UNIVERSITATEA DE STIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERRINARĂ A BANATULUI

”REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZARE: IPMA

DISCIPLINA: Sport

Centrul de învățământ cu frecvență redusă

Echipamentul necesar în drumețiile montane

STUDENT:ACHIM LUMINITA EUGENIA

Orice activitate sportivă necesită un echipament minim pentru a se desfăşura în siguranţă
şi confort iar drumeţiile nu fac excepţie. Dacă stăm să ne gandim la toate detaliile pe care
ar putea să le cuprindă o expediţie putem să strângem o listă frumuşică de echipament de
care avem nevoie. În plus, dacă luăm toate variantele de ture (ture de o zi, camping, tură
de iarnă, expediţie pe mai multe zile) obţinem o colecţie chiar mare de echipament.
Echipamentul minim cu care se poate avea pretenţia de a face o tură (uşoară) pe
munte e: bocanci şi rucsac. Bocancii îţi asigură protecţie la picioare (care sunt destul de
necesare pentru o drumeţie) iar în rucsac transporţi tot necesarul pentru acea tură.

I.BOCANCII (ŞI ÎNCĂLŢĂMINTEA)

Deşi poate nu pare, încălţămintea e cea mai importantă piesă de echipament din
"arsenalul" unui montaniard. În majoritatea turelor se folosesc bocancii pentru protecţia şi
confortul pe care-l oferă dar există o gamă variată de articole de încălţăminte care pot fi
folosite, după cum vedeţi mai jos.

Fig.1 Bocanci trei sezoane

Bocancii de vară şi/sau de trei sezoane (primăvară-vară-iarnă) - Sunt tipul de
încălţăminte cel mai frecvent folosit în turele montane. O pereche bună de bocanci oferă
protecţie pentru glezne când se merge pe teren accidentat, sunt rezistenţi la apă pentru si
ţin picioarele uscate în timpul ploilor sau dacă e nevoie să traversăm mici pârâiaşe, au o
aderenţă bună pe majoritatea suprafeţelor, au capacitatea de a "respira", adică elimină
transpiraţia piciorului şi eventuala apă care a ajuns înăuntru.
 II.ÎMBRĂCĂMINTEA
Îmbrăcămintea montană e un subiect destul de vast, neexistand o regulă universală pentru
toate drumetiile. Hainele trebuie purtate în funcţie de sezon şi de condiţiile meteo.
Singura regulă care e aproape universal valabilă e: fără bumbac! Hainele din bumbac
absorb umezeala şi apa şi o ţin prinsă între fibrele ţesăturii, din acest motiv hainele se
usucă greu şi nu ţin cald.

Fig2.Îmbrăcăminte din polar

În general, la drumetiile pe munte se poartă haine construite din fibre
sintetice (nylon, poliester, fibre acrilice, etc.) deoarece acestea nu reţin umezeala, sunt
uşoare şi se usucă repede. Un alt material folosit, în special în sezonul rece
este lâna, în special cea merinos, care e o variantă foarte moale de lână. Ea absoarbe mai
puţină apă decât fibrele de bumbac, de aceea îşi păstrează calităţile de izolare termică
deşi se usucă mai greu decât fibra sintetică. Pe langă asta, lâna nu reţine mirosuri
neplăcute, de aceea se poate purta mai mult timp decât hainele făcute din fibre sintetice.
 Pentru sezonul rece, e ideal dacă se abordează metoda celor 3 straturi:

 stratul de bază are rolul de a absorbi transpiraţia de la nivelul pielii şi de a o elimina, e

compus din haine mulate pe corp, de preferabil cu un conţinut de lână pentru izolare
termică şi un miros redus.
 stratul de izolare care poate fi compus din una sau mai multe piese. Polarul e un material
bun pentru stratul intermediar pentru că oferă o izolare termică eficientă. Puful e de
asemenea o alegere bună cât timp nu e comprimat (dacă se comprimă, îşi pierde
proprietăţile de izolare).
 stratul de protectie împotriva umezelii şi a vântului. În funcţie de necesitate acest strat e o
geacă sau o pereche de pantaloni, care rezistă la apă şi la vânt.
În sezonul cald se poartă de obicei haine lejere şi subţiri care lasă aerul să circule pentru a
preveni transpiraţia. De asemenea, există haine tratate special contra razelor UV pentru a
proteja pielea împotriva arsurilor solare.

