Test de verificare a cunoștințelor la limba și literatura română

Sesiunea 2022
Varianta 3

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

La marginea dinspre miazănoapte a orașului, pe malul iazului, e o grădină frumoasă în
care sunt patru clădiri mari: a tribunalului, a prefecturii, a judecătoriei și a casieriei; restul
grădinii e numai tufișuri dese de lemn câinesc, de bațachină și de rugi, în care primăvara
cântă privighetorile de e o frumusețe. Chiar pe marginea malului e o movilă pe care cînd te-i
sui, ai înaintea ochilor o minune de tablou. Aici sub mal, iazul umbrit de sălcii și de anini cu
o moară vorbăreață; mai departe valea verde a Ialomiței, închisă în fund de dealurile viilor, pe
culmea cărora stă de streajă mănăstirea; iar mai în fund, topită-n aburi albăstrii, toată coama
munților de la Piatra-Craiului pînă la Penteleu; în tot o priveliște frumoasă, de parcă ți se
primenește sufletul uitându-te la ea. Prin grădina asta e drumul lui conu Mișu, care șade
alături, când e să iasă în oraș.
Cum trecea într-o zi din primăvara trecută, s-a oprit să asculte o privighetoare, care
cânta de răsuna grădina; și fiindcă tufișul în care cânta era chiar alături, s-a aplecat să încerce:
n-o putea-o zări? Când, ce să vază? Jos în tufiș un băiețaș. Cu degetul arătător de la mâna
dreaptă peste buzele țuguiate, îi făcea semn să tacă, iar cu cel de la mîna stingă îi arăta
privighetoarea. Aplecîndu-se mai mult o văzu....Și a stat așa multă vreme, neputându-se
sătura de a o privi și neștiind ce să privească mai cu drag, pasărea mică și neînsemnată care
scotea sunete atât de puternice și de măestre din gușulița ei care se vedea găitînd, ori fericirea
fără seamăn care zâmbea pe toată fața copilului ? Îl mai văzuse el de câteva ori p-aici prin
grădină jucându-se cu alți copii de seama lui, dar niciodată nu-l privise cu luare aminte.
Acolo, un broscoi de băiețaș slăbuț, cu părul cânepiu, încurcat ca un caier și cu pantalonii în
vine, cârpiți în zece locuri. Acum pentru întîia oară vedea ce ochi negri, catifelați și dulci
avea.
La o mișcare nedibace pasărea zbură și lui Conu Mișu îi părea grozav de rău, crezând
că s-o mîhni copilul; dar acesta ieși din tufiș și privindu-l drept, cu seriozitatea adorabil de
hazlie a copiilor: (...)
— Dar pe tine cum te cheamă?
— Nicușor al lui Ioniță, odăiașu de la casierie*, și sunt de șase ani.
Ioan Al. Brătescu – Voinești, Nicușor
*odăiaș- Om de serviciu la tribunal, prefectură
1.Tema textului dat este:
A. jocul.
B. copilăria.
C. adolescența
D. timpul.

2. O idee identificată în text este:

A. La marginea satului e o grădină frumoasă.
B. Căutând băiatul, Conu Mișu zărește o privighetoare.
C. Copilul este mâhnit când pasărea zboară din tufiș.
D. Nicușor este copilul odăiașului de la casierie.

3. În secvența (...) Acolo, un broscoi de băiețaș slăbuț, cu părul cânepiu, încurcat ca un caer
și cu pantalonii în vine, cârpiți în zece locuri., tiparul textual este:
A. Narativ
B. Argumentativ
C. Explicativ
D. Descriptiv

4 Cuvintele, catifelat, dinspre, puternice, s-au format în ordine prin:

A. compunere, compunere, conversiune.
B. compunere, compunere, derivare.
C. conversiune, compunere, derivare.
D. derivare, compunere, derivare.

5 Numărul literelor este egal cu numărul sunetelor în toate cuvintele din seria:
A. fericirea, cheamă, bațachină.
B. el, zece, acesta.
C. degetul, puternice, marginea.
D. chiar, privighetoare, ea.

