PROFESOR A.

DRĂGUȘIN
COLEGIUL NAȚIONAL „GIB MIHĂESCU”, DRĂGĂȘANI

DEMONSTRAREA APARTENENȚEI LA SIMBOLISM

SUGESTII DE INTERPRETARE (SUBIECTUL al II-lea)

INTRODUCERE: Poezia implică în anumit mod de cunoaștere; dar nu o cunoaștere logică și

analitică, ci una analogică, prin intuiție. Această nouă sensibilitate poetică, specifică simbolismului,
este vizibilă și în poezia...de…, un pastel subiectiv ce aspiră să exprime inefabilul prin intermediul
sugestiei și al simbolului.
TRĂSĂTURI: Poezia este definită de simboliști drept arta de a simți, astfel că obiectul ei îl
constituie stările sufletești nelămurite, confuze. Ele nu sunt numite sau exprimate direct, ci
sugerate prin intermediul corespondențelor și al simbolurilor. Astfel, în poezia…, prin intermediul
elementelor subiectivătății, eul liric dă glas sentimentului… (neadaptării la o lume văzută ca o imensă
închisoare în care omul se zbate în neputință, devorat de spaime/ regretul generat de.../tristețea
nedefinită/ iritarea/dezolarea) … ( citate explicate)...
(SAU) Atmosfera cuprinsă în poezie este una specific simbolistă, o atmosferă citadină,
provincială, copleșită de spleen, de nevroză, de degradare, în anotimpul agonic al… Într-o asemenea
lume, eul liric trăiește un acut sentiment de… ( solitudine/ alienare/ izolare în fața ostilității…)
manifestând tendința de claustrare/ evadare… ( citate)...
Poezia se înscrie în imaginarul poetic simbolist și prin temele și motivele poetice specifice:
… ( nevroza, orașul tentacular, evadarea, spleenul, regresia în timp, moartea, boala, cimitirul,
cavoul, condiția umană, condiția artistului damnat, anotimpul agonic, ploaia, solitudinea,
claustrarea, parcul solitar, visul agonic, natura ca stare de spirit, iubirea agonică, ființa ca
marionetă, instrumentele muzicale, cromatica, eșecul existențial…).
Specific simbolismului, poetul propune un simbol ce poate fi înțeles afectiv, nu rațional
(comentează simbolul), un simbol abstract ce face legătura/corespondența între planul exterior ( al
orașului/parcului… delimitat prin.../copleșit de… -citate) și cel interior (al trăirilor /stărilor emotive
ale eului, sugerate prin…-citate).
Poezia surprinde complexitatea lumii prin percepția sinestezică ce alătură corespondențe
senzoriale foarte diferite:... ( citate) făcând posibil accesul la o lume misterioasă pe care o eul liric o
decriptează prin intermediul percepției subiective.
Exploatarea valorii muzicale a sunetelor și a cuvintelor este o altă trăsătură a simbolismului.
Versul realizează armonii imitative prin consoanele/vocalele repetate cu insistență dând naștere
aliterației/asonanței…, prin laitmotivul/refrenul… prin motivul instrumentelor muzicale cu rolul de a
sugera stări sufletești fluide sau dizarmoniile existenței… prin ritmul…, rima....
Versificația poeziei X se încadrează și ea între trăsăturile simbolismului, poetul renunțând la
încorsetările versului calsic în favoarea versului liber cu ritm interior. Se sugerează astfel, o dată în
plus, dizarmoniile lumii/stridențele maladive/ rupturile de ritm...
CONCLUZIE: Puterea evocatoare a cuvintelor, valoarea muzicală și expresivă a versurilor
rămân printre cele mai durabile obsesii simboliste, iar prezența lor în poezia X este de netăgăduit.
PROFESOR A. DRĂGUȘIN
COLEGIUL NAȚIONAL „GIB MIHĂESCU”, DRĂGĂȘANI

APLICAȚIE 1- „DECOR” de George Bacovia

Copacii albi, copacii negri

Stau goi în parcul solitar În parc fantomele apar...
Decor de doliu funerar...
Copacii albi, copacii negri. Si frunze albe, frunze negre;
Copacii albi, copacii negri;
În parc regretele plâng iar... Si pene albe, pene negre,
Decor de doliu funerar...
Cu pene albe, pene negre
o pasăre cu glas amar În parc ninsoarea cade rar...
Străbate parcul secular...
Cu pene albe, pene negre...

APLICAȚIE 2- „Herța” de Barbu Fundoianu

În târg miroase a ploaie, a toamnă şi a fân.

Vântul nisip aduce, fierbinte, în plămân,
şi fetele aşteaptă în uliţa murdară
tăcerea care cade în fiecare seară,
şi factorul, cu gluga pe cap, greoi şi surd.
Căruţe fugărite de ploaie au trecut,
şi liniştea în lucruri de mult mucegăieşte.
În case oameni simpli vorbesc pe ovreieşte.
Gâşte, cu pantofi galbeni, vin lent după-un zaplaz;
auzi cum ploaia stinge fanarele cu gaz,
cum învecheşte frunza în clopote de-aramă –
auzi tăcere lungă şi gri care e toamnă
şi diligenţa care vine din Dorohoi.
Pustiu, din șes se urcă cirezile de boi,
și cum mugesc, cu capul întors, de parc-ar suge-
cu ochii roșii, târgul, cuprins de spaimă, muge.(...)

APLICAȚIE 3- „Pe balta clară” de Alexandru Macedonski

Pe balta clară barca molatică plutea...

Albeți neprihănite curgeau din cer; — voioase
Zâmbeau în fundul apei răsfrângeri argintoase;
Oh! alba dimineață, și visul ce șoptea,
Și norii albi — și crinii suavi — și balta clară,
Și sufletul — curatul argint de-odinioară —
Oh! sufletul! — curatul argint de-odinioară.