DEZVOLTAREA GANDIRII CRITICE PRIN LECTIILE DE GEOGRAFIE LA

CLASA a IV-a
Prof.IVAN-TOICA MARIANA
SCOALA GIMNAZIALA ,,COSTACHE GRIGORE SUTU’’
SUTESTI-BRAILA

Noua educaţie are obligaţia de a avea în vedere complexitatea rolurilor pe care le

va juca copilul/elevul de azi în societatea viitoare, acela de subiect şi obiect al multiplelor
şi diverselor experienţe de viaţă succesive care îl vor ajuta să se cunoască pe sine şi să
abordeze o concepţie democratică, manifestându-se ca fiinţă liberă, creatoare.
Este vorba, aşadar de depăşirea frontierelor rigide, de o educaţie care să deplaseze
accentul spre conştientizare, cooperare, spre gândire critică şi selecţie, spre adaptabilitate
şi interpretare a lumii mereu schimbătoare.

Ce este gândirea critică?

Gândirea critică este un proces care are loc atunci când cel care învaţă îşi pune
întrebări ca:
„Ce semnificaţie au aceste informaţii pentru mine?”
„Cum pot folosi aceste cunoştinţe?”
„Cum se leagă aceste cunoştinţe de ceea ce ştiam mai dinainte?”
„Îmi foloseşte această informaţie la ceva?
Care ar fi consecinţele aplicării în practică a acestor idei pentru mine şi ceilalţi?

Gândirea este un proces asemănător cititului, scrisului, vorbitului şi

ascultatului. Este un proces activ coordonat, complex, care presupune că te gândeşti în
mod autentic la ceva. A învăţa să gândeşti critic în şcoală se face cel mai bine când
abordezi în acest fel cunoştinţe noi, ca şi cum această abordare ar fi o parte a programei
sau un rezultat previzibil al acesteia.
Formarea gândirii critice nu este o sarcină simplă şi nici una care se realizează
într-o anumită lecţie şi apoi se uită. Nu există o listă de paşi care trebuie urmaţi pentru a
ajunge la gândirea critică. Există însă un set de condiţii care trebuie îndeplinite de fiecare
lecţie şi care sunt esenţiale pentru promovarea gândirii critice:

1.Trebuie găsit timp şi create condiţii pentru experienţele de gândire critică.

2. Trebuie acceptată diversitatea de idei şi păreri.
3.Trebuie promovată implicarea activă a copiilor în procesul de învăţare.
4. Copiii nu trebuie să aibă sentimentul că riscă să fie ridicularizaţi.
5.Trebuie exprimată încrederea în capacitatea fiecărui copil de a gândi critic.
6.Orice progres al lor, cât de mic, trebuie apreciat şi încurajat.
 Abordarea sistematică a conţinuturilor, formarea capacităţilor şi a
competenţelor pot fi realizate prin redimensionarea modelului clasic de configurare a
lecţiei sau prin înlocuirea lui cu alte structuri, alături de utilizarea unor strategii, metode
şi tehnici de predare, învăţare şi evaluare mai eficiente. În intenţia de a sugera noi
posibilităţi de organizare a lecţiei de geografie, care să satisfacă cerinţele reformei şi să
răspundă necesităţilor reale ale elevilor, voi prezenta în continuare mai multe variante de
structurare a lecţiei:
*modelul tradiţional, axat pe verificarea cunoştinţelor anterioare ale elevilor, pe
predarea efectuată de învăţător, pe fixarea şi evaluarea noilor cunoştinţe;
*modelul învăţării directe şi explicite, axat pe dobândirea cunoştinţelor
procedurale şi a strategiilor;
*modelul „Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie” , model prin care
informaţiile noi sunt integrate în sistemul cunoştinţelor anterioare prin gândire critică;
*modelul „Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat” în care conţinutul în care va fi
învăţat este relaţionat de cunoştinţele anterioare şi de nevoile de învăţare ale elevilor;
*modelul „învăţării prin explorare şi descoperire”.

Pentru exemplificare, mă voi referi la două modele:

*modelul învăţarii directe şi explicite la lecţia:
Mişcarea de rotaţie a Pământului în jurul Soarelui – Anotimpurile anului
*modelul „Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie” la lecţia:
Europa- caracterizare generală

Modelul „învăţării directe şi explicite”

Acest model poate fi utilizat în lecţiile de geografie pentru învăţare procedurilor şi

strategiilor. Etapele lecţie configurate prin acest model sunt centrate pe următoarele
întrebări:

1.Descrierea 2. Motivaţia 3. Explicarea 4. Învăţarea 5. Aplicarea

strategiei învăţării etapelor strategiei strategiei
strategiei strategiei
Ce strategie va De ce este Cum se va realiza Învăţarea Când poate fi
fi învăţată necesară? învăţarea? strategiei aplicată
strategia?

