRESTER 97 4- J9so 21.5 21,5 22,5 25,0
Jndustria text ila 27,0 28.S
Industria confeqiilor 30,5 40,0
mii persoane- 60.0 62,0 64,0 75.0
Jndusrria pielariei. blanarici ~i inc3 ltamintei 81.0 81.5 82.0 84,0
im im im Industria al imemara 59.S 60,0 60,5 62,5
Specificarie Din care: Din care: ~ Jndustria silpunuri lor ~i cosmetice\or 43,5 44,5 45,5 50.5
Tota! - Tota l Femei% ~ Jndustria poligrafica 63.0 64,0 66.5 75 .0
Femei % _ _________ _______________________ _ Total Femei %
----- Induscria cooperatisra 44,0 49.0 50.0 53,0
6 industria loca la 53.5 54.5 55,5 61,0
- - - - - - · - - - - - - -------------------------- cONSTRUCTII 31.0 32.0 34,0 40.5
Numar mediu AGRICULTURA DE STAT 8.5 9.0 9.5 11.0
6.128,0 2.022.2 33,0 6.400,0 2. 176,2 34,0 7.650,0 3.021,7 39,5 23.0 30.0
scrip1ic salariati~ SILVICULTURA 35.0 45-50
- Spor salaria1i 275.0 137,2 TRANSPORTURI 23,0 24.0 25.5 30,0
49,9 272,0 154,0
(cre~1ere planificatii.) 56,6 1.250,0 845,5 67,6 8,0 8.5 9,0 14,5
TELECOMUNICATII
- Pierderi naturale 123,0 47.0 48.0 48.5 55,0
40,0 32,5 128,0 43.0 CIRCULATIA MARFURILOR
(2 %)
33,6 650,0 219,0 33.7 50,0 51,5 54.0 60.0
Din care :
Necesar de asigurat comeq 61,0 62,0 62.5 65,6
pemru acoperirea 398,0 177,2 44,5 400,0 197,0 49,3 1.900,0 l.064,5 56,0 GOSPODARIA COMUNALA DE LOCUINTE
sporului de salaria1i SI ALTE PRESTARI DE S~RVICII _
~i a pierderilor namrnle 3l,0 32.0 33,0 39,5
iNVATAMANT, CULTURA SI ARTA _ 62,0 62,0 64.0 66.0
STIINTA SI DE_SEl{VI_RE STII NTIFICA _ 39.0 40.0 41,0 43.0
ANEXA NR.2 OCROTIREA SANATATII, ASISTENTA SOCIALA
SI CULTURA FIZICA 74.0 75.5 76.0 77.5
CRESTEREA PONDERII FEMEILOR SALARIATE iN NUM/\RUL TOTAL DE ADMINISTRATIE 29.5 30.0 31,0 35.5
SALARIATJ PE TOTAL ECONOMJE SI PE RAMURI , iN PERIOADA 1973-1980
- in% -
----------------------------
RAMURA ----------------------- ANEXA NR.

--- ------- ------ -------------------- ----------------------------------------

1973 1974 1975 1980 TE iN NUMARUL TOTAL
~ CRESTEREA PONDERII FEMEILOERC~~1;;'!v~;: SI p~ Ml~ISTERE,
D E SALAR IAT I, PE TOTAL
TOTAL INDUSTRIE 32,0 33.0 34,0 39.5
lndustria Repub] icana iN PERIOADA 1973- 1980
31,5 32,5 34 .0 39,0
din care: - in % -
29,0 30,0 31,0 36,5
- 1980
Industr!a energiei eleccrice ~i termice Nr. en. MINI STERUL 1973 1974 1975
fndus1na combustibi lului 11,5 12,0 13,0 20,0
i_ Org:rnul)
9,0 9,5 9,5 11.0
- ~:lraq!a ~i prepararea minereurilor feroase 34,0 39.0
11,0 11,5 32,0 33.0
- n USlna metalurgiei feroase 10,5 10,5
~
Extraqia ~i prepararea . . I0,5 10,5 11.0 12,0 din c:ire · 13 ,5 18.5
lndustria metalurgie ne~;:;~;unJor neferoase si rare 7,5 8,0 8,0 9,0 I, 12.5 12.5
Industria construqiilor de . . . 12,0 13,0 lvlinisteru\ Ene rg iei Electrice . _. eolo iei 9,5 10.0 10.0 13.0
12,0 12,0 l. Ministeru\ Mi nel or, Petrolului ~1 G g
Industria chimica ma~mi ~1 a prelucrarii metalelor 14.0 14,0 14.5 15,0
- 18.0 19,5 21,5 26.5 3.
Ex traqia minereurilor n . . Miniscerul lndustriei Metalurgi~.e d Mac;ini Grcle 15,0 15,5 16.5 20.0
26,0 27,0 29,0 38,0
- fnduscria ma1erialelor deemctalifer~- ~! abrazive 11,0 11,0 12,0 11,; M~nisterul Industr!e! Con~rruq~~\o~ d: Ma;ini Unclre
5. Mmisterul Indusme1 Consrructulo
Expioatarea lemnului construq11 29,0 30.0 31.0 37.0
- 15 ,5 16,5 16,5 18,0
$i Eiectrotehnicii 28,0 28.5 30.0 40.0
fndustria de prelucrarc a lcmnului 6,5 6,5 6.5 7,0 6. 12.0
;;---;-----___ M!nisterul Industriei .~himicc criak 8.0 9.0 10.0
26,0 26,0 26,0 29,0 7.
9. Inclusiv personalu! Mmisterul Construq11lor loci.us . Macerialelor
8. Minisrerul Economiei Foresnerc ~1 1 17.5 19 ,0 20.0
13.0
care presreaza munca !a domicil iu.
de Construqii
 ANEXE
3!8

9. Minis1erul lndustriei ~~oar~ . .. 58,0 60,o

61,Q
IO. Minisierul Transpormnlor ~1 Te lecomumcat11lor 15,0 15,5 69,o
16,0
II. Ministerul Comeqului lnterior 6J,Q 61 .5 22,0
62,o
12. Minis1erul Agriculcurii , Induscrie i Alimentare 6S,5
~i Apdor 28.0 29,0
30,Q
36,o

-
13. Ministerul Turisrnulu i 59,5 61 ,0
63,0
!4. Ministerul F!nan\elor 36 ,5 36,0 68,s Anexa V
36 ,0
15 . Ministerul Sanaca1ii 79,0 79,0 43.s cc al PCR
79,0 79,o
16. Minis1eru! Aprov!zionarii Tchnico-Mareria le Organizatoric
~i Conrrolului Gospodaririi Fonduri lor Fixe 27,5 28,5
28,S JJ,o
17. Consiliul Cul rurii ~i Educatiei Soc ialisre 46,5 47,0 oOSAR Nr. (2 tiiiat) 17 (incerc 11it) /1984
48,0
!8. Uniunea Cemrala a Cooperativelor Mqtqugare~ti 55,0 56,0 56,0 49,5 File: 22
19. Uniunea Cenrrala a Cooperarivelor de Consum 37,0 39,5 41,0 58,0 Minister ul Muncii
20. Consiliile Popu!are 39,0 40,0 41,0 ss,o 1"1inister ul Educatiei
45,5
Mi nisterul Sanatatii
Uniu nca Gencrnla a Sindicatelor din Rorn:inia
Co nsi liu l Nat ional a l Femeilor

NOMENCLATORUL
meseriilor, specialihi!ilor ~i runctiilor in care pot fi incadrate femei
1980

Prezemul nomcnclator al meserii!or, specialitJ\ilor ~i funqi ilor care pot Ii ocupate

de fem ci cste elaborat de Ministerul Muncii. Ministerul Educatiei ~i inva,::i.mantului,
Minisreru l Sa11:1t:l!ii, Un iunea Gencrala a Sindica1elor din Rom:inia $i Consiliul National
al Femcilor in baza sarcinilor rczu ltate din Hotlirfirea Plenarei CC al PCR din 18-19
iunie I 973 ~i a .. Programului cupri nz,l. nd unek rnflsuri nccesare penuu cre~terca par-
ticip5.rii fcmcilor in acti vitatea din in1rcprinderi $i institu\ii'', aprobat de Secretariatul
CC al PCR in dccembrk 1973.
Nomenc laro rul in ac~:1slil frmn;I sintecizeazfi experienta acumulata, in baza -~reia ~ fo5c
imbuna1a1it ~i completat cu noi meserii. specialitilti ~i functii accesibile muncu fcme.i lor.
Corcspunz;ltnr sarc inilor raulta1e din programul aminiit, nomenclatorul ~syc~uv, P:
baza conditiilor c.xistentc in unitJ\ii\e social iste. tinftnd seama de d~~area te~h~i~a Sl:~~i-
licul activilatii din tiecare cconom icil. urmeaza sa fie comp!etat ~1 imbunataitt perm ic.
Ponderea Condiiionari
Nr. tvtesc.:ri:1. specialit:1tea. Clasificarea spccificc
in care pot fi
en. functia zecimala
incadrate femei\e
3

GRUPA 01 - Industria eRergiei clcct ricc ~i termice

1· Electrician pentru utilizarea energiei 80-90
e!ectrice · 01.00.02
2· Electrician exploatarc centrale ~i JO-JO
sta\ii electrice 01.01 .00
3· Electrician momare ~i reparatii lini i
electrice aeriene 01.02.01
 ANEXE
ANEXE Jl]
330
roduse siderurg1cc 04.00.05 10-15
4. Electrician rnontare ~i repara(i i .. rt.itor P 04.03 s Numai la pupirre de
echipament electric di n cencra_le, s1a111 it So rninator
osmri de 1ransformare electr~~e . 01.02 .03 30-50 1lV comandl de la Jami-
noarele mijlocii, u.;;oare
5. ~/ectrician montare ~i reparap, apa~alaJ tabla subtire ~i in fuoc-
electric de protcqie, relee. automauzare 01.03.01
75 tie de condiJii!e de
$i m:1suri . _ w
munca
6. Electrician verificari ~1 masurawn. 04.05.00 70-80
e!ec1rice in ccmrale ~i rcJe!e elect~1cc 01 .03.02 10-30 filawr-lfagaror
La ma~ini
7. Operator la tratarea apei _rehn~log,c~ 01.04.04 80 16.Tre . e de s3rma fin3 . . -
m1.1luplducerea aglomeratulu1 matene,__ 04.51 La preg3cirea
8. Ma~inisc la inscala1ii turbme h1drauhce 01.05.02 10-30
11.La pro la suprave.r.herea benzu
• rime, dozare, -
04.52.04 5-10
GRUPA 02 _ Industria extractiv:'i ~i de prelucrare a ciirbuneJui §i mincreurilor P - -51 suflante
2s.Mas•~\or materia\c de sarje 04.53.01 50 Numai !at.liere
9_ Ma~inis! pemru uti!ajele specifice la 19.Prcgao aumgena
extraqia ~i execucarea luncleior 02.00.02 10-20
04.54.01 5-10
10. Semnalist cuplator 02.00.02 10-35
La funiculare JO preparator la concentrate
_ minierc
04.54.01 5-10
~i planuri inclinace de la suprafaJ:'i . T mis1-1ratament1st .
11. Spa!ii.tor la prepararea carbunilor 02 .51.01 Jl. er d ca li ratc in metalurgia
30 La reospaiatorie, J2. Con1rolor e 04.54 .90 20-30
ncferoasa . . , 04.55.01 70-80 Numai la
ma$ini de zetaj, cuvC
33 Finisor laminate s1 trefilatc_ . I
medii dense, sta\ii de . opcrntiilc mecani~e. I~ J.rnunate e
cicloane
12. F!otator la prepararea carbunilor 02.51.02 30 mij\ocii, usoare ~1 1ev1 50 Numai la s5.rmJ ~i
04 .55.03 produse din s:lrm.i
13. Separator la prepararea dirbun i!or 02.51.03 34.Acopcritor mctale
40
14. Operator la prepararea minereurilor 02.52.01 5-30 La benzi fixe
de transporc, mese de concemrarc 35. Polcitor fi \icre pentru mernk feroase 04.55 .03 60-80
mari cu bile ~i iazuri de decamare 50-80
15. Opera1or la sfar3marea minereurilor 36 tang~;~/:1~a clectrozilor de: sudura 04.56
02 .52.02 20 La scat ii de golire a 37:Con~ro\or de calitate la faflnca rea O-L90.06 50-80
vagonecelor, ma~inide
sfl:lr:imar, insta!aJiide elcctrozi1or de sudurJ . . . relucriirii metalelor
clasare, bcnzi lanturi ~i . , ucto:irc de ma~1 m ~1_a p 30 *)
GRUPA 05 - Ind u s tn ~l COH'.ilf QS.00.0)
16. Prelucri'itor mica e!cvat0are de transport
02.52.04 38. Debitacor meta le_ . ~sl! si :i.par.lle 8 90
17. Muncitor necalificat in preparatii 60 39. Degrcsator-cura1 1rnr pie,. ~ 05.00.0 30-50
lam~ari de mina, bai muncitore~ti optice 05.00.ll
vestiare, culegaior de probe aleoere 40. !mpachctator co_le_ciot~~J"tt~lice la
st~ri l.' depozite de materialc: dis;ribu ire 41. lmpach~tator m1ezur . . ~nnsfonnacoarc 00 12 JO
ma~u de autosal vare ~i detectoare 10-30 in prcparaJii ma~i ni ckctrice ~owuvi.;. · OS. ·
60-80 in rest ~i apara1aj clecmc _ . . entru bare O 15 50
42. S1runoar la strungun cu xx p ~i pcstc 05.0 ·
GRUPA 03 - Lucr3ri gcolog· f • . · tr·111s-
portul JiJeiului §i gazelo~ce, oraJe, mdustria pentru cxtracfia, prclucrarea ~l • cu cl i:7mccrul pf1na 1
_ Smingar la strU 11 b
::ioa,~: a I~~~ e cu
11 os .oo.1s 50
18. ~P~rat~r _e~traqie ti{ei, gaze, saramura 03.01
{lte1ulu1 §1 rn parcuri sonde 5-20 La tratarea ax pentru picse . cu mai multe
19 - Operator cracare-reformare - Strungar la srrung~~:mctrul p.inii. la os .00.15 50
20. Rafinor 03.Q3.02 10-15 axe pentru bare, cu
40 mm uri serniautomate 05_00. 15 50
21. Prim'.tor-prediitor produse flu ide 03 .03.03 10-15
22. Operator tratare produse fluide 03.51.01 so - Strungar l a _srru~t! a;<.c in
03 .51.02
50 cu ax sau mai mu .. de filetat pr b
100
GRUPA 04 - lndustria metal11r .. - Ma~inist la n~!1t:\u Jiarne:rul su Q5.00• 15
23. Calcinator doJomita gie, feroase, nefcroase §i cocsochimice "le frezare pentru .. Jantura 15 100
40 mm._ ini de ro~unJ~l 300 nuu.05.00-
04.00.01 I0-20 Numa i la oper~l!len- - Ma~imst la m~~arnetrul pana in
mecanilacclaSortlln ro\Hor din13,tc cu 1
rele mijlocii ~i 0 ~ 3re
 ANEXE ANEXE
332 333
43. Ma~inist la ma~ini specia!e far.1 vor inecanic 05.08.03 80
05.00. 16 50 j9, G~ ,·,wr fjlemtor
a~chiere Numai la, 05.09 00 40
metalice ~:Pl~riturj (ii Gau
. Lacatus ajustor 05.11.00 40
bile, fo~areaun fle:,;j_ 6~· Made! jer ~ . - 05.13.00 40
~.i ca]ibarare;S~darea ~: Montator apa~acura opnca 05 .14.00 80
nlor, cuie, nituri ~tu- . ousisator-pol 1zat.or 05.15.02 80 in indusrria op1ica
64
ghim~ata, agr;~a 65, Gravor pies~ opuce. 05.15.05 80
a.rcun s.a.; confe f/J. Tratame nt p1ese opt tee 05 .15.06 30
IIOna_rea cablurilor c- 67 _prcsalO_r metale la rece 05.16.00 60-80
tractmne de 05.17.0! 50
05.00.19 30 *) 68 . Galva111zator
44 . Pree:atitor completator _ Proccjator metale pe cale electronicil
➔5 . Pir;tehnician indicator special 30-50
~i termica 05.17 40
46.Bijutier 05.00.01 80 05.17.04 I0-30
05.00.02 69. Slefuitor me tale
_ Ma~inisc utilaje ~i instala~ii pentru
05.00.04 05.17.04 70
05.03.00 ~lefuire ~i lustruire
-ff Ceasornicar 90 o;.18 30
48. Bobinator ma~ini elec1rice ro1ative 05.04.01 70 70. Rabotor monczor
- Ma~inist la ma~ini de raborar cu cutit
49. Electrician montator de insta!atii 60-65
mobil (sepinguri) cu cursa pan.a !a 500 mm 05.18.0l
elecrrice la mijloace de transport 05.04.04 40
- Ma~inist la ma:;;ini de monezat cu
50. ~foncacor reglor ~i depanator pentru 05.18.01 50-60
aparace de miisura electrice ~i relee 05.04.06 cursa p,1na la 200 mm
70 7l. Ma~inist la rna~ini de bro;;at orizontalc
51. Electrician imretinere ~i reparatii 05.04.08 50 05 . 18.03 50
52 . ~lomator reglor ~i testator de aparaturii cu foqa de p.i.na la lO cg
72. Ma~in ist la ma~ini <le n:ct ificat
S1 ielecomunicatii side instalatii de
universa!e cu inJ.ltimea v.irfurilor pana
semnalizare, centra!iz.are si blocare (SCB) 05.05.01 80 la 160 mm ~i distanp lmre v:'trfuri pfrnii
53. Momator-reglor si depanator de ract ·o 50
!a750mm 05.19.01
te!ev!zioare, redresoare, redresoare S~ '
ampl1fica1oare - Ma~inist la ma;;ini de rect ifi vat
54 Mooe 05.05.02 70 exterior cu in:illimea \!Jrfurilor p.init l:t
. ator r~g1o~ depanator de insta!atii
de el.ectromca ~! curenii puniitori 125 mm $i discanta lncn: d rfuri p:ini la ~. ! 9.0l 50
~5. Emailator prin imersiune 05.05.03 65 750 mm O.:i
~6.Emailator ins igne Si decoratii 05.06.02 80 - r"1a~inist \a ma;;ini de rcccificat fiir:i
:, 7. Frezor universal 05. 06. 06 80 v.irfuri pi.:mru pii.:se cu diameirul p:in:i 05 . 19 .01 50
- Ma}m1st la masmi d f 05.08.01 40 la 50 mm .