6. Rolul virgulelor din secvența - Nicusor al lui Ioniță, odăiașu de la casierie, și sunt de șase
ani., este:
A. de a izola o construcție incidentă.
B. de a marca un raport de coordonare prin juxtapunere.
C. de a izola o apoziție dezvoltată.
D. de a izola o construcție pasivă.

7. Cazul pronumelor subliniate din secvența: Îl mai văzuse el de câteva ori p-aici prin
grădină jucându-se cu alți copii de seama lui, dar niciodată nu-l privise cu luare aminte. este
corect marcat, în ordine, în seria:
A. acuzativ, nominativ, genitiv, acuzativ .
B. nominativ, acuzativ, genitiv, nominativ.
C. acuzativ, nominativ, dativ, acuzativ.
D. nominativ, dativ, genitiv, acuzativ.

8. Modul verbelor subliniate din secvența: Cum trecea într-o zi din primăvara trecută, s-a
oprit să asculte o privighetoare, care cânta de răsuna grădina este corect marcat, în ordine,
în seria:
A. indicativ, conjunctiv, conjunctiv, indicativ
B. imperativ, conjunctiv, imperativ, indicativ
C. indicativ, indicativ, conjunctiv, indicativ
D. conjunctiv, indicativ, conjunctiv, imperativ

9. Din punct de vedere sintactic, cuvintele subliniate din secvența: Chiar pe marginea
malului e o movilă pe care cînd te-i sui, ai înaintea ochilor o minune de tablou., sunt, în
ordine:
A. subiect, atribut, complement direct
B. nume predicativ, complement direct, atribut
C. subiect, complement direct, atribut
D. complement direct, subiect, atribut

10. În fraza: Și a stat așa multă vreme, neputându-se sătura de a o privi și neștiind ce să
privească mai cu drag, pasărea mică și neînsemnată care scotea sunete atât de puternice și
de măestre din gușulița ei care se vedea găitînd, ori fericirea fără seamăn care zâmbea pe
toată fața copilului  ?. există:
A o propoziție principală, o subordonată completivă directă, trei propoziții subordonate
atributive
B. două propozății principale, o subordonată completivă directă, două propoziții subordonate
atributive
C. o propoziție principală, o subordonată completivă prepozițională, trei propoziții
subordonate atributive
D. două propoziții principale, o subordonată atributivă, două subordonate completive directe,

6. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a conului Mișu, identificată în

fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență: „.Cum
trecea într-o zi din primăvara trecută, s-a oprit să asculte o privighetoare, care cânta de răsuna
grădina; și fiindcă tufișul în care cânta era chiar alături, s-a aplecat să încerce: n-o putea-o
zări?

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

9. Asociază fragmentul din „Nicușor” de Ioan Al. Brătescu – Voinești, cu un alt text literar
studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, temă,
prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
 Ex 9 model
Fragmentul din „Nicușor” de Ioan Al. Brătescu Voinești poate fi asociat cu
romanul „Inocenții” de Ioana Pârvulescu. Tema celor două texte este copilăria, vârsta
farmecului și a inocenței. Textul dat prezintă imaginea unui copil de 6 ani care este vrăjit de
cântecul unei privighetori care cânta în grădina din marginea orașului.
Textul „Inocenții” de Ioana Pârvulescu prezintă întâmplările din copilăria
naratoarei
petrecute în universul casei părintești, din Brașovul anilor ’60. O secvență sugestivă este
momentul în care Ana și verișorii ei, înzestrați cu spirit de aventură se bălăcesc în lacul din
pădure.

Sau
Fragmentul din „Nicușor” de Ioan Al. Brătescu Voinești poate fi asociat cu
romanul „Cireșarii” de Constantin Chiriță. Tema celor două texte este copilăria, vârsta
farmecului și a inocenței.
Textul dat ...
Textul „Cireșarii” evidențiază aventurile celor șapte copii din clasa a VIII-a care
locuiesc în cartierul Cireșului. O secvență sugestivă este momentul când ei pleacă într-o
expediție științifică, la Peștera Neagră cu scopul de a reface o hartă veche.