Această structurare este aplicabilă în situaţiile de învăţare şi în lecţiile centrate

asupra învăţării de strategii şi proceduri precum rezumarea, extragerea ideilor principale,
deducerea sensului cuvintelor dintr-un context, elaborarea unor schiţe, efectuarea
măsurătorilor pe hartă, analizarea peisajelor.
Aplicarea modelului presupune parcurgerea a trei etape.
 1. Prezentarea şi explicarea importanţei strategiei/procedurii.
Prezentarea procedurii este făcută pornind de la o nevoie reală a
elevilor sau într-un context desprins din realitate.
Exemplu:
*Activitate pe grup:
-Cele patru grupuri au denumiri sugestive: primăvara, vara, toamna şi iarna.
-Pe masa fiecărui grup se află câte un panou corepunzător anotimpului pe care îl
reprezintă.
-Selectaţi pentru fiecare anotimp lunile aferente, numărul de zile şi modificările
survenite în natură.
-Voi afişa panourile în faţa clasei şi vom face un tur al galeriei.
*Activitate frontală:
-Voi scrie răspunsurile la tablă:
- pentru a realiza o schiţă logică care să cuprindă toate anotimpurile;
- pentru a vedea diferenţele dintre anotimpuri;
2. Demonstrarea şi învăţarea strategiei/procedurii.
Procedura este demonstrată şi descrisă într-o situaţie concretă, descompusă în
subetape şi proceduri. După ce elevii asistă la demonstrarea procedurii, formulează
întrebări asupra aspectelor neclare, apoi aplică procedura ghidaţi şi monitorizaţi de către
învăţător.
Exemplu:
Pe baza planşei de mişcare a Pământului în jurul Soarelui învăţătoarea explică formarea
anotimpurilor:
a. Între 21 martie şi 22 iunie –primăvară;
b. Între 22 iunie şi 23 septembrie – vară;
c. Între 23 septembrie şi 22 decembrie – toamnă;
d. Între 22 decembrie şi 21 martie – iarnă;
După demonstrarea procedurii de către învăţătoarei, elevii o aplică singuri, într-
o situaţie nouă.
Exemplu:
*Activitate individuală:
- Enumeră unităţile de timp de la cea mai mică la cea mai mare.
- De ce nu e mereu vară sau iarnă?
- De ce ziua este mai lungă şi noaptea mai scurtă pe timpul verii?
3.Evidenţierea contextelor în care strategia/procedura sau rezultatele ei pot
fi utilizate.
A treia etapă constă într-o discuţie cu elevii despre posibilităţile de valorizare a
noilor cunoştinţe procedurale
Activitate în perechi:
Experiment: „Ziua şi noaptea”
Materiale necesare: -un glob pământesc;
- lanternă;
 Se trag jaluzelele, clasa devenind astfel întunecoasă. Cu ajutorul lanternei se
luminează o parte a globului geografic. Se roteşte globul, păstrând lanterna în aceeaşi
poziţie.
- Ce observi?
- Notaţi concluziile în caiet.

Modelul „Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie”

Configurat ca un cadru de gândire şi învăţare propice dezvoltării gândirii critice

şi integrării creative a informaţiilor şi conceptelor, modelul realizat de J.L. Meredith şi
K.S. Steele în 1995 asamblează în suita cognitivă:
*activităţi de evocare analitică şi de sistematizare a experienţelor şi cunoştinţelor
anterioare pe care elevii le au despre subiectul care va fi abordat în lecţie;
*activităţi de confruntare cu noile informaţii cu scopul înţelegerii şi construirii
sensului acestora;
*activităţi de reflecţie critică asupra cunoştinţelor dobândite cu scopul integrării
lor în schemele din baza proprie de cunoştinţe.

Această structură de predare – învăţare se fundamentează pe următoarele

întrebări:

1. Evocarea cunoştinţelor 2.Realizarea sensului 3.Reflecţia asupra

Care este subiectul? Ce înţeleg din aceste
(identificaţi-l)
Ce ştiu deja despre el)?
(scrieţi pe tablă)
Ce aştept, vreau şi/sau
trebuie să aflu despre el?
(scrieţi pe tablă)
De ce trebuie să aflu aceste
lucruri?
(motivaţia)
noilor informaţii şi cunoştinţelor noi
experienţe (învăţarea – propriu-zisă)
1. Ce am aflat?
informaţii? 2.Ce mi se pare mai
important?
(extragerea informaţii lor
importante care nu au fost
menţionate în etapa de
evocare)
3. Ce semnificaţie au pentru
mine noile cunoştinţe?
4. De ce cred asta?
(reacţie la răspunsurile
elevilor)
5. Cum integrez noile
cunoştinţe în sistemul
vechilor cunoştinţe.

Acest cadru de gândire şi învăţare fundamentat pe premise psihologice este un

proces de predare transparentă deoarece elevii văd şi învaţă atât conţinutul, cât şi procesul
de învăţare a conţinutului. Când elevii aplică acest cadru în situaţii de învăţare
independente sau în grupuri mici, ei se implică în mod activ în învăţare, contextualizează
cunoştinţele, adăugând în mod critic informaţii noi la ceea ce ştiau deja şi reflectează la
felul în care ceea ce au învăţat le modifică înţelegerea

Proiect de lecţie

Subiectul: Europa – caracterizare generală

Clasa: a- IV – a
Motivaţia: Această lecţie este importantă pentru că România este parte componentă a
acestui continent şi are multe caracteristici comune cu acesta.