cu latura mare a meset :e:t umversale - Ma~ini.st la ma~_ini d.e rc~_til~cat 6i00t:i;r05 . 19 .01 50
- Masmist la masmi d//n la 800 mm 05 08 01 50-60 pemru dtametrul interio r p.1na la
cu latura mare a mesei ;~~t onzomal
- M~m1st la masm1 d/f la 800 mm 05 08 01 50-60
- Ma$inisr la ma~ini de n.:ccificat. plan
cu masa dreprnnghiular:i cu !ungimea 05 . \9.0! 50
cu latura mare rczat vemcal de recciticat p:i n:i _t a. l..500 11•1~ac cu rnasa
50
58 Mas,mst la mas~n~~:ei p.ina la 800 mm 05 08 01 50-60 - Ma~inist la ma~m1 de_ r~cufil 000 mm 05. 19.01
dm1ate cdmdr pre!ucrat ro11 rotunda cu diametrul pan~ 1~ ;,e conice
frezare d ice pretucrate prm
- M cu iame1rul p.1na la 500
. asm1sr la masmi de
dmtate c1lmdr
mm
prelucrat rot1
05 08 02 50-55 r;
- Ma~ini de prelucrat. rot~ d1ni~crate prin
cu dinti drepti sau inch~ap 300 mm 05.J9.0l
35

frezare cu diamet~ul. p~na eJucrat roli

raborare cu d1~~e~;: ucra~e prm - .Ma;;ini$t la ma$1~• ~c P;bi prin
dmtate conice cu d1nt1 cu · 300 mrn 05.19,
01 35
,o-J0
- Ma~m1st de prelucr pana la 500 mm 05 08 02
50 frezare. cu diaineITul pana 1~ 05.19.0Z
con1ce cu dmt1 d at rop dmtate
prelucrate pnn ;ept1 sau inc!inat1 73. Rectificator dant~r.a ca;:;~Ji dinµre 50
05 . 19 .02
dtametrul J)ani: I Ortezare cu - Ma$inist la ma$1fl1 de
aa300mm cu diamecrul pana la JOO mrn
05.08.02 40
 ANEXE
334
ANEXE
74. Honuitor rnrlator-!e~~i;o;lezat verticale 100. Ambalator eleme?te $i baterii galvanicc 05 6 335
- Ma~inisl la ma~1m , 05.19.03
50-60 101. Controlor de calime la confeqionarea · 6-03 so
e\ementelor galvanice
75. :c:~i~: scu!e ins_trumente medicale ~i 05.66.90
05. 19.04 30 102. Confeq!oner cond~n~atoare 50
obiecte de uz casmc . 05.68.01 80
_ h-fa$inist la ma~ini de ascutn 05. 19.04 100 103 _Confeq10ner 1ablaJe 1mprimate
05 68.02 75
05.21 30 lQ4. Confe~t!oner supoqi $i dielectrici
76. Scrungar . ceran11c1 •
- Srrun2.ar la strungun paralcle cu 05.68.0J 75
iniil!im;a v.i.rfurilor p.i.na Ia 200 mm 05.21.01 100 l05- Confectioner rezistente chimice
05.68.04 75
n.Strunear la strunguri revolver pentru t06. Confect ioner scale
OH8.06 80
bare ;u diametru! de trecere pfinii la 107. Confeqioner dispozitive
20 mm; 20-40 mm §i peste 40 mm 05.21.02 semiconductoare 05.68.80
50 65-80
_ Srrungar la srrunguri revolver pentru 108. ConLO lor de calitatc la fabricarea
piese pieselor radio §i semiconductoare 05.68.90
05.21.02 50 80
78. Sudor 05.22 109. Impregnaror pilnze tehnice si banda
50
79. Tem1ist-tratamentist de piese semi- izolatoare 05.69.09 50-60
fabricate sau finite (tratarnente secundare) 05.23 .02 110. Confeqio ner izolatii conductori
10-30 electrici (presa re. tratare, emailare)
80. Tinichigiu industrial 05.24 .01 05.70.02 50
10-30 111. Prcgat itor seturi de cabluri elecrrice
81. Trasator 05.25.00 50
82. Tumiimr-formator mera\e feroase §i pemru auto. tractoare si accesoriile
neferoase cablurilor specialc 05.70.05 60
05.27.02 50
- Ma§inist la masini pemru miezuire 112. Ma~inist la ma§in i de g.iurit venicale
05.27.02 100 pcmru g:iuri cu diamem1I pan.a la 10 mm 05.90.00 100
- Ma§inist la masini pemru formarea de
precizie - Ma!;,inist la masini de fileiat
05. 77.02 100 cu ta rod 05.90.00 100
- Masinisc la masini utilizate in formare
cu modele usor fuzibile Ill. Contro lor de cali 1:ice la pre\ucrari
05.27.02 100 mecanice si SDV-uri 05.90 .07 30
83. Vopsitor industrial
05.29.02 50 114. Comrolor de cali la(e la vops iwrii 05.90 .11 JO
84. Operator Ia fabricarea pieselor din
pulbere metalica 115. Controlor de cali rn te la lucr:lrile
05.52 50 elecrrocchnice Qj.90.12 80-85
85. Operator la prelucrarea maselor plast ice 05.52.03 116. Comro lor de cali1ate la !ucrarile
86 · La confeqionarea spetelor metalice 90
elec1ron ice 05.90.13 80
pemru indusrria textilii
87 •Confeqioner ca pace carde 05.33 65 117 . Concrolor de calimte la lucrrtrile
opt ice 05.90.14 85
88 - La confeqionarea cocletilor 05.54.04 50
89. Ma~inisr la fabricarea acelor si 05.55.01 65
accesoriilor GRUPA 06 - Industria chimici\
06.00.01 50
90. Finisor ace ~i accesorii 05.56 .01 90 117. (sic! ) Concc nmuor-purificamr 95 La fabric. medicamcm.
06.00.02
;~- ::b!nator aparataj electric ~~:~t·g 2
1
80
80
llS. Condi\ioner finisor
ll9. Distil.nor
06.00.04
06.00.06
JO
30-50
. e!e::;i::or condesatoare pemru instala!ii 120. Fermantacor in industria chim_ica
06.00.07 90
93. Prep~rator pl;icj pemru acopcrire cu 05.61.02 80 121. Prelucrator fire ~i fi~re si?t~~t 06.00.08 80
selemu . 122. Prepararnr in induscria .ch~~ 06.00.09 50
05.62.0J 123. Usciltor in indus1ria chimica .
50
94. ~~::~i~oiu de tal!tate la confeqionarea 124. Comrolor de calicate in iatlu 5 ma 06.00.90 ,oo
t
la:~:
5

~~~:~~~t determiniiri _geologice si

95. Confeqionc !~mu. . 05 . 62. 90 80
96. Confeqioner ~u mcadescenta 05.65.0I 125. 06.0l.01 65-80
80
97. Confcqioner startere uon:sceme 05.65.02 in afarli de labor.ml
98 . Controlor de calit.aie , 80 126. t:~:~n~~~ecerminari geo!ogice $i 95-100
. 05.65.03 90 06.01.02 din industria meta-
electricc ~i dis . . m fabncarea liimpilor geodezice \urgiei neferoase
99. Confeqioncr iol:H~vclor cu electrovid 05.65.90
gator depolarizam 05.66.02 90
80
 ANEXE
336 ANEXE

127. Labor:rnt incercari de rais1en\e 1ttJPA 07 - Industria prnduselor refractar 337

06.0l .03 100 G58. forrnator produsc refractare 0 e, abrazive din c:irbune .
fizico-mecanicc I, cupwrar produse refractare 7.s1.01 10-?5 ~1grafi1
128. Lahomm dt' strucmrii microscopidi ~i
intern:1
06.01.04 80-100 1'0· conffolor de calitate pemru mate . 1 07.51.02
9
16. nae
15
·
is
!29. Lab{irJnt analize la produse agro- refracrnre 07
06.0l .05 100 61 Preparator presator abrazive -51.90 80
zoocehnice ~i agroalimcare
06.01 .06 65 1 ; cuprorar produse abrazive
6 ~;· 52 -01 15-25
130. LahorJnt 1ehnicii nuclear.i Cu restriqii]e 1 3· Granulator ~amotor abrazive 52 02
07 · · 5-IO
CSEN I6 . . d b . .52.0J 30 50
131. Operntor chimis! la iacuri , vopsele ~i 164 _Finisor pro us~ a raz1ve 07 _52 _04 ·
uleiuri 06.02.05 60 165 _Operator abraz1v.e pe supoqi o7_52 _05 ~~::
166 _ Controlor de calnate la abrazive 07_ _
52 90 50 _70
132. Operator chim isc la produse
fannaceucice ~i chimice pure 06.02.06 60-80 167_ preparator-prcsator produse din cfu-bune 07.53.01 l0- 20
Nu_m~i _cu produsc)e
16 8. Finisor prod use din carbune 07 .53.03 30_50
anttb1ot1ce ~i galenice 169. Controlor de calirnte la produsele
133 . Operator chimist !a chimizarea gazelor
de rafin3rie 06.02.09 25-50 din drbunc 07.53.90 30-50
134. Operator chim ist la fabricarea altor
GRUPA 08 - Industria materialclor de construclii
produse organice 06.02.IO 10-15
l35. Preg3titor lcmn, stuf, paie
170. Confeqioner p5.sla 08.00.01 30
06.51.01 I0-30
171. Confcqione r garnimri din azbest 08.00.02 80
136. Preparator pasta 06.51.02 10-30
172. Confcqioner p!aci (dale) din diverse
137. Ma~inisc la deshidrarnre pasta 06.51.06 10-30 08.00.04
materiale ID 'I
138. Finisor h;lrtie, cartoane, mucava 06.51.07 100 !73. Masinist 1:-i m:-i~ina de impregna1 carton
139. Confcqioner anicole din hArtie ~i carton 06.51 .08 100 08.00.05 30
140. Comrolor de calirare la produse de ~i p,inza
08.01.01 30-50
174. Fasonator produse ccramic:i.
hiinic ~i canon 06.51.90 100 08.01 .02 I0-30
175. Arzator produse ccramicJ
141. Preparator mase plastice 06.52.01 30 08.02 I0-30
176. Operator ]ianti
142. Operator !a prelucrarea maselor 10
177. T[1ictor slefu i1o r-lustruitor de pi:ur:i 08.51.02 ')
plasrice 08.52.01 I0-30
06.52.03 80 178. Preparator past:i ci menl azbcst
143. Presa1or masc plastice 08.52.02 65
06.52.04 80 179. Fasonacor produse azboc iinent
144. Finis_or-asamblator ob iecte din mase 08.52.03 IOO
180. Tratamc ntist produse azbocimem 10-30
plasnce 08.52.04
06.52.05 90 181. Finisor proJuse azboc iment 100
145. Creator-modelier 08.53.02
06.52.06 90-100 182. Fitnor fibre sticl:1 OS.53.03 80
146. Confeqioner proteqii ~i obiecte .
corozive ami- 183. l111 pfLsl it0r p:i nza de sticl:i _
06 .52.07 10-30 184. Masi 11is1 1:1 ma sin:i de t:1i:n maifun 08.55.02 80
147. Reglor la ma~ini de prelucrarca
~i dopuri de phn::'t OS.55.03 50
maselorplastice 185. Confeqioner colaci si centuri de s.ilvarc 08 .5 6.0I 80
06.52.80 30
148. Comrolor de calitate la obiec1e ct· 186. Con t('qioner bastoane de pJuia QS.56.02 JOO
masc plas1icc in
149. Pregil:!itor r d 06.52.90 100 187 - Cun\'cqi oner ro nddc . relucrare a lcmnului
150. Nitrotor p o use explozivc 06.53 .01 . de e.'lploatarc ~1 P
15 '- Peparator d 06.53.02
60
GRUPA 09 - Silvicultura ~i iu dust rt.i 09_Q0.02 :~~~~
10
152 Co ct· . pro us exp\ozivc
06 .53.03 188 . Confcq_ioner pa_rchet~ _ din ternn 09.00-03 ~0_30
· n l\mner finisor r d 40 IS9_ Confeqioner arucole specialc Q9.00.05
153 . Confeqioner fit ile po use explozive 06.53.04 65 190 - Curbator lemn _ hn·ce diJ1
154. Confeqioncr rod . 06.53.05 80 19 1. Gradacor rechizite ~i articole te 1 09.00.07 SO
155. Prcgii.titor an!10 ~se_ r_irotehnice 06.53.06 La prelucrarea che-
80
156. Convcqioner an!10~1 ca_mere cauciuc lemn
I9-. Sonator. . ioner Ia 30-50 restelei scurte ~i a r:i-
06.54.02 10-20 ' stivuitor ~1 recepJ Q9.00.1 3
157. Controlor calirate la pc ~1 camcre 06.54.03 ITTaSitelor de f.J.brica\ie
10-20 industri;lizarea !ernnu!ui
~ 1 camcre anvelope 06.54.90 65
 ANEXE ANEXE
JJS
B9
09.00. 16 50 accesoriilor 09.61
193. Vopsitor lemn 09.03.00 100 50
194. Finiso~ tacuitor rru liicuit 09.03.0l 50
195. PregJt1tor suprnfete pen 'A 10 _ Jndustria st1 clei, portelanulm ~1 a faiantei
196. Uicuitor !emn . _
09.03.02 50 G~vr d1er la fabnca rea Stlc\e1 ~I
197. Slefuitor lustruitor pchcula lac 09.03.03 90 La operatii 23 4 sn;: 1ce1 fine 10 00 01 50
mecanizate ce;adalOf vase ~1 aparate de laborator l0 00 02 100
J98. Tapi1er _ _ .