III.RUCSACUL
Rucsacul e mijlocul principal cu care se transportă restul echipamentului, de aceea
are un rol aşa de important. Există drumetii putine în care nu se poartă niciun fel de
rucsac, dar sunt de obicei foarte scurte (1-2 ore până la un vârf din apropiere). După
scopul lui, rucsacul există în o gramadă de variaţii, dar principalul atribut e capacitatea,
măsurată în litri.

Fig 2.Rucsac de 50+10 litri

Cu bocancii, hainele şi rucsacul poţi să-ţi începi aventura montană, dar acesta
e minimul de echipament cu care poţi ieşi. În continuare am să detaliez şi restul de
echipament de care avem nevoie .

IV. HIDRATAREA

Fig.4 Hidrobag

Hidratarea e o parte deosebit de importantă pe munte de aceea trebuie să ne

asigurăm că avem mereu o sursă de apă la îndemână. Omul poate trăi o lună fără
mâncare, dar doar 3 zile fără apă. Dezhidratarea poate să aibă efecte periculoase pe munte
de la buze crăpate şi stare de disconfort, până la confuzie, luarea de decizii pripite şi
halucinaţii. Apa se transportă în sticle din plastic datorită greutăţii reduse, iar când
temperaturile scad sub 0, e idee bună să avem un termos cu ceai fierbinte în locul apei.
O soluţie puţin mai costisitoare, dar mai comodă este un hidrobag - un săculeţ durabil din
plastic care are un furtun. Hidrobag-ul se pune în rucsac pentru a fi protejat de căldură
sau îngheţ, iar furtunul iese în exterior, pentru a fi la îndemână.
V.ORIENTAREA
Pe partea de orientare avem 2 categorii principale de echipament: clasic - harta şi
busola sau modern - dispozitivele GPS.

Fig.5 Harta Fig.6 Dispozitiv Gps

Harta - folosită la orientarea clasică, fie ea printată sau în format digital (ca poză,
a nu se confunda cu dispozitivul GPS) harta cuprinde o mulţime de informaţii, printre
care: numele masivului sau a zonei pentru care e concepută, scara, care reprezintă
proporţia între marimea hărţii şi marimea reală a unităţii de relief reprezentată
,reprezentarea în două dimensiuni a subunităţilor de relief, elementelor
hidrografice (râuri, pârâiaşe, izvoare, lacuri), pădurilor, clădirilor, stânelor,
drumurilor si a traseelor turistice.
Busola - folosită împreună cu harta, ea completează kit-ul de orientare clasică.
Scopul ei principal este de a indica nordul magnetic şi de a "orienta" harta în direcţia
potrivită. În funcţie de model, busola poate fi dotată cu o scală gradată care ajută,
împreună cu harta, la calculul aproximativ a distanţelor;
 Dispozitive GPS - e un dispozitiv electronic care, cu ajutorul unor sateliţi, ne arată
exact poziţia pe teren. Aceasta poate fi reprezentată doar prin coordonate (de ex.
Lat: 45.599767, Lon: 24.736148) iar în acest caz ne orientăm cu ajutorul unei hărţi fizice
sau pe o hartă digitală GPS care se încarcă pe dispozitiv unde putem vedea poziţia relativ
faţă de hartă. Nu uita, fiind un dispozitiv electronic, GPS-ul se bazează pe baterii pentru
funcţionare, deci ele trebuie încărcate înainte de tură. De asemenea, GPS-ul nu are
semnal decât în spaţiu deschis, acesta fiind inutil de exemplu într-o peşteră.

VI. PRIMUL-AJUTOR

Fig. 7 Trusă de prim ajutor compactă

Un element foarte important al unei drumeţii, adesea ignorat de mulţi, este trusa de
prim ajutor. Acestă "trusă" e formată din 2 parţi esenţiale: trusa fizică unde avem tot
echipamentul necesar pentru prim-ajutor şi "bagajul de cunoştinţe". Degeaba există faşe,
medicamente, unguente, soluţii dacă nu avem cunoştinţele necesare pentru a le folosi.
Aşadar, orice montaniard, oricât ar fi de neexperimentat, indiferent de lungimea turei,
trebuie să cunoască reguli de bază de prim-ajutor şi să aibă la el o trusă.