Obiective operaţionale:
a. cognitive:Pe parcusul acestei lecţii elevii trebuie:
- să identifice caracteristicile specifice continentului Europa;
- să identifice particularităţile de cercetat şi modalităţi de valorificare optimă a acesteia;
b. metodologice: Pe parcursul acestei lecţii elevii trebuie:
- să argumenteze caracteristicile esenţiale ale poziţiei geografice ale Europei pe glob şi să
deducă unele consecinţe ale acestei poziţionări;
- să sistematizeze informaţiile despre continentul nostru;
-să localizeze pe hartă unităţile principale de relief, cele mai importante state, fluvii;
c. atitudinale. Pe parcusul acestei lecţii elevii trebuie:
- să adopte o poziţie personală faţă de intrarea României în Europa.
Resurse materiale:- manualul, Harta Europei, fişă de lucru.
Resurse procedurale: Gândiţi/Lucraţi în perechi/Comunicaţi, ciorchinele, explicaţia,
eseul argumentativ
Evaluare: Ce dovezi există că elevii au învăţat lecţia?
a. de conţinut: răspunsurile la întrebări, eseul de cinci minute, ciorchinii elaboraţi
b. de utilizare a operaţiilor gândirii: analizarea componentelor spaţiului european,
argumentarea răspunsurilor, explicarea fenomenelor:

Desfăşurarea situaţiilor de învăţare

Evocare

a. Conexiuni cu cunoştinţele anterioare ale elevilor

*Gândiţi/Lucraţi în perechi/Comunicaţi
Scrieţi fiecare timp de trei minute toate ideile pe care le aveţi despre Europa, apoi
comunicaţi-le colegului de bancă şi adăugaţi pe lista voastră informaţiile noi.
b. Organizarea cunoştinţelor anterioare ale elevilor prin ciorchine
*Activitate frontală:
 Voi asculta câte o idee de la fiecare pereche, pe rând, şi o voi scrie pe tablă. Scrieţi în
mijlocul unei foi Europa, încercuiţi denumirea continentului şi apoi lucraţi în caiete în
forma în care voi lucra eu la tablă.

Realizarea sensului

c.Comunicarea titlului lecţiei noi şi motivarea pentru învăţare.

d.Lecturarea individuală a textului. Am observat că aveţi omulţime de informaţii
despre Europa, dar am descoperit şi multe aspecte neclare sau întrebări. Pentru a afla mai
multe lucruri interesante şi pentru a ne lămuri aspectele neclare, astăzi vom călători pe
întreg continentul, atât pe hartă cât şi împreună cu autorul textului din manual. Citiţi
textul, apoi vom completa împreună ciorchinele.

Reflecţie
e.Explorarea sensului şi organizarea cunoştinţelor noi în ciorchine
*Pentru completarea ciorchinelui adresez întrebări elevilor:
- Ce aţi mai aflat despre poziţia geografică a continentului nostru?
- Care sunt caracteristicile reliefului Europei?
- Ce tip de climă are Europa?
- Ce vegetaţie este caracteristică Europei?
- Ce informaţii aţi aflat despre europeni?
- Ce aţi aflat despre economia Europei?
- Daţi exemple de state europene.
f.Sintetizarea cunoştinţelor
Eseu argumentativ. Descrie continentul european folosind următorii termeni: Oceanul
Atlantic, Asia, relief variat, climă temperată, fluvii, păduri de foioase, ţări, resurse,
dezvoltare economică.
Extindere
g.Reorganizarea informaţiilor într-un ciorchine cu cinci sateliţi
Aveţi pe masă o fişă cu un ciorchine cu cinci sateliţi. Vom completa acest ciorchine pe
baza informaţiilor acumulate.

Bibliografie:
Dumitru, I. Al (2000). Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest,
Timişoara
Dulamă, Maria Eliza(2002). Modele, strategii şi tehnici didactice activizante, Editura
Clusium, Cluj-Napoca
Pacearcă, Ştefan şi Popescu, Manuela (2006) Geografie, Manual pentru clasa a IV- a,
Editura Aramis
Steele J.L., Meredith, K. S., Temple, C.(1998)“Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea

gândirii critice “, vol. I şi II, editat de Centrul Educaţia 2000+ în cadrul proiectului

“Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice”

Pacearcă, Ştefan şi Popescu, Manuela (2006) Geografie, Manual pentru clasa a IV- a,
Editura Aramis
Didactic.ro

Anexa 1
Ciorchinele cu cinci sateliţi

Relief
-
-
-
-

Poziţie
geografică
- Populaţie
-
-

Europa

State
Economie
europene
-
-
-
-
-
-