09.05 .00 65 ?35 gontrolor de cahtate la produse de
199. Tamplar !a frezat ~1 gaunt 09.06.03 30 236 sucla, poqelan ~1 ~a1an~a 10 DO 90 90
lOO . Tamplar la srrunjit 09.06.04 20
1 1 Ceramist (ceram1cva fina) lO 01 40
201 . T;implar la ~lefuit 09.06 .05 40 La operatii J Mode!Jer ceram1ca . 10 01 01 10-30
mecanizare !·
;3 Discuitor produse cera~1ce 10.01.03 50-80
202. Tamplar la imbinarea furnirelor
esretice 09.07.01 60-80
;!o: Turnator produse ceram.1ce 10.01.04 50-80
;41. Presator produse cerami~c 10.01.05 30-50
203. Sculptor in lemn 09.07.04 20-30
204. T:implar manual universal 09.08.00
;42. Strungar produce. cerami.c:_ - 10.01.06 ~~~~~
l0-30' in industria mob ile i ;43. Pictor pe sticla ~• ccram_ic~ fina 10.02.01
205. Pepinicri st 09.51.0l 80 80
;44. Gravor pc produsc de s11cla I0.02.02
206. Arboricultor 09.51.02 10-30 80
245. Prelucra10 r de tubun ,1 baghcte 10.03 .06
207. Taietor la fier:iSirau panglica 09.52.02 l0-30 75
208. Fasonator cherestea 146 _Cupwrar recoacc re I0.51.0l
09.52.03 60 . 10.51.02 50-80
209. Desenator insemnator cherestea 09.52.04 50 247. Confeqioner termose. - 10.51 .03 80
210. Decupator furnire 09.53.01 l0-30 248. Ttiietor poduse d in .sucl~ - 10.51.04 50
211 _ Fasonator uscator furnire 09.53 .03 249. Slefuitor produse ~m s.11cla 10.51.05 90
65-90
212. Presator produse stratificate 09.53.05 l0-30 250. Arzator pmd usc din sl!~!a- 10.51.07 90
25l. Arginrar produse di_n s11cl.~urilor din
213. Fasonator-~lefuicor produse stratificate 09.53.06
214. Reparator PPF
215. Miezuitor panele ~i pllici celulare
09.53.07
10-30
50-80 252 . Operator la prelucrarea tu 10.51.10 ~io
09.53.08 50 sticli:i .
. ·onac 10.51. ll
216. Frezor imbinator-furnire 09.53.43 253. Opaator la m;.1~ini de. mscrd1upst~ din
90
217. Impregnator la innobilare PFL 254 . DcbavuralOHClU\0f la pro 10.52.01 80·90
09.56 .01 30-50 *)
218. Preglititor PFL .si hilrtie pentru filme 09.56.05 ceramica .. dusc din
80 Numai la preglitire~ 255. Aplicator de deialu pro 10.52.02 80
hftrtici pemru filme 80
219. Finisor la innobilarea PFL I0.52.0l
09 .56.06 50 ceramica . 'din ceramic3
220. Deeupator lamele 256. Glazurator prod_us~ ·eraniice prin
09.58;0[ 60 50-80
221. Montator asamblator l:1zi 257 . Prelucrarnr prod use c 10.52 .05
09 .58.0l 80-90 10-50
222. ~onfeqioner mine pentru creioane 09.59.01 injectare 10.53.05
60 258. Slcfuita.r si sabla10r geam to.53.05 80 in coopcra\ie 50%
223. Innobilator sc.i.ndurele pemru creioane 09 59 02
50-80 JO
;24_ Fasonator creioane .si tocuri 09 : 59 :03 259. Securizator gealll [0.53.07
100 J0-50
-25. Prepararnr paste chimice pentru 260 . Oglindar . l rerrnoizo\ator i0.5],08
chibrituri 26\. Confeqioner geam dub u
226. Finisor creioane .si tocuri 09.60 .01 30-50 ')
09.59.04 IOO
227. Confeqioner cutii de chibrituri l00 GRUPA II - lndustria 1ex1ila [l.Q0.02
09.60.02 100 11.00.0l OJ
228. Con:eqioner cucii <le chibrituri din 262. Brodeur la ma~ini 90.100
furmr 11 .oo.04
263. Carbon~zato~ r~xtile 100
229. Impreg~ator-uscator chibrituri 09.60.03 l00 11 .oo.05
264. Curatitor ch1mic awr textile u.oo.06 IOO
;30. Con~e~i toner g:'l.miili i chibrituri 09.60.04 50 50
265. Metror-rolator-dubl ll oo.08
-31. Ma_~m1st la umplerea ~i inchlderea 09.60.05 80 100
266. Momator ~i lipitor ~ceroduse textile ue 11:00.09
cutulor de chibrituri 267. Pregaritor partide ~1 p caiaJoage mos
232. Pasrator cutii chibricuri 09.60.06 J0-50
100 268. Pregatitor $i confeqion~ ditoare de U.00- 10
233 . La fabricarea calapoaddor ~i 09.60.07 80 269. Rectificator piese pro u
ochiuri.
 ANEXE
ANEXE
340
11.00.11 100 341
270. Repansaror 1ex1ile 11.00.12 30-50 315 _preglHitor-montator reparator ite-cocleii
211. Spiilator 1ex1i!e 11.00.13 30-50 1,meJe, _spe1e - . . . 11.56.01 80
272. S1orca1or textile La centri fuga, 316. Confe~11o~er blanun amfic1ale jemile 11 .56 02
ii.00.14 100 100
273. Taietor 1e.x1ile 11.00.15 70 317. souru1t~r pquard !1.56:03 100
274. Uscamr tex!ile 11.00.70 50-80 318 . Confec\Joner canele pemru razboaie
275. Ajumr de mais1ru in industria textila UCECOM 90 % de iesut 11.56.05 100
11.00.80 30-50
'76 Reglor in industria textilii
11.00.90 100 319 . Remaiawr tricotaje 11.57.01 100
211.· Co~1rolor de calirate in industria textil3. 32 incheietor tricOlaje
0. ll.57.02 100
11.01.00 90 11.58.01
278. Filamr
11.02.00 80-90
32 1. impletitor textile 100
ll.58.02 100
279. lmprimateur textit
11.03.00 80-100 322. Cro~etor
280. Tes:i.tor in coopera\ie 100% 323. Prcg3.titor piir iepure 11.59.01 30-50
281. Tricoteur la ma$ini coton 11.04.01 90 324. Gazator 1extile 11.60.01 100
282. Tricoteur la ma~ini cu urzeala 11.04.02 100 325. Confeqioner de ~abloane imprimare 11.61.03 80-90
283. Tricoteur la ma$ini circulare penrru 326. scama~etor 11.62.02 100 Exclusiv Jana
tricommetraj 11.04.03 100 327. TunsUtor textile ll.62.03 100
284. Tricoteur la ma$ini circularc pentru 328. Calandror-govracor textik ll.62.05 100
11.04.04 100 329. impregnato r tcxtil 11.62.07 60-80
ciorapi, manu~i ~i bascuri
ll.62.08 60-80
285. Tricoreur Ia ma~ini tricoteze pentru 330. Decantor
11.62.11 100
rectilinii 11.04.05 100 331 . Tincturator
ll.62 .13 60-80
286. VopsiLOr rextil 11.05.00 80-90 332. Egalizator 60-80
11.62.15
287. Decapsulator-deslirnafitlitor in ~i c:i.nepii 11.51.01 80-90 333. Lustruicor tex1ile
11.62.16 JOO
288. Decuscutor 11.51.02 100 *) 334. Formator ciorapi 100
11.62.17
289. Topitor in ~i dnepa 11.51.03 50 335 . Plisor
290. ~leli1a10r in $i cancpa 11.51.04 80
291. Innobilacor in $i ca.Depa GRUPA 12 - Industriri confcctiilor JOO
11.51.05 80 12.00.90
292. Scucuriitor in ~i c3.nepa 336. Comrolor de calitatt: la confeqii
11.51.06 80
293. Bara.tor 337. 815.nar confeqioner imbdcainince din 80
20-30 12.01 .00
294. Descramator 11 .52.01 blana (dup:i. comand a) 12.02.00 90-100
20-30
295. Desciiit1itor 11 .52.02 338. Ceaprazar-~epcar !2.ol.01 JOO
296. Scururaror ll .52.03 30-50 339. Confeqiom.:-r la ma~inJ JOO
80 12.03.02 in uni1ati comerciale
297. Cardator 11.52.04 340. Confcqioner manual 12.03.03 70-90
80-100 Cu excep1 ia 1anii 341. Ci\c;itor JOO%
298. L:1minator bande sau fibre 11.52.06
299. P1eptanator 11.52.07 80-100 12.03.04 JOO
300. Puitor 11.52.08 80- 100 342. Mode lier co nfrqii Pentru femei, copii
80 343. Croitor (confcc\ioner imbr.:lc:iminte dupii ? Q4.00 JOO
301. Cilindrar la filatu , ll .52.09 in coopcra\ic 100%
50-80 com:rnda 1--
302. Disponem la filat:~i 11 .52.11
303 • Manu~ar de fuioare 11 .52.12 80-90
344. Confectioner imbrJcaminte din picle ~i J? 05 .__ 90
304. Pregiititor gogo~i de m 11.52.13 90-100 90
305. Prelucrator fire din m_Jtase ~fierblitor) 11.53.01 90-100 inlocuirnri . iios.01
~filator) atase din gogo$i 345. Confcqioner industrial _
346. Lenjer (confeqioner !enjerie dupa 12 .06.00 JOO
306. Innodacor d
307 F . e matase naturata 11. s3.02 90-100 12.01.00 JOO
comanda JOO
308. G1;1sor_fire de mi'itase na1ura[w 11.53.03 90-100
347. Palarier 12 os.oo JOO
· emunor a 11.53 04 90-100 12.s1.01
348. Plapumar JOO
309. Bobinor-d bl l . 80 12.s1.02
310. Ras . u ator batira1or fir 1.54.02 349. incadrarnr la confectii J0-50
100 350. ~·panuitor \a confec\ii 12 .s1.03
311. Can~~~:~: fire e II .55.01 JOO
100 351. Taietor la J!onfeqii .. 12.SJ.04
312. ScuJui1or ::-55 .02 JOO
100 352. Pregii.titof-lansator la confecpt 12.51.05
313. Urzitor .55.03 100
353 . Rihtu itor confeqii 12.s1.06
314. Navad· __ 11.55.04 100
itOrhpnor ll.55.05 100 354. Retu$ier confectii
ll.55 .07 100
 ANEXE ANEXE
J4l l-!J
12.51.07 100 croitor sau ~tantor anicole de
355. Plior 12.51.08 100 1
356. Planimetror $,3bloanc
39 · rnarochin3rie ~i voiaj 13.54.01 90
12.51.09 100
357. Mul1iplicawr $ab Joane _cusa10: artico~e de marochiruirie §i voiaj 13.54.02 100
12.52.01 80 392
358. Croiwr coofeqii blan:i 12.52.02 80 393 _pregautor ar11cole de rnarochiniirie §i
359. Cus5.ror confectii din blan5. voiaj 13.54.03 100
12.52.03 80
360 Precr3titor confecJii din blana
12.52.04 100 394_Montator anicole de marochin3.rie ~i
361 .· Fin~or confectii din blanii voiaj 13.54.04 100
12.53 .01 80-100
362. Forma1or conus 12.53.02 90 395. Finisor anicole de marochinarie §i
363. Netezimr clo$uri din par de iepure 13.54.05 100
12.53.03 90 Voiaj
364. Decantraniza1or clo~uri
12.53 .04 90 396. Pregatitor anicole tchnice din piele ~i
365. C!0$3l0f paJarii inlocuitori 13.55.02 50
366. in1inz1itor bor sau calotii 12.53.05 90
12.53.06 90 397. Confectioner articole tehnice din piele
367. Pla1ator pal3.rii 13.55.03 50
12.53 .07 90 ~i inlocuitori
368. Raluitor pftliirii
12.53.08 90 398. Presamr articole tehnice din piele $i
369. Bijonator pa.Iari i 13.55.04 80
370. Ap!icator garnituri piilari i 12.53.09 100 inlocuitori
12.53. 10 100 399. Fasonator de artil:ole tehnice din piele
371. Modist 13.55 .05 50 Numaipemruanicule
~i inlocuitori maruntc.
~RUP~ 13 _- l~d~stria ~iel~riei, blan3riei !'ji incalt.Jmintci
j72. Bngad1er m mdustna p1elariei ~i 400. Finisor articole tehnice din piele -$i
80
,., cauciuculu~ 13 .00.0l 80 inlocuitori 13.55 .06
J73. Deco~tor m piele I) .OO.OZ 100 401. Croitor sau ~tan~or articole de sport
80
374. Mod~her pentru articole din piele $i $i proteqie 13.56.01
100
caucmc 13.00.03 65 402. PregJtitor anico\e de sport ~i pro1ec1ie 13.56.02
100
375. Sonator in industria pielariei 13.00.04 30-50 403 . Cusator articole de sport $i protecJie 13.56.03
376. c_on:r?l?r de calitate in industria 404. Asamblarnr-montator anicole de sport 80
13.56.04
p1el~ne1 bllnurilor $i inciil\ii.mintei 13.00.90 100 $i proteqie 13.56.05 100
377. ~ro1tor-pregatitor-cusator Fete 405. Finisor articole de sport ~i prmeqic 100
13.57.01
1nc:i.lt:i.minte 95 406. Croirnr m5.nu$i din piele 13.57.02 JOO
378. dMarochiner (confcqioner marochinlirie 13.01. 01 407. Cusiltor manu$i din picle 100
13.57.03
upa comandii) 13.02.00 80 in coopcratie 90% 408. Finisor manu~i din piele
379. Finisor mineral 13.51.04 409. Croitor pentru inCJltJminle si :inicole 13.58.02 JO
30
380. Finisor vegetal 13.51.05 1cbnicc din cauciuc 13.58.04 80
10-30
381 . Finisor arg:'isitor 4\0. Cusr1ror la inc:1ltJinin1e din cauciuc JJ.58.05 80
13.51.06 10-30
382. Preglititor piese emr 4\l. Asamblarnr la incJWl.minte de cauciuc 13.58.06 50
a inc:i.ltam · . P u part ea de sus 30-50
13.52.02 412. Confcqioncr articole din cauciuc lJ.58.07
383. Impreona1~~te1 100
384. Profi\:wr pr::odus: din cauciuc 13 .52.07 50 413. Yulcanizawr ta prese
414. Finisor \a incJ\tJ.111inie $i articole lJ.58.09 90
385. ~roitor sau ~ta~s:t dm ~auciu~ 13.52.08 80 50
tdmice din cauciuc lJ.59 01
~1 i~l~cuitori), plen~:p1ese (dm pie!e
JJ.59.02 50
415. Prcg.ltitor la rnlpii. din fibre
386 mcaltamintei (feJe) partca de sus a 11.59.03 50
416. Fonnator la talp:1 din fibre
. Cuslitor piese din piele . . . 13.53 .01 80
pemru panca de "~1 mlocunori
417. Finisor la rnl p:1 din fibre
(fete) stl s a mca11amimei
GRUPA 14 - Industria aliinentara . Ladesfacerea papu~i-
387. StanJator piese din ta! .- 13 .53.03 100 418. Confectioner tuwnuri pentru fabncarea \4.00-01
so \or de tutun. la insta-
pemru panea d . pl!. ~1 tnlocuitori laiii\e pneumatice. la
388. :regiltitor piesee pentr
JOs a incilltilmintei ~igaretelor sonarea si aromati-
13 .53.04 10-30 *)
389 mca11amimei u partea de jos a z:area rurunului.