Sau
Harry este un băiat- vrăjitor care intră într-o aventură odată cu admiterea la Hogwarts,
Școala de Magie, Farmece și Vrăjitorii, prietenii săi fiind niște copii dornici de aventură și
cunoaștere. O secvență sugestivă este momentul în care cei trei prieteni merg în Pădurea
Interzisă pentru a explora teritorii necunoscute. Călătoria lor este una inițiatică, dar și una
de reafirmare a încrederii în ei, în curajul de care pot da dovadă, în prietenie.

Sau
Fragmentul din „Nicușor” de Ioan Al. Brătescu Voinești poate fi asociat cu
romanul „Grădina secretă” de Frances Hodgson Burnett. Tema celor două texte este natura,
o temă des întâlnită în operele literare.
În textul suport, Nicușor și conu Mișu admiră frumusețea grădinii aflate la marginea
orașului. Aici, într-un peisaj mirific, într-o zi de primăvară cei doi sunt vrăjiți de cântecul
unei priveghetori.
În romanul „Grădina secretă” este prezentată povestea unei fetițe din India, rămasă
orfană, ce esre nevoită să plece în Anglia, la conacul unchiului Archibald Craven. O secvență
semnificativă este atunci când ea va descoperi o grădină secretă ale cărei porți au fost
ferecate în urmă cu 10 ani. Grădina o apropie de miracolele naturii și o face să descopere
dragostea.
 Mesajul fragmentului „Nicușor” de Ioan Al. Brătescu-Voinești

Textul narativ reprezintă o formă de exprimare a viziunii unui autor

asupra unei realități și transmite un mesaj moralizator, o învățătură, prin
intermediul personajelor și al întâmplărilor prezentate.
Mesajul unei opere literare este construit din totalitatea gândurilor,
ideilor și sentimentelor scriitorului, pe care acesta le transmite cititorului cu
scopul de a-l implica în propriile trăiri.
Fragmentul citat din opera literară „Nicușor” scrisă de Ioan Al.
Brătescu-Vionești reflectă frumusețea unui tablou de natură ce surprinde o
grădină de la marginea orașului.
În această opera literară, mesajul autorului este transmis prin
intermediul acțiunii și al instanțelor comunicării narative (narator,
personaje).
1. Acțiunea textului contribuie la realizarea mesajului. Astfel, se relatează
o scenă secvență din viața unor personaje, conu Mișu și Nicușor, momentul când
conu Mișu îl surpinde pe Nicușor ascultând o privighetoare care cânta de răsuna
grădina.
2. Naratorul, instanța comunicării specifică tiparului narativ, pune în
lumină dragostea unui copil de 6 ani pentru natură. Mesajul textual este
caracterizat de obiectivitate, deoarece naratorul, aflat în ipostază obiectivă,
prezintă trăirile sale.
3. Personajele pun în valoare mesajul artistic al textului narativ: conu
Mișu și Nicușor. În acest fragment Nicușor este conturat prin intermediul
caracterizării directe („un broscoi de băiețaș slăbuț, cu părul cânepiu..), dar mai
ales prin intermediul emoțiilor care îl încearcă în momentul în care privighetoarea
își ia zborul. Acest lucru semnifică sensibilitatea, frumusețea interioară a băiatului.
4.De asemenea, limbajul artistic are un rol important în evidențierea
mesajului textului. Astfel, sunt prezentate în text structuri care evidențiază
semnificațiile operei: frumusețea tabloului de natură este evidențiată prin
descrierea peisajului și prin multitudinea de epitete(„Aici sub mal, iazul este umbrit
de sălcii...coama munților”).
În concluzie, mesajul operei este bine evidențiat, transmițând ideea de
frumusețe a naturii, dar și de frumusețe sufletească, reușind să-l transpună pe cititor
într-o lume imaginară. Textul narativ aduce în prim- plan importanța frumuseții și
a bunătății omenești, oferind, un mesaj profund, la care fiecare cititor este invitat să
reflecteze.