Presentation by Iancu Simona

Metode de
învățare practică
Aprendis Formator/trainer 2022
 Cuprins
1. Metoda
2. Învățarea practică
3. Metode de învățare
practică
4. Tactici, metode, procedee
sau tehnici de învățare
5. Strategii (metode
didactice)
constructiviste

6. Studiul de caz și focus

group
 Metoda
Termenul ,,metodă" provine din două cuvinte grecești: odos -
cale, drum; meta- către, spre. Astfel, metoda didactică este
un traseu care urmărește atingerea obiectivelor educaționale.

Vizează alegerea și aplicarea metodelor de instruire. Pe de

altă parte, este formă specifică de organizare a relației
profesor-elev și elev-cunoștințe.
Învățarea
practică
Rolul învățării practice Favorizează prelucrarea (procesarea informațiilor);
Utilizarea datelor;
Stabilitate în timp prin repetiție (practică îndelungată)
Fixarea și structurarea informațiilor noi în timpul procesului de
învățare;
Accent pe aplicabilitatea cunoștințelor;

Condiții învățării practice Aplicarea cunoștințelor în contexte diverse de viață

Participare activă, nu pasivă

Presupune utilizarea repetatã- practicare- a noii capacitãţi

dobândite.

Presupune o înțelegere profundă a materialului. (Cum

ajungem la un anumit rezultat, ce pași trebuie să aplicăm
pentru soluționarea lui, ce instrumente folosim și cum le
 Modalități de învățare
1 Metode de acțiune directă
2 Metoda de acțiune indirectă

Expunerea: modalitatea de transmitere și Observația: modalitatea de folosire a perceperii active de

comunicare a informațiilor urmărire a comportamentului
Prelegerea: modalitatea de prezentare Experimentul: modalitatea de provocare a manifestării
preelaborată a unui volum de informații comportamentale în situații special alese
Explicația: modalitatea de a aduce lămuriri pe Ancheta: acțiune de colectare a informațiilor privitoare la
înțelesul auditoriului comportament, obținute prin investigare
Demonstrarea: modalitatea de prezentare a unor Jocul de rol: modalitatea de creare a unor situații fictive
fapte. ce stimulează comportamente dorite și așteptate
Convorbirea: modul de abordare a unei persoane
într-un cadru intim
Dezbaterea sau dialogul problematizator: are ca
scop crearea și rezolvare aproblemelor
Exercițiul: îndrumarea executării repetate a unor
acțiuni în vederea formării corecte a
deprinderilor, a priceperilor.
Tactici, metode, procedee
sau tehnici de învățare

Strategii metacognitive

Autocontrol: verificarea propriei înțelegeri.

Conform școlii constructiviste, învățarea cu sens presupune că lucrurile nou învățate sunt construite în baza celor
deja cunoscute.

Autoevaluare: aprecierea gradului de însușire a materialului

Elevul își poate verifica cunoștințele prin autoevaluări, ceea ce îl solicită să înțeleagă
profund informația și să facă numeroase conexiuni.
 Condițiile unei cunoașteri pe
deplin funcționale
Înțelegerea Sintetizarea și evaluarea

Cunoașterea este doar abilitatea de Sintetizarea, o metodă adecvată de a învăța elevul cum trebuie să utilizeze acele
memorare. cunoștințe, accentuând doar informațiile relevante pentru sarcina de lucru. Evaluarea
Înțelegerea vine în completarea ei, poate veni în ajutorul sintezei, prin faptul că evidențiază punctele tari și pe cele
ceea ce înseamnă că elevul este slabe.
capabil să explice noile cunoștințe.
Aplicația înseamnă să facă ceva după
ce i s-a arătat cum (demonstrația
profesorlului).
Pe de altă parte, analiza, o modalitate
utilă, presupune descompunerea
conținutului în părți componente și
analiza lor în amănunt.
 Strategii (metode didactice)
constructiviste
• Predarea prin întrebări sau descoperirea ghidată
• Formularea de întrebări de diagnostic și răspunsuri
• Utilizarea răspunsurilor greșite pentru a explora și corecta
neînțelegerile (întrebări socratice)
•Sarcini de explicare, care cer elevilor să prezinte
profesorului sau colegilor propria înțelegere, aceste
explicații fiind corectate apoi
• Activitatea în grupuri mici care cere elevilor să discute
asupra materialului, așa că se construiesc concepte, are
loc inter-evaluarea și cea făcută de profesor
• Crearea de hărți mentale și rezumate care să identifice
punctele cheie și cum acestea se leagă de întreg
Este foarte util ca subiectul să formulize un set de întrebări
cheie asupra textului cu privire la: utilitatea lui, semnificații,
relevanță, alocând 10-12% din timp.
 Succesul învățării
practice
O intervenție se realizează cu success doar dacă subiectul cunoaște
aplicabilitatea informațiilor, adică știe ce să facă cu informațiile de care dispune.

Pentru a ne verifica cunoștintele, trebuie să ne întrebăm: cum știm că am învățat?

De ce credem că am învățat? A avea o atitudine critică față de idei înseamnă să
găsim perspective diferite de a analiza idei, lucruri, texte, comportamente sau
oameni. În felul acesta vom descoperi unde se află cele mai bune dovezi pentru
subiectul în discuție, vom fi capabili să evaluam puterea fiecărei dovezi în a
susține argumentele, vom construi un raționament valid care să conducă la o
concluzie, vom selecta cele mai bune și relevante exemple. A demara ipoteze și a
le cerceta presupune a fi deschis, flexibil și curios. În procesul de învățare,
cercetarea oferă multe cunoștințe, cunoștințe de care ne putem folosi mai
departe în luarea deciziilor și rezolvarea de probleme.
Studiul de caz și focus
groupul
Studiul de caz
Studiul de caz este o metodă interactivă, ce are ca scop investigarea intensivă, concretă, a unui fenomen
contemporan în contextul de viață real.
,Metoda studiului de caz ,,mijlocește o confruntare directă cu o situație din viața reală, autentică" (Cerghit,
1997). Metoda are valențe euristice și aplicative, și totodată poate fi o sursă de cunoaştere, preferatîn scopul
realizării unor sarcini de descoperire, fie ca modalitate de realizare a unor sarcini de aplicare, confirmare,
întărire, încurajare.

Focus group
Metodă calitativă de cercetare, complexă şi eficientă pentru că reuneşte/apropie participanţii într-un grup
natural (influenţele vor fi puternice), dezvoltă interesul /plăcerea pentru discuţii, impune climat pozitiv şi
induce o manieră pozitivă de focalizare pe o sarcină.
Metoda presupune clarificarea și căutarea argumentelor, generarea de soluții cât mai diverse și
formularea concluziilor prin discuție cu ceilalți participanți.