390. !~l~uitor industrial 13 .53.05 60 *)
. in1sor inca.11.1:tmime 13 .53.07 50
13 .53 .08 80
 ANEXE ANEXE
34' 345
14 .00.04 60-80 operator la fermentarea tutunului 14.12.00
. . . industria a\irncntarJ 80
419. Ma~rnisl in i broa$te in 448. la ~zarea in cutii ~i
420. Prepar::uor p~~te, :_ac ' 14 .00 .08 60-80 eticherat 90-100%
pjscicultor . . . . 14.14.00 10
cherhanale ~1_o~c 11 este 14 .00.09 70 J49- arator br.inzetun tan, semnan ,
4~1. Preparator murn de p 'me ·i csen\e 14.00.10 50 450. prep .
422. Pn:parator extr~c1e aro ~ cu rnucega1 14.15.01 10-30
14.00. 12 65 preparator bomboane 14.16.01
423. Prepar.uor pect ma . 100 Cu exceptia fierberii
14.00.13 50 451 .
414. Preparator boia ardel siropului
14.00 . 14 30-50 14. 16.02 90-100
425. Prepar:.11or mu~tar w 452. Preparator ciocola~a,
14.00. 15 80 14.16.03 90-100 Cuexceptia fierberii
426 . Prepararor inghe\ata 453. Prcparawr halva $1 rahat
14.00. 16 100 ~iropului
427 . Prepararor maiele
.t2S. Preparator surogate cafea 14.00. 17 80 14.17.01 10-30
~u e~~ep1ia praj irii 454. Verficator pivnicer.
c1cor11 455. Preparamr $am_pame 14. 17.02 80
429. Taiemr p3s:i.ri . . . 14 .00.19 80 14.17.03 30-50
456. Preparator comae
430 . Topitor grii.simi comesttb1le $1 14.17.04 30
. 57 Preparawr vermut
indusrriale
.rn. S1eril izamr
14 .00.20
[4 .00.21
60-80
10
!ss: Preparator la fabricarea con~ervelor
14. l8.0I 100
de legume, fructe , carne. m1xte
432. Reglor la ma~ini $i instala\ii in industria 459. Preparator la fabricarca conser\•elor
alimcntara 14.00.80 20 14.18.02 80-100
de pe~te . . 80-100
433. Conrrolor de calitate 14.00.90 80 La legume $i fructc 460. Preparator produse \acia1e dt~teuce 14.51.01
14.51.02 100
100 % $i indus tria 461. Opcrarnr la fabricare.a unmlu1
laptel ui 30-50% 14.51.03 80-100
434. Operamr la fabricarea bc rii 14.01 .00 462. Prepar:nor br:inzet~n. prt~a~f~~:mzil 14.51.04 90
435 . Brutar la piiine neagra, intermediara
50
463. Preparator conser~e la? /\a 14.51.05 70-90
464. Prcparator lap1e ~1 smanta1 14.51.06 90
~i alba 14.02.01 80 inconditii de 465. Sm.int5.nar 14.52.01 90
mccanizare
436. Brucar la produse speciale ~i covrigi 466. Preparator Jichi?r. . triale 14.52 .02 50
14 .02.02 80- 100
437. Cofetar-patiser 467. Preparawr rac~1u~1 mdu.s . si distilatc
14.03.00 100 468 . Disti\ator rach1un natur,1k • 10-30
438 . Ciomolitor-tran$ator carne 14.52.03 Cu excep1ia operatici
14.04.02 80 La ales came dupii. 90
din vin • 14.53.01
traTI$3fC 90-100% 469. Confec\ioncr piese pescJre~u
439. Operator la fabricarea mal\ului 14.05.00 50-70 Idem
75
440. Operator la fabricarea mezelurilor 14.06.00 de i1~1p~cgnarc: ~ . sclri!.;;ei din plase J4.j3.02 La impletit fidea,
80-90 470. Conlec\1oncr. un~'.'.1.: ~ ~1scdor f:iinoase 14.54.01 100 a$ezal paste incascte
441 . Operator la fabricarea zaharului 14.08. -- 30-50
442. Operator la fabrica rea uleiu lui brut 471. Operator la tabncarca p
14.09.01 10-30 La mil.c inare ~rot
prajire miez . . . b·scuit i\or $i 100
443 . Operator la rafinarea uleiului 472. Operator la fab ncar1;;1 I 14.54.02 Cu exceptia muncii
14.09.02 10-30 14.54.03 100 1n fata cuptoarelor.
444 . Operator la fabricarea spirtului IUrtt!i dulci
14.10.01 80 Lt prepamrca droj.di~i 473. Prcparator napolitane
prdcrmcncarc, d1s11- 14.54.04 100
80
!are ~i rafinare 474. Preparator pesmet <A> 14.55.06
445. Operator la fabr icarea drojdiei de 14.55.07 50
panificatie 475 . Yalorificator gl~n~e cheaa 50
14.10.02 100 La ptepararea ri lor. 476. Preparator pepsma, - 14.55.08
prepararea cult~ea
477. Mawr . i cosmeticetor
pure, ferme 1Ha 70-90
. sil 1.m unlor ~ w 1s.00.03 La t3ierea. $tan\a~ea
genera tiilor 1-V GRUPA 15 - Indust:'tae ~palat $i cura~at 1s.s1.02 80-90
446. ~per~to r la fabricarea amidonului ~i $i a$ezarea in Jaz1 a
cxtrme 478. Preparamr p~afu rufe ~i semitoaleut sapunuri\or
14.11 .01 80 La separar~a rin siie 479. Preparator sapun
ami donu lui P 100
15.51.03
447. Operator la fabr icarea glucozci in separaroar~rarca - n de wale!ii
14.11.02 80 La preconcen 480 . Preparator sapu
siropulu i
 ANEXE
3'6 ANEXE
15.53.01 100 347
481. Preparaior produse parfum~rie 15.53.02 l00 519 _Acordeur acordeoane 17.10.04 60
482 . Preparator protluse cosmeuce 520 . Repar~t~r acordeur de acordeoane $i
arrnomc1 17.10.05
GRUPA t6 _ Jndustria poligrafidi 60
16.00.02 80 521 . f ilator corzi piane 11.11.01 70
483. Coreccor-revizor
16.00.05 80-90 522. Constructor claviatura piane 11.11.02 100
484. Dacrilo-rocaprint S23- Montator corp sonar piane 17.11.03
16.00.09 80 30-50
485. Ma$inist in \egaroria mecanica 524. Montator reglor piane 17.11.04 100
4g6. Operator la ma~inile de fotoculegere 525. Acordcur piane 17.11.05
(monofoco) 16.00. IO 80-90 50
526. Reparator-acordeur piane, pianine.
487. Cule2aror la m~ina de perforat programe orga ~i tambal 17. 11.06
30 50
pen~ m~inile de rumat text (monotaster) 16. 01. 03 527. Constructor instrumente muzicale de
-iss. Leearor manual 16.02.01 100
suflat ~i percutie 17.12.00 50
489. Ca;tonagist 16.02.02 80
528, Grafician 17.13.00 100
490. Tiparicor la tipar ofset 16.03.02 30-50 529. impletitor obiecte din foi de porumb 17.14.01 100
491. Fotoreproducamr 16.04.01 100 530. impletitor obiectc din papura 17. 14.02 100
492. Fmocopist (bromograf) 16.04.02 50 531. impletitor obiectc din nuiele $i fire
493. Reruior cliiee 16.04.03 80 plastice 17.14.03 80
494. Momator tilme 16.04.04 80 532. impletitor obiecte din panglica
implctita 17.14.04 95-100
GRUPA 17 - Alte activit:iti industriale 533. Machetisc 17.15.00 90-100
495. Confectioner nasturi din scoici ! 7 .00 .01 l00 534 . Pictor cxecutant 17.17.00 90-100
496. Confeqioner creta ~co Iara 17 .00.03 80-90 535. Tcsator restaurator manual de covoare 17.18.00 l00
497-Confectioner dinti din material plastic 17 .00.04 65-80 536. Ramar-pokitor 17.19.00 50-70
498. Confeqioner gamituri de etan~are 17 00 05 30-50 537 . Tiiietor-~lefuitor 17.53.0I IO-JO
499. Confe_qioner de bete, lansete, minere ~i . . 538. Confeqiom:r-prelucr:itor tev i 17.53.02 l0-30
dopun ~emru unelte de pescuit 17.00.06 50 17.53.03 t0-30
539. Preparator-impreg.na1or
~00. Conf~c!1oner tip.1rituri Braille 17.00.07 17.53.04 10-30
75 540. Polimcrizator La confectionarea
JOI. Lumanarar 17.54.0I 80
502. Pirogravor in lemn 17 .00.09 80 541. Confcc\ioncr tuburi cartu~elor de vd.nii-
503. Traforator manual lemn 17 .00.10 65-80 mare
504. Comrolordecar 17.00.12 65-80 90- 100 Idem
17.54.02
505. Brodeur manua[1tate la prod use diverse 17 .00. 90 65-80 542 , incJ:rcJ.tor canu*c J0-50
17.54.03
100 543. Prcpar:itor :tlicc 60
506. Brodeur manual-mecanic 17 .01.01 17.55.0I
100 544. Pn:g;i titor urzcalii 65
507. Brodeur la gherghef 17.01.02 17.55.02
100 545 . Tcs;tud fire azbcst 50
508. Confeqioner bibe! . . 17 .01 .03 17.55.03
509. Confeqioner obicc~~r~ de Je~1lle 17 .02.00 100 546. Prcparator-imprcgnawr (erodouri
80-100 547. ~ebitator tuburi s1iclti, ~1eruirnr capcte 17 .5 6_01 90
510. Confeqioner obiecre /cotat1ve . 17 .03.00
mica 10 os, sco1ca ~i ~1 canalc 7 ~6 07 90
Sll. Confeqioneqta •
facsimile mp1le de cauciuc, metal,
17 .04.00 80-100 s:s. Sor~a~or. grada~orw seringi
549. Sle tu itor tub sucla
~ 7:~6:oJ 90

512 - Confeqioner proteze 550. Prclucr:itor mecanic de momuri ~i )7 .56.04 90

l 7 .50 00 80-90
;:3. Tr!coteur la ma$ini onopedice 17.07_'00 so pistoane
551. Protejator piese mera!ice
)7.56.05
11.56.06
J0-50
JOO
51 :· ~ncoteur manual 17 .08 .01 100
552. Momator seri n2i
. ?nfeqioner macerale di . 17.08.02 100 553. Comrolor de c;lirate la confeqioriarea 17.56.90 tOO
$tun1ele naturii dact1cc pemru I0-30
516. Cerui10 . $i repararea seringilor \or J7.57 .01
517. Ca$erar:t1~strine acordeoane 17 .09.00 60 554. Maljinisl la confcqionarea fcrmoare 17.57.02 65
60 t0-30
acordeoan!1$1efuitor celu!oid carcase 17. l0.01 555. Asamblaror fe rmoare 17.58.01
518. Ajustor m 55 6. Eiectroacus1ician
omator acordeoane 17 .10 .02 80
17.10.03 60
 ANEXE
3'8 ANEXE
557. Gah,anoplast la confec{ionarea discurilor 596. ingrij.it~r vila 349
17.58.02 65 IOO
fono11:rafice 17.58.03 65
597. ~ef vda 19.00.34
558. Cizela,or cli~ee galvanicc 59 g. Recept_ioner ~otel 19.00.38
100
17.58.04 65 95
559. Presator discuri fonografice 59 9. peisag1st 0oncultor 19.03.00
17 .58.05 65 100
560 _Polizator discuri fonografice . 60 0. Agent tunsm 80-90
561. Con1rolor de cali1atc pentru ch~ee
e:alvanice ~i discuri fonografice 17.58.90 80 GRUPA 20 - Lu~crft~i de constructii•montaj
562 . Sor1arnr plante medicinale
17.59.01 100 (i(ll. Topograf (masur~t~r P: uscaqi pc apa) 20.00. l 2
JO
563 . Ma$inis1 Ia sortarea ~i pre!ucrarea 602. Inscalator elect_ncian ~n construqii 20.04.00
10-JO
semintelor, fructelor ~i pian telor 603. Insta!ator teh~,c~•sannar 20 .0S.
17.59.02 5-20
medicinale 65 604. Izolator termic ~1 fonic 20.07.o2
30 ')
564. Uscil.tor planre medicinale 17.59.03 100 605. Mozaicar 20 .09.01 5-IO
565. Dozaror (ceaiuri, droguri) 17.59.04 100 606. Faiantcr 20.09.02 40
607. Tinichigiu de ~antier 20.11.00 I0-20 in construqii civile
GRUPA 18 - Prestatii pentru deservirea popu1atiei 608. Zidar•ro~ar•tcncuitor 20.12.01 5-15 Idem
566. Copiator no1e muzicale 18.00.01 [00 609. Zugrav-vopsitor 20.13.00 50
567. Decorator florar 18.00.02 lOO
568. Fotoceramisl 18.00.04 65-80 GRUPA 21 - Agricultur5
569. incadrator tablouri 18.00.05 65-80 610 . CresdLOr·ingriji tor taurine 21.00.01 20-30
570. Manichiurist 18.00.07 100 611. Crescator porcine 21.00.02 80
571. Maseur 1-8.00.08 50-70 612. Crescil.tor-ingrijitor pa.sari (aviculcor) 21.00.04 100
572. Montator si reparalOr capcte sifoane 18.00.09 613. Cresdimr-i ng rijitor albine (apic uhor) 21.00.06 70-80
65-80
573. Pedichiurist [ 8.00. 10 614. Crcscator·ingrijitor ahe animate mici 21.00.07 100 Cu exep\ia
100 rezerva(iilor silvicc
574. Reparator aparate foto 18.00.11 75
575. Repararor cur3titor palarii 615. Agent vecerinar 21.00.08 JO
18.00.12 100 **) IOO
57 6. Montator si reparator ochelari 616. Scxator 21.00.09
18.00.13 90 21.01.00 50
577. Reparator stilouri 617. Agricultor (pentru cuhura mare)
18.00. 14 100 **) 21.02.00 80-100
578. Umplutor sifoane 618 . Legumicultor, tloricultor. ciupercar
18.00. 16 100 21.03.00 50 Cu cxcep(ia
579. Coafor 619. Pomicultor
18.01 .00 100 stropitului pomilor
580. Cosmetician
18 .02.00 100 620. Vicicultor 21.04.00 50
581. Electromecanic repararor pentru obiecte 21.05.00 5-10
de uz casnic 621. Mccan ic agr ic o! La animale mici
18 .03 .00 30-50 30-50
582. Frizer 621. Operacor ins51min\:iri artificiale
18.04.00 100 **) 100
583. Fotograf 623. Sericicultor
18.05.00 80
100 **) 624. Opt:rator roto!actor
;~~A _19 ~ Gospodllric comunalii
• as1ermcasator · GRUPA 22 _ Trm~sport~riy telec~municafii 1 01 30-70 Cu exceptia
585. Cititor-constatato . 19 .00.01 100 625. Electromecamc 1eletomc•telegrafic 22 -0 · sectoarelordinretelele
586. Controlor ~·1nca~a~?r 19.00.02 100 de telecomunica1ii
587. Decorator prestan ser-~'1~11 comunale 19.00.04 80 22.02.02 60-80
588 0 pemru serv1c11 funerare 19.00.07 626. Ek::ccromt:canic SCB Laautoturisme,
589. Cperato~ c1rcuite re1ea de apa 80 22.03.00 60 ta,irnecre, furgonete si
• onduca1or tramvai 19 .00.07 50-60 627 . Sofer
au1ocamioanc trans-
590. Conducator troleibuze 19.00.21 80-90
591 · Comrolor b·1 port or~scnesc
. 19.00.22 40-60 in mediul urban
592. lmpie at d 'et_e circulatie 50-80
19.00.23 90 22.51.01
orase;esc e m1scare !ransport 62 8. Factor po~tal 50-80
22 .51.02 Cu expectia celor
593. Admin_istrator hotel 19.00.24 629 . Manuitor valori 80 foJositi in vagoa~le
594. Cabanier
85 22.51.03
19.00.31 63 0. Cartator pastale in brigaz1
59 5 · Camerist 80
100
100
 ANEXE
350 ANEXE

22 .51.05 90 67 3_ caramangi~r-gestionar
JS]
631. Prelucr11.tor de presi1 23.00.40
22.51.07 95 67 4_ Cofetar-p~t1ser 30-SQ
632 . Oficiant PTTR 23.00.41
22 .51.08 95 90-10()
633. easier oficiu PTTR 675_ Sef depoZII 23 .00.43
634. Diriginle oficiu PTTR 22.51.09 95 67 6. Locrilt~r ges_tionar s~bunitate depozit
so
23.00.43 60
635. Operaior radioficare 22.51.10 100 677 _Magazmer ~1 magazmer principal 23.00.44 60
636. Telefonist 22.51.11 100 678. Merceolo~ v~iajor ~i merceolog
637. Telegrafist 22.51.1 2 JOO voiajor pnnc1pal 23.00.46 50
22.51.13 100 679- Receptioner marfuri
638. Radiotelegrafist
680. Primitor-distribuitor marfuri
23.00.47 so
639. Sef de autocoloana 22.52 .01 10-50 23.00.48 so
640. Casier au10 22.52.03 100 681. ,Sef complex comercial 23.00.55 so
641. Impiegat mi~care auto 22.52.04 100 682. Bucarar 23.01.00 100
642. Paziror bariera 22.53.01 100 683. Sortator so
643. Acar 22.53.02 10-15 684. Verificaror-calculator 80
644. Impiegat mi~care cai fera te 22.53 .04 IO 68S. Facturist-bonicrist 80
645. Scriitor vagoane 22.53.07 JOO 686. Lucrator nccalificat bucararie-
646. Avizier m1i.rfuri 22.53.10 laborator, bufct. cofetiiric, servire 100
50-80
647. Veghecor inciircare 22.53.ll JOO
648. Informacor {la biroul de informatii) GRUPA 24 - Alte ramur i ale cconomiei nationale
22.53 .20 100
649. Reditioner 22.53.22 687. Execuram de desen pencru filme de
lOO anima\ie, diafilme si diapozitive 24.51.03 100
650. Verificacor 22 .53.23 100
651. Casier CFR 688. Preparacor filmare 24.5 1.04 50 'I
22.53.24 100 24.51.05 so
652. Cantonier CFR 689. Develope r
22.54.01 50 24.51.06 100
653. Muncitori plantatii ~i amenaj11.ri zone 690. Monteur ncgaciv
691. Sentitometrist 24.51.07 100
verzi CFR 22.54.07 100
100 692, Copier la pre\ucrarea pelicuki 24.5 1. 90
654. insotitor de bard 11)0
22.56 .09 100 693. Monteur prcga1ire 24.51.10
655. Te!eimprimatorist 24.51.11 100
100 694. Etaloneur
656. Conductor tren (controlor acces 24.51.12 11)0
metrou) 695 . .)iantator
100 24.51. 13 IIJO
657. Casier metrou 696. Contro\or reconditioner filme
100 24.51. 14 100
658. Impiegat mi~care metrou 697 . Momi::ur poziti,· 80
100 24.52.01
698. Acust ic ian 100
24.52.02
699. Cos1umier JOO
GRuPA 23 - Circulatia m3.rfurilor 24.52 .05
659. Vanzator 700. Machior-peruchier JOO
24.S2.06
660. Vitriner-decorator 23.00.01 90 *) 701 Pi c1or de costume 24.52.08 100
661. Ospa1ar 23 .00.02 80-100 702 . Proicctionist 24.52.13 JOO
662. Bufetier 23.00.03 70-90 703. Butafor 24.SJ.02 11)0
663. Bannan 23.00.04 704. Num:1r5.tor moneda 24.53 .03 JOO
95-100
664. Ovoscopeur 23.00.05 705. VeriiicalOr valori 24.SJ.51 100
80-90
665. Casier 23.00.08 706. Yeriticator moneda
100
666. Garderobier ( . 23.00 .10 707 . Operator la instalatii~e _scationa;:d~;:_
100 mobile de regie cehmca de rad JOO
667. ~ef unitate (I muncnor necalificat) 24 .54.00
100
668. Lucraror ges~~~ator gestionar magazin) 23 .00.31 ziune ~i te leviziune .1 d mai sus
90 .. conomie, neprevazute in ramur1 e e
669. Pre1uitor martu~~r de raion 23.00.32 90 GRUPA 25 _ Functu com une pc e 25_00.01 100 ")
670. Sef unitate in unita . . 23 .00.36 80-90
publica !1 de alimentatie 708. Ambalator manual z5_Q0.02 80-90
709 Cantaraeiu ?5 00.04 tOO 'I
23 .00.37 50 La coferarii, patise- 7IO.· Croitor ;zinal 2s:oo.05 lOO
rii, centre racoritoiire
671. Ospatar principal 711. Heliografist . ulti lical 100
100% 712. Operator la ma~rn~ de: ir!raO 25.00-06
672 . Bucatar gestionar 23.00.38 (ghe~tetner. rocaprull, ~ P
50
23.00.39 70
 352 ANEXE

713. Primiror-distribuiror materia le ~i scu!e 25.00.07 90 ANEXE

714. Sorta!Or produse 25.00.08 90 150. Corector 353
715. Ungiitor gresor 25 00.09 25 Funqionar administrativ 90-100
716. Liftier 25 .00. IO 100 751. I. fl, m
717. Fochis1 la cald:iri pemru lncalziri
752. Bibliotecar 90- 10(]
centrJk 25.51.03 45 753. Contabil calculator 100
71 S. rvlac,iragiu 25 .52.01 50 100
*) 754_ Calculator devize
719. Ma~inist pod rulam (inclusiv podurile 755. fnspeccor personal 100
tr.rnsbordoare) 25.52.02 50 90-100
756. Comrolor poarta
720 . Ma~inist la ma~ini mobile pentru 80-100
757. Portar
rransporrul imerioare electro ~i 80
758. Administrator
autoinciircfitoare, electro ~i 50-70
759. M:inuitor carte
amosrivuiroare, drezine etc. 25.52.05 90
40 760. Agent fiscal
721 . M~inisr la a!te m~ini fixe de transport 50•70
pe orizomala ~i vercicara (trolii
ascensoare, benzi transport) 25.52.06
50 * Numai in faze ~le produci!ei in care efonul fizic nu depa~qce pn:\'cderilc nonnelor re ubli-
~u exeptia ce!or din cane de protcq1e a munc11 . P
722. Concasorist mdus1 ria miniera
25.53.01 30-50 ** Cu cxceP(ia bilrbatj[or cu defic ien(e fizice care au recomandare din parrea comisii!or medi-
723. Pompagiu cale de cxpeniza ~i recuper.i re a capacir,t1ii de munca.
25.54.02 30
724. Frigoriferist
25 .54.04 30-50
725. Ma~inisr la ma~ini de ambalat
25.55 .00 30-50 NOTA
726. Ma~inist la imbuteliat fluide
25 .55.0! 50-80
727 • M~inist la ambalat prod use solide ~i I. in conformitace cu prevedc r!le Legii nr, 11 /1 968 privind in\'ii(iim:imul in R.S. Romania
semisolide
25.55.02 80 (a rticolele 36 ~i 41). admiterea in inv.:i{:imftntul liceal s-.1 facui pc- b:izii de concurs
or~aniz:.H in co nditiile s1:ibilite de ~linisc~rul inva1am:in1ului.
GRUPA 26 - Alte functii ~i profcsii Po~rivit Hm,1nirii Plenarei CC a! PCR din 18-19 iunie 1973 ~i a Ho1:1r:irii Comi1e1Ului
728. Dac1ilograf
729. Stenodac1ilograf Politic Exccuciv al CC al PCR din 13 aprilie 1976 inccp.i.nd cu anul $COiar 1976/1977
100
730. Plasaror admiterea in 1re:1p1.1 a JI-a de liccu s-a facur prin concurs. fn acesr scop Minis.terul
JOO
Educaii~i ~i invJ1,:1m,intului a elabor.11 norme privind admiterea in treapia a II-a de hce~.
731. Sef cabinet 100
732. Secretar daccilograf in v:tlfun:lnt de zi. seral ~i f:lril frecve n\:i pen1ru anul ~colar 1976/!977. aprob:uc prm
100
Or<linul nr. 33..J./ 1976 :ii ministrului Educatiei ~i inv:J.tam,inmlui . In ace st e_ no~1e s-a
733. Operator rol 100 [)rcv;1zm posibilitatea inscrierii prin concurs a candidatilor ~i !a a!tc profilun ~i:cat :e:e
734 · Agent procedural 100
735. Aprod abso l\' itc in 1re::ip1a f cu conditi:i sa sus\inii inainte de concurs ex~rncn: ~e. difer~n1t~ 7~
100
736. Droghist discip!ine!e de i11 vii1:1m:iru nestudiatc de ei. Aceste normi: s-au apl ;c;:pan·adi; : 1~~isterul
100 c;i 11d pc ba za Le!!i i cduca(ici ~i inv,11am:intului nr. 28/!9?S au foSI ea. rat~ 6.!0611979 .
737 · Sora medicala 100 . ~ . . , fosl ·iprobace cu Ordmul nr.
738. Statistician medical 100 Educ:t{iei s'. lnv::i\:1m:"uuul~1 ~o~rne n_~1. care au e ;ofiluri!e ~i orientarea absol\•en~ilor
739. Regisrracor medical 100 Pi.:ntr~ real 1zare:i ~!an~lu1 J e ~c~l~~nzare !a t~a\t enmi dornenii deficimre in forta de
740. fnfirmier trt:pte1 I c::itre prol1lunle care pn.:gatesc mu~cito P_
JOO
741. !ngr!~!tor
un itatc sanitara
742. fngnJitoare 80
mu1:c:1, i.n aceste n?rm: s-a~ ~rev5zut ~rma!~:~~led~ regula, la profilu:ile abso]\'ilc .in
a) Inscnere:i cand1dat1lor la c~ncu rs. sa ,,.s:mdiile la alte profiluri decal celc absol_v:.~e
743. Arhivar 80
treapta I. Cei care doresc sa c?ntinuc .irere exarncne de diferen(ii. Nus-au p~e\~~
744. Curier 100
sa sustina. inaintea conc.urs~l~1endteda:mrofil~I la care au absoh•it. pentru cand1da(11
100 zur ase menca examcnc, mdifcr .P
745. Funqionar econom·
746. Operator la • . JC 100 care se inscriu la concurs la profilun!e:~ . crJtameniisf. 1umiicor:
747. Desenacor c;~::n1 de calcui JOO mecanica. pernru mcseriile: sudor,.. o?or··ner. sondor- foraj ; ·~
;:i· Desenator rehnic
. Desenator carcograf
100
100
mine-petroJ-ocologie. pentru meser11le . m~ roase. 01e1all!rgist-neferoase. Jami
meta lurgie, ;encru meseriile: mctalurg1sr- e
90- 100 constructor-finisor. con-
norisHre~!lator: eriile: consrrucwr-struc1~:~·
90-100 construqn. peniru m~s .. . . lator in construcpa ·
strucw r cai di: comurncatH , msta
 ANEXE
354

- al!ricol pentru meseriile: agronom-mecaniza1or, honicultor-mecanizator ANEXE

,;lmist-mccanizacor; . . . ' Zoo. !CE/4 ex.
_ mecanicii agricolii, pemru mesena : mecarnc ag~1~ol. 9.IY.1984
b) in ace!a~i scop, nus-au prevazul exarnene de d1feren1a mamte de concurs nicr
tru ahsohen{il treptei I de la t1pun!e de !1cce matema11c.'i.-fiz1c.:a, $t!Jnte ale na Pen -~
pnvmd munca femeilor
samtar economic $I de drept ad1111mst1at1v, pedagogic, f1/ologie-istone ~1 ana turJJ,
dore~c s5. continue srudnle llceale la profilun mdustn~/: sau agro-industnaJe, care
I. in Jegislatia romana:
c) Pemru mp cand,da{u adm1$1 fara exam~ne d~ d1~erenta m~1nte de concurs, la ro
Junie ~1 mesern!e menpona1e, s-a prevazut sa-$1 msu!easca cuno$tmtele cupnise ~- fcmeile incadrate in munca se bucura de masuri speclale d . _ _ .. .
onditi i nccesare ingrijirii ~i educarii copiilor. astfel: e ocrotne a sanatat11 $1
~
programele $COlare ale d1sc1plmelor nestudiate de e1 m treapta I, pana la incheierc n
a
cursunlor XI-a. pnn /e:111, med1tatu $1 consultatu orgarnzate in licee Penodic s: c femeile gravide ~i cele care a!apteaza nu pot fi folosite la locur" d .. .
fac exammarr ~1 se acorda note !a d1sc1pii~ele.res.?ect1_ve, care se tree ln catalo varamat;arc. grele sau pericu loase ori contraindicate medical ~1i n:
ore suplimemare ;
:~~ ~~e~~~
2. in conformirare cu prevedenle Legn educap:1 §I mva1arnanru!u1 ni 2811978 (artic!luJ
108) panniu sau tme~u-ap~rtmand na110n~l1ta11Ior conlocun~are pot opta pemru inscn in principiu, munca de noapte a femeilor este imerzisii (sum cxcepta!e femeite care deiin
erea in unHfi!i de mvatamant cu predare m hmba na11onalua111 respective. functii de conduce re. cele ca re !ucrcaza in serviciul sanitar): ori de c:ite ori sum cazuri
Pentru .a da ~osibilitatea !inerilor din _rand~! narional itatilor conlocuitoare care doresc de roqa majora, femci!e pot fi solicitate la munca $i in cursul noptii:
s3. s1ud1eze !Jmba materna, la profilun de lrceu care nu su m organizate in judeiel d femcile au drcptu l la concediu de marernitate platit.
do_miciliu_, i.n normel_e privind admiterea la clasa a XI-a (crapta. a JI-a) de Jiceu, inv~i~~
mam.d~ 21 ~' ~eral, atat.p.en~~ an~l~$C~lar 1~79~19~0 aprobate prm Ordinu! nr. 6406/! 979 II. in rapon de conventii le Organizajiei Intern~tionalc a Muncii:
al m1msrrulm Educape, ~1 Invatamantu/m cat ~1 pentru anii urmatori, s-a prevazuc
reglemenrarea ;
I.o serie de convemii OIM prev;id necesitatea as1gur;irii egalitiitii in _drepturi in ceea
ce privc~te munca fcmeilor cu b<1rbaiii (Conventia nr. 100/1951 51 Recomandarea
., Tinerii din dndul natiunilor con!ocuitoare care doresc sa se pregaceasca in Jimba Nr. 123/1965). .. . .
~roprie imr-un anumit profi/ care nu exisca in judetul !or se pot inscrie la licce din ahe 2. Un mare numUr de conven\ii prevad asii?Urarca protectiei mum:11 femc1lor rn sensul
Judete unde este organizat profilul respectiv in aceasta limba". ocrot irii maternitJtil (Conventia Nr. 3/1 919 ; Conventia Nr. l03'. 19~!; Re~?mandarca
Nr. 12/ 1921 5i Recomand:.1rea Nr. 95/ 1952). a lin_i itii~'.i s,rn in.1_er~1cem muncu den~~~p:~
femcilor (Convenii:i Nr. 89/ l 948) ~i a interztccrn mum:11 m subteran (Co I
Nr. 45 / 1935) .
Nomenclatorul_~eseriilor, specialitatilor ~i funqiilor in care pot fi incadrate feme i
e:re_e~a~orat ~e Mimsterul MuncH, Ministerul Educariei ~i inviit.1m.1ntului, Ministerul An. 2 al Convc n!ici Nr. ~5/.1~35: . . d viirsta nu poate fi u1 iliza1a la mun-
11 Nici o pcrsoana de sex lcmmin. mdifcn.:nl c ·
:anat~I ,. Umunea Generala a Sindicatelor din Romania 5i Consiliul Na1ional al
1;;eil_or m baza sarcinilor rezultare din Hotiini.rea Plenarei CC al PCR din 18-19 iunic cilc,,subterane. in mine.·· .. d munca marinarilor, vorbesc
fi T a... Pro~r~mului cuprinzJnct unele masuri necesarc pencru crqcerca participiirii
PeCmRe,_1ordm acuv.narca din intrepri nderi §i ins ti tuti i" aprobat de Secretariacu/ CC a!
Cele 31 de co nveniii si recomandJri ale OIM, pnv~n f ·ie
- . r ·~ ct ., -clus ·· FirJ nici oloaiiirilor
cxccppe, eme1 . oJ011iei 5i
• n ecembne 1973. ' numai tkspre barba\1. 11n ex ... c, ' ·, petroliere sau age ., w

In acest nomenclator se dii • Oltvt nu a adoptac convent11 m n_ tate_na e~p. iu femc ile sum exceptate, ~~a dupa
femeile in produqie. 'Ill proceme, pe meserii, ponderea In cure pot fi incadrate nici priviLUare la munc~1 In. meta lu r~1e. I~a ~~n~~fie ~relc, viitiimiitoare sau penculoase.
cum se prevecle ~i in leg1slat1a noa 5 rra, de
NomenclaroruJ cuprinde n . .. d··
l.370 meserii de incadrare e ~mai '. 59 mesen_i, specialirari ~;i func{ii faia de toca lu! t:
general pemru care . X!Slenr m economia nationala prevJ.zute in Nomenclarorul
1965 de c.3.tre fostul ~au :laborat indicatoare tarifare de caiificare - intocmit in anul
tat Pr
ulterior
. _.de Ministe o71Mtet de_.Stat pentru Probleme de Mund1 ~i Salarii 5i , comple-
ru unc11.
~ec1zanJe din normele de . ~ . J
scoalaprofesionala de " ~dmncre in c!aseJe a IX-a a XI-a de liceu ~1 anul
~ogie, precum ~i la,pro;t ~~scne nu?1ai baie~i la profilurile' marina 5i minc-petrol-g~o·
m.care se pregaiesc mu:1t~1 e.mecamca si electrotehnica de la uni t3.{ile de inva1ama1~
ata'. propunerile ministere/ on pen~ru meserii din domeniul foraj-exrraqie, au la baza
denJe din N0 or organ1zatoare d . . . _ ,. · preve-
fi . menclatoruJ mes .. 1 e ~coli 51 tJtulare de rnmura, c,H ~1
eme1. en1 or, speciali t.1IiJor ~i funqiilor in care pot fi incadra1e
 Bibliografie

I. Surse
1. Sursc arhh·istice

Arhirn Gu,·crnulu i Rom3niei

Fond HotOrO.ri ale Co11sili11lui de Mini~1ri
HO! nr. 108811953 ; HCM nr. 70011954.

ArhiYa .\Iinisterului de Jnternc

Fond Direcfia cadre si inwiflimii.nr
Dosar 7 ➔ /1 986.

Arhiva i\lin istcrului i\luncii

Fond Cabillewl Minisrrnl11i Muncii
Dosar co rcsponden ta/1 976.

Arhirn i\ l inistcrului Siin5t.itii

Fond D irecria Jlsistentei Metlicale-Ocrotirt'a Momei, Copilul11i ri Ti11ere111l11i.
Dm,ar 4/1 978 : Dosa r Sil 987 .
Fond Direqia Coordo1wre. co111rol. personal ,ri {111•11(rl111(i11t

Dosar ti /1976.
Fond Cabi11eml Mi11i}trul11i St/m/u/Jii
Dosa r 22 / 1967: Dosar 73/ 1967: Oosar 3/ 1973 Dosar 9/1977: Dosar 25/ 1980:
Dosar 32 / 1981: Oosar 12/1985: Dosar 30/1988: Dosa r 36/1 989.
Fo11d Cabinet lvfi11ism1-c'orespo11denfri
Dosar 4/ 1976.
Fond Cabinewf Adj1111cmf11i Minisrrului
Dosar 11/1987 : Dosar 29/1988.
Fond Ordine ale Minis1erului sancluiJii
Ordinul 235 din 16.06.1980.
• Arhiva Partidului Comunist Franccz (arhiv, ana,, in custodia Arhi,elor Deparumentale

Seine Saint-Denis. Bobigny. Fr.iota)

~o~:fa ~e:1;~::, I. Rassambleme11I Mo111/iale des Fe11111ies coarre la g11erre ,r le fascisme.
 BJBUOGRAFIE
358 BIBLIOGRAFIE
359
Arhiva Rusli de Stat pen tru Istoric Social-Politica
oosar 0/320; Dosar 0/31 ~: Dosar PJ 16_; Dosar P/35: Dosar P/B0: Dosar p_ :
Fond 495, opis 255 232
oosar Pi425 ; Dosar Pi426;_ D.osar Pi690, Dosar Pi691: D_osarP/77S; Dosa, Pi!OO?:
Dosar 209. .
o osar P/1008: Dosar PI_I.,:,7 , Dosar P'.1481, Dosar Pfl::i34: Dosar p11536 : Dosar
Arhiva Univcrsit:it ii din Bucurc~tl,
p/J?2); Dosar P/1734, ~osar R/130, _DosarS/8~: DosarS/238 : DosarS IZSI:
Fond Cadre .
Dosar 0/3568 (Tamara Dobrm). oosar S/284; Dosar R/289. Dosar R/3?2, Dosar S/.,~2: Dosar S/351; Dosar 51354 :
Dosar S/ 355 ; Dosar S/3 57: Dosar S/3)8 ; Dosar S/3J9: Dosar S/362: Dosar S1364:
• Arhiwle Nationale Istoricc Ccntralc (ANIC), . . .. Dosar S/425; Dosar S/692; Dosar S/882: Dosar S/ 1088: Dosar S/1227: Dosar
ColeCJia 50 _ Docwnente elaborat~ de organele rep1esrve ~espre_ activumea PCR 1·310; DosarS/41; DosarT/4 . DosarT/74: DosarT/238; DosarT/240: Dosar
Dosar 134 ; Dosar4535: Dosar4)36; 4537 ; Do~ar453~. _Dosar4539; Dosar 4542 _ ~ 243 : Dosar T i2 93; Dosar Ti314; Dosar T/129: Dosar Vi l73: Dosar V/177:
Colecria 30 _ Organiz.afiile Feminine Democrale dm Romama Dosar V/176; Dosar V/180: Dosar V/300; Dosar V/307: Dosar V/578: Dosar
Dosa; 6 ; Dosar 16, Dosar 34. Dosar 36 Vi ll39: Dosar Vi476 .
Fond CC al PCR - Cancefarie
Scrviciul Judetcan_ al Arhh·elor NaJionale Bihor (SJ•.\N Bihor)
Dosar 49/1921: Dosar 140/1944: Dosar 15 2/1944: Dosar 59/1945; Dosar 86/1945 :
Dosar 14/1946 ; Dosar 9/1949; Dosar 2411950; Dosa r 47/1950; Dosar 7711951 , Fond Collliterul regw11al UFAR Oradea
Dosar 44il954; Dosar 7/1957; Dosar 43/1957; Dosar 48/1957; Dosar 9111976: Dosar 47/1945; Dosar 47/1947... ,.Muncn rnfemei/e"
Fond Comiteruf regional PA,JR pmrnd
Dosar 119/1976: Dosar 12111976; Dosar 1/1978; Dosar 1111978; Dosar 3211978:
Dosar 34/1978: Dosar 2511979; Dosar 21/1981; Dosar 15/1984; Dosar 8/1985; Dosar 46/1958.
Dosar 16/1985: Dosar 17il987; Dosar 18il987; Dosar 66 i l988 ; Dosar 87il988: . . . I A.rhi velor Nn1 ionalc Yaslui (SJAN Vaslui).
Dosar 22/ 1989; Dosar 72/1989. Scn ic,u l Judc1e:m a . . UFDR
Fond CC al PCR - seqia Orga11izatoricii Fo11d Co111itet11! jude{ean Vasi/II al
Dosar 10/1929 ; Dosar 11/1929; Dosar29/ I934; Dosar l22/l944; Dosar 140/1944; Dosar 6/ 1~45 ; Oo~ar 21194~;1,ei Vaslui
Dosar 20/1946 ; Dosar 3/1947; Dosar 4/1954; Dosar 48/1954; Dosar 27/1969; Fond ComHewl regwnal de je
Dosarl2/1973: Dosar40/1974; Dosar 4l/1 974; Dosar4/1978: Dosar S/1979: Dosar Dosar 8/1958 · -1 r BG rt ad
16/ 1979; Dosar5/I98!; Dosar 25/1981; Dosa r 10/1984; Dosar lJ/1984: Dosar Fond Co111iteml raional al feme1 o
3/1985; Dosar 8il 986; Dosar I /I 988; Dosar 2/1988 , Dosar 10/1988 : Dosa r 46/1988. Dosar 3/ 1959. ·1 Vmlui
Fond CC al PCR - seqia Cadre Fv,;d Comiteml j11defea11 al Je111e1 or .
Dosar A/710; Dosa r B/215 ; Dosar B/ 1661 ; Dosar B/367; Dosar B/ 1658; Dosar Oosar S/ 1979. . SJAN la~i)
B/ 1657; Dosar B/211; Dosar B/1656; Dosar B/1788; Dosar B/347: Dosar B/51 5; ·hi velor Na1 iona\c Ia~• { .
Dosar B/512; Dosar B/1936; Dosar B/ 17; Dosar Bil l ; Dosa r B/ 1787; Dosar 8 /589 : Scniciul .Judct~:.in ,a~ Ata/ femeilor !mi . osar 34/1983; Oosar 34/ 1984.
Dosar B/590; Dosar 8 /591 ; Dosar 8/593 ; Dosar B/594 ; Dosar B/ 1900; Dosa r Fond Co111irewl ;11dl(COII 931. Oosar 34/1982, D
Dosar 34/! 972. Dosar 1/1 - .
C/ 157; Dosar C/298; Dosar C/808; Dosar C/811 ; Dosa r C/289; Dosar C/890:
Dosar C/89! ; Dosar C/892; Dosar C/893 ; Dosar C/894 ; Dosa r C/896; Dosar Dosar 34/ 1985 · __ , al Jemeilor Pa$cmii
CJBB 9 ; Dosar C/1263; Dosar C/1284, Dosar C/1 423; Oosar C/1 426 ; Dosar C/JSJ:
Fvnd Comi1cml orcqentsc .
DosarC/i 902 ; Dosar C/ 1425; DosarC/ 1760· DosarC/197?· Dosa rC/ 1977: Dosar Dosar 1/ 198-1-. . . . · co1m11wle ale femeifor lap
Ci20SO; Dosar Di31 ; Dosar Di 116; Dosar Di 183 ; Dosa; D/187 ; Dosar D/1 9o; Fond Comite'.e orti,m1e,m ,11 Maramure~)
Dosar D/194; Dosar D/221 . Dosar D/441. Dosa r D/504 . Dos·tr D/634: Dosar Dosa r 1/1984. ·onale Maramure~ (SJAN J
D/1248; Dosar E/152; Dos;r F/110· Dosa~ F/143· Dosa/ F/13~ - Dosar F/144: a n al Arhi¥elor Nati muref . 8?. Oosar 43/1982.
~osarF/145; DosarF/286, DosarG/972; DosarG/1()9. DosarG/112.; DosarG/117; Scniciul ~udcJc . 110/a!JemeiforMar~/1980: Oosar41 /19 -·
H~t;; ?~ 122
; Dosar G/ 214 ; Dosar G/656 · Dosar d1957 · Dosar G/972; Dosar Fond C~m1te111_l re~:~r 31/1980; ~osar !:nic
Dosar )/ I ~69 . D ~ enesc al Jemelfar C
7
l/560. '00 ~;~;1 1185 ; Dosar il 403: Dosar v402; Dosar 1/4()4; Dosar f/406: Dosa~ Fond Comlle!lfl ora$
K/1~; '.
Dosar' Lill: Dos:~9~/l~;s.ar J/IJ; Dosar Ji41 ; Dosar J/71 ; Dosa r Ki3; Dosar Dosar 43/1982. O!t (SJAN OIi)
Dosar M/65; Dosar M1io ?osar L/243; Dosar L/427; Dosar L/465; Dosar_ L6osa~ . Nationale Oosar 29/l 981 :
M/1J7; DosarMil 69 . D ' Dosa r Mi212; Dosar M/122, Dosar M/136. , n al A.rhn·clor_J Olr ar \4/ 1981:
Sen•iciul .Judctea al Jemeifor !0/1979: Dos
Dosar M/1347. Dosa' M~sar M/ 4 D4; Dosar M/434; Dosar M/724: Dosar M11
138
694
: Fond Comiteru!
Dosar 27/ 197),
!ufg~;:;1 J3/J 977: oosar
Dosar M/1683 ;, Dosa: M/11668872·; Dosar M/1687 ; Dosar M/1692; Dosar l\~/~osa;.
N/516; Dosar Nil74. D , Dosar Ni371 ; Dosar Ni395; Dosar N/466 ' /'11 Dosar 11 / 1985 .
' osar NJS79 Dosar N/591 ; Dosa r N/595, Dosar O., ·
 BIBLTOGRAFIE
360 BIBU0GRAFJE
]61
Scrviciul Jude[c:m al Arhil'c.lor ~ationalc Sa~u Mare (SJAN Satu Mare)
3_ prcs3 .. . . _
Fond Cvmitewl muuicipa! af.lemerlor Satu Mme 0rum11l Femeu [Bucure~ul_: o~tomb~ie-nmembrie 1945. iulie 1945, aprilie 1946.
Dosar 25/1978: Dosar 3/1980. f?omfmia Libera [_Bucure~u] rnnuane 1948
femeia [Bucure,u] _: 1948-1989
2. Sursc pub/icate Scanteia [Bucurqll]: 1945- 1989
"'**. _Conferinia Nationala a Fe~1cilor. Cuvflmarea LOvariisului Nicolae Ceausescu" .
Femeia. anu! XXXI. nr. 5. mai 1978 . , in 4 _ Memorii, jurnale, interviuri
:tu. Congresul Jal PMR, Edir~ra ~arcidu!~i Muncitor:sc R~m.i.n, Bucure.:;;ti,l 948 _ :i=** Cartea fetelor , Editura politic;i, Bucurqti. 1977.
***. Congresul al 11-l~a al Pamdu!w Mu11caoresc Roman, Ed1tura de Stat pentru Lireratur,. Bet~a, Lavinia, Partea for de adeviir (Alexandru Biirliidemw despre Dej. Ceau~escu ~i
Poll1ica. Bucure~t1. 1956. a Ifiescu. Convorbiri ; Maurer ~i lumea de ieri. M(murii despre staliniwrea RomO.niei:
*"' '". Congresul al /fl-lea al Parridu!ui M1111ci10resc Roman, 20-23 iunie 1960, Editura Con vorbiri 11e1erminare Cl/ Corneliu Mlinesrn). Editura Compania, Bucurqti , 2008.
PoliticJ. Bucuresti, 1961. Bctea. Lavinia, PoveJli din Cartierul Primiiverii. ~di_tur~ ~unea _Veche. ~ucuresi!. 2010.
***, Congre~ul al IX-lea al Parridului Comunist Romii.11, 19-24 iutie 1965, Editura Politica N.istJscscu , Violeta. Elena Ceat1!jescu: co11fes111m Jarn Jro1111ere. Ed1tura N1culcscu,
Bucuresr1 , 1965. ,
Bucurqti. 2010 . . . .
*** Co11gres11l al XNea al Partidului Comcmist Roman, 25-28 noiembrie 1974 Ed· Oproiu , Ec,uerina, ]XS. Plus i11.Ji11~wl. ~d1~u_ra Em1~escu, Bucure$ll. _1975. . _
1
Po!itid, Bucure$ti , 1975. ' llura Paccpa, Ion Miha i. Oriwnturi ro~i1. Amumnle 1111111 general de sernnrare. Eduura \cnus,
*** Co11gresul al XII-lea al Partidului Comunist Roman, 19-23 noiembrie 1979 Ed·
Bucure5ti . 1992. . •- • · 1978
Politic.a, Bucure~ti , 1981. • icura Roman. Car~\: Tincu, Vasile, !OJ inferviuri cu Jeme_i, .Ed1t~ra Palme~. B1~cure~t1, ;i
** *, Congresul al XIII-lea al Partidului Comu11is1 Roman. 19-JJ noiembrie 1984 Ed. Stan , Apostol. lsrorie ~-i politicli in Romfinia co11111msta, Ed1tura Cunca \cche, Bucure~ .
Polirica. Bucure~ti. 1985. · Hura
:::- _Cu\'~ntarea rovar~~ulu_i N_icolae Ceau~escu", in Femeia , anul XVIII, nr. 7, iu!ie 1966 _
2010 . . . . ·1 .fist -farist co111u11ist, redactor-Ief al Sc.inteii
Toma, Sorin , Prfrin d i11opo1. Ammtm e um11_ o .. . "J
, ~~m:amarea tovara~ulu1 N1co!ae Ceau~escu", in Romitnia Liberc"i, anul xxrv - 6745 din /947 pami in /960. Editura Companw, Bucure$l1. _004.
24 1ume 1966. · n1. ,
***, Fro_mul ~eminin, Ciitre Ioate femeile din Romiinia, 1936, pp. 1-7 _
5. Lucrfiri propagandis~ice ·1 r M11ncitoare di11 Ro111&11ia, Editura ~~M: Bucu~~ti.
Ghei°;~1:u-DeJ , Gheorghe, Ariicole # cuv(mrliri, /961-1962, Edirura Politica , Bucurqii, *** , Ce este Ji ce ,-rea U11m11ea Fem_e1 o , . ent cu profunde scmni fica!it rn v1a\a pohtic:1
*'i'* . ,.Conferinta Na~ ionJ\5 a ~c,m_edor. ~\C1~11; 1978. . . r
***p Plntforma_ ~niimii Femeilor Democrafe din Rom(/nia, Edita[ de Comisia Cemralii a tIT rii'". in frm eta . anul X~XI. n~. ), a Bancic. Haia Lif;it, Tem.10 ~csko, S11~a~1~
*** emru Pregat1rea_?rganizatiei Unice de Femei, Bucurc~ci, 1947. "'*"' .Olr.a Bancic-, in Cti:ute Ill /11p~a .. . O~? Partidului Munciwresc Roman, Bucure~n.
5
'/~por~J _Con iliului National al Femei!or din Republica Socialista Romania cu pri- Plin;tle.srn £ /i'JW Pare!. Danca S1111 0 . E ](ura •..
: . _ . _ • 1_ oliticfl a Romame1
\ ire a ~ctiv~tat:~_desfa$urata de la ultima Conferin1a Na(ionala a Femei!or si sarc inile 1949. pp . _:, -9 . r a rol11l11ifemeii in l'iaraeco11omica $1 :wcw p
ct: al
~a;~~e~m ;i~c~n~ femei i_n lumina hot2.rilri lor cclui <le-a l rX-!ca Congrcs Partidului Ceau~C ~Cl'.. N1col~e. Crest~ _e -:- Bucure$ti, 1980. e ublique Socialisre de
*'i'* R ms~ ?man , in Femeta, anul XVIII, nr. 7, iulie 1966 socw ll ste. Ed1mrJ Pol1u_c:1. . . Romania, La femme dm~s la R p "er en la Republica
, ecensamamu/ poputariei din 21 r. b . 9 .
a populaJie; o· · - G _ 1 e ruane l 56, vol. 1-2 , S1ructura social-eco110111icll Co nsiliu\ Natiom;l al r:meilors~~:afisr Republic of Ro1'.10m\ La mu;
*** Rece - .' ireq1a cnerala de Scaristica, Bucure~ti 1957 Rou111a11ie. \\ omt'II 1'. 1 rlle _ . Meridiane, Bucurc$U, 19 ! ." Libera nr. 308, 5 august
;e ra:,:::::t;t:! v,r:
1~~:ulaJ~ei din f 5 marrie 1966, vo!. Pane;, a II-a; Popula(ia actiird Socialism de R1111w111~r!d:~~r;e vot al fcmcilor ~, in Romama
Constantinescu, AI.C.,.. P
, ..
_ . _ . e rorea profesio11ala afeme_ll_-_
Bucure$ti, 1970. mun ale economiei lla(iona!e, Directia Centra l,! de Statis!id.
19-1-5 . - . biecri~•i $i subiecnvr m w'._ gEditura Academici Rcpub\icn
***, Recensiimii11111! popula]iei d. 5 . .
**_,,,nomica, Dircqia Cemrala d~\c;t~~'/t;!re 1977, v~I. I_I, Pop11la(ie _ stml·tum social-eco- Oan-Sp:'1noiu. Georgc_rn. f~~:1°:J~ oie sociafria co11di(ieifeme11,
' Recensiimimtu{ popul ( . . . a, Bucure~t1, 1980. Cercet~re co11c~er:~ de ps ure f J974. • ti t 946. - . . ale
Srrucrura social-eco {~ 11 ~ociunJelor din 7 ianuarie /99? vol II PopulaJia.
1 1
~
Social,stc Romania, B_uc . 5 tul de l'Of, Bucu_n.:$ ·. ni,afii de masa fegale 51 tfeg ,
Dele;um. Gabriela. Femew $1 drep Ocrnocrar~ . in O,gal {1 Editura Politica, Bucurc~u.
***, ,,Sa!ucul cc al PM;o:,~ca, In stnutul National de Stat iscica Bu~~re~ti. 1994. Dra2ne. Florea, .. Front~l Smdenie~~ pCR, /921-/944, vo. , . .
in Femeia, anul XI 11 / ;esat ~?nfcrintei de cJtre rnvarJ.-5ul Gheorohe Gheorn:hiu-Dej" · ~reare, co11d11se sm1 uifl.11e11fate nisii/or Jemeilor din i11rrepr111der1 ,,,
***, The fmpaa O ' • '. apnl1e 1958. ~ ~
E if Economic and Pol" . 1981, PP· 80- 11. Fomino Stela, Acri1:iwta co1 , ia" in Anole de
u~ope _- P~oceedings of a United N,lll_cal Refo:111 011 the Sratrts of Women in ~astern
UnHed Nations, New York, 1992. mwns Regional Seminar, Vie11na, 8-12 Apnf /991.
Dumicr~sc~_, Cl~ra; Politicli.· Bucur~$Li. 197_ .nare a ferneilor_d in_
i11sra11r11. Ed1mrafvolutia 01i~d_r11 r~vol~~:~-Politice de pc langa
~o;a~pcR.
a
anul XXL

Georgescu, Ele_na , .. de Studii Istonce ~1 So

isrorie rnsumml
'i
nr. 4. 975 , pp. 84-94.
 BIBUOGRAFIE RIBLIOGRAFI [
362

Gluv,1cov. Ana. Ajin~iarea Jemeii in 1·iaJa socieriifii: dimensiuni si semnificaJii, Ed itura t:.., *, wJemme en R.P. de Bulgarie. Caractf!ristiques dCmo• r . ~63
Sofia Presse, Sofia, 1980. g upfuque,e1so(in-en;,wm,quer.
Politidi Bucure~!I, 1975. .
Mihu. Neaiu ... Profil comemporan,''· i_n P:ntn~ p~tne, ~r. 9, 1?74~ pp. 28-2g_ "'"*, Les Fen~mes en Rep1~blique Populaire de Bulgarie. Sofia 197(
Mure~an, Ana, ,.Femeile._ ren~arc:b1JJ lorja so~rnla. d~phn angaJat~ in procesul multilateral *"'*, Wome11 m tile People s Republic of Bulgaria. Demo ra hi; 1
Sofia Press, Sofia , 1980. g p alldSocio-eco11omic5urre,; .
al pa1riei ... in Rom(uua Libera. anu~ X~I\: nr. LA85_8, 8_ ma~t1e 1986 .
Preoceasa. Grigore..J:J.arriciparea femei!or . m Rammua lrbera, nr. 345, 19 septembric '-' ** , World Congres of Women, Moscow, June /963, Women's 1 .. .
Federation, 1963. ntern,1tional Democratic
1945.
Spornic. A~e~a. u,iti~a~~a efi.ci~nld a re~111:setor de nn~ncii feminine in Romi'inia, Editura Alsop, Rachel ; Fitzsimons. Anene ; Lennon, Kathleen. nu.'orh G d .
Cambridge. 2002. ~ ng ,en er, Polity Press.
Acadenue1 Repubhc11 Socialts1e Romania, Bucure§ll. 1975 .
Tenescu. Olimpia. _Ziua noastra, zi de lupta impotriva ri'izboiului", in Femeia, anuJ II Ament , Su~anne, ,, Reflecting Individual and Collective ldemi1ics-Songs of World War W,
nr. 3. manie 1949. , !n Gosc1lo, H~lena; Lanoux, Andrea (~ds:), Ge.11dera11d National /demit\' in Twentielh-
V:imu, Gra1iela, .,inalta conditie ~i ~aspundere a femeii in societate", in Romdnia Liben'i Cellllll')' Russum Culture, Northern lll 1nms University Press. 2006, pp. ll5•128.
anul XXXVII , nr. 10688. 8 mart1c 1979. ' Banciu, Adrian Alexandru. Rapor111rile pmrimoniale dimre sofi. Etli1Ura Hamanoiu
Bucure~ci , 2011. .:, ·
Bard , Christine, Les femmes dans la societe Jram;aise w1 XX''""' sii>cle. Armand Colin,
II. Insrrumente de lucru Paris, 2001.
Badicfi , Simina , C11rating Communism. A Compamli\·e History of M11seologica/ Practices
*"'*. Amwrul Statistic al RPR [Bucure$ti]: 1957-1989. in Post-war (1946-1958) and PosI-commw,ist Romania. teza de doctora1 sus1inu1a la
**~· Co11srinqia. R~publicii ~ocialiste Romfinia, Editura Politic.a, Bucure~ti, 1969. Central Europea n Universi1y. coordonator lstan Rev. 2013.
Bra1escu. G.: L1cl11darea Im Marcel Pauker. 0 anchetii stalinistii (1937-1939), documeme Bosomitu , ,Stefan ... Ana Pauker-, in Stiphane Courtois (coord.), Diqio11aru/ co1mmisn111illi,
traduse ~1 adnotate, postfa1a de Florin Constaminiu, Editura Univers Enciclo a· Editura Polirom, Ia~i, 2008 . pp. 687-689.
Bucuresti. 1995 . pe ic, Bosomitu, Stefan, 1'vfiron Consw11ti11escu. 0 biogmfie , Editura Humanitas. Bucurc~ti. 20\5
Burc~a, .Mih~i.; Stan, Marius; Bumbe~, Mihail, DiC{ionarul oji/erifor ~'i angaja(ilor cfrili Broue. Pierre. Hiswire de /'/nremationale comm1111iste: .1919-1943. Fayilrd. :ans. 1997.
ar Direq1e1 Generate a Pe11i1e11ciarelor. Apararu/ Cemraf (1948-1989) Ed't p r Budri2J , Vasile. Sisre11111l efecth· rom{mesc. Edi1ura Budn~.a.Mavo~ , Buc~rcst1. ~99a!· etlC
l,iji, 200 9. , 1 ura o 1rom,
Buz;it~. Gheo re.he ... Lupta p.:ncru putere l:1 nivelul cond~i.:en1 co~~n1ste. l945-l95-i foo3
Craciu.n, Cor~eliu, Diqio11arul Comu11iza11Jilor din noaptea de 23 spre 24 augusr 1944 incdite)". in .Analele Unirersit6{ii din Craiol'(I, sena .. !stone . anul Vlll. nr. . .
Ed1tura Pnmus. Oradea, 2009. '
pp. 199-228 . . . . .. ·.:- i com ozitia ernica a PCR- , in
Do~;, ~Jorie~ (coord.); Bejcnaru, Liviu Marius; Cosmincanu-Mare~ Clara· Grigore Chiper.. loan ... C?nsi.~crati1. pr1vmct, evolu;1a ~~~~ti 25-4t ~. .
~i°mca; .n!nca, Alina:. Ionel, Oana; Ionescu-Gura, Nicoleca; Neagoc~Ple~a. Ensabeta .' Arl11n!le To~ahwn.\11111(111:. am.ii \ L .nr. -.1. ducere ~~ isroria com1111ism11/11i roma11esc.
C$a, LIVlu, Membm CC al PCR 1945 1989 · · · ' Cioroianu. Adrian. Pe 11111em /111 Mar.,. 0 mrro
Bucure~ti, 200 4. ' - · Dtc/tonar, EdHura EnciclopediCil,
Editura Cunea Vcche, Bucure~li. 2005. ;F. if Alexandra Kol/ontai. Cambridge
Engels, Friedrich, Origineafa T . .· ~ .. . . Clemens, Barbara Evens. Bofafre\·ik Femini 5t • The LIJe 0
Politica, Bucure$ti, 1961 . 1111 lei, a propiteta/u pnvare It a statului, editia a V-a, Editura
University Pn.;s:-: Cambrid~. I99!.· . . 1 of the Zhenotdcl", in Slm•ic Rel'iew, vol. 51,
Lenln, Vladimir I. A Great Beo· . . . Cle ments. Barbara Evans ... Thi.: Umpiamsn
Selections from ~h; Wriiin s o>fc,;m~g, 28 iume l.919", in ~omen a11d Co111m1.mism.
Londra, 1950. g arJ, Engels, Lenm and Stalm, Lawrence & Wishart, nr. 3 ( to:111111:1 1992).p~-➔~2-492. 951 . lumina sursel?r sovietice." , !~ A~al~~
Constaminiu. Florin . .,Dcv1~re.1 de dreapta (I _) '.~ . r rice F arheolog1e. sena '
Marcu, Ge.orge; I!inca, Rodica, Die io . .~ . . . . . . . Aca(kmiei Ro11ui11e. lvfemoriile secriei de 1t1111/e is o . , ress
Meroma, Bucuresti. 2009 . I naruf pe,so11af11aJ1forfen1111111e d111 Ro111awa. Ednura
tom XXXI. 2006. pp. 7-14. w; 's Li1•es J960s-J990s. Sc. Marnn s p ,
Marx .. Karl; Engels, Friedrich ManiF. I .
Corrin. Chris. iWagy1 1r Women. Hungarian omen . tml and Eas1em
Cnstian Preda Editu N '. JeS!u J>_arfldului Comunisr , cditia a (I-a ingrijic:i de
Serbanescu, Scarl~t, Ca;:l ;a::;,~,
.Bucure~t1, 2?06. . New York. 1994. e roduclive Beha1•io11r. Cell
David. Henry P. : tvlclntyrc. Robert Jl:'h~ p Company New York. \981.J. /Dictionar.·
1963. ei comemat $t ad1101ar, Editura Stiin\irica. Bucure~u.

de Haan. Fran~esca; Daska\ova, Kra1::11

of Women s Movements and Fen
i~::::.·
Cenrrai, Easter//, mid / 01 t
European Erperience, Springer P~b ~s, •.ntoutfi Ann~ (eds.), A Biograiu~:rn Europe·,.
a
Univcrsil)' Press, _QO H' ior,rJphY of
.

III. Lucrdri genera/e ~i Speciale 19th and 20rh Ce11fllries , Central Eu~o\~a~ Paradigms in Western i.s.to;n1;rna1ional

:::, .,Funeralii le Mariei Rosetri" in . t

de Haan. Francesca, .. C~ntinu~g i~~:ans The Case of. th.e v:io;~nn;. 4. septernbrie
· j \~femme en Alba11ie, grml{ie
9 fo:em;lQ,anu! XV, nr. I, ianuarie 1963, pp. 2-3.
Transnational Won~en s Oroa?, in Women's Hisrol): Rev1e11, .
Democratic Federa11on (WIDF) ·
· ce e la Revo/wion, Editions .,8 Nentori". Tirana.
20!0, pp. 547-573 .
 BIBLIOGRAHE
BIDLIOGRAFIE
365
Deak. Francisc. Tmrar de drep~ .mccesoral. ediiia a rI-a actualizata ~i completata, Editura G.N., .. Elena Filipovici", in Analele lnstitutului de studii lstorice . . ..
Universul Juridic. Bucurqu, 2002. . . . /iingii CC al PCR, nr. 2-3.1966, pp. 215-220. ~iSonal-Po/mcedepe
Deletant. Dennis. Communist Terror ;11 Rommua. Gheorgh111-De1 and the Police Staie Harding , Sandra (ed.), Feminism and Me1hodology, Indiana University Press 81 .
!948-1965, Sr. Martin's Press, New _York,. 1999. , 1987. • oommgton.
Diac. Florin. 0 isrorie a fnvii/iimiimulrn romanesc modern, vol. II, Editura Oscar Prim,. Heidinger, Alena, Women. and State Socialism. Sex Inequality in rhe Soriet U,.
Bucure~li, 2004. . . Czechoslovakia, Macm11lan Press, Londra. 1979. uo,i and
Diac. Cristina ... ~Eroi ~i martiri ai clasei muncJtoare». 81og~afi~ ca tehnica a propagandei Hitchins, Keith, Romania, 1866-1947, Claren?on Press, Oxford, 1994 _
comunisie", in Kripron. ldemirii. Porere. Rappresemazwm, nr. 1, Apologie, Roma
Iacob, Gheorghe, Modernizar~ - ew~ope11ism, rm1m/ If srrmegia modemizdrii, vol. I, Editura
Tre-Press. 2013, pp. 92-102. Universitii\ii ,,Al.I. Cuza , Ia~1 , 1995.
Diac. Ccisrina. lorii comu11ismului in Romd11ia. Stefan Fori!j, w1 desrin neterminat, Editura Ilic, Melanie, ., Soviet Women, Cultural Exchanges and the Women's lnternaiional Democratic
Cetatea de Scaun, Targovi~te, 2014 .
Federat io n", in Auiio-Sarasmo, Sari: Mikl6ssy, Katalin (eds.J . Reassessing Cold \for
Dinkova. Maria, La promorio11 sociale de la femme en Bulgarie, Sofia-Presse, Sofia, 1972 Europe, Routledge. New York. 2011. pp. 157-174.
Dobo~. Corina (coord.); Jinga, Luciana M.; Soare, Florin S., Politica pronatalistti ~
Ilic, Melanie: Rei?, Susan E.: ~nwood. Lynne (eds.). Hhme11 i11 the Khn1shcher Era,
regi111ul11i Cea11.yescu. 0 perspectivCl comparativii, vol. I, Editura Polirom, Ia~i. 20l0. Palgrave Macmillan, Londra. _Q04.
Dra2;ne, FL, ,.,Cu privire la organizatiile de masa create ~i conduse sau indrumate de PCR" Ionesc~-Gura, Nicoleta . Swlinizarea Rom{miei. Repubiica Popularii Romimd /948-1950 :
ht Anafeie de /storie a Partidului de pe fiingCl CC al PMR, anul X. nr. 6, 196 4' rransformtiri i11srirll{io11ale. Edi'.~ra ALL. Bucurqti. 20~~-- . . .
pp. U6-124. '
Kligm an . Gail. Politico duplicitcif11. Comrolu/ reproducern III Roma111a {111 Ceauiesc11,
Enderlein. Evelyn, Les femmes en Russie Soviitique 1945-/975. Perspectives 1975-1999
Editura Humanitas , Bucurqti, 2000. . .. . .
L'Hannatan, Paris. 1999. '
Kriegel , Annie. Les commu11istes Jram;ais: et11de d'etnograpJue polmque. Semi. Pans,
Fayolle, Sandra, L 'Union des Femmes Frafl(;aises: Une orga11isntio11 de masse du Parti
Communiste Fran~ais, 1945-1965, teza de doctoral sub coordonarea lui Philippe Braud, 70
Kun~~ Thomas. Nico lae Ceau?escu. O biografie. Edi!ura Vrem~a. ~~c~re~ti, 2~2_.
Universitatea Paris 1-PamhCOn Sorbonne, octombrle 2005. - - ', [, 1948-1950. Panidul MuncitorescRomanse .. . venfica .1nMoga~m1storic.
Fenesan. Costin (ed.), Sub steag srrc"ii11: conumiFii $i Partidul Comunisr din Romiinia ill Lac~scal. Xo;~·1\r se rie noua. nr. 4 (397). aprilie 2000, pp. 18-21. .
arhivele Komimemului (1919-1924), Editura Enciclopedic:'i, Bucuresri, 2011, p. 1050. ,mu ' · · . . - A · R ker Editura Polirom. la$!. 2002.
Fidelis, Malgorz.ata, Women, Commrmism and lndusrrialisation in Postil'ar Poland, Cambridge Levy. Robert, Glorw ~1 decaderea ne~ "QI/ • • r . ·ncduKomintern~ inChristinc
University Press, Cambridge $i New York, 2010. Marie. Jean-Jacques. _De L~nine aS~a!!Ile. It ~ectio~
Faur~ (ed. ) . No11 1·elle E11cycloped1e Po ,nque e
~:\:1riq11e
des Femmes'. Les Belles
Fisher, Mary Ellen, ., Women in Romanian Polilics: Elena Ceau~escu. Pronatalism, and
rhe Promotion of Women", in Sharon L. Wolchik; Alfred G. Meyer (eds.), U'Omen, Lettrcs. Paris. 1_0 10. P~· 59t-612. _ . . Editurn Stiin\ifica, Bucun:~ti, 197l. .
Matichcscu. Olimp1u. Apamrea Patnonca. . .. A Hisroryofllllernatio11al Com11111msm
State, and Par~'. in Eastern Europe, Duke University Press, Durham, 1985. pp. 125-127.
McDermott. Kevin: Ag new. Jer~my. The Co,~ume~~- · .. . ..
Fod~r, Eva, nSm,Irng Women and Fighting Men : The Gender of rhe Communist Subject
from Lenin to Sralin. i\facnul ~~n. L~n<lr~. 19 viciul de ca(ire al PCR ca pol1{1e po/1//ca,
m Staie Socialist Hungary", in Gender & Society, vol. 16, nr. 2, aprilic 2002, pp. 240~263 . Oprca Marius (coo rd. ), Securi,~IIT parudu/111. Ser .
Fodor, ~va, ~orki~1g Difference. Women's Working Lives in Hungary and A11s1ria, 1945-/995.
F D~ke ~mvers1ty Press, Durham si Londra, 2003. E(\itur:i Polirom. !a~i. 2002. . b. oraphie(lesautobiographiescommums1cs
Pennl'ticr Claude : Pudal. Benurd ... Ecnre son auto JO;, 73 nr. I. pp. 53-7~- d
runza. Vic~or, lsroria com1mismutui i11 Romiinia, ediria a III-a Editura Victor Frunza ,
Bucure~t1, 1999. ' d'ins~itution. 1931-1939)", in Geneses,_ 1996/ :s ·;1t;cririq11es. a1·e1n. dans le man e
Pcnneticr. Claude : Pudal, Bernard, A11tobwgrap u , . . Press/East
GanS!chfieva, Roumiana, Milanca Vidova, JOO Questions et Reponses :wr la Femme Buigare.
o ia Pressc, Sofia, 1983. co1111111111isre, Belin, Paris. 20~2- itics /945-1951, Columbia University
GiuEresc.u,I Din~':· (coo rU.), Istoria rom{milor, vol. IX, Ronuinia fn a11ii '40-1947, Edi1ura Peto. Andrea. WOme11 i11 H1111ganan Po;o03: . cl" Bucure~ti. 2008.
ncic oped1ca, Bucurcsti, 2008. European r.,,tonographs, New Yor~. - 1 oliric Edimra Ars Doccn_ 1' Arf' in Melanie
Goldman, Wendy z., Gender ad I d
Cambridge, 20 02 _
. . , .
n II llSfl)' 111 Sta/111 s Russia, Cambridge University Press.
Petrescu. Alexandra. Femeia in _Imagma;~ :nu
the. Leader Cull on Soviet .
Reill Susan E., ., The New Sov1~1 Worn Paloravc New York. 2001. rx et d'Engels", in
Grimberg, Anne, .. Les femmes juives d 1 R- . . . Iiic (ed.), Women in the Sral1_11 Era, fe~unes, dans J'reuvre ~e ~a,e des Femmes. Les
en France. actes d fl • ans a esistance'·, in Les femmes dans la ris1stance Rube, Maximilien ,, L'emancipaoon i,~~-c/opidie Polilique er H1sronq1 " -
le Memori~l de la R:s~:ra~~:::;;~niarional de ~erlin, 8-10 ocwbre 2001!01~c111isi par Christine Faur!! (ed.), Nouvelle 3\? .345 .. f Soviet Women . in
er p~r le Memorial du Marichal L: nde de Berlin (Gedenkstiitle Deursc~1er Wulerstm'.d) Belles Lettres, Paris. 2010, pp. -- . I.ism. Role Defimuons o .
Pans, Mechtild Gilzmer Christi cler~ de Hauteclocque fer} le Musee Jean-Mou~m, S Women under Socia · 643-658. . · Bucuresti.
Schwartz, Janet ·· ." 1 septembrie 1979, PP· XX EdiiuraP-J1dern.
Paris, 2003. ' ne Levisse-Touze, Stefan Martens (eds.), Tallandier, Social Forces , vol . 58. nr. •/sroria romfmi/or in secnluf ,
Groz.a, Maria, Hbma11 in rhe Contem om ' . . . Scurtu, loan; Buzatu, Gheorghe,
p I) LifeoJRomanw, Editura Meridiane, Bucure~m. 197o. 1999.
 BIBLIOGRAFIE
366
• 5 linism 011 ihe Fromier of Empire - ~omen a11d State Formation in th
Shulman, Ekna. ra b ·ct University Press, Cambndge, 2008. e
S01'ier Far ~a5r. ca14
m r~o~: Comimenwl, Filiera Comwzistli Balcanicii $i Rom • .
Stiinescu, Mann C. • 1 os~ ' . a111c1
919 /94-1) Editura Silex. Bucure§lt, 1994. .
Tan~~e. S;elian. fate li societme. Guvemarea Cheorghiu-De;. 1948-1965, Editura Humanitas,

. B~cure§t\~ 0~\tir Fantoma Jui Gheorghiu-Dej, Edirura Univers, Bucure§ti, 199S

~;:::~::~~: Vl:dit~lir: Sralinism pemru eremirate. 0 istorie politicii a comunismului ro.ma-
nesc, Editura Polirom, la§i. 2005. ..
Tismlneanu , Vladi_mir. Lumea ~e~·et~ a nomenclatum: amillliri, dezvO.fuiri, portrete,
Editura Humamtas, Bucure~u, _QL. . _ _
Tism:ineanu. Vladimir: Dobrincu, Dorin·;· Vasile, _Cnsti_an (eds~),_ Rapo'.·r final. Comisia
PrejdenJialO. penrru Analiza Dic1cmm1 Comumste d111 Romama, Ed1tura Humanitas,
Bucure~ti. 2008.
Thibaul!, Laurence (ed.). Les femmes er Ia Risisrance, pre fa ta de Jean-Louis Cremieux-Brilhac,
coleqia ,..Cahiers de la Resistence", AER, La Documentation fran9aise, Paris, 2006.
Tomsic. Vida. H0men in 1he Developmem of Socialist Self-managing Yugoslavia, Belgrad,
1980.
Tong, Rosemarie, Feminist 77wught, editia a III-a, Westview Press, Philadelphia, 2009.
Tirau, Virgiliu, ,,De la diversitate la integrare. ,,Problema Femeii" ~i instaurarea comu-
nismului in Europa Cemrala ~i de Est. Cazul Rom.iniei", in Cozma, Ghizela, Tarau,
Virgiliu (coord.) , CondiJiafemeii in Romii11ia secolu!ui XX. Studii de caz, Editura Presa
Universicara Clujeana, C!uj-Napoca, 2002.
Yago, Bela, ., Popular Front in the Balkans: 4. Failure in Hungary and Rumania " , in Journal
oJComemporarJ History, vol. 5, nr. 3, Popu lar Fronts (1970), pp. 95-117.
Vaksbcrg, Arkadi Iosifovitch, Alexandra Koliolllai", Fayard, Paris, 1996 .
Waters , Elizabeth, ,. Victim or Villain? Prostitution in Post-revolutionary Russ ia", in Linda
Edmondson {ed.), Women and Sociery in Russia and 1he Sovier Union, Cambridge
University Press, Cambridge, New York, 1992, pp. 160-175 .
Wolfe Jancar, Barbara, Women under Communism, The Johns Hopkins Univers ity Press,
Baltimore ~i Londra, 1978,
Wolikow, Serge, ,.Aux origines de la galaxie communiste: !'Internationale'·, in Dreyfus,
11 11111·.po/imm.m
Michel; Grappo, Bruno; Ingerflom, Claudio; Lew, Roland; Pcnncticr, C laude; Pudal.
Bernard; Wolikow, Serge (eds.) , le ~·iecle des communismes Les edit ions de J'Atclicr,
Paris, 2000, pp. 119-216. '
Wolikow, S~rge, L_'Jmemmionale communiste (1919-1943). le Komimem ou le rdw: didm
Yve~~ra;m 11
'.o~idw! de fa Revoluti_on, Les Cditions de J'Ate lie r, Paris. 2010 . .
u, H~l:nc, Femmes er fa1111lles en Russie d'hier et d'aujourd'lmi, prcfo1J Michelle
Perrot, Edmons du Sextant, Paris, 2008 .

IV. Lucriiri nepub/icate

Jinga, Luciana-Marioara u· · · /·
comu11is1 roman in an/ ,8~"llre $I curremur-conseci11fele poiiricii 11a10liste a stalll_111
1

asupra caderii comu~ism~:~~r~~e prez:n~at~ la Conferinta ,,Dupa 20 _d e a,~i. Pe~spe~~1; ;

noiembrie 2009. Romania· cauzc, efecte, consecmte , Ia~i. 1-
Politica de construire a societatii socialiste promovata de partidul
comunist a acordat un rol important femeilor. in incercarea de a
defini mai bine acest rol, Luciana M. Jinga analizeaza situatia popu-
latiei feminine in cele patru decenii de regim comunist. Axate pe
doua dimensiuni majore - organizatia de masa a femeilor ~i femeia
ca actor politic creat de partid -, cercetarile sale au la baza o mare
varietate de surse, de la arhive, sondaje sau presa vremii, pana la
lucrari de memorialistica ~i iconografie. Volumul urmare~te aparitia
primelor comitete de femei ~i transformarile prin care au trecut
acestea pana la coagularea unei organizatii unice la nivel national,
politica demografica ~i campaniile anti-avert, masurile de promo-
vare a femeilor in structurile de conducere ~i initiativele egalitariste
ale autoritatilor. Sunt de asemenea prezentate cele mai importante
hotarari ale Consiliului de Mini~tri referitoare la implicarea femeilorin
viata politica, precum ~i un nomenclator din anii 1980 al meserii-
lor, specialitatilor ~i functiilor i n care puteau fi incadrate femeile.
0 veritabila carte-document. Gen s. :-:., prezentare ,n Romania comu-
nista se adreseaza atat istcricilor ·;:o!ogilor, cat ~i publicului larg
interesat de sistemul politic corm.n

EDITURA POLIROM
ISBN 978-973-46-5276- 1

II lllllll 111111111111111
9 789734 652761

www.polirom